Absena prinilor nu acioneaz intotdeauna direct asupra copiilor, ci indirect, prin producerea unor efecte care conduc la desprirea

familiei. O categorie de copii care sunt cei mai expui riscurilor de diverse forme sunt cei care provin din familii destrmate i, in special, atunci cand mama este cea care pleac la munc in strintate. In aceste situaii, este cel mai probabil s se produc abandonul copiilor sau expunerea acestora la abuzuri din partea adulilor in grija crora rman. Consecinele negative ale plecrii prinilor sunt resimite de copii, in primul rand, in plan psihologic - dorul de printele plecat poate avea drept consecin un sentiment de insingurare a copilului pentru o anumit perioad de timp. Sentimentul de deprimare poate fi atenuat dac copilul a fost obinuit s triasc intr-o famile extins. De asemenea, lipsa interesului pentru coal i pentru preocuprile extracolare poate fi o consecin direct a absenei prinilor, ins interesul sczut pentru performan colar nu poate fi explicat doar printr-un singur factor cauzal. O consecin direct a migraiei prinilor este cea a privrii copilului de afectivitatea parental i de supravegherea necesar dezvoltrii normale a acestuia. In condiiile plecrii prinilor pe perioade mai lungi i a rmanerii copiilor in grija unor persoane care nu pot oferi sprijin emoional i educativ, aceste dou consecine pot produce la randul lor efecte negative in ceea ce privete sntatea i dezvoltarea psihic a copilului, implicarea in activiti colare i rezultatele acestora, angrenarea lor in comportamente deviante sau neconcordante cu varsta copiilor i supunerea la exploatare sau abuzuri de alt natur. Efectele negative identificate prin cercetare sunt asemntoare cu cele intalnite, in general, in cazul copiilor care provin din familii dizolvate fie prin divor, fie prin decesul unuia dintre prini, astfel incat copiii cu prini plecai in strintate sunt o categorie suplimentar expus unor riscuri. In consecin, atenia comunitilor, in special a colii, dar i a instituiilor de protecie a drepturilor copilului, trebuie s se concentreze asupra acestor categorii de copii, in aceeai msur ca i asupra copiilor provenii din familii foarte srace, destrmate sau in care prinii nu-i exercit rolurile pe care le presupune statutul de printe. Analizele prezentate de Fundaia Soros au artat c plecarea a cel puin unuia dintre prini in strintate este, intr-adevr, asociat cu rezultate colare mai slabe in randul copiilor rmai acas, decat in cel al copiilor fr prini emigrani. Dar aceast performan colar mai slab este cauzat, aproape in totalitate, de statutul socio-profesional in medie mai sczut al acestor familii (prini cu un nivel mediu de educaie) i de structura lor (prinii sunt separai, divorai sau vduvi). Cercetarea mai arat c, in cazul in care doar un printe este plecat, printele rmas acas preia cu destul de mult succes o mare parte dintre

funciile importante pentru performana colar. Ins in cazul copiilor cu ambii prini plecai, rolul acestora nu este preluat cu succes de alte persoane sau instituii. Recomandarea societii civile este elaborarea de politici sociale care s se axeze pe construirea unei reele de sprijin cu persoane din afara familiei (profesori, asisteni sociali, consilieri colari) care s preia o parte din atribuiile prinilor in domeniul performanei colare (cum ar fi motivarea i incurajarea copilului de a inva, discutarea strategiilor de a inva sau de a-i face temele). Acest tip de sprijin este necesar pentru copiii cu ambii prini plecai in strintate, dar este recomandat i pentru copiii cu un singur printe plecat, pentru a diminua din responsabilitile i presiunea crescut la care este supus printele care rmane acas. Copiii cu ambii prini plecai in strintate sunt cei mai dezavantajai, din punctul de vedere al rezultatelor colare. Astfel, cercetrile au relevat faptul c lipsa ambilor prini produce un efect negativ asupra rezultatelor colare in plus fa de orice alte efecte negative ale statutului social sczut sau ale structurii destrmate a familiei. Rezultatele anchetei indic faptul c din doi copii care provin din medii socio-economice identice, cel care are ambii prini plecai in strintate va avea rezultate colare mai slabe. Totodat, s-a constatat c efectul dotrii materiale mai bune a copiilor cu prinii plecai nu este la fel de mare ca cel din grupul de copii fr prini emigrani. Soluiile in scopul rezolvrii problemelor cu care se confrunt copiii ai cror prinii sunt plecai la munc in strintate se plaseaz la nivelul identificrii actorului care ar trebui s rezolve problema sau s reduc impactul fenomenului, respectiv instituiile statului. Primul pas identificat este crearea unui cadru legislativ in conformitate cu realitatea existent. Cercetarea calitativ s-a desfurat pe baz de interviuri cu rudele care au grij de copii, cu asistentul social, directorul colii, poliistul de proximitate i cu preotul in localitile Lugoj i Biled (Timi), Negreti Oa i Micula (Satu-Mare), Fieni i Gura Vulcanei (Dambovia), PiatraNeam i Horia (Neam). Culegerea i introducerea datelor pentru sondaj au fost asigurate de The Gallup Organization Romania. Potrivit studiului "Efectele migraiei: copiii rmai acas", dat publicitii de Fundaia Soros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu aveau cel puin un printe plecat la munc in strintate, la sfaritul lunii iunie. Din acetia, 80.000 aveau doar tatl plecat, 55.000 aveau doar mama plecat, iar in cazul a 35.000 dintre ei atat mama cat i tatl erau plecai la munc in strintate, copiii rmanand in ingrijirea familiei restranse sau a altor persoane. Studiul mai arat, totodat, c aproximativ trei sferturi din elevii participani la studiu au cel puin un frate sau o sor, ceea ce face ca cifra copiilor rmai acas s se dubleze.

Fundaia Soros a iniiat in 2007 un program de cercetare cu privire la efectele migraiei externe pentru munc asupra copiilor rmai in ar. Programul "Migraie i dezvoltare" cuprinde cinci aciviti, primele dou (un sondaj naional pe un eantion de elevi din clasele V-VIII, reprezentativ la nivel naional, i o cercetare calitativ in opt localiti cu inciden mare de migraie) fiind realizate in 2007. Anul acesta organizaia i-a propus s efectueze o analiz a politicilor i legislaiei adresate copilului din Romania, s deruleze un program pilot de servicii adresate copilului cu prini plecai la munc in strintate i s elaboreze un set de politici publice adresate copilului.