nfiinarea plantaiilor de arbuti fructiferi Arbutii fructiferi ca afinul, coaczul, zmeurul sunt specii cu cerine moderate fa de factorii de mediu,

de aceea se comport bine n Romnia. Aceti arbuti se nmulesc uor i intr repede pe rod, iar fructele obinute au valoare nutritiv i terapeutic ridicat. Pentru nfiinarea unei plantaii de arbuti fructiferi n condiii corespunztoare fermierul trebuie s aib cunotine referitoare la: Cerinele fa de factorii de mediu Afinul, coaczul, zmeurul au cerine moderate fa de cldur, se dezvolt bine n zone colinare, cu un regim de precipitaii mai mare de 600 mm anual sau n condiii de irigare, dar nu suport stagnrile de ap. Dei unele suport semiumbra, se obin fructe de calitate n condiii bune de lumin. Afinul prefer o clim rcoroas, umed i poate fi cultivat pn la altitudini de 600-800 m. Suport temperaturi sczute pn la 25C n perioada de iarn. Afinul prefer soluri bine drenate, fr exces de umiditate, cu reacie acid (pH 4,3-5,5). Reacia solului este una dintre nsuirile care limiteaz aria de rspndire a acestei culturi. Aceast specie nu se va cultiva pe terenuri unde au fost aplicate amendamente calcaroase n anii precedeni dac reacia solului nu a cobort sub 5,5. Dac ph-ul este mai mare de 5,5, pentru scderea acestuia se va folosi turb acid aplicat n groapa de plantare. Prefer soluri bogate n humus, evitndu-se solurile srace i cele nisipoase. Coaczul suport geruri de -30C n timpul iernii, dar nu suport temperaturi foarte ridicate, vara mai ales, dac sunt asociate cu seceta. Se dezvolt bine pe soluri permeabile, fertile, suficient de umede, cu reacie uor acid (phH 5,0-6,5). Zmeurul suport bine gerurile din zona noastr, cu condiia ca lemnul tulpinilor anuale s fie bine copt la intrarea n iarn. Dac lemnul nu e copt suficient, vrful lstarilor nghea. Aceast specie se cultiv pe diferite tipuri de sol, dar nu suport solurile grele, calcaroase i reci. Se dezvolt bine la un pH de 5,6-6,8. nfiinarea plantaiilor de arbuti fructiferi necesit cheltuieli mari din partea fermierilor, dar acetia pot beneficia de sume nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR), n cadrul Msurii nr. 121 Modernizarea plantaiilor agricole.

Materialul sditor Materialul sditor la majoritatea arbutilor fructiferi se obine prin butire, marcotaj, drajonare, ceea ce nseamn c sunt plante pe rdcini proprii. Se mai pot nmuli i prin altoire (afinul). Plantaiile de afin i coacz se nfiineaz n general prin folosirea butailor nrdcinai, iar cele de zmeur prin folosirea drajonilor. Drajonii trebuie s aib 60-80 cm lungime, diametrul la baz 10-12 mm i un sistem radicular bogat. Rdcinile drajonilor de zmeur sunt subiri i se deshidrateaz foarte repede. Aprovizionarea cu material sditor se face din pepiniere autorizate care pot certifica sntatea plantelor i autenticitatea soiurilor. Unde i cum plantm arbuti Pregtirea terenului n vederea plantrii n vederea plantrii se face pregtirea terenului printr-o artur adnc de 40-50 cm i ncorporarea ngrmintelor organice i chimice folosite pentru fertilizarea de baz. Pentru plantaiile de coacz i zmeur, dac pH-ul solulul este prea mic se vor aplica amendamente cu calcar pentru corectarea aciditii. La solurile cu permeabilitate redus se poate face o scarificare la 60-80 cm adncime pentru a mri permeabilitatea acestora. Pentru pichetarea terenului se vor stabili distanele de plantare. Afinul se poate planta la distane de 2,5-4,0 m ntre rnduri i 1,2-2,5 m ntre plante pe rnd n funcie de vigoarea soiului i tehnologia de cultur adoptat. Poate fi de exemplu o plantaie n rnduri simple la distane de 3x1 m sau n benzi cu dou rnduri plantate la distane de 3x1x1 m. Coaczul se poate planta astfel: n sistem clasic, unde plantele sunt conduse n form de tufe, distanele de plantare sunt de 2,5-3,0 m ntre rnduri i de 0,7-1,5 m pe rnd; 1. n sistem intensiv, cu distane de plantare de 0,75-1,0 m/1,5-2,0 m i pe rnd se va forma un gard fructifer; 2. n sistem superintensiv pentru plantaii unde se va face recoltarea mecanizat a fructelor, cu distane de plantare de 1,8/0,15 m. Aici plantele se conduc sub form de cordon vertical, sunt foarte dese i au o durat de exploatare de 3 ani, fa de 10-12 ani n celelalte sisteme de cultur.

Pentru cultura zmeurului, cele mai bune rezultate se obin pe terenurile n pant la plantarea n rnduri pe curbele de nivel, la distane de 2,5-3,0 m ntre rnduri i 0,50 m ntre plante pe rnd. Pe direcia rndului se va forma un gard fructifer. n grdinile familiale, n condiiile n care lucrrile nu se fac mecanizat, distanele dintre rnduri pot fi mai mici. Plantarea arbutilor fructiferi Epoca de plantare. Ca i la pomii fructiferi, la arbuti plantarea se poate face toamna sau primvara. Pentru afin dau rezultate mai bune plantrile de primvar, n martie sau aprilie, mai ales n zonele umede sau cu ierni geroase. Plantarea se face toamna n zonele mai secetoase i cu ierni mai blnde. Zmeurul se planteaz toamna nainte de venirea ngheurilor sau primvara devreme. Dac este secet primvara, plantele trebuie udate de mai multe ori pentru a se asigura prinderea, sistemul radicular fiind sensibil la lipsa apei. Cele mai bune rezultate la plantarea coaczului se obin cnd lucrarea se face toamna, pentru c n primvar va porni n vegetaie devreme i n timpul plantrii se vor distruge o parte din muguri. Plantarea de primvar se poate face cu rezultate bune n zonele cu mai multe precipitaii n aceast perioad. Pregtirea materialului pentru plantare n vederea plantrii, materialul se fasoneaz i se mocirlete, fiind ateni ca plantarea s se fac nainte ca mocirla s se usuce pe rdcini. nainte de plantare, butaii de coacz se fasoneaz, scurtndu-se la 3-4 muguri. Drajonii de zmeur trebuie s fie turgesceni, cu mugurii viabili, neafectai de ger. Fasonarea drajonilor de zmeur const n ndeprtarea rdcinilor rnite sau uscate i scurtarea tulpinilor la 20-25 cm. Butaii nrdcinai, n vrst de doi ani la afin, au tulpini de 30-45 cm i un sistem radicular care a pstrat o parte din pmntul fixat pe rdcini printr-o udare abundent nainte de scoaterea materialului de la stratificare. Plantarea propriu-zis Plantarea afinului se face n gropi de 40x40x40 cm n care se administreaz turb acid care s asigure valoarea de pH corespunztoare. Pe solurile srace se administreaz gunoi de grajd. Butaii se planteaz cu 4-5 cm mai adnc dect au fost n pepinier. Dup plantare se face o udare i plantele se muuroiesc cu pmnt reavn. Pentru plantarea coaczului se fac gropi de 30x30x30 cm sau se deschid anuri n lungul rndului. Butaii nrdcinai se planteaz cu 4-6 cm mai

adnc dect n pepinier. Se aaz n groap, se pune pmnt, se taseaz, se ud i se face un muuroi pn la mugurele terminal. Drajonii de zmeur se planteaz n gropi de 40x40x40 cm sau n anuri de 30/30 cm, se ud, se muuroiesc pn la 15-18 cm i se scurteaz tulpinile la nivelul muuroiului. Dr. ing. Felicia PACA, OJCA Satu Mare REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2008
Arbuti fructiferi

Soiuri de cpun

Premial Favette Redgauntlet Cambridge Favourite Cardinal Marmolada Cesena Pandora

Soiuri de coacaz negru

Tsema Cotswold Cross Negre mari Tinker Black Down Black Reward

Soiuri de coacaz rosu

Rosu timpuriu Jonkheer Van Tets Margaritar (coacaz alb) Red Lake Rondom Stantza

Soiuri de zmeur

Latham G Citria The Latham Taylor Cayuga Heritage - soi remontant

Soiuri de mur

Silvan Waldo Smoothstem Thorn Free

Plantarea cpunului

Operaiunea de plantare a cpunului este diferit n funcie de sistemul de cultur: cultur liber, direct n cmp sau cultur
protejat, n solarii sau ser. Indiferent de sistemul de cultur, materialul sditor comport dou operaii premergtoare lucrrii - fasonarea i mocirlirea stolonilor. Fasonarea const n ndeprtarea resturilor de filamente, frunze uscate i reducerea aparatului foliar la 1-2 frunzulie.

Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de consistena smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de bovin i ap. Plantarea cpunului n cultura neprotejat Epoca de plantare se realizeaz toamna ntre 10 septembrie i 15 octombrie, primvara n perioada martie - aprilie sau vara n perioada iunie-iulie. Lucrrile se realizeaz manual sau mecanizat (n situaia plantrii pe suprafee mari). Plantarea manual implic trei operaiuni: execuia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cm adncime; introducerea stolonilor n gropi; strngerea pmntului pe lng rdcini, astfel nct acestea s fac mas cu solul. Plantarea mecanic se realizeaz cu ajutorul mainilor de plantat rsaduri de legume care se adapteaz la sistemul de plantare al stolonilor de cpuni. Principalele condiii pentru reuita culturii sunt: poziia rdcinilor care trebuie s fie perfect vertical i dreapt n gropi; coletul stolonilor s fie la nivelul solului; mugurele central s fie deasupra solului; solul s fie bine tasat prin clcare n jurul plantelor, astfel c, la prinderea uoar de frunze, plantele s opun rezisten; irigarea culturii.

Sistemele de plantare folosite sunt: n rnduri simple, cu distana ntre rnduri de 60-100 cm, n funcie de sistemul de ntreinere a solului (manual sau mecanizat) i 2025 cm ntre plante pe rnd pe teren nemodelat; n benzi, pe teren modelat, n biloane de 2 sau 4 rnduri. Distanele de plantare sunt de 35 cm ntre rndurile din band, 85 -95 cm ntre benzi i 20-25 cm ntre plante pe rnd. Plantarea cpunului n cultura protejat Modalitatea de plantare este aceeai ca la plantarea n cultur liber. Schema de plantare este n benzi de 2-5 rnduri pe teren modelat, n biloane, sau plan cu distana ntre benzi de 85-95 cm, ntre rnduri pe band de 35 cm, iar ntre plante pe rnd de 20-25 cm. Epoca de plantare nfiinarea culturii n solarii i tunele se poate face n perioada 1-15 iunie, dar aceast lucrare implic folosirea la plantare a stolonilor refrigerai care dau rezultate mult mai bune la prindere (90-91%), fa de stolonii provenii direct din stolonier (60-75%). Plantarea n ser se realizeaz cu stoloni fortificai n cmp, ce se pstreaz n celule frigorifice pn la plantare. Cultura se poate realiza direct pe sol sistem clasic sau pe vertical. Epoca de plantare este n ultima decad a lunii noiembrie. Cultura la sol se face pe teren plan sau modelat n biloane, n benzi de 2-4 rnduri, cu distana ntre benzi de 70 cm, ntre rnduri de 40 cm i ntre plante pe rnd de 20-25 cm. Tehnica plantrii este aceeai ca la cultura neprotejat.

Plantarea coaczului
Epoca de plantare toamna dup cderea frunzelor, n octombrie - noiembrie; primvara nainte de pornirea n vegetaie, dup dezgheul solului. Terenul folosit la nfiinarea plantaiei trebuie s fie fr exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavn, cu fertilitate ridicat. Distante de plantare Pentru plantaiile comerciale unde lucrrile de ntreinere se execut mecanizat, distana ntre rnduri poate fi de 2,8-3 m, iar ntre plante pe rnd de 1-1,2 m. Pentru plantaiile cu suprafee mici, din incinta locuinelor sau instituiilor, distanele pot fi de minim 1,2 m ntre rnduri i 0,8 m ntre plante pe rnd.

Plantarea Plantarea se face n gropi sau rigole. Gropile se realizeaz manual, dup pichetarea terenului, sau mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se realizeaz cu un plug special la adncimea de 32-35 cm. nainte de plantarea materialului sditor se execut o fertilizare la groap sau pe rigol folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine fermentat, 30-40g superfosfat, 20-25g sulfat de potasiu i 15-20g azotat de amoniu. Materialul sditor ce urmeaz a fi plantat se fasoneaz astfel: se ndeprteaz prin tiere rdcinile vtmate sau rupte, se scurteaz butaul la 3-4 muguri lungime, dup care se mocirlete ntr-un amestec consistent compus din pmnt galben, blegar proaspt de bovin i ap. Butaii astfel pregtii se aeaz n gropi sau rigole cu rdcinile rsfirate i cu vrful ctre pichet. Se adaug pmnt i se taseaz bine n jurul plantei, dup care se execut o copc n care se toarn 5-8 1 de ap. Dup infiltrarea apei n sol, se execut un muuroi pn la mugurele terminal. Partea care se afl deasupra solului i care se muuroiete, trebuie s aib 2-3 muguri pe lungimea butaului.

Plantarea zmeurului
Epoca de plantare toamna dup cderea frunzelor; primvara dup dezghe, nainte de pornirea n vegetaie. Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i reavene. Plantarea Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este arat de 60/60/40 cm, i n anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime. Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de sistemul de conducere: cultura n benzi cu spalieri - 2,5-3 m; cultura sub form de gard fructifer - 2,5-3 m; cultura sub form de evantai - 1,5-2,5 m, iar distana pe rnd 1-l,2 m; cultura pe araci -1,2 m. Tehnica plantrii este asemntoare cu cea a coaczului.

Plantarea murului Epoca de plantare primvara dup ce a trecut pericolul de nghe, datorit sensibilitii acestei specii la temperaturile sczute. Plantarea Plantarea se face n gropi de 40/40/40 cm sau de 60/60/40 cm, dac terenul este nearat. Pregtirea materialului i tehnica de plantare este similar cu cea a coaczului i zmeurului. Distana de plantare Distanele de plantare sunt de 2,5 - 3 m ntre rnduri i de 1,5-2 m ntre plante pe rnd, aceasta fiind diferit n funcie de modul de execuie al lucrrilor de ntreinere a culturii (manual sau mecanizat) i de sistemul de conducere a ramurilor.

Plantarea arbustilor fructiferi - zmeurul si murul Zmeurul si murul sunt doua specii foarte apreciate datorita calitatilor gustative ale fructelor si valorii terapeutice ale frunzelor si lastarilor. Ca si coacazul acestea sunt plante rustice, putand fi cultivate pe langa

garduri si alei si chiar in cultura compacta in gradinile particulare, producand fructe proaspete in tot cursul verii, pana in luna octombrie. Atat zmeurul, cat si murul se pot inmulti relativ usor, fara sa necesite cerinte speciale.

Zmeurul Inmultirea zmeurului se poate face prin mai multe metode: drajonare, despartire de tufe, marcotaj sau butasire. Cea mai practica metoda este inmultirea prin drajoni. Aceasta se bazeaza pe proprietatea sistemului radicular al zmeurului de a forma muguri (mai ales pe portiunile ingrosate) din care iau nastere lastari (drajoni), care formeaza tulpinile tufei de zmeur. Acesti lastari se pot forma si din mugurii de la partea bazala a tufei. La aparitie, lastarii rezultati din muguri adventivi de pe radacini sau bazali se hranesc pe seama plantei mama, dar in scurt timp iti formeaza un sistem radicular propriu, putand fi usor detasati de restul tufei si plantati independent, folosind astfel la infiintarea de noi plantatii. Capacitatea de formare a drajonilor permite refacerea cu usurinta a tufelor, asigurand astfel longevitatea plantatiilor. Producerea drajonilor se poate face in drajoniere special amenajate, dar si in plantatiile de productie (care dau fructe), in varsta de 4-5 ani. Lastarii (drajonii) care au aparut la sfarsitul primaverii si s-au dezvoltat in cursul verii se recolteaza cu radacini, in toamna aceluiasi an, dupa caderea frunzelor, sau in primavara urmatoare, inainte de pornirea in vegetatie. Drajonii buni de plantat sunt cei care au grosimea de minim 10-12 mm, 50-60 cm inaltime si 10-12 radacini. La plantare tulpina se scurteaza cu 15-20 cm. Murul Inmultirea murului se poate face prin: seminte, marcotaj, drajoni, butasi de radacina, butasi de tulpina, despartirea tufelor. Cea mai simpla metoda la mur este imnultirea prin marcote. Varfurile tulpinilor (lastarilor de 1 an), venind in contact cu solul, se inradacineaza si dau nastere la alte plante. De aceea, varfurile tulpinilor de la plantele de mur pe care dorim sa le inmultim se lasa pe sol (chiar se acopera cu un strat de 10 cm de sol) la sfarsitul lunii august.

Acestea inradacineaza pana la sfarsitul vegetatiei si se pot detasa cu o portiune de tulpina de 30-40 cm, cu ajutorul sapei si cazmalei, toamna sau primavara. Se pot obtine astfel plante cu sistemul radicular bogat, ce se pot folosi la plantare toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie. Material saditor de arbusti fructiferi se poate, de asemenea, procura de la toate statiunile de cercetari pomicole zonale.

Eficiena nfiinrii exploataiilor de cultur a zmeurei

Horticultura,28 Feb 2010 - 15:00,100 comentarii

Zmeur - fructe coapte i parfumate

nfiinarea unei exploataii de zmeur necesit o suprafa de 10 hectare, pe cnd nfiinarea unei exploataii echivalente cu culturi cerealiere necesit 110 ha teren, investiia considerabil n teren agricol nefiind accesibil majoritii ntreprinztorilor. Datorit defririi masive a plantaiilor pomicole, deficitul de fructe pe piaa intern nu se poate compensa rapid dect prin cultivarea arbutilor fructiferi.

Pornind de la studiul de pia, preul fructelor de zmeur de import este de 100 lei/kg, cu prezentare n caserole de 100 g la preul de 10 lei. Din producia de zmeur a anului al doilea de cultur, se pot compensa investiiile cu nfiinarea plantaiei. Zmeurul este cel mai precoce arbust, care produce rentabil din anul II de la plantare. Soiul Cayuga, pe care l nmulesc n drajoniera proprie, este extratimpuriu, producnd din 5 iunie, cnd are concuren pe piaa fructelor doar cireele de mai i cpuni. Zmeurul fructific regulat i foarte abundent i nu are periodiciti. n anul III, primul an de fructificare abundent, produce ntre 5.000 i 12.000 kg/ha.

Zmeurul se adapteaz uor la diferite tipuri de soluri i sisteme de cultur, punnd n valoare condiii edafice mai puin propice altor specii pomicole sau culturi agricole. Pentru nfiinarea exploataiei de zmeur nu este necesar o tehnic deosebit, la fel nici pentru ntreinerea i exploatarea culturii, la majoritatea lucrrilor putnd participa ca for de munc i copiii, femeile, persoanele mai n vrst. Zmeura se nmulete foarte uor, este expansiv i extrem de rezistent la ngheuri i temperaturi excesive. Nu necesit tratamente contra bolilor, pentru duntori putnd fi folosii feromoni. Zmeurul este peren, cultura dureaz 15 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi arbuti. Lucrrile mecanice se execut cu tractorul 445 viticol, cu plug i frez, iar pentru irigri folosesc o pomp de 3", acionat de priza de putere a tractorului. Se folosesc la fiecare trei ani 50 t/ha de ngrminte organice bine fermentate. n drajoniera proprie, cu suprafaa de 2 ha, produc material sditor certificat, la un pre de 3,15 lei/ bucat. Statul l subvenioneaz pe cumprtor cu 1,15 lei/bucat pentru revigorarea culturii de zmeur, astfel c preul pltit de cumprtor este de 2 lei/ bucat. Menionez c la un supermarket, butaii de zmeur certificai ajung la un pre de 23 lei/bucat. Posed Autorizaie de producere, comercializare i ambalare a butailor certificai. Astfel, am revitalizat o cultur uitat, cea a zmeurului, existnd n prezent circa 70 de exploataii nfiinate de diverse persoane fizice sau societi comerciale. Cei mai receptivi au fost tinerii sub 35 ani, care au muncit n strintate n plantaii de zmeur i cunosc avantajele deosebite ale acestei culturi. Actele necesare pentru constituirea unei exploataii agricole

Declarie tip Adeverin Registru agricol (suprafa) Acte de proprietate a terenului Diplome care s ateste pregtirea profesional: studii medii, superioare sau curs de Consultan agricol Tabel cu parcelele, vizat de primar, Consiliul local i OCPI Hart cu parcelele, vizat de primar, Consiliul local Pentru nfiinarea plantaiei cu suprafa de peste 2000 mp, se completeaz la Direcia agricol o cerere pentru eliberarea Autorizaiei de plantare, creia se anexeaz factura pentru butaii de zmeur certificai i Certificatul de calitate al butailor nrdcinai, precum i un proiect de nfiinare a plantaiei , avizat de o Staiune de cercetare pomicol. Eliberarea Autorizaiei persoanelor fizice se face n temeiul Legii nr. 300/2004, pentru cei care desfoar activiti economice n mod independent, i a Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerului. Menionez c pentru valorificarea zmeurei pe pia,

trebuie s solicitai de la Primria pe raza creia se afl plantaia, un Carnet de productor. Pentru fructe nu se percep impozite. PRECIZARE: Acest articol, la vremea cnd a fost scris, se baza pe o afacere profitabil de cultur a zmeurului. Din pcate, din cauza unui sistem jalnic i a hoilor la drumul mare pentru care n Romnia zilelor noastre nu exist pedeaps, afacerea dlui Boboescu, semnatarul articolului, s-a dus de rp (hoii i-au furat i i-au devastat plantaia), iar omul, cu intenii foarte bune, a suferit pagube iremediabile i s-a ales cu probleme de sntate foarte mari. Aadar, aviz amatorilor. Cnd nfiinai o plantaie de zmeur, trecei pe cheltuieli i PAZA foarte strict. Pentru a veni n ajutorul dvs. cu tehnologie, material sditor i alte informaii utile privind cultivarea zmeurului, v rugm contactai societatea HIDA SRL - dnul Nelu Orlaie, la telefon 0260628330 sau mobil: 0723260107. Mulumim!

Cercettorii dau murului o nou dimensiune economic Dr. ing. Paulina Mladin, cercettor gr. I la Institutul de Cercetare i Dezvoltare Pomicol Mrcineni, ne introduce n lumea mirific a arbutilor fructiferi, sftuindune s-i cultivm i oferindu-ne sfaturi agrotehnice utile. Ca urmare a procesului de ameliorare a murului desfurat de ctre cercettorii americani, europeni i australieni care, prin hibridri dirijate, poliploidizri i mutaii genetice au reunit n acelai individ mai multe nsuiri agronomice valoroase, au fost create o serie de soiuri cu caliti superioare speciilor slbatice (cu fructe mari i cu aspect comercial, cu coninut biochimic bogat i mult mai productive comparativ cu speciile de origine). Cultura murului este rentabil, avnd n vedere precocitatea soiurilor (fructificare nc din anul al doilea dup plantare), potenialul de producie care poate varia de la 5-6 t/ha la 15-18 i chiar 20 t/ha, precum i valorificarea fructelor la preuri avantajoase. Ce soiuri cultivm Bineneles, soiuri productive, cu fructe de calitate superioar, mai ales dac se valorific n stare proaspt. Pentru a rspunde cerinelor agrotehnice i sociale, o cultur de mur trebuie s cuprind soiuri rezistente la gerurile de peste -12 ..-15C i s aib diferite epoci de

maturare, ncepnd cu luna iunie i terminnd cu luna septembrie sau, n toamnele lungi i n zonele sudice, chiar cu prima jumtate a lunii octombrie. Ca urmare, prin cultivarea a cel puin 2-3 soiuri de mur cu coacere timpurie, medie i trzie se asigur ealonarea produciei pe circa 2-3 luni de zile. n cultura murului sunt folosite att soiuri fr ghimpi, ct i unele soiuri cu ghimpi, acestea din urm avnd ca principale avantaje coacerea mai timpurie, chiar extratimpurie, iunie-iulie. n plus, ele au o rezisten mai bun la gerurile de iarn i nici nu necesit conducerea plantelor fr susinere pe palier. Date agrotehnice Durata de exploatare a unei plantaii de mur este cuprins ntre 10 i 12 ani. Distanele ntre rnduri pot fi de la 2,0 m la 2,5m, 2,8 m pn la 3,0 m pentru toate soiurile. ntre plante, pe rnd, se recomand 0,7-1,0 m la soiurile cu ghimpi i 1,5 m pn la 2,0 m la soiurile fr ghimpi. Costuri n general, cheltuielile de nfiinare a unei culturi de mur, fr instalarea sistemului de susinere, sunt de aproximativ 1.600 de dolari, acestea incluznd pregtirea terenului, valoarea materialelor (ngrminte, material sditor i altele) i plantarea. ntreinerea plantaiei pn la intrarea pe rod (doi ani), inclusiv instalarea sistemului de susinere se pot ridica la suma de 3.000-3.600 dolari. nfiinarea plantaiei Etapele nfiinrii i ntreinerii unei plantaii de mur sunt dup cum urmeaz: Pregtirea terenului const n defriarea i nivelarea terenului, desfundarea acestuia prin artur adnc de 30-35 cm, precedat n prealabil, dac este cazul, de o scarificare. Urmeaz ncorporarea n sol a ngrmintelor organice i chimice i a unui produs de dezinfecie a solului (ex. Dazomet) prin efectuarea unei arturi la 25-30 cm, urmat la cteva zile de o mrunire cu discul. - Plantarea se efectueaz de regul primvara devreme n teren pregtit din toamn. - Formarea i conducerea plantelor. Forma de conducere cea mai potrivit este pe palier cu 3 srme, situate la distanele de 0,7 cm, 1,2 cm i 1,7 cm de sol. Distana ntre palieri pe rnd este de 5-8 m.

Tulpinile plantelor se paliseaz pe srme sub form de evantai. -Irigarea cea mai indicat este cea localizat, prin picurare. Soiurile fr ghimpi au un potenial productiv mai mare, unele chiar foarte mare, cazul soiurilor Thornfree sau Chester, i i matureaz fructele n iulie-septembrie. Acestea trebuie cultivate n zone mai adpostite, pe versani sudici, sudestici sau estici, unde temperaturile minime din iarn nu coboar sub 15C. Dac se cultiv n zone cu ngheuri mai mari, plantele se pot proteja peste iarn prin culcarea pe sol a tulpinilor i acoperirea acestora cu pmnt i resturi vegetale. Combaterea bolilor i duntorilor Cultura murului are o serie de boli i duntori, printre care cele mai importante sunt mucegaiul cenuiu care atac fructele n condiii de umiditate ridicat, rugina tulpinilor, afidele i acarienii. Se recomand astfel un numr de 3-4 pn la 6-7 tratamente pe an cu produse fungicide i insecticide specifice. Oferta este ademenitoare Preul actual al materialului de plantare certificat este 2,5- 3,0 lei/plant. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur produce la comand material sditor certificat din soiurile admise n lista oficial de stat. De asemenea, livreaz n primvara anului 2008 cantiti limitate din soiuri cu ghimpi i fr ghimpi.

Cultura murului Cerinte fata de factori de mediu Temperatura: - este pretentios la temperatura, atat in perioada de vegetatie cat in timpul iernii Lumina: - nu suporta umbra, - randurile vor fi orientate de directia NS,iar pe terenurile in panta randurile vor fi pe curbele de nivel. Umiditate: - zonele favorabile sunt unde precipitatiile anuale depasesc 750 mm. Sol - prefera solurile semigrele argilo-nisipoase, bogate in substante nutritive, - pH 6,2-6,5, cu panza de apa freatica sub 0.6-0.7 m.. Curenti de aer: se

recomanda amplasarea plantatilor in locuri adapostite sau infiintarea unor perdele de protectie de protectie. Plantarea: - epoca de plantare toamna sau primavara in repaus vegetativ - distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale) - radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii. Gropi Lungime x latime x adancime=35/35/40cm La plantare: - Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul - Se mocirlesc radacinile amestec gunoi de grajd pamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul. - Se fertilizeaza cu : - mranita, ingrasamant complex NPK. - Se uda cu 6-10 l apa

Fertilizarea solului Dupa infiintarea plantatiei, prima fertilizare de baza se face la 2 ani,dupa care se repeta din 2 in 2 ani. Ea consta in 3-4 kg/m gunoi de grajd 3040g /m, sare potasica 30g /m superfosfat. In anii in care nu se aplica fertilizari de baza cum am mentionat mai sus, se aplica ingrasaminte azotat de amoniu in cantitate de 20g /m,distribuit in doua reprize:2/3 din cantitate se aplica primavara timpuriu si1/3 in timpul infloritului. Particularitati de crestere si fructificare: Inflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tarziu cu cateva zile in functie de soi, ultima decada a lunii mai si prima parte a lunii iunie. Desi majoritatea soiurilor sunt autofertile , polenizarea incrucisata asigura obtinerea de productii maxime si de calitate superioara. Soiurile de mur fara ghimpi se matureaza mai tarziu decat cele cu ghimpi iar ca epoca de maturare murul se recolteaza de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie, in functie de soi. Murul intra in perioada de rodire deplina in anul IV de cultura. Productia de fructe se ridica la 12-15 t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.

Taierile aplicate murului: Imediat dupa plantare se scurteaza tulpinile la inaltimea de15-20 cm. In anul urmator se efectueaza o taiere de formare, primavara, dupa ce pericolul de inghet a trecut, cand se aleg 2-3 tulpini din cele mai viguroase, care se scurteaza la 1,2-1,5 m. Pe parcursul verii toate cresterile se conduc si se paliseaza cu grija. Cresterile laterale se raresc la 3-4 pentru fiecare tulpina si se taie la 20-25 cm lungime. Restul cresterilor inclusiv cele ramase de la plantare, se indeparteaza de la suprafata solului. Vara cand tulpinile ajung la inaltimea de 60-70 cm, se aleg max. 6-7 lastari bine dezvoltati, amplasati distantat si se conduc pe spalier. Restul lastarilor se suprima. Primavara anului III tulpinile alese inca din perioada de vegetatie a anului precedent, care acum au varsta de 2 ani, se taie la inaltimea corespunzatoare sistemului de conducere. Incepand din IV de la plantare si continuand cu urmatorii, in functie de dezvoltarea tufelor se vor alege un numar mai mare de tulpinii(6-8) si se va proceda in acelasi mod. Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si daunatorilor la mur

FENOFAZA Repaus vegetativ Umflarea mugurilor, Infrunzire Inaltarea inflorescentelor Inceputul infloririi, Scuturarea petalelor La marirea normala a fructelor Dupa recoltare

strong>AGENTUL PATOGEN Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza ,etc Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarna acarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor ,etc

Atentie!!! Tratamentele pentru agentii patogeni enumerate in tabelul de mai sus se pot aproviziona din unitati fitosanitare.

Plantarea zmeurei si a murelor

Murul si zmeurul sunt plante care sunt plantate frecvent in gradinile de acasa. Sunt considerate a fi din clasa maracinilor, au o crestere puternica si viguroasa, sunt rareori afectati de inghetul de primavara, si ofera in mod constant aceeasi cantitate de fructe. Fructul este foarte util, se poate folosi pentru prepararea gemurilor, dulceturilor, jeleurilor, s.a. Datorita cresterii sale viguroase, murul sau zmeurul trebuie plantat intr-o zona in care poate fi combatut. Deasemenea, este foarte propice pentru folosirea lui drept gard de-a lungul liniilor de proprietate. O reducere a diponibilitatii murelor si zmeurei in anumite zone, fac aceste fructe chiar mai populare decat necesar in unele zone. Prin alegerea diferitelor tipuri de maracine, se pot recolta fructe proaspete timp de cateva luni bune pe an.

Tipuri de mure Exista doua tipuri principale de mure: mure cu ghimpi sau mure fara ghimpi.

Tipul de mur care are ghimpi, nu necesita spalier, si de obicei, fructele acestuia se maturizeaza mai devreme cu 2-3 saptamani decat sin tipul celor fara ghimpi. De obicei, tipul fara ghmpi, arfe fructele ajunse la maturitate mult mai dulci decat celalalt soi. Tipul de mur fara ghimpi sunt mult mai usor de intretinut si de taiat. El produce nuiele taratoare de pana la 8-10 metri lungime, si care nu sunt suficient de puternice penrtu a sprijini ei insisi fructele, si necesita spalier de sprijin. Uneori, fructele murului fara ghimpi pot avea arsuri solare, deoarece acesta se maturizeaza in perioada fierbinte din vara.

Tipuri de zmeura:

Zmeurul de vara, cu fructe rosii produce cea mai mare recolta de fructe in timpul verii, de aici tragandu-si si numele Zmeurul cu fructe negre nu este foarte productiv ca celelalte tipuri, din cauza

faptului ca este foarte susceptibil la boli. Nuielile pe care le formeaza, nu sunt foarte drepte, si necesita sa fie prinse Zmeurul cu fructe purpurii se maturizeaza vara tarziu. Ramurile sunt viguroase, dar de obicei necesita prindere. Zmeurul de toamna, cu fructe rosii produc fructe atat toamna dar si la inceputul verii. Cea mai mare productie de fructe se afla in parte superioara a ramurilor, iar in partea inferioara, cultura este mai mica. Acesta este singurul tip de rug de mure, care produce fructe in anul in care cresc nuielele (ramurile).

Selectarea si pregatirea locului de plantare Pe cat este posibil, zmeura si murele se planteaza la minum 100 metri de salbaticie sau de alte plantatii existente, pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor boli sau probleme. Se vor evita zonele in care au fost cultivate recent rosii, cartofi sau vinete, pentru a se evita ofilirea rugilor. Primul pas pentru pregatirea locului de plantare este acela de a lua un esantion de pamant, si a se verifica daca acesta corespunde cu indicatiile trecute pe specificatiile rugului de zmeur sau mur. Dupa aceasta, se va astern un rand de ingrasamant, care are proprietatea de a ucide toate buruienile sau iarba din acea zona. Acest lucru va fi facut inainte de a parcurge la plantarea propriu-zisa a rugului. Plantarea corecta Zmeurul si murul pot fi plantati in orice moment in care sunt latenti, de obicei intre 1 noiembrie 15 martie. In cazul in care se apeleaza la plantarea de toamna, un mulci asezat la baza plantei, poate reduce ranirea in timpul iernii. Se mai pot planta butasi de radacina, care se ingroapa la o adancime de 3-4 cm. Dupa ce se planteaza, se batatoreste solul bine la radacina, si se uda cu apa din abundenta. Distantele utilizate pentru plantarea murelor si zmeurii:

In rand:

o o o

Mure fara ghimpi 2,4 metri Mure cu ghimpi 1,0 metri Zmeura 0,8 - 2,0 metri

Intre randuri:

o o o

Mure fara ghimpi 3,0 metri Mure cu ghimpi 3,0 metri Zmeura 2,5 - 3,0 metri

Formarea ?i conducerea plantelor. Forma de conducere cea mai potrivit? este pe ?palier cu 3 sarme, situate la distan?ele de 0,7 cm, 1,2 cm ?i 1,7 cm de sol. Distan?a
-

Cultura zmeurului
Cerinte fata de factori de mediu
Temperatura: - prefera temperaturi pana la 17 C. Lumina: -este pretentios fata de lumina. - in zonele inalte se prefera expozitiile sudice, sud-vestice si estice, - in zonele de campie se vor alege expozitiile nordice sau nord-estice. Umiditate: - 800-900 mm precipitatii anuale, - nu suporta seceta, nici apa stagnata in sol. - necesita multa apa in perioada iunie-august Sol: - nisipos, lutos, sau luto-nisipos, argilo-nisipos, - pH de 5,6 6,8 Plantarea: - epoca de plantare toamna (inainte de instalarea ingheturilor persistente), primavara ( inainte de dezmugurit). - distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 0,5 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale) - radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii.

Gropi Lungime x latime x adancime= 35/35/40cm

La plantare: - Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul - Se mocirlesc radacinile amestec gunoi de grajd pamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul. - Se fertilizeaza cu : - mranita, ingrasamant complex NPK. - Se uda cu 6-10 l apa

Fertilizarea solului
Toamna anului II: - 4-5 kg/m gunoi de grajd, 40g/m superfosfat, 30g/m sare potasica. - ingrasamant fazial (in vegetatie): 20-30 g/m azotat de amoniu dat in doua reprize (inaintea porniri in vegetatie si perioada formarii si cresterii fructelor)

Particularitati de crestere si fructificare:

Zmeurul, in primul an de cultura diferentiaza lateral mugurii micsti, iar in al doilea an fructifica si apoi lastarul care a fructificat se usuca. La zmeur sunt si soiuri remontante care sunt capabile sa fructifice in septembrie pe varful lastarilor de crestere. Planta are o longevitate de 15-20 de ani, iar lastarii de 2 ani. Zmeurul intra devreme pe rod, practic din anul doi de viata, cand asigura productii de 1-2 t/ha. Insa productia poate varia intre 5-8 t/ha, in functie de soi si de agrotehnica aplicata.

Taierile aplicate zmeurului:

anul II, - se taie la nivelul solului tulpina cu care s-a plantat drajonul (are 2 ani ) - se aleg 1 sau 2 tulpini care se scurteaza la 1 m inaltime. - se inlatura celelalte tulpini, fara sa se lase cioturi. anul III - dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit(cu varsta de 2ani ) - se aleg alte 8-12 tulpini de 1 an pentru fiecare tufa sau 20 tulpinii la metru liniar. - se scurteaza tulpinile la 1,3-1,4 m iar daca varfurile sunt degerate sau uscate, se taie pana la partea sanatoasa. anul IV - dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit (cu varsta de 2ani

Instalarea spalierului:
in primavara anului II - la soiurile cu tulpini de 1,30-1,50m inaltime , care se autosustin ,se foloseste spalierul cu un cuplu de sarma dubla - la soiurile cu tulpini lungi de peste 1,60 m ,trebuie folosit spalierul cu doua cupluri de sarma paralele. Primul cuplu de sarma se fixeaza la inaltimea de 60-80 cm, iar al doilea cu 50-70cm mai sus. Printre sarme se introduc tulpinile fara a se lega. In figura gasiti schematic o modalitate de taiere Perioada de maturitate - timpurie decada II iunie - mijlocie decada III iunie - tarzie a decada III august - decada I septembrie

Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si daunatorilor la zmeur.

FENOFAZA Repaus vegetativ Umflarea mugurilor, Infrunzire Inaltarea inflorescentelor Inceputul infloririi, Scuturarea petalelor La marirea normala a fructelor Dupa recoltare

strong>AGENTUL PATOGEN Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza ,etc Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarna acarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor ,etc

Ingrijirea Afinului Cerinte: Afinii se dezvolta cel mai bine pe soluri acide, cu un pH situat intre 4,55,5, dar suporta soluri cu un pH de pana la 7. Corectarea aciditatii se poate face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba precum si alti corectori de aciditate. Plantarea afinului: Groapa de plantare trebuie sa fie de aproximativ 50 cm diametru si 30 cm adancime. Se extrage 1/3 din solul respectivei gropi si se amesteca cu turba sau rumegus preumezit. Pentru a asigura un drenaj mai bun, la amestec se poate adauga si o lopata de nisip. Inainte de plantare se recomanda scurtarea tuturor ramurilor ce depasesc 15 cm. Dupa plantare se adauga un strat de 2-5 cm de rumegus in jurul radacinii, pe o raza de 30 cm. Distanta intre plante trebuie sa fie de 0,5-1 m, pentru aforma un rand compact sau de 1,8 m pentru plante individuale.

Tundererea afinului: 1. se indeparteaza ramurile bolnave, ranite sau uscate. 2. se taie ramurile subtiri, crescute prea des sau pendente. 3. ramurile mai batrane de 3-4 ani se indeparteaza de la baza, lasandu-se 6-8 lastari vigurosi/tufa. Tunderea se poate face numai in repaus vegetativ. Deoarece se poate intampla ca pe timpul iernii varfurile ramurilor sa inghete, cel mai indicat este ca tunderea tufelor sa se faca la sfarsitul iernii, inainte de inflorire, cand aceste vatamari se pot indeparta.

Tehnologia de plantare a afinilor de cultura Alegerea si pregatirea solului pentru plantarea afinilor Alegerea tehnologiei de ideala a viitoarei plantare a afinului se locatia face in functie de plantatii de afin trebuie sa fie: resurse, dotarea cu situata intr-o locatie cat utilaje, elevatia, mai expusa la soare; dimensiunea si forma sa aiba asigurata parcelei, calitatea drenarea apei; sa se infiinteze pe un drenarii apei. teren fara buruieni si bine lucrat; Cele mai bune rezultate sa asigure accesul la o se obtin daca terenul din sursa de apa pentru zona radacinilor este irigare si energie mentinut umed de electrica; primavara pana toamna.

Va rugam sa cititi cu atentie instructiunile de plantare inainte de a planta afinii !

Cerinte de sol pentru plantarea afinului Afinii se dezvolta cel mai bine in soluri acide, cu un pH situat intre 4,5 - 5,5, cu un aport bun de materie organica afanat si bine drenat. Corectarea parametrilor solului se face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba,

precum si alti corectori de aciditate, dupa caz. Dozarea amestecurilor de turba, rumegus si corectori de aciditate trebuie facuta in baza unei analize de sol. De aceea este important sa se faca analize de sol inca din faza de proiect, pentru a putea evalua cat mai realist costurile si necesarul de substante pentru corectarea parametrilor solului. In lipsa unui sol corespunzator, care sa aiba mai ales aciditatea in intervalul mentionat si care este sarac in materie organica, cultura de afin se va dezvolta lent si cu multe pierderi de plante si recolta. Perioada optima de plantare Perioada optima de plantare este toamna si primavara. Insa datorita faptului ca afinii pe care noi ii oferim sunt livrati in ghiveci cu sol la radacina (turba), ei pot fi plantati in tot timpul anului cu exceptia perioadei cand solul este inghetat, insa conditia esentiala este sa poata fi udati imediat dupa plantaredaca sunt plantati in perioada de vegetatie.

Clientilor care doresc sa infiinteze plantatii de afin (min 0,5 ha) le oferim testarea aciditatii solului in mod gratuit! Instructiuni privind prelevarea probelor de sol pentru stabilirea aciditatii La prelevarea probelor fara sonda se decoperteaza primii 5 cm si sa preleveaza proba din urmatorii 15 sau 20 cm pe adancime din cel mult 3 locatii. Cantitatea necesara este de aproximativ 10 cm cubi de sol (4 linguri) care se pun intr-un recipient ermetic curat. Acesta trebuie trimis noua prin curier sau coletarie postala, urmand ca in cel mai scurt timp sa va putem comunica care este nivelul de aciditate pentru solul dvs. si ce masuri trebuie luate pentru a-l corecta. Plantarea afinului pe biloane

foto: plantarea afinilor pe biloane Solutia tehnica cea mai eficienta pentru infiintarea unei culturi intensive de afini este plantarea pe biloane. In aceasta varianta, este mult mai facil si eficient efortul intreprinzatorului de a crea un mediu de cultura optim pentru afin prin corectarea aciditatii solului, a continutului de macro, micro elemente, humus si pentru drenarea apelor pluviale de la radacinile plantelor. Biloanele sunt un amestec de rumegus cu pamant, inalte de 40-60 cm fata de cota naturala a terenului si late de 0.8 - 1 m care se formeaza paralel pe intreaga lungime a parcelei. Pentru realizarea acestor biloane se scarifica solul, se ara adanc (3035cm), se ierbicideaza, se discuieste, se frezeaza, se picheteaza terenul, se marcheaza randurile, se formeaza un sant cu trupita pe randurile trasate, se aseaza deasupra randului rumegusul, de pe margini se ridica pamant care se amesteca cu rumegusul, se aranjeaza randul drept, se instaleaza furtunul de irigat, se aseaza folia

sau panza agrotextila care se fixeaza pe margini in pamant, folia se decupeaza in locul unde urmeaza sa fie plantati arbustii si se planteaza. Intre randuri pamantul trebuie nivelat, iar ca o recomandare sugeram mentinerea acestei suprafete ca si gazon prin inierbare. Distante intre plantele de afin Afinul se poate planta la 0,7-1m unul de altul pentru a forma un rand compact in cazul culturilor intensive. Daca se doreste cresterea acestora ca specimene individuale (nu in cultura intensiva) se pot planta la 1.8 m unul de altul. In cazul plantarii pe randuri compacte, distanta dintre randuri trebuie sa fie intre 2,5 - 3 m in functie de echipamentele pe care le veti folosi la intretinerea fermei de afini sau la recoltarea afinelor. Noi recomandam o distanta de 80 de cm intre plante si 3 m intre randuri.

Plantarea afinului la groapa

foto: plantarea afinilor la groapa Aceasta varianta de plantare este o tehnologie depasita pentru cultura intensiva a afinului, insa care se potriveste in cazul unor suprafete mici de cultura sau pe langa casa. Pentru plantatiile intensive de afin, tehnologia optima este cea a platarii pe biloane, descrisa mai sus. Prima operatiune este pichetarea, trasarea randurilor si marcarea gropilor pe care urmeaza sa plantati. O solutie in ceea ce priveste cultivarea afinilor in aproape orice sol o constituie incorporarea turbei in mediul de plantare, iar ca alternativa este rumegusul de conifere sau de foioase, dar cel de foioase trebuie sa fie vechi de cel putin un an. In cazul in care plantarea se face direct in sol si nu pe biloane, groapa trebuie sa fie de aproximativ 50 cm in diametru si 30cm adancime, in functie de calitatea solului. Se extrage intre 1/3 si 1/2 din solul respectivei gropi. Se adauga un volum dublu de turba sau rumegus preumezit si bine amestecat dupa care se pune in groapa si se planteaza. Pentru a asigura drenarea apei se recomanda sa adaugati o lopata de nisip la groapa, in amestecul de rumegus cu pamant. Scopul este sa permita radacinilor sa se dezvolte usor prin sol, fara a intampina greutati in primii ani de la plantare, pentru a stimula dezvoltarea unei coroane mare si bogata. Dupa plantare recomandam efectuarea unor taieri de formare, pentru a da posibilitate lastarilor noi de a se dezvolta si a forma o coroana uniforma si frumoasa. Dupa plantare se adauga un strat de 5-10cm de rumegus in jurul radacinii, pe o raza de 30cm. De primavara pana toamna solul trebuie udat din abundenta, fara insa

ca apa sa balteasca. Irigarea in exces are ca rezultat putrezirea rapida a radacinilor afinului.

Plantarea afinului in ghivece

foto: plantarea afinilor in ghivece O optiune interesanta cu privire la plantarea afinilor este si plantarea acestora in ghivece de 50 l. Afinul poate sa se dezvolte in acest volum cu substrat de cultura alcatuit din sol, turba si rumegus in conditia in care ii sunt asigurate substantele nutritive si apa. Avantajul acestei solutii este faptul ca plantele pot fi amplasate intr-o anume locatie vara pentru a folosi ca plante ornamentale si de decor, iar iarna pot fi stranse si protejate. Aceasta solutie este utilizabila de exemplu in cadrul pensiunilor turistice pentru a amenaja spatiile verzi in timpul verii.

Important! Inainte de a pune planta in pamant se recomanda efectuarea unor taieri de formare, pentru a da posibilitate lastarilor noi de a se dezvolta si a forma o coroana uniforma si frumoasa. La momentul potrivit va vom da mai multe detalii asupra acestei operatii delicate. Ce NU trebuie facut cu afinii

Dupa achizitionarea materialului saditor, plantele nu trebuie tinute in locuri intunecate, in incinte inchise, pe beton sau suprafete pietruite pana la plantare.

Radacinile afinului nu trebuie rupte la plantare. Nu plantati afinul intercalat intre pomii fructiferi sau orice alte culturi. Prin irigare sau prin apa pluviala fertilizatori folositi la plantarea afinului se infiltreza la celelalte culturi. In sol, radacinile plantelor concureaza pentru teren si pentru substantele hranitoare, iar afinul are radacini foarte subtiri si superficiale. Nu plantati in adancime prea mare, nivelul terenului dupa plantare si tasare trebuie sa fie nivelul pamantului din ghiveciul in care a venit planta. Dupa plantare, pamantul in jurul plantei nu trebuie tasat in exces, precum la pomii fructiferi. Tasarea trebuie facuta cu grija, similar cu plantarea rasadurilor. Nu folositi rumegus de la fabrici de mobila sau prefabricate care are in componenta adezivi si substante chimice daunatoare. Nu lasati parcelele neingradite. Parcelele in care plantati trebuie sa fie ingradite cu gard de plasa de sarma pentru a proteja de animale biloanele, plantele si sistemul de irigat. Nu lasati afinii sa florifice in exces in perioada de crestere. Se elimina astfel productia de fructe mici si se permite dezvoltarea accelerata a plantei.

Intretinerea afinilor Protejarea solului Afinul se dezvolta optim daca se aplica un strat protector intre 5 si 10 cm grosime la radacina deasupra solului pe o raza de 30cm, care sa conserve umezeala, sa previna dezvoltarea buruienilor si sa acidifieze materia organica. Scoarta de copac, compost acid, rumegus, resturi de iarba tunsa sunt cateva variante. Stratul protector trebuie reinnoit din 2 in 2 ani. Cea mai mare parte a protectiei plantatiilor in primii ani de la plantare o constituie panza sau folia de pe bilon. Ea are rolul de a mentine umiditatea optima pe perioada verilor, protejeaza solul si arbustii de afin de buruieni si implicit reduce cheltuielile ce privesc manopera la curatarea randurilor si la irigat. Folia sau panza nu mai sunt necesare odata ce planta a ajuns la maturitate. Taierile de formare ale arbustilor de afin Taierile se fac numai la finalul iernii, inainte de intrarea plantelor in vegetatie. Este important ca plantele sa fie bine dezvoltate inainte de a le lasa sa faca fructe. Din acest motiv este indicat sa se previna dezvoltarea unui numar excesiv de flori pe planta de afin pentru a preveni supraproductia in faza de dezvoltare a plantei. Se elimina astfel productia de fructe mici si se stimuleaza dezvoltarea accelerata a plantei. In primul an de viata a plantei este important sa se elimine toate florile. In anii urmatori trebuie urmariti pasii descrisi mai jos, dupa ce frunzele au cazut de pe plante: taiati tulpinile mici de la baza, taiati lemnul uscat si ramurile care nu sunt viguroase. Alegeti ramurile colorate intens (min. 7 cm) si din care se dezvolta ramurele lungi in lateral. Taiati ramurile scurte si groase. Daca prin pasii de mai sus

nu s-a eliminat intre 1/3 si 1/2 din materia lemnoasa, curatati ramurile laterale si crengutele pana cand se obtine acest raport. Taierile de rod ale arbustilor de afin Dupa primii 2 ani de la plantare natura taierilor se schimba. Intentia este de a asigura o vigurozitate cat mai mare a plantatiei si o productie mai mare prin eliminarea materiei lemnoase uscate si a mugurilor floriferi in exces. Astfel planta va avea fructe mai putine ca numar, dar mai mari si de o calitate semnificativ mai ridicata. Fertilizarea arbustilor de afin Arbustilor de afini le plac fertilizatorii acizi. Atentie insa, afinul este foarte sensibil la suprafertilizare! Pentru rezultate optime trebuie aplicati fertilizatori in cantitatile recomandate in planul de fertilizare. Intotdeauna trebuie irigat din abundenta dupa fertilizare. Ce NU trebuie facut cu afinii Evitati sa folositi fertilizatorii organici proaspeti (gunoi de grajd). Pentru a-i putea folosi este nevoie de stocarea acestora pentru minim un an inainte de a-i utiliza.

http://www.afini.ro/foto.asp# http://www.afini.ro/foto.asp#

http://www.afini.ro/foto.asp#