2.4. Dezvoltarea cognitiva n context social (constructivismul social) L. S.

.Vgotski Lev Semeonovici Vgotski (1896-1934) a descris felul n care cultura influenteaza dezvoltarea individului. Obiceiurile sociale dintr-un anumit timp, achizitiile colective intelectuale si materiale, stiintifice, artistice, istoria pe care o traiette individul i determina dezvoltarea. Perioada de creatie a lui Vgotski suprapunndu-se revolutiei din Rusia, el a fost influentat de marxism si, de aceea, a subliniat aspectele socioistorice ale comportamentului uman si mai putin natura unica a individului uman. n viziunea vgotskiana exista o strnsa legatura ntre limbaj si dezvoltarea inteligentei. Interactiunile sociale de care beneficiaza individul n procesul de dezvoltare i vor influenta limbajul si gndirea. n Statele Unite, Jerome Bruner (1983) a facut o sinteza interesanta ntre teoriile celor doi: Vgotski si Piaget.Azi, teoria atasamentului redescopera valentele explicative ale teoriei socioculturale a lui Vgotski. A creat conceptul de zona proxima de dezvoltare. Zona proxima de dezvoltare (ZDP) reprezinta diferenta dintre ceea ce copilul e pregatit sa realizeze singur, n procesul rezolvarii problemelor si al adaptarii, si ceea ce poate achizitiona doar cu ajutorul aultilor sau al altor colegi (peers), deoarece i depaseste potentialul activ n momentul dat. Vgotski a sustinut ca, atunci cnd copilul si dezvolta cunostintele ghidat de adult, el ajunge la solutii mai sofisticate dect ar faceo doar prin posibilitatile de care dispune.

Vgotski insita asupra relatiei strnse dintre limbaj si gndire. Complexitatea dezvoltarii proceselor mentale merge mna n mna cu dezvoltarea limbajului. La nceput, limbajul i apartine adultului. Prima gndire a copilului este preverbala. Cnd adultul i explica un anumit lucru copilului, el i ofera acestuia acces la procesele intelectuale care n mod normal se bazeaza pe limbaj. Asadar, relatia sociala i deschide 27 calea spre limbajul ce fundamenteaza si permite procesele intelectuale si apartine contextului social, n care copilul poate sa nvete si sa internalizeze procesele ce, n dezvoltarea lui ulterioara, vor opera automat, ca gndire verbala. Acest tipar de dezvoltare n care procesele intelectuale se misca dinspre exterior (social) spre interior Vgotski l numeste legea generica a dezvoltarii culturale. Este interesanta diferentierea lui Vgotski de conceptia mai recenta a lui Noam Chomskz, ce a revolutionat psiholongvistica. Noam Chomskz, ca si Vgotski, crede ca limbajul este baza proceslor intelectuale. Diferenta este data nsa de faptul ca Chomskz considera ca limbajul are o baza nnascuta (LAD = mecanism de achizitionare a limbajului). Jocul se leaga si el de ZPD. Chiar daca adultul nu participa la joc, cultura n care

copilul se joaca i ofera jucariile, regulile si rolurile. ZPD arata importanta procesului de nvatare, de instruire a grupurilor peer cu care copilul are contatct si care si exercita total influenta asupra dezvoltarii lui.

Vgotski descrie urmatoarele stadii, n dezvoltarea copilului, n interactiune cu adultul, prin achizitia limbajului: stadiul I: fiziologic copilul este separat doar din punct de vedere fiziologic, dar, pentru a supravetui, el e total dependent; stadiul II: biologic copilul capata independenta (prin ntarcare), iar dependenta lui de cel care-l ngrijeste devine psihologica; stadiul III: este stadiul n care adultul l atrage atentia, vorbindu+i despre diferitele obiecte din jur, iar activitatile copilului sunt controlate si secondate de vorbirea adultului; stadiul IV: actiuniole copilului sunt initiate si impulsionate de vorbirea adultului; stadiul V: realizeaza activitati voluntare ndrumat prin vorbire de catre adult; vorbirea adultului este internalizata si copilul si controleaza prin ea propriile actiuni; stadiul VI: copilul si da singur comenzi la nceput cu voce tare; mai trziu, prin vorbirea interiorizata, pentru sine nsusi. 28 Vgotski a ncercat sa-si bazeze teoria pe studiul comportamentului. A prezentat constiinta individului ca fiind elementul de baza n viata, n construirea eului: Ne

cunoastem pe noi nsine pentru ca suntem constienti de ceilalti si suntem constienti de ceilalti pentru ca nsasi constiinta noastra despre noi nsine deriva din constiinta pe care ceilalti o au despre noi. Vgotski descria cteva stadii n evolutia umana. Acestea sunt: ntre 0 si 2 ani; stadiul de afiliere: comunicarea emotionala este acum de maxima importanta; ntre 2 si 7 ani; stadiul de joc: activitatea cea mai importanta este, la nceput, manipularea obiectelor, apoi jocurile simbolice si jocurile de rol; ntre 7 si 12 ani; stadiul nvatarii: este vrsta frecventarii scolii; ntre 12 si 19 ani; stadiul prieteniilor: adolescentul combina relatiile personale cu cele profesionale; ntre 19 si 55 de ani; stadiul muncii; ntre 55 si 70 de ani; stadiul teoretizarii.