Guvernul Orbn nare nimic cu traditia adevarata, organica, vie.

Multi romani nu cunosc diferenta intre traditionalismul maghiar si intre traditionalismul roman. In traditionalismul maghiar sant mai multe formalisme incremenita. A pastra traditia intr-un mod viu, nu este egal cu a repeta mehanic, niste forme veche. Sant cercetatori maghiari, cercetatori al miturilor maghiarimi de pilda, care spun ca avem mturii, dar sant niste reconstructii numai. Grigore Lese spunea ca maghiari sant responsabil fata de traditia lor, se pastreaza cantecele, muzica lor populare si dansurile lor populare in case de dansuri. Un muzician maghiar, care joaca in case de dansuri, cu pregatire academice de muzica, a spus intro emisiunea televizata, intr-o casa de dans, ca romanul in valea Ghiurghiului, inca pastreaza obiceiurile intr-o forma vie, nu intr-un mod artificial, ca unguri in case de dans. Ungurimea este tentat spre un formalism religios si national si un om din alta natie, care urmareste ce se intampla in Ungaria, sub un guvern cu interese nationale si crestine, crede ca este ceva autentic. Trebuie stiut, ca unguri au fost crestinizati fortat, impotriva cuntinuturile lor inconstiente nationale, la care n-a fost asimilat crestinismul. Ei au preluat numai formal crestinismul occidental, care avantajeaza si el forma si ratiunea mod excesiv. Asa s-a creat un scurt circuit la maghiari, intre constinta nationala si inconstientul colectiv national. O traditie presupune o curculare de idei, intre inconstientul collectiv si constiinta nationala. La maghiari chiar s-a creat o impotrivire intre constinta si inconstientul national, din cauza asta avem anumite frustrari in privinta identitati nationale. Andre Scrima monah ortodox roman, scria, ca schimbarea, preluarea unui religie exista riscul de a pierde sufletul neamului. Cam asa ceva sa intamplat partial in crestinarea ungurilor. Din cauza asta este tentat religiozitatea maghiara si nationalismul maghiar, in exces, spre formalism. Aicea sant radacinile formalismului maghiar, daca cineva neglijeaza continuturile interiorului, devine formalist in exterior. Nationalismul maghiar urmareste tiparele Hortysmului, care nu s-a dovedit norocos ungurimi in istorie. Vin ei cu niste declarati scandaloase, ca Kvr, sau Orbn, cu ocazia vizitelor sale in Ardeal. Nationalismul intre doua razboaie mondiale, care este imitat si guvernul Orbn, este condamnat si de dumneavoastra domnule Hurduzeu, intro scriere extraordinara al dumitale despre Cioran si Logos cred ca acolo. Adica unde condamnati un nationalism fals. Din exterior nu se percepe un lucru in pastrarea identitati unui neam. Cand e vorba numai de a cunoaste o traditie, a se transmite prin cunoastere pura, prin invatare simpla. Cand e vorba de transmitere prin pura repetare a formei. Cand e vorba de a strange froma traditiei, cu o strangere cramponoase a muschilor. Si cand e vorba de o traditie vie, sustinut de imaginarul viu al interiorului, cand energiile vie al inconstientului, ce da o dinamica energizanta a formei exterioare, energia interiorului curge in exterior, in imaginarul exteriorului. Problema occidentului e ca, energiile interiorului nu curg in exterior. Problema nationalismului, traditionalismului maghiar, ca seamana mai mult cu formalismul occidental fara energii vitale al interiorului. Din cauza asta putem sa zicem, ca nationalismul maghiar, multe ori si traditionalismul lor reprezinta numai o forma exterioara a omului de multime, reprezinta o exprimare, o forma exterioara a identificari omului de multime. Omul de multime numai in exterior, in forma este diferit. In interior este inacelasi. Drapelul national si semnul Cocacolei la omul de multime nu reprezinta mai mult una fata de alta. Trebuie sa percepem si interioritatea miscatoare a semnului, cand e vorba de traditie si nationalism. Si omul occidental se pastreaza anumite traditie, dar intr-un mod destul de cenusiu, fara vitalitate. Daca punem traditionalismul maghiar la un plan pe cel roman, vom ajunge acolo dupa un timp, ca nu vom diferentia pe cel roman de cel occidental. Nivelarea asta este cel mai mare pericol, care nu simte cu sufletul sau adevarata forta spirituala care ar trebui sa miste imaginarul viu. Din afara orice forma se pare la fel, dupa tiparele universale. Nationalismul maghiar din exterior pare la fel ca romanul. Dar omul care judeca numai dupa tiparele exteriorului, dupa semanarea lor, nu va cunoaste niciodata, radacinile vie, inconstiente ale imaginarului care se manifesta in exterior. Imaginarul viu este definit din interior, ca tiparele interiorului sant la fel cu tiparele, cu imaginarul exteriorului, asta sta la

baza armonizari interiorului cu exteriorul. Imaginarul extern, percepem, simtim cu imaginarul sufletului, care este la fel cu cel exterior. Dar omul care nu cunoaste, nu percepe, nu simte interioritatea s-a, se judeca totul, la fel, niveleaza totul, din cauza lipsei perceptiei interioritati sale nu simte radacinile imaginarului altora, si judeca numai formal. A se percepe formele de baza la fel, numai dupa semanarea lor in exterior, care este avantajat de stiinta, reprezinta un mare pericol al nivelari. Nivelarea este produsul lenei interiorului, lenei spiritului mort, ala se multumeste cu usoritate semanari in exterior. Lenea interiorului, reduce totul la exterioritate, se multumeste cu exterioritate, ca si el este numai exterior, din cauza ca este strain de sine. Simtul interiorului, a simti cu interiorul, nu este altceva, decat mistica. Simtul asta mistic este cultivat de mistica ortodoxa, de isihasm. Din pacate crestinismul maghiar nu poate sa arata existenta unui mistica adevarata in istoria sa, si nici in prezent, ca isihasmul. Imaginarul sacru, in realitate orice imaginar adevarat raporteaza la transcendenta, este perceput, judecat din, cu interior si nu din exterior, prin simtul interiorului, prin simtul sufletului, cu imaginarul ei interioare. Numai simtul cu sufletul percepe imaginarul pe baza realitati sale adevarate, ca intreg. Numai sufletul cunoaste imaginarul, ca reprezentarea, ca intruparea intregului, ca imaginarul este realitatea sufletului, reprezinta integritatea sa. A cunoaste imaginarul, forma, numai pe baza exterioritati, inseamna a nu cunoaste imaginarul ca reprezentantul integrului, inseamna a nu trai integrul, integritatea persoanei. Rolul imaginarului in viata omului si a neamului, ca sa impartaseasca intregul, in intreg, asa realizand identitatea omului si a neamului, ca identitatea se realizeaza prin intreg, prin trairea integrului, ca numai intregul are identitate. Din cauza asta putem sa spunem, ca cunoscatorul adevarat al imaginarului este mistica si nu stiinta, care niveleaza, impotriva firi imaginarului, ca intreg. Adevarata identitate are la baza intregul, imaginarul integrului. Nationalismul adevarat mai mult este mistica, decat retorica politicianista. Aicea este diferenta intre nationalismul maghiar si nationalismul roman. In nationalismul maghiar exista multe formalisme occidentale si crestinismul sau este lipsit de mistica, cum am mai spus mai sus. Nu uitam ca redescoperirea valori valori traditiei este un gand al omului modern, ca el a constientizat lipsei, distrugeri traditiei, prima data. Dar a constientiza lipsa traditiei si valoarea sa, nu este egal cu traditia vie si cu pastrarea ei. Nationalismul roman are la fond ortodoxia, asa putem sa zicem ca forma curata a nationalismului roman este mistica, adica un simt curat, adevarat al imaginarului, ca asta reprezinta pastrarea identitatii neamului. Diferenta intre nationalismul, crestinismul, traditionalismul maghiar si roman, consta, fiecare cum raporteaza la radacinile sale inconstiente, la inconstientul colectiv national. Raportarea din partea romanilor este mai organic, mai natural, nu exista scurte circuite intre constiinta nationala si incosntientul colectiv national, ca la maghiari. Si este o alta diferenta intre intre doua natii si spiritualitatile lor. La nationalismul cultural maghiar, adica la nationalismul maghiar, se pune accentul la transmitere formala a valorilor culturala a identitati, adica a se pastra prin stocarea cunostintelor culturale, ce reprezinta ceva static, incremenit. A strange ceva in forma sa incremenita, cu o strangere incremenita, cu muschi cramponate. Cuvintele lui Iisus vin in minte, cine isi apara viata, va pierde. Asta este valabil si in viata natiunilor. Si pericolul nu este scuza sub comportamentul de genul asta. In pastrarea identitati nationala maghiara asta vad, constrangerea asta rigida. Viata pierduta este chiar integrul interior, vital, adic aidentitatea interioara. Exista un alt mod de a pastra identitatea in spatiul ortodox. Richard Roh, preot franciscan catolic, scriitor spritual in America, scrie ca, cum a putut uita occidentul crestin invatatura indumnezeirea omului, cand asta reprezinta baza, scopul crestinismului. Identitatea omului se realizeaza prin indumnezire. Nu exista identitate, ceva minim al omului, pe baza de profanitate, asa psihologic, si daca presupune psohologia moderna, si asa mai inalt spiritual, pe beza de indumnezeire. Numai una exista, indumnezeirea omului. Ca imaginarul, care realizeaza indumnezeirea omului, nu este intrun mod sacru si intrun mod stiintific profan.

Imaginarul viu, numai sacru poate sa fie. Din cauza asta putem spunem ca identitatea neamului se pastreaza numai prin traire, prin trairea sacrului, ca imaginarul de baza a identitati neamului nu poate sa fie si sacru si profan, numai identitatea sacra este o identitate vie a neamului. Limbajul retorici nationalismului, traditionalismului, crestinismului maghiar, degeaba foloseste un limbaj formal sacru, daca nu este vitalizat din sacralitatea interiorului, adica nu este viu intr-un mod sacral. Degeaba este introdus, Dumnezeul, crestinismul, definitia ca statul maghiar este un stat crestin, daca reprezinta numai litere moarte, farizeizm, fara o mistica vie la baza. Nationalismul maghiar urmareste un fel de nationalism semioccidental, incremenit, formal, tip de intre doua razboaie mondiale, ceva invechit. In cazul lui Orban, trebuie sa facem o clarificare. Nationalismul lui Orbn, traditionalismul lui, crestinismul lui, reprezinta numai un mijloc de a pastra puterea. Orban este nationalist, crestin, traditionalist, numai pentru dragul puteri. Inceputul anilor 90, era chiar contrariul. Si nu este el Sfantu Pavel, care a parcurs drumul spre Damasc. Antioccidentalismul lui care palace unui romani, tot un mijloc reprezinta de dragul puteri, ca a observat ca omul de rand este cumparator la asta. Ca reprezinta interesele Ungariei fata de UE? Pe mine nu copleseste interesele in sine, forma, daca nu va da un continut adevarat. Degeaba alungi occidentalul din tara daca sufletul tau nu simte radierea spirituale ale pamantului natal. Pamantul radiaza numai in prezenta Domnului, care este prezent si in suflet, intr-un mod viu. Cum nu are nationalismul, traditionalismul maghiar continut adevarat, nici interesele aparate fata de occident nau continut adevarat. Ca interesul, ca bancile straine platesc nu stiu ce, fata de statul maghiar, reprezinta ceva partial, nu reprezinta intregul. Cand e vorba de identitate nu trebuie sa exista partial, ca identitatea adevarata are la baza numai intregul, care trebuie sa fie prezent oriunde. Numai intregul descompus face diferenta, intre intreg si partial. Daca ne uitam la taranul adevarat, care traia traditia, vedem ca orice miscare a lui reprezenta intregul, adica pe Dumnezu. Asta am vazut la bunicul meu din Sovata. A trai traditia, insemana a trai intregul, prin integritatea ta indumnezeita. Pastrarea identitati neamului, inseamna a trai intregul, intregul personalitati, cu radacinile sale in Intregul Ultim, ca numai intregul are identitate. La traditionalismului, crestinismului, nationalismului Orbn, nu vad, nu simt prezenta unui Intreg adevarat, ca nu reprezinta un intreg. Dar oare politica poata sa-si reprezinta Intregul? Dupa parerea mea nu! Ca politica a aparut pe urma desfiintari omului ca intreg. Numai omul dezmembrat ca intreg gandeste in interese, care nu reprezinta nici un intreg. Pe mine nu ma incalzeste apararea intereselor neamului, nici macar pur formal, materialiceste, sub pretextul, ca pana cand vom ajunge la un nivel mai inalt al spiritualitati, totus trebuie facem ceva in apararea tari. Pe asta ma consider un minimalism, care ajuta caderea libera spirituala ale omului spre desfiintarea sa spirituala. Eu ma consider mai ales pe Orban un jonglar. Vorbeste cu gura mare impotriva occidentului, dar la alte cai, las adrum liber intereselor corporatii mari. Am vazut pe Orban la o fotografie, unde se deschidea o fabrica de Cocacola si el bea dintrun pahar inscriptionat cu sigla Cocacola. Un alt lucru important. Daca guvernul Orbn, ar fi asa de traditionalist, asa de crestin, nar facea in Ardeal niste declarati fara intelepciune, ca traditia, crestinismul presupune, intrun loc central, si intelepciunea. Cred ca de la ganditori romani, traditionalisti, cu radacini in ortodoxie, care au trait intre doua razboaie mondiale si dupa, nu numai romanul de azi are ce invata, putem invata si noi unguri. Aice avad o punte culturala intre romani si maghiari, care ar reprezenta biculturalitatea maghiarimi in Ardeal, posibilitate a comunicari culturale intre maghiari si romani.