Sunteți pe pagina 1din 7

INIMA Conformatie Exterioara

Inima este un organ musculo-cavitar. Dimensiunile sale variaza cu varsta si sexul si are o marime aproximativ egala cu pumnul individului. Inaltimea sa este de 8cm, diametrul antero-posterior de 14-15cm si diametrul transversal de 12 cm. Greutatea este cuprinsa intre 250 si 300g. Inima cuprinde 4 cavitati dintre care 2 atrii si 2 ventricule. Conformatia exterioara este asemanatoare cu un Prezinta: 2 fete, 2 margini, o baza si un varf. Din inima ies si intra vase mari. Fata externa prezinta santul coronar care ne indica separatia cavitatilor. Se observa un sant circular care imparte inima in 2, o prtiune inspre baza, care corespunde atriilor si inca o portiune mai mare inspre varf care corespunde ventriculelor. Santul coronar dpdv didactic a fost impartit in 2 segmente: anterior si posterior. Intre cele 2 atrii se afla santul intraatrial, mai vizibil pe fata posterioara a inimii. Cele 2 ventricule sunt separate de santul intraventricular anterior si posterior si au originea in santul coronar si se unesc in apropierea varfului inimii pe marginea dreapta. Cele 2 fete sunt: sternocostala(anterioara) si diafragmatica(posterioara). Fata Sternocostala In santul coronar apar arterele aorta si trunchiul arterei pulmonare. Segmantul atrial este concav. Pe partile laterale fiecare atriu are o prelungire cu aspect neregulat care este numita auricul sau urechiusa. Fata anterioara a atriilor, continuata de auricule, inconjoara arterele aorta si trunchiul arterei pulmonare. Portiunea corespunzatoare ventriculului este concava. Fata Diafragmatica Fata diafragmatica este un segment foarte ingust in apropierea bazei inimii care este segmentul atrial si un segment mai larg care este segmentul ventricular. Marginea stanga este groasa, convexa si se mai numeste si fata pulmonara. Marginea dreapta este ascutita. Varful inimii este rotunjit. Baza inimii este formata din fetele posterioara ale atriilor.

Conformatie Interioara
Pe dreapta patrund in inima venele cave superioare si inferioare iar pe stanga patrund cele 4 vene pulmonare (2 superiare si 2 inferioare/2 pe stanga, 2 pe dreapta). Atriile au fost asemuite cu niste cuburi si fiecaruia i se descriu 6 pereti: superior, inferior, anterior, posterior, laterlal si median. Fiecare atriu comunica cu ventriculul printr-un orificiu situat pe peretele atrial anterior.

Ventriculii au peretii mai grosi. In interiorul ventriculelor se gasesc proeminente musculare numite coloane carnoase si au fost impartite in : -coloane de ordinul I, numite si muschi papilari, una din extremitati este legata de peretele ventriculului, cealalta este liber. De pe ea se desprind niste fibre numite cordaje tendinoase care se leaga de cuspidele valvelor atrioventriculare. -coloane de ordinul II, se leaga prin ambele extremitati de peretele ventriculului. -coloane de ordinul III, lipite de pereti si apar ca proeminente longitudinale. Fiecare ventricul a fost asemanat cu o piramida deci are o baza, un varf si un nr de pereti.

Valvele
Pe baza se afla orificiul atrioventricular in care se afla cate o valva atrioventriculara (stanga si dreapta). Fiecare valva are forma de palnie cu baza in orificiul atrioventricular. Pe fiecare valva se gasesc un nr de incizii care pornesc dinspre varful valvei si o impart in segmente numite cuspide. Valva dreapta are 3 incizii si 3 cuspide si se numeste valva tricuspida. Valva stanga are 2 incizii si 2 cuspide si se numeste mitrala sau bicuspida. Fiecare valva are o fata axala neteda si vine in contact cu unda de sange. Cealalta fata se numeste parietala, priveste spre peretii ventriculari si pe ea se insera cordajele tendinoase. Cordajele tendinoase se clasifica in 3 categorii: Categoria I: mai groase, se insera pe baza valvei. Categoria II: se insera pe fata parietala a valvei . Categoria III: cele mai subtiri, se insera pe marginea libera a valvei. La deschiderea arterelor mari se gasesc formatiuni fibroase cu rol de supapa numite si valve arteriale. Ele permit trecerea sangelui in artere si impiedica intoarcerea sangelui in inima. Fiecare valva are 3 valvule semilunare si acestea au forma unui cuib de randunica. Deschizatura este spre artera iar convexitatea spre inima. Marginea libera a valvulei este formata din 2 arcuri concave, subtiri, semitransparente, numite lunule. Ele se intersecteaza in mijlocul marginii libere a valvulei, intr-un nod fibros numit nodul valvulei semilunare. Fata parietala a valvulei delimiteaza cu peretele arterei o punga cu deschiderea spre artera numita sinus. In diastola, sangele patrunde in sinusuri care se umplu de sange, marginile libere ale valvulelor se apropie si inchid orificiul arterei si sangele nu se mai poate intoarce in inima. Aceasta umplere se face cu zgomot.

Conformatia interna a atriului drept


Pretele medial este format din septul interatrial, este putin concav si in partea mijlocie se observa o depresiune numita fosa ovala. In perioada fetala in acest loc s-a gasit orificiul oval descris de Botallo. Fosa ovala este marginita de o proeminenta inelara mai bine reprezentala anterior si sperior, numita limbul fosei ovale.

Peretele lateral este concav, cu aspect neregulat. Pe el se gasesc coloane musculare de oridinul II si III. Acestea au directie antero-posterioara si seamana cu dintii unui pieptene si de aceea se numesc muschi peptinati. Peretele posterior se afla intre cele 2 vene cave, este nedted, in mijloc se gaseste o proemineta transversala, numita tubecul intervenos si se crede ca are rolul de a dirija curentul sangvin spre centrul atriului. Aproape de ....................se gaseste o creasta verticala numita si creasta terminala. Acesteia ii corespunde pe fata exterioara santul terminal. De pe creasta terminala se desprind muschii pectinati. Peretele anterior cuprinde orificiul de comunicare cu ventriculul drept de care este anexata valva tricuspida. Pe peretele superior se afla orificiul vene cave superioare. Pe peretele inferior se gaseste orificiul venei cave inferioare care este prevazut cu o valvula incompleta numita valvula venei cave inferioare. Postero-medial de orificiul venei cave inferioare se afla orificiul de varsare a sinusului coronar si acesta este prevazut cu o valvula insuficienta situata inspre lateral, numita valvula sinusului lateral. Din vecinatatea coltului inferior al valvulei venei cave inferioare porneste spre sept o proeminenta numita banda sinusala si este formata dintr-un fascicul de tesut conjunctiv numit tendonul lui Tedaro. Intre banda si orificiul atrioventricular se gaseste un nod al sistemului excito-conductor al inimii, numit nodul atrio-ventricular. Pe peretii atriului drept si pe peretele septal si inferior se gasesc orificii de deschidere ale venelor mici ale inimii. Auricula dreapta isi are orificiul de deschidere la jonctiunea peretelui superior , anterior si lateral. In cavitatea auriculei proemna fascicule musculare anastomozate intre ele.

Conformatia interna a ventriculului drept


Ventriculul drept are aspectul unei piramide triunghiulare: 3pereti, o baza, un varf. Peretii: anterior, inferior, medial Fete:sternocostale, diafragmatice, septul interventricular Baza contine orificiul atrio-ventricular. Varful este orientat spre varful inimii. Orificiul atrio-ventricular drept are anexata valva atrio-ventriculara tricuspida. Cele 3 cuspide sunt orientate dupa pereti: Peretele anterior- cuspida anterioara(cea mai mare) Peretele inferior- cuspida posterioara Peretele septal- cuspida septala (cea mai mica) Peretele anterior- de pe partea mijlocie a lui se desprinde muschiul papilar anterior, cel mai dezvoltat muschi papilar. Varful sau este divizat in 2-3 conuri de la care pornesc coarne tendinoase destinate cuspidelor anterioare si posterioare.

Peretele inferior- 2-3 muschi papilari, portiune de pe care pronesc tendinoase spre cuspida anterioara si septala. Peretele septal este prevazut cu muschi papilari septali care sunt multi si mici. In cavitatea ventriculului drept se gasesc 2 formatiuni musculare intinse intre peretele anterior si septal. Acestea sunt tubercula septo-marginala care este o coloana carnoasa de ordinul II, intinsa intre peretele septal si baza muschiului papilar anterior. Trabecula septo-marginalacontine ramura dreapta afasciculului atrio-ventricular. Creasta supraventriculara este o creasta rotunjita, pe peretele anterior, inaintea orificiului atrio-ventircular si trece pe peretele septal. Aceste 2 formatiuni leaga peretele anteriorcu cel septal.

Atriul Stang
Cu exceptia auriculei are pereti netezi. Peretele anterior prezinta orificiul atrio-ventricular stang. Peretele medial corespunde septului interatrial. In zona corespunzatoare fosei ovale se gaseste o depresiune marginita anterior de un plin care este marginea anterioara a valvulei fosei ovale. Peretele posterior prezinta cele 4 orificii ale venei pulmonare. Pe peretele lateral se gaseste orificiul de deschidere al auriculei stangi. Peretele superior si inferior nu au particularitati.

Ventriculul stang
Ventriculul stang are peretii mai grosi ca ventriculul drept, pe sectiune are aspectul unei cavitati ovalare cu 2 pereti : unul medial si unul lateral. I se mai descriu o baza si un varf. Peretele lateral corespunde.................... pe el se prind coloane carnoase de ordinul II si III. In apropierea peretelui medial se gasesc 2 muschi papilari, unul anterior, mai scurt sicilindric si unul posterior, latit. De pe ei se deprind corzi tendinoase destinate ambelor cuspide. Peretele medial este concav, format de septul interventricular si pe el se gasesc muschi papilari. Varful este rotunjit si baza prezinta 2 orificii: orificiul atrio-ventricular stang si orificiul de evacuare orificiul arterei aorte. Orificiul atrio-ventricular stang este mai mic decat cel drept pe margini. Valva mitrala care este impartita in 2 cuspide de forma patrulatera, una anterioara care este de 2 ori mai mare decat cealalta cuspida care este posterioara.

Structura inimii (scheletul fibros si musculatura)


Cea mai mare parte din structura muschilor inimii este formata din miocard. In jurul orificiilor inimii se gasesc formatiuni conjunctive inelare care formeaza scheletul fibros al inimii. Miocardul este acoperit la exterior de foita visceralaa pericardului seros (epicard) iar cavitatile inimii sunt tapetate o foita numita endocard. Scheletul fibros al inimii si orificiile de la baza inimii sunt inconjurate de inele fibroase. Cele dispuse in jurul orificiului atrio-ventricular se numesc inele atrio-ventriculare. Cele din jurul aortei si trunchiului arterei se numesc .De pe arterele fibroase se desprind prelungiri lamelare care patrund in cuspidele atrio-ventriculare si formeaza scheletul fibros al acestora din scheletul fibros al inimii mai face parte si o potiune. Din septul atrio-

ventricular care este partea membranoasa a septului. Ocupa partea antero-posterioara a septului inter ventricular. Musculatura inimii este formata din musculatura propriu-zisa si din un sistem muscular specific, numit aparatul conductor. Musculatura propriu-zisa executa contractiile iar aparatul conductor realizeaza desfasurarea automata a acestor contractii datorita impulsurilor pe care le emite si difuzeaza prin miocard. Musculatura propriu-zisa se imparte in musculatura atriala si musculatura ventriculara. Musculatura atriala este formata din fascicule proprii fiecarui atriu si din fascicule comune celor doua atrii. Atriile au o musculatura redusa. Sunt descrise fascicule proprii, greu de individualizat si fascicule comune care sunt dispuse sub forma a 2 benzi care trec de pe un atriu pe celalalt. Musculatura ventriculelor este formata din fibre intortochiate cu numeroase schimbari de directie. Au fost clasificate in 3 straturi: superficiale, parietale si interventriculare. Fibrele supeficiale sunt comune celor 2 ventricule. Sunt dispuse intr-un strat subtire, sub epicard. Sunt inserate pe scheletul fibros, apar la nivelul santului coronar iar de la acest nivel sunt rasucite in directia acelor ceasornicului. Ajunse la varful inimii, descriu un vartej numit vartejul inimii apoi isi schimba directia, patrund in grosimea peretilor ventriculari, in septul interventricular si in muschii papilari. Fibrele parietale sunt proprii fiecarui ventricul, sunt numeroase, au un traseu spiralat, se infasoara in jurul unei singure cavitati. Fibrele interventriculare au fost sistematizate in 2. Unele se insera pe septul membranar si au un traiect descendent prin sept apoi ajung in trabeculele musculare, se rasfrang si trec pe fata opusa celei pe care au ocupat-o. Celelalte fibre se numesc suturale, au un traiect rasucit, se termina aproape orizontal plecand de la un ventricul la altul. Inima este alcatuita din 2 saci musculari(ventriculele) continuti in un al III-lea sac. Facand abstractie de directia spiralata a fibrelor se poate considera ca exista un strat superficial cu fibre longitudinale, un strat mijlociu cu fibre circulare si un strat intern provenit din fibrele primelor 2 starturi cu fibre longitudinale.

Sistemul excito-conductor (tesut nodal)


Este format dintr-un tesut miocardic de tip embrionar. Acesta are proprietatea de a initia si a propaga impulsul necesar contractiei muschiului cardiac. Acest tesut de gaseste grupat in anumite regiuni al inimii unde formeaza noduri si fascicule. Acestea sunt inconjurate de tesut conjunctiv care le izoleaza de restul musculaturii. In apropiarea orificiului venei cave superioare, in peretele atrial se gaseste nodul spino-atrial. Este situat in stanga crestei terminale, are o lungime de 15mm, o latime de 5mm si o grosime de 2mm. Cel de-al 2-lea nod este nodul atrio-ventricular. Se gaseste in atriul drept, in vecinateatea portiunii anterioare a septului. Impulsul generat de nodul spino-atrial se propaga la nodul atrio-ventricular. De la nodul atrioventricular se desprinde fasciculul atrio-ventricular careare aspectul unui cordon turtit. La nivelul septului muscular acest cordon se bifurca intr-o ramura dreapta si una stanga.

Ramura dreapta se gaseste pe dreapta septului, sub endocard, trece prin trabecula septomarginala, ajunge la baza muschiului papilar anterior. La acest nivel se ramnifica foarte bogat si formeaza reteaua lui Purkinje. Aceste fibre le pun in contact cu musculatura ventriculara. Ramura stanga este mai voluminoasa. Perforeaza septul membranos, ajunge sub endocardic in partea stanga a septului inter-ventricular. Se bifurca intr-o ramura anterioara si o ramura posterioara. Acestea ajung la baza muschilor papilari omonimi iar la acest nivel se continua cu cate o retea.

Vascularizatia inimii
Arterele inimii se numesc coronare si sunt in numar de 2. Coronarele iau nastere din aorta la nivelul valvulelor semilunare. Coronarele au un traiect sinuos, se gasesc in santurile de pe suprafata inimii. Sunt insotite de vene, inconjurate de grasime si acoperite de ficat. Ramurile colaterale ale coronarelor nu mai sunt insotite de vene. La acest nivel venele au un traiect independent. Artera coronara stanga ia nastere in fanta semilunara stanga a aortei. Segmentul initial are forma de palnie cu un diametru de 3-4mm. Este urmat de un segment ingustat iar dupa 10-15mm se bifurca. Cele 2 ramuri sunt artera inter-ventriculara anterioara si artera atrioventriculara stanga (circumflexa). Artera inter-ventriculara anterioara se gaseste in santul inter-ventricular anterior, emite ramuri destinate fetei sterno-costale a ventriculului stang. Emite un numar de ramuri destinate celor 2 treimi anterioare ale septului inter-ventricular. Artera atrio- ventriculara stanga emite ramuri atriale si ramuri ventriculare. Artera coronara dreapta ia nastere in valvula semilunara dreapta a arterei aorte. La origine are aceleasi caracteristici cu coronara stanga.Trece in jumatatea dreapta a santului coronar, ajunge pe fata posterioara unde coteste in unghi drept si se angajeaza in santul inter-ventricular posterior. Ajunge pana aproape de varf. Din acest segment inter-ventricular se desprind ramuri septale iar din portiunea initiala se desprind ramuri pentru atriu si ventriculul drept. Terminatia ramurilor arterelor coronare seamana cu niste smocuri care au fost numite artere penihilate. Venele inimii Cea mai voluminoasa vena a inimii este sinusul coronar. El este situate in partea stanga a santului atrio-ventricular posterior. Are o lungime de 3 cm si un diametru de 1 cm. Este cuprins in peretele atriului stang si se deschide in atriul drept. Majoritatea venelor inimii sunt drenate de sinusul coronar. Se gasesc si vene de mici dimensiuni ce se deschid direct in atriul drept. Limfaticele sunt colectate in sub endocardica, intramiocardica si subepicardul. Sunt drenate de mediastinale anterioare. Inervatia inimii Inervatia este vegetative controleaza automatismul cardiac. Fibrele nervoase provin din lantul simpatico prevertebral. Componenta parasimpatica provine din nevul vag. Din cele 2 formatiuni se desprind nervi cardiac superiori, mijlocii si inferiori. Acestea formeaza plexul cardiac care este dispus in 2 planuri. Unul este anterior(plan superificial) destinat pediculului arterial si in planul profund(posterior) se afla plexul pediculului venos. Ambele plexuri contin ganglioni.

Pericardul
Pericardul este un strat fibros in care este continuta inima impreuna cu originea vaselor mari. Pericardul are 2 parti: pericardul fibros care este o lama fibroasa, situata la suprafata, dublat de o seroasa cu 2 foite care este pericardul seros, situat in profunzime. Pericardul fibros seamana cu un sac in forma de con, turtit antero-posterior si i se descriu: o baza situata inferior si un varf situat superior. Baza adera de diafragm prin intermediul caruia se invecineaza cu lobul stang al ficatului si cu stomacul. De la nivelul varfului pleaca vasele mari. Pericardul acopera artera pulmonara pana deasupra bifurcatiei. Pericardul fibros cuprinde fibre conjunctive si numeroase fibre elastice care ii permit modificari volumetrice. In jurul vaselor mari se gasesc condensari de fibre cu aspect inelar. Pericardul seros este format de o membrana subtire care tapeteaza fata profunda a pericardului fibros apoi se reflecta pe inima si pe vasele mari.

By MOSS