Histologie - curs 1 TESUTUL EPITELIAL Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism.

Principalele caracteristici: este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara) celulele sunt unite prin jonctiuni orice epiteliu are doua suprafete:libera (orientata catre mediul extern) si atas ata la tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in protei ne si glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB). Diferente intre tesutul epitelial si tesutul epiteloid: tesutul epiteloid are MB dar nu are suprafata libera. Spre exemplu, in corticosuprarenala, apar celule s ecretorii, atasate prin jonctiuni la MB dar care nu au suprafata libera. Acesta este un tesut epiteloid. are o mare diversitate de forme si functii: formeaza invelisuri membranare (epiderm, cavitatile inchise ale organismului: pl eura, peritoneu, pericard, peretii cailor de comunicare cu mediul extern: arbore le traheo- bronsic, tubul digestiv, caile genito-urinare etc.). asigura transportul selectiv de molecule intre mediul intern si extern sau intre doua compartimente ale organismului. intra in structura unor organe solide si a unor glande: tesutul epitelial realiz eaza unitatea secretorie si ajuta la formarea sistemului canalicular, deci forme aza parenchimul glandei (parenchimul glandular este format din unitatile secreto rii si canaliculele secretorii). au rol senzorial, in organele de simt (mugurii gustativi, organul Corti, crestel e ampulare, aparatul otolitic). au rol contractil, care prezinta o importanta minora. Acestea sunt populatii apa rte de celule epiteliale, care se numesc celule mioepiteliale (un tesut epitelia l care prezinta miofilamente contractile in citoplasma) Un tesut epitelial poate realiza una sau mai multe functii. Rolul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relativ la organ si anum e: separa selful de non-self si monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il traver seaza. Caracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriolo gica a sa care este in oricare dintre cele trei foite embrionare: din ectoderm deriva: epidermul si derivatele sale (par, unghii)

glandele tegumentare (sudoripare si sebacee) epiteliul cavitatii bucale, nazale si anale unele glande endocrine: adenohipofiza din endoderm deriva: tubul digestiv si aparatul respirator parenchimul glandelor anexe digestive glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul) din mezoderm deriva: corticosuprarenala endoteliile mezoteliile Tesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular). Va sele sangvine aflate in tesutul conjunctiv nu traverseaza MB si tesutul epitelia l este hranit prin difuziune. Spre exemplu, in cazul epiteliului pluristratifica t, celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine hranite decat cele aflate la o distanta mai mare de MB. Exista si un epiteliu vascularizat: stria vasculara, c are se gaseste in urechea interna, pe peretele lateral al canalului cohlear. Este bine inervat, prin terminatii nervoase libere, distribuite in mod neuniform , in retea butonata, retea in cosulet sau retea nebutonata. Anumite epitelii nu au terminatii nervoase libere pentru durere, ceea ce permite efectuarea anumitor manevre fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si intestinal pentru biops ie, cauterizarea colului uterin). Tesutul epitelial are capacitatea derege n er are (proces fiziologic prin care s unt inlocuite celulele uzate, prin activitate mitotica neintrerupta a unor celul e nediferentiate din epiteliu, numite celule stem). Rata de inlocuire a unui epi teliu variaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se inlocuieste in 2-5 zile (cel mai rapid) iar epidermul se inlocuieste in 30 zile (cel mai lent). Inlocuirea se poate face in trei moduri: 1. pe seama unor celule bazale izolate, intercalate intre celulele epiteliale. A pare in cazul unor epitelii unistratificate cilindrice (epiteliul trompelor uter ine, epiteliul cailor genitale masculine: epididim si canal deferent) 2. pe seama unor celule bazale grupate (de obicei intr-un strat numit strat germ inativ) 3. pe seama unor zone numite zone germinative. Apare in cazul glandelor intestin ale si al celor gastrice (in fundul criptelor gastrice apar aceste zone germinative). Metaplazia este procesul de transformare a unui tip de epiteliu intr-un alt tip de epiteliu. Spre exemplu, epiteliul unistratificat se transforma in epiteliu pluristratificat. Me taplazia apare sub actiunea cronica a unor factori nocivi de mediu. Spre exemplu , sub actiunea substantelur toxice din fumul de tigara epiteliul pseudostratific at ciliat din caile respiratorii se transforma in epiteliu pluristratificat si i si pierde functia. Daca actiunea nociva inceteaza, procesul este reversibil. EPITELIUL DE ACOPERIRE Alcatuieste invelisuri membranare, adeseori cu rol de protectie.

Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu (unistratificat) si epiteliu stratificat (pluristratificat) sau, dupa forma celulelor, in epitel iu cilindric (columnar, prismatic), scuamos (pavimentos) sau cubic. Clasificaril e nu tin seama de particularitatile functionale. Deci epiteliile pot fi: simple pavimentoase (scuamoase) cubice cilindrice (columnare, prismatice) stratificate: pavimentoase (cheratinizate sau necheratinizate) cubice cilindrice Clasificarea dupa forma celulei se face dupa stratul superficial, in cazul epite liilor stratificate. pseudostratificat cilindric de tranzitie (uroteliu) Epiteliile pavimentoase simple (scuamoase) Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut apar e ca un sir de nuclei turtiti. Acest epiteliu actioneaza ca o bariera simpla per meabila, asigurand un tranzit selectiv de gaze si metaboliti. Ex.: epiteliul alveolei pulmonare, ramura descendenta a ansei Henle, foita parie tala a capsulei Bowman. Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scua moase. Endoteliul este epiteliul care captuseste orice tip de vas. Mezoteliile i ntra in structura seroaselor, alcatuind membrana ce captuseste cavitatile inchis e ale organismului (pleura, pericard, peritoneu). Epiteliul simplu cubic Latimea si inaltimea celulelor este aproximativ egala. Nucleul este rotund si si tuat central de regula. D.p.d.v. functional acest epiteliu este destinat absorbt iei sau secretiei (in functie de sens). Exista si locuri unde are rol de protect ie. Exemple: ramura ascendenta a ansei Henle si segmentul distal al tubului urin ifer, canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se varsa in ducte (canale interlobulare), epiteliul de acoperire al ovarelor. Epiteliul simplu cilindric Este format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de 2-3 ori mai mare d ecat latimea). Nucleii sunt alungiti si ovalari, asezati spre MB (dar exista si cazuri cand sunt asezati central sau chiar apical). Poate avea specializari la n ivel apical (cili, microvili, stereocili). Exemple: tubul digestiv (stomac, intestinul subtire si cea mai mare parte a inte stinului gros), caile genitale feminine (trompele uterine si uterul), segmentul proximal al tubului urinifer, glandele exocrine - ductele striate. Functii:

de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei microvililor) ; de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili) Epiteliul stratificat scuamos Este alcatuit din mai multe randuri de celule. Doar stratul superficial este scu amos (nucleii sunt turtiti numai la suprafata, in rest fiind rotunzi). Este de doua tipuri: 1. cheratinizat (cornos) 2. necheratinizat (moale) Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial. In cazul epiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si astfel ele isi pierd nucleii. Acesta este cazul epidermului, care este impermeabil pentru apa si are un rol protector impotriva factorilor fizici , chimici si infectiosi. In cazul epiteliului necheratinizat, celulele superficiale au si ele in citoplas ma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nucleii. Acest epiteliu este local izat in primele segmente ale tubului digestiv (cavitate bucala, faringe, esofag) , epiteliul anterior al corneei., epiteliul vaginal. Acest epiteliu are un rol p rotector dar este permeabil pentru unele molecule mici si pentru apa. Epiteliul stratificat cubic si cilindric Sunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent epiteliul stratific at cilindric. Epiteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobul are a unor glande exocrine, in peretele canalului de secretie a glandelor sudoripare, in peretele foliculilor ovarieni. Epiteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in conjunctiva palpebrala. Epiteliul pseudostratificat cilindric Este o forma de epiteliu simplu. Toate celulele au raport direct cu MB, dar sunt de inaltimi diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata. Prin urmare, si nucleii aju ng la inaltimi diferite. Poate prezenta la nivelul membranei apicale specializari (cili sau stereocili). Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip r espirator deoarece se gaseste numai in arborele traheobronsic.