` Aproape 10% din mamiferele, psrile, reptilele, amfibienii i petii de pe glob sunt pe cale de dispariie, potrivit unui raport

australian. Animalele se confrunt cu ameninri incluznd pierderea habitatului i schimbrile climatice. Raportul aparine proiectului Australias Biological Resources Study, ce dorete s documenteze toate speciile de animale i plante cunoscute de pe Pmnt. Studiul arat c 10% din cele 1,9 milioane de specii sunt ameninate cu dispariia. Dintre acestea, 9,2% sunt specii vertebrate importante. 20% dintre mamfiere sunt n pericol, precum i 12% dintre psri, 5% dintre reptile, 4% dintre peti i 29% dintre amfibieni. Avem nevoie de aceste informaii eseniale pentru a proteja mai bine biodiversitatea de ameninri precum speciile invadatoare, pierderea habitatului i schimbrile climatice, a declarat Peter Garrett, ministrul australian al Mediului, Patrimoniului i Artelor. Pinguinii africani si pasarile flamingo, la un pas de disparitie Daca nu-i omoara schimbarile de clima, ii nimicim noi. Organizatiile pentru protectia mediului avertizeaza ca pinguinii africani sunt la un pas de disparitie din cauza pescuitului intens din zona si a poluarii. In 2008, existau per ansamblu 28.000 de perechi implicate in reproducere pe toata coasta sud-africana. Ceea ce inseamna un declin de 70% al populatiei de pinguini in ultimii 50 de ani.Lauren Waller, expert fauna Pinguinii sunt una dintre cele mai surprinzatoare aparitii de pe continentul african, chiar daca nu se mai numara cu milioanele, ca altadata. Din cauza pescuitului intens, pinguinii nu mai gasesc hrana in apropierea tarmului si inoata dupa ea, pana la 25 de kilometri in larg. Sunt expusi astfel oboselii, furtunilor si animalelor de prada. Pasarile afectate de contaminarea cu petrol sunt de cele mai multe ori deshidratate, pentru ca petrolul face ca penajul lor sa nu mai fie impermeabil, asa ca pinguinii nu mai inoata in ocean si ajung sa moara de foame si de sete. Dincolo de Atlantic, in America de Sud, ecologistii sunt ingrijorati de pasarile flamingo. Ele depind de lagunele sarate care impanzesc muntii Anzi la 5.000 de metri altitudine. Pasarile flamingo capata culoarea roz datorita unor crustacee cu care se hranesc, numite artemia. Flamingo indura diferente de temperatura de la - 30 de grade la peste 40 de grade Celsius. Problema lor este apa tot mai rara din cauza exploatarilor miniere. Oamenii o folosesc la gasirea zacamintelor de litiu si o varsa inapoi in lagune, gata poluata.

Specii pe cale de dispariie n Canada

n fiecare an, din ce n ce mai multe animale i plante devin n pericol de a fi extincte. Astzi sunt 585 specii pe cale de dispariie n Canada, conform Comitetului tiinific cu privire la statutul vieii slbatice pe cale de dispariie n Canada.

Cele mai recente specii de animale n pericol sau pe cale de dispariie, adugate n aprilie 2009 includ:Cufundarul cu corn: dup ce a persistat aproape un secol, populaia pe cale de dispariie din Insulele Magdalen a demonstrat recent o scdere, att n numrul populaiei, ct i n aria de ocupaie. Cambula american: probabil cndva cel mai abundant pete plat n Atlanticul de nord-vest i acum pe cale de dispariie, declinul acestei specii este datorat n mare parte pescuitului peste msur. Fluturele de pe plaja Edward: singurele dou habitate ale acestei specii, pe coasta Insulei Vancouver i dou golfuri adiacente, sunt n pericol din cauza speciilor care au invadat spaiul i activitilor recreaionale. Ameninrile cu extincia sunt n cretereMuli cercettori cred c rata pierderii este mai mare acum dect n oricare alt perioad din istorie. n prezent, una din opt psri din lume sunt in pericol de a fi extincte, iar din 428 specii de psri care se nmulesc n mod frecvent n Canada, 60 sunt clasificate n pericol. Una din opt specii de plante din lume sunt pe cale de dispariie, iar 23% din mamiferele lumii sunt n pericol de extincie.Marea majoritate a crecettorilor sunt de acord cu faptul c activitatea uman cauzeaz o deteriorare rapid a biodiversitii. Pierderea habitatelor slbatice, de la extinderea de aezri umane, minerit, agricultur i a polurii distruge ecosistemele, tulbur echilibrul naturii i mpinge multe specii spre extincie.

Asociaia Nature Canada a creat Programul Speciilor pe Cale de Dispariie, ncercnd s ntorc acest trend, informnd publicul despre condiia deplorabil a slbticiei Canadei, aplicnd legile existente i susinnd programele pentru protecia speciilor pe cale de dispariie i a habitatelor acestora. Aceast asociaie a condus n mai muli ani campanii pentru speciile pe cale de dispariie ce au implicat numeroase ONG-uri i membri ai guvernului pentru a stabili legi federale, reuind s obin Legea Speciilor pe Cale de Dispariie n 2003. Prin aceast lege, guvernul federal este obligat s ia msuri pentru reconstrucia habitatelor distruse i s previn alunecarea speciilor ctre extincie.

Din pcate, Canada nu i ndeplinete rolurile pentru a proteja via slbatic. Legea consituit n 2003 nu protejeaz toate plantele i animalele care se afla pe cale de dispariie, de aceea n aprilie 2009, Nature Canada a eliberat un raport al performanei guvernului, n urma cruia se prezint gradul de eec al acestuia n ce privete obligaia fa de mediul natural. Asociaia continu s supravegheze aciunile guvernului pentru a proteja speciile pe cale de dispariie. Pinguinii, balenele i delfinii, urii polari, tigrii bengalezi, cangurii, estoasele, pescruii, elefanii africani, cangurii i recifele de corali sunt cele zece specii care sunt n prezent pe cale de dispariie, ca urmare a nclzirii globale, a anunat World Wide Fund for Nature (WWF). WWF a lansat, n cadrul campaniei internaionale Earth Hour 2009, raportul Climate Change and Species privind cele zece specii pe care impactul schimbrilor climatice le amenin cu dispariia, n decursul acestui secol. Astfel, specialitii consider c, n ritmul actual, populaia de uri polari va disprea definitiv n aproximativ 75 de ani. n ultima mie de ani, populaia de tigri bengalezi a sczut cu 95%, ajungnd n prezent la 4.000 de exemplare. Trei subspecii au disprut definitiv, iar alte patru nu au mai fost observate n mediul slbatic n ultimii 25 de ani. n 1998, 16% din recife de corali dispruser, n urma unui fenomen de albire. Specialitii estimeaz c, pn n 2060, se vor nregistra pierderi masive de corali, astfel c, n cteva zeci de ani, 80% dintre acetia ar putea muri. Ct privete cangurii din Noua Guinee, 11 din cele 12 specii sunt sub ameninare, dintre care patru sunt n pragul critic. Pe msur ce oceanele se nclzesc, speciile de balene i delfini sunt nevoite s se adapteze unui habitat diferit. Multe dintre ele nu reuesc s se adapteze noului mediu de via, ceea ce le pune n pericol supravieuirea. Nou dintre cele 15 specii de balene sunt astzi ameninate cu dispariia. n anumite colonii, numrul pinguinilor a sczut cu pn la 66%, din 1983. Temperatura global n continu cretere, precum i diminuarea stratului de ghea de la poli reprezint pentru populaiile de pinguini o adevrat lupt pentru supravieuire. Cinci din cele apte specii de estoase marine sunt fie ameninate, fie chiar n pragul critic de ameninare, principala cauz constituind-o temperaturile n continu cretere, care afecteaz profund ciclul de via al acestei specii. n ultimii 10 ani, populaia de urangutani a sczut cu 30-50%. Astzi, mai puin de 80.000 de urangutani triesc n mediul slbatic. Principalele cauze ale diminurii sunt incendiile i lipsa hranei, ambele cauzate de creterile de temperatur. Studiile predictive arat c rile africane sunt mai vulnerabile la schimbrile climatice dect oricare alt teritoriu de pe glob, iar specia de elefani africani se confrunt deja cu o criz sever de ap i hran, determinat de creterile de temperatur. Populaiile de pescrui au fost deja reduse drastic prin activitile umane, cu precdere pescuitul masiv. Ciclul de via al psrilor, n general, i al celor migratoare n mod deosebit, depinde foarte mult de condiiile climatice. 2009 este un an crucial pentru

politicile de clim, prin desfurarea conferinei Naiunilor Unite de la Copenhaga. n luna decembrie, liderii mondiali se vor reuni la Copenhaga pentru a stabili un acord global privind combaterea schimbrilor climatice. Pe 28 martie, la 20.30, oameni i instituii din toat lumea vor stinge lumina pentru o or, ca parte a campaniei Ora Pmntului. Romnia face parte din rile participante la Earth Hour, cu apte orae nscrise Bucureti, Iai, Timioara, Braov, Tulcea, Cluj Napoca i Botoani, a mai anunat reprezentantul WWF Programul Dunre-Carpai Romnia, Ioana Beieanu. WWF Programul Dunre-Carpai Romnia urmrete conservarea naturii i a proceselor ecologice n Romnia i n regiunea Dunre-Carpai, iniiind, derulnd i sprijinind proiecte pentru pstrarea diversitii biologice, a speciilor slbatice i ecosistemelor naturale.

Animale exotice pe cale de disparitie Oaia Quessant Este cea mai mica oaie de pe glob. Ea provine din Franta.(mai exact insula quessant). Oaia quessant se poate creste forte uor in capivitate in acelasi mod ca orice alta oaie. Din pacate aceasta rasa de oi este pe cale de disparitie si in momentul de fata se creste de cate fermierii francezi pentru a mentine aceasta rasa care este foarte robusta. Oile quessant ajung la o inaltime de maxim 50 cm la varsta de 3 ani. Berbeci au coarne forte frumose dar femelele nu au coarne. Lana lor este circa 10% din toata greutatea lor si ele trebuiesc tunse. Din 1925 s-a redus numarul lor pe glob la aproximativ 350 de exemplare insa numarul lor a crescut din cauza unui program de perpetuare a speciei. greutate (mascul) ca. 20 25 Kg, (femela) ca. 10 18 Kg lana pe an (mascul) 1,2 1,8 Kg, (femela) 1 1,5 Kg inmultiere 1 miel pe an ( mai rar au 2 mei la o fatare) culori negru, maro, alb,gri oaia quessant Cerbul Unicolor Samba este o specie de cervide de dimensiuni medii pr castaniu, care locuiete n Asia de Sud-Est i a fost introdus n Australia. Masura intre 1,70 si 2,70 m lungime si 1,25 cm inaltime cu o coada de 22-35 cm lungime. Greutatea lui oscileaza intre 150 si 315 kg. Doar masculii au coarne care ajung pana la 1 m, au fost identificate sase subspecii. Se hranesc cu iarb, frunze i fructe. Traiesc in paduri, solitar cu excepia n timpul estrului, atunci cnd fiecare ncearc s-i formeze un mascul harem, apoi se apara

puternic. cerbul unicolor Cerbul Cerbii sunt o familie de mamifere rumegtoare ce include cerbi sau cprioare.Au picioare subiri, au pr fin sau pestri, sunt singurele mamifere carora le cresc coarne noi in fiecare an format din os mort. Doar masculii aduli dezvolta i utilizeaza n cursul mperecherii atunci cnd sunt n competiie pentru femei.Coarnele incep sa se formeze incepand din dou protuberances de craniu. Traieste in multe zone de pe pamant,se pot gasi in Europa,Asia,America,Africa de Nord,si unele zone artice.A fost introdus de catre om in Zoua Zeelanda si Australia. Cerbii variaza in dimensiuni, elanul este cel mai mare.Majoritatea cerbilor au o glanda aproape de ochi ce conine pheromone,substanta care ajuta sa isi marcheze teritoriu.Masculii folosesc aceasta substanta cand sunt suparati din cauza prezentei altor masculi. Majoritatea speciei de cerbi traiesc in grupuri de familie n jurul unei femei chiar daca exista alta,cum ar fi cerbul almizclero care traieste in cuplu.Se hrnesc cu frunze, buds i ramuri de plante. Perioada de gestaie la female variaza intre 160 de zile la 10 luni n funcie de specie. cerbul Cerbul Rosu Cerbul rosu este o specie larg distribuit de emisfera de Nord. Cerbul are o dimensiune mare cuprinsa intre 160-250 cm inaltime si o greutate de pana la 200 kg.Aceasta specie prezinta dimorphism sexual, femeile sunt mai mici,si mai robust decat barbatii.Unele au si coarne mici.Indivizii de sex masculine au coarne care se rennoiesc n fiecare an.Culoarea parului este maro pe tot corpul cu exceptia stomaculuu si fesei, alb.Puii de cteva luni, au o culoare roscata,alb cu pete i dungi care le ajuta s se ascund de prdtori. Alimentaie acestei specii este exclusiv vegetariana cu greutate mai mult de pe frunze de plante medicinale. cerbul rosu Chinchilla cu coada mare Chinchilla cu coada mare (Chinchilla lanigera) este o specie de roztoare n familia Chinchillidae. Este una dintre cele dou specii din genul chinchilla,alta este Chinchilla brevicaudata. Chinchille lanigera este mult mai mica decat Chinchilla brevicaudata, animale slbatice ajung la o lungime de 26 cm.Urechile sunt mai rotunjite de 45mm lungime si coada mai mare (mai mare de 13 mm ).Greutatea la masculi este intre 369493g,iar la female intre 379-450 g. Exemplarele domestice sunt mai mari decat cele salbatice.

Habitatul natural al Chinchilei este arid, lanturi montane transversal n nord central Chile,care uneste coasta Montana cu Andes.Clima este severa cu temperaturi de vara ajungand la 30C la umbra, scznd la 7 C timp de noapte. chinchilla cu coada mare Muntiac Chinezesc Este o specie de cerb in miniatura care provine din china dar se poate creste relativ usor si in captivitate. Muntiacul nu are mari pretentii de conditii speciale. Pe o suprafata de circa 2000 de m2 se pot creste aproximativ 5 buc. Muntiacii pot avea de 3 ori pui, intr-o perioada de doi ani. Perioada de gestatie dureaza 210 zile. In medie la fiecare 233 de zile are loc o fatare pentru ca muntiacul ramane gestant imediat dupa fatare din nou. Muntiacii au de regula 1 pui la o fatare. Puii ajung la maturiate la 6 luni femela si la 9 luni masculul. Greutatea lor la maturitate este de 10 kg femela si 12 kg masculul. Muntiacul poate ajunge la o varsta de pana la 17 ani chiar si in captivitate. In decursul unei vietei de muntiac o femela produce circa 20 de pui. Pentru iarna este destul un adapost deschis atata timp cat nu ninge pe ei. Pe langa iarba si fan se pot administra si castane sau sfectla furajera in cantitati mici si fructe ca si mere sau pere sau chiar putine cereale. muntiac chinezesc Posted in Animale Exotice, Muntiac Chinezesc | No Comments Veverita Dungata March 16th, 2009 Veveritele dungate exista in mai multe variante si rase. Dintre toate rasele, 4 rase sunt cele mai intalnite in cresterea in captivitate. Veverita canadiana, veverita siberiana, veverita swinhoe si veverita chinezeasca. Veveritele dungate pot ajunge la o marime intre 10 pana la 16 cm iar coada lor poate avea de la 8 la 11cm. In salbaticiune veverita dungata traieste in copaci,sau diverse gauri in pamant. Alimentatia veveritei salbatice este alcatuita din alune, fructe, seminte si chiar insecte. Perioada de inmultire poat fi pe tot parcursul anului. De regula fac circa 4 pui la o fatare dar pot face si mai multi pui. Important este sa ii oferiti o zona de ascundere daca o cresteti in captivitatea si un loc destul de mare. O inmultire in custi mici nu va functiona. Un mascul poate fi si cu mai multe femele dar trebuie separati in perioada de gestatie si de crestere a puilor. veverita dungata Posted in Animale Exotice, Veverita Dungata | No Comments Urs Spalator March 16th, 2009

Ursul spalator provine initial din America de Nord dar poate fi gasit si in America de Sud. El se gaseste de examblu si in Mexic si chiar in Muntii Rocky Mountains. La inceputul secolului trecut, ursii spalatori au fost transportati si in Europa si s-au crescut in ferme pentru blana lor. Intre timp au scapat asa de multi in Germania de au ajuns sa fie deja si in libertate si au devenit un animal salbatic si in Germania. Acum cresc in libertate in toata Germania. Zonele lor favorite sunt zone cu paduri si zone unde se gaseste si apa. Dusmanii lui naturali sunt vulpile, cainii precum si uliul dar in special omul care il vaneaza pentru blana. Ursii spalatori sunt activi noaptea si se ascund ziua in gauri sub pamant. In salbaticiune patrunde pe o suprafata de la 100 la 5000 m2. Ursii spalatori mananca foarte mult varat si se ingrasa si dorm in timpul iernii. Alimentatia lor consta in insecte, viermi, melci, scoici, oua, pui de pasari, pesti, fructe de padure sau alte fructe autohtone. Imperecherea are loc intre ianuarie si martie. Perioda de gestatie este de 65 de zile. Numarul de pui este intre 2 si 7 la o fatare. Puii sug timp de 4 luni si deschid urechile la varsta de 13 zile iar ochii la varsta de 24 zile. Deja dupa o luna mananca si altceva decat numai lapte. Puii ajung la maturitate la varsta de 2 ani. urs spalator Posted in Animale Exotice, Urs Spalator | No Comments Pisica Salbatica Este pisica din care provin pisicile obisnuite pe care le conoste toata lumea. Ele sunt originare din Africa si Asia dar cresc si in sudestul Europei in salbaticiune (si in Romania). In Europa de vest pisica salbatica este cautata ca si animal de hobby si este crescuta si in captivitate. Marimea lor ajunge undeva pe la 50cm iar coada pisicii poate ajunge la 40 cm. Culoarea parului este maro spre gri. Alimentatia lor este la fel ca si la pisica obisnuita pe care le crestem ca si animale de casa. Pisica salbatica este activa mai mult noaptea. Perioada de gestatie este de 56 pana la 77 zile iar ele pot fata de doua ori pe an intre unu si 3 pui la o fatare. Puii de pisica salbatica mananca singuri dupa 2 luni. Pot atinge usor o varsta de peste 20 de ani. pisica salbatica

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate