www.referat.

ro

Comunicarea didactic la copilul cu deficiente mintale

Elevii cu CES, ce prezint dificulti de nvare, sunt acei elevi care risc s nu se nscrie n direcia finalitilor educaionale cu vocaie universal, deoarece prezint ntrzieri semnificative fa de nivelul obinuit al achiziiilor colare, n raport cu programa i cu cadrul de referin constituit de majoritatea colegilor. Aceste ntrzieri i contrariaz pe cei din jur, fiindc majoritatea elevilor nu au deficiene fizice, intelectuale sau senzoriale. Acest tip de persoan este apreciat de obicei de anturaj ca neavnd potenialul intelectual necesar pentru achiziiile colare proiectate. Conceptul Educatiei pentru toti are in vedere tocmai nevoia de a deschide structurile de educatie pentru a primi si sprijini pe toti copiii. In multe tari s-a cazut de acord asupra faptului ca elevii cu deficiente mintale au dreptul egal de a invata alaturi de copiii normali, in aceeasi scoala. Schimbarile care au loc in toate domeniile vietii sociale au afectat viata scolara, astfel incat noile prevederi ale scolii moderne propun ca toti elevii sa aiba sanse egale la educatie si sa li se ofere posibilitatea de a fi integrati in societate. Educatia pentru toti a fost definita (Salamanca, 1994) ca acees la educatie si calitatea acesteia pentru toti copiii. S-au identificat doua obiective generale: 1. asigurarea posibilitatii participarii la educatie a tuturor copiilor, indiferent de cat de diferiti sunt ei. Participarea presupune, in primul rand, acces si apoi gasirea cailor ca fiecare sa fie integrat in structurile care faciliteaza invatarea sociala si individuala, sa-si aduca contributia si sa se simta parte activa a procesului. Accesul are in vedere posibilitatea copiilor de a se integra in scoala si de a raspunde favorabil solicitarilor acesteia. 2. calitatea educatiei, se refera la gasirea acelor dimensiuni ale procesului, continuturilor invatarii si calitatii agentilor educationali, care sa sprijine invatarea tuturor, sa asigure succesul, sa faca sistemul deschis, flexibil, eficient si efectiv. Comunicarea, consilierea i orientarea elevilor cu cerine educative speciale genereaz sarcini delicate i dificile pentru dascli. Ca s le rezolve competent, ei trebuie s fie informai, formai i dedicai. Pentru a se adresa tuturor copiilor si a deveni deschisa, flexibila, adaptata si orientata spre fiecare si pentru toti, educatia trebuie sa presupuna in practica o schimbare de optica. Este vorba de o noua orientare care pune accentul pe cooperare, parteneriat, invatare sociala si valorizarea relatiilor positive, umaniste in educatie. Aceasta orientare are in vedere schimbari in urmatoarele componente: 1. Educatie Educatie in general, cu referire la principii, proces, produs si beneficiar. 2. Scoala Educatia scolara, care se refera la abordarea generala, strategii si durata programelor propuse. 3. Societate Legaturile necesare intre formele educatiei si agentii acesteia, ceea ce inseamna, in primul rand, nevoia de parteneriat social (familie, comunitate, societate) pentru indeplinirea sarcinilor educatiei moderne. 4. Individ Se pune accentul pe valorizarea fiecarei persoane, pe o abordare pozitiva, umanista a relatiilor si a rolului fiecarui participant la procesul educational. Conform principiului respectarii particularitatilor individuale ale elevului si educatia trebuie adaptata la nevoile copilului. Consilierea individual este considerat o activitatea foarte important. Elevul este ajutat s i cunoasc situaia prezent i s anticipe situaii viitoare, n care i poate folosi caracteristicile i potenialul pe o cale

satisfctoare pentru sine i benefic pentru societate. Astfel comunicarea didactica capata, din ce in ce mai mult valentele unei comunicari terapeutice, devine mai profunda, capata forma comunicarii totale, prin tot felul de mijloace, care ii sporesc eficienta: jocul, modelarea, comunicarea cu ajutorul imaginilor si cuvintelor. Comunicarea se refera la transmisie si schimb de informatii intre oameni, la circulatia de impresii, trairi afective, judecati de valoare, comenzi cu scopul de a obtine modificari comportamentale la individ, manifestate in reprezentarile, cunostintele acestuia. Daca intre persoanele ce comunica nu sunt contradictii, comunicarea poate fi eficace; in caz contrar, efectul nu va fi cel scontat. In cadrul comunicarii urmarim cateva scopuri principale si anume: - receptorul sa ne asculte cu atentie mesajul; - sa accepte comunicarea cu noi; - emitatorul sa poata produce schimbari asupra receptorului. Comunicarea este o necesitate vitala a omului, ea caracterizeaza fiinta umana inca de la aparitia acesteia. Comunicarea evolueaza odata cu societatea si, ca sa traiesti in societate, trebuie sa comunici. Actul comunicarii se constituie in procedeele si mijloacele de transmitere a informatiilor intre persoane. Se cunosc patru moduri de comunicare: 1. directa se desfasoara intre doua persoane, fiind necesare anumite conditii: emitatorul si receptorul sa fie apropiati in spatiu si cei doi sa se cunoasca si sa foloseasca acelasi limbaj. 2. indirecta nu este necesara apropierea in spatiu a partenerilor. Scrisul realizeaza un transfer vizual al mesajului si asigura pastrarea acestuia in timp. 3. multipla raspandirea mesajului tiparit (scrisul si audiovizualul) 4. colectiva emitatorii sunt grupuri de indivizi care, prin intermediul purtatorului de informatie transmit mesajul altor grupuri care, la randul lor, pot deveni emitatori. In comunicarea scolara profesorul exercita influente sociale de natura educationala asupra elevilor, indeosebi in procesul de comunicare care consta in schimbul de mesaje intre interlocutori. Orice proces de comunicare presupune urmatoarele componente: - sursa emitatoare; - codul utilizat (verbal, non-verbal); - canalul de transmitere al mesajului (auditiv, vizual); - continutul si forma mesajului; - sursa receptoare (receptorul). Comunicarea dintre elev si profesor poate fi, in acelasi timp, o comunicare de grup (un schimb de mesaje intre toti subiectii clasei) si o comunicare interpersonala (un schimb de mesaje cu un elev). A comunica inseamna a supravietui si a invata pe altii sa supravietuiasca. Comunicarea se realizeaza prin intermediul limbajului, forma specifica de activitate umana. Comunicarea didactica poate fi definite ca un schimb de mesaje cu continut specific, intre cadrul didactic si elev. Se realizeaza oral, in scris, pe cale vizuala. Comunicarea didactica este eficienta atunci cand atat profesorul cat si elevul respecta anumite cerinte.

Cerintele profesorului: - claritatea mesajelor; - utilizare unui limbaj adecvat si accesibil elevilor, potrivit nivelului lor de intelegere, corespunzator varstei; - precizia mesajului, cu evitarea formularilor ambigue; - prezentarea interesanta a materiei predate; - asigurarea unui climat adecvat comunicarii.

Cerinte ale elevului: - sa posede cunostinte anterioare, necesare invatarii care urmeaza; - sa cunoasca limbajul utilizat de professor (sau de calculator, in cazul invatarii asistate de calculator); - sa fie motivati pentru a invata; - sa aiba capacitate de concentrare pentru a putea receptiona si intelege mesajul profesorului. Nici o comunicare nu poate semana cu cealalta, chiar daca are aceeasi tema si se desfasoara in acelasi loc. Randamentul comunicarii didactice nu se reduce la formularea continuturilor verbale. Profesorul, prin modul de comportare in clasa, fata de elev, reuseste sa fie mai convingator in transmiterea mesajului. In cadrul procesului de integrare a elevilor cu deficiente mintale, se poate apela la modelul bazat pe organizarea unei clase speciale in scoala obisnuita, profesorii specialiti n munca cu elevii cu cerinte educationale speciale raspund de educarea lor. Acesta este modelul colii noastre. Consilierea persoanelor cu deficiene sau dizabiliti are caracteristici specifice. Pregatirea si educarea lor are loc n colaborare cu medicul colar, psihologi, kinetoterapeut, asisteni sociali, cu familia. Dascalul obine de la specialiti informaii despre interpretarea conduitei elevului i le pune la dispoziia acestuia, cu evidenierea aspectelor pozitive i posibilitilor, oportunitilor de integrare (colar, profesional, social). Perspectiva din care lucreaz profesorul este de ntrire a prilor pozitive, de maximizare a potenialului copilului, pentru asumarea de roluri sociale posibile i realiste, care ofer perspectiva unor performane bune. Handicapul poate fi diminuat n multe cazuri. Soluia preconizat indic rspunsuri educative adecvate la nevoile elevului, formulate ca cerine speciale. Cnd aceste rspunsuri sunt adecvate i suficiente pentru susinerea dezvoltrii personale i adaptrii colare, atunci se poate vorbi de o posibil integrare social i profesional. Avantajele acestui model sunt urmatoarele: - elevii pot locui acasa; - se ofera ajutor imediat si specializat, pe masura cerintelor; - asigura o gama larga de materiale si aparatura; - da posibilitatea de a invata de la copiii normali in situatii sociale normale. Exista si dezavantaje, si anume: - clasa pentru elevii cu deficiente mintale poate fi privita ca un element separate de

scoala obisnuita; - copiii din clasa speciala pot fi izolati de copiii normali si de profesorii din scoala obisnuita. - coala poate fi etichetat drept coala elevilor handicapati Nu este posibil sa existe modele care sa faca fata tuturor copiilor cu CES si, de aceea, este logic sa se mentina o varietate de astfel de modele, deoarece unii dintre copii se pot adapta bine in cadrul invatamantului integrat, in timp ce altii ar lucra in scolile speciale. Prin identificarea in mod corect a nevoilor copiilor, mai intai, si apoi prin identificarea celei mai adecvate forme educationale de invatamant pentru a satisface aceste nevoi, se va realiza succesul scontat. Modelele se dovedesc a fi eficiente in momentul in care sunt cladite pe bazele existente, ele trebuie sa ia in consideratie contextele: geografic, socio-economic, de invatamant si trebuie planificate cu atentie. Pentru dezvoltarea lor este necesara diversificarea gamei de servicii oferite acestor copii. Aceasta implica asigurarea unui invatamant integrat, in faza initiala numai copiilor cu deficienta mintala usoara, care au fost identificati ca fiind cei mai capabili de a avea succes in cadrul noului sistem. Pe masura ce copiii deficienti mintal fac progrese, si increderea in acest sistem se contureaza, atunci se va deschide drumul si copiilor handicapati moderati si severi de a beneficia de avantajele pe care invatamantul integrat le ofera. Din experienta personala in urma predarii ca profesor de T.I.C, la clasele cu elevi cu deficiente mintale, doresc sa pun in lumina urmatoarele: - elevii din categoria mai sus amintita au nevoie de mai multa afectiune si talent pedagogic; folosirea unui limbaj simplu, clar faciliteaza intelegerea de catre ei a ideilor exprimate si ajuta la atragerea interesului fata de continutul lectiei; - acestia trebuiesc aprobati, sustinuti si incurajati in mod constant, chiar daca lucrarile si realizarile lor nu se ridica la nivelul exigentelor; - in aceeasi masura, insa, cu tact, trebuiesc disciplinati, astfel incat sa inteleaga necesitatea respectarii regulilor, a regulamentului scolar; - sarcinile de lucru pentru acesti elevi trebuie sa beneficieze de un program propriu; notiunile predate la clasa trebuiesc adaptate la capacitatea lor de intelegere si memorare; - profesorul trebuie sa foloseasca metode specifice, adaptate intelegerii acestora, de exemplu prin folosirea unor exemple simple, a unor povestiri care sa ilustreze si sa sprijine continutul ideilor; Deficientele de comportament sunt destul de greu de remediat pentru acesti elevi . Trebuie actionat prin discutii cu elevii clasei, care sa constientizeze problemele pe care le intampina colegii lor mai putin dotati psihic sau intelectual, ce au nevoie de intelegere si sprijin pentru insusirea materiei sau corectarea comportamentului (pentru cei cu iesiri agresive ori alte manifestari de indisciplina). In activitatea didactica pe care o desfasuram in scoala, cu referire la pregatirea si educarea acestei categorii defavorizate de elevi, colaboram in mod constant cu profesorul kinetoterapeut, cu consilierul psihopedagog, asistenul medical precum si cu ceilalti profesori si cadrele de conducere ale scolii, in gasirea de solutii adecvate pentru integrarea lor in societate. Referinte:

1. Pnioar, Ovidiu-Ion, 2004, Comunicarea eficienta 2. oitu, Laureniu, 1997, Pedagogia comunicrii 3. Paunescu C, Musu I., 1997, Psihopedagogie speciala integrata. Handicapul mintal. Handicapul intelectual. 4. Popovici D.V., 1999. Elemente de psihopedagogia integrarii. 5. Popescu G., Plesa O., 1998, Handicap, readaptare, integrare. http://articole.famouswhy.ro/modele_ale_comunicarii_didactice_la_copilul_cu_deficient e_mintale

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate