Sunteți pe pagina 1din 2

Testament de Tudor Arghezi

Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice modern ale literaturii romane din perioada interbelica.Poezia a aparut in fruntea primului volum arghezian Cuvinte potrivite (1927).Este o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile idei despre arta literara si este moderna deoarece in interiorul ei apar elemente specifice liricii moderne. Tema poeziei este creatia literara lasata mostenire unui fiu spiritual. Titlul poeziei are un dublu inteles.Din punct de vedere denotativ titlul desemneaza un act juridic intocmit de o persoana pentru a-si exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte,in special cu transmiterea averii.Din punct de vedere conotativ titlul face trimitere la cele doua componente ale Bibliei,Vechiul si Noul Testament,in care sunt concetrate invataturile proorocilor si apostolilor adresate omenirii. Incipitul conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual contine ideea mostenirii spiritualeun nume adunat pe-o carte.Metafora seara razvratita face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor care se leaga de generatiile viitoare prin carteDe la strabunii mei pana la tine.Enumeratia rapi si gropi adanci impreuna cu versul Suite de batranii mei pe branci sugereaza drumul dificil parcurs de inaintasi.Formula de adresare fiule desemneaza un potential cititor,iar poetul este surprins ca un mentor al generatiilor viitoare. In strofa a II-a cartea este numita hrisovul vostru cel dintai si reprezinta un document fundamental pentru generatiile viitoare asemenea Bibliei,deoarece in ea sta scrisa suferinta stramosilor Al robilor cu saricile pline/De oseminte varsate-n mine. In strofa a III-a apare ideea transfigurarii trecutului in prezent,astfel sapa,unealta folosit in agricultura devine condei,iar brazda devine calimara.Deci poetul aplica aceiasi truda cuvintelor,precum inaintasii in prelucrarea pamantului si transforma graiul lor cu-ndemnuri pentru vite in cuvinte potrivite,insa acest proces necesita un timp indelungat framantate mii de saptamani. Strofa a IV-a debuteaza cu o confesiune Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie cand sa-njure,in care poetul exprima atat imagini sensibile cat si raul din jur sa-njure.Prin intermediul poeziei,trecutul devine sacru si aceasta capata valoare justitiara Am luat cenusa mortilor din vatra/Si am facut-o Dumnezeu de piatra. In strofa a V-a apare ideea transfigurarii socialului in estetic,durerea fiind simbolizata de vioara Durerea noastra surda si amara/O gramadii pe-o singura vioara.Arghezii este cel care introduce in literatura romana estetica uratului,tehnica preluata de la Charles Baudelaire,considerand ca orice element al realitatii indiferent de aspectul sau poate reprezenta material poetic Din bube mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti cu preturi noi.

Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza domnita pierde in favoarea mestesugului poetic Intinsa lenesa pe canapea/Domnita sufera in cartea mea.Poezia este atat rezultatul harului slova de foc cat si al trudei slova faurita.Conditia poetului este data in versul Robul a scris-o/Domnul o citeste. La nivel lexico-semantic se observa folosirea unor cuvinte nepoetice care dobandesc valente estetice conform esteticii uratului bube,mucegaiuri si noroi,ciorchin de negi. La nivel morfosintactic se observa jocul timpurilor verbale,singurul verb la viitor,forma negativa nu-ti voi lasa pozitionat in incipit are rolul de a sustine caracterul testamentar al poeziei. Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri,incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului si este conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual,caruia ii este lasata unica mostenire cartea.Discursul liric este subiectiv si se realizeaza prin verbe la persoana I si a II-a.Eul liric apare in mai multe ipostaze :eu/noi,eu/tatal-fiul.Masura este de 9-11 silabe,rima imperecheata si ritm variabil. Opera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru orientarile poeziei interbelice cu elemente traditionaliste si moderniste.
Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte, Dect un nume adunat pe o carte, n seara rzvrtit care vine De la strbunii mei pn la tine, Prin rapi i gropi adnci Suite de btrnii mei pe brnci i care, tnr, s le urci te-ateapt Cartea mea-i, fiule, o treapt. Aeaz-o cu credina cpti. Ea e hriovul vostru cel dinti. Al robilor cu sricile, pline De osemintele vrsate-n mine. Ca s schimbm, acum, intia oar Sapa-n condei i brazda-n calimar Btrnii au adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite i leagane urmailor stpni. i, frmntate mii de sptmni Le-am prefecut n versuri i-n icoane, Fcui din zdrene muguri i coroane. Veninul strns l-am preschimbat n miere, Lsnd ntreaga dulcea lui putere Am luat ocara, i torcnd uure Am pus-o cnd s-mbie, cnd s-njure. Am luat cenua morilor din vatr i am fcut-o Dumnezeu de piatr, Hotar nalt, cu dou lumi pe poale, Pznd n piscul datoriei tale.

Durerea noastra surd i amar O grmdii pe-o singur vioar, Pe care ascultnd-o a jucat Stpnul, ca un ap njunghiat. Din bube, mucegaiuri i noroi Iscat-am frumusei i preuri noi. Biciul rbdat se-ntoarce n cuvinte Si izbveste-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptirea ramurei obscure Ieit la lumin din padure i dnd n vrf, ca un ciorchin de negi Rodul durerii de vecii ntregi. ntins lene pe canapea, Domnia sufer n cartea mea. Slov de foc i slov faurit mparechiate-n carte se mrit, Ca fierul cald mbriat n clete. Robul a scris-o, Domnul o citete, Fr-a cunoate ca-n adncul ei Zace mania bunilor me.