Universitatea Bucuresti Facultatea de sociologie si asistenta sociala Sectia - asistenta sociala - Anul I

Drept in asistenta sociala

NORMA SOCIALA SI NORMA JURIDICA

N ORMELE SOCIALE prescriu, n esent, reguli de conduit pe baza crora indivizii si ghideaz activitatiile (reglementeaz comportamentul indivizilor ex: norme morale, religioase, economice, politice, juridice). NORMELE JURIDICE reglementeaza comportamentele indivizilor si fac posibila ordinea sociala O caracteristic a normelor juridice este c acestea sunt oficiale, adic protejaz principiile i valorile sociale. Normele juridice se diferentiaz de celelaete norme non-jurdice prin: - modul de elaborare si aplicare, - actiunea n timp si spaiu, - form i structur, - eficien i validitate. ACTIUNEA ACTELOR NORMATIVE Aplicarea legii in timp - legea intra in vigoare la trei zile dupa data publicarii in Monitorul Oficial sau la data prevazuta in textul ei - de la data intrarii in vigoare, exista prezumtia ca toti cetatenii cunosc legea, - legea este in principiu permenenta, elaborata pentru o perioada nedeterminata. In principiu, legile sunt elaborate pe perioade nedeterminate, dar exist i legi temporare cu termen pentru anumite situatii provizorii (inundatii, razboaie, cutremure) Legea nu se aplica faptelor anterioare intrarii lor in vigoare (principiul neretroactivitatii legii, art. 15 din Constitutie) Aplicarea legii in spatiu Aplicarea legii (normele juridice) se extinde asupra intregului teritoriu al statului principiul teritorialitii. Exceptii de la principiul teritorialitii sunt urmtoarele cazuri: - imunitatea diplomatic - statutul juridic al consulilor - regimul unor categorii de strini Unele legi civile romane incalc principiu teritorialitii prin actiuneag lor extrateritorial, aplicndu-se in afara granitelor statului nostru. (ex: legile referitoare la starea civil sau la capacitatea persoanelor care sunt valabile pentru cetenii romni chiar dac au reedin n strintate). Aplicarea legii civile asupra persoanelor Legea civil se aplic att persoanelor fizice, ct i celor juridice (asociaii, organizaii). Pornind de la acest principiu legea juridica se aplica persoanelor fizice in mod egal, indiferent de ras, sex, naionalitate etc. Exist o serie de norme juridice civile care se aplic numai anumitor categorii de persoane fizice sau jurudice (ex: norme juridice care se aplica numai minorilor). FORME DE INTERPRETARE A NORMEI JURIDICE Interpretarea oficiala si neoficiala - interpretarea oficiala este realizata de un organ de stat indreptatit - interpretarea neofociala este facuta de persoane care nu au calitatea de organe ale statului si se realizeaza prin articole, cursuri, studii etc. Interpretarea literara, extensiva sau restricitiva - interpretarea literara textul se aplica strict in situatiile prevazute de legiuitor - interpretarea extensiva se ajunge la extinderea sferei situatiilor juridice carora li se aplica legea - interpretarea restricitva legea se aplica unei sfere de situatii juridice mai restransa decat cea care rezulta din termenii folositi de legiuitor Interpretarea gramaticala - se face dupa sensul cuv. si dupa modul asezarii lor in fraza Interpretarea logica - se face dupa anumite reguli rationale numite argumente Interpretarea sistematica - se da normei o interpretare in functie de locul pe care il ocupa in cadrul actului normativ Interpretarea teleologica (orice lucru/demers are un scop) presupune determinarea intelesului normei avand in vedere scopul urmarit de legiuitor prin adoptarea acelei norme Interpretarea istorica tine seama de conditiile social-istorice in care a fost adoptata legea.

ACTUL JURIDIC CIVIL

Este o manifestare de voin svrit cu intenia de a produce efecte juridice, adic de a crea, modifica ori stinge un raport juridic. (A. Ionascu, V.D. Zlatescu) CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE 1. Dup numrul prtilor exist acte juridice: - civile unilaterale sunt rodul unei singure vointe juridice (ex. testamentul, recunoasterea unui copil in afafra cstoriei, renuntarea la succesiune etc.) - bilaterale reprezint voina concordant a dou pri. Se mai numesc conventii sau contracte (ex. contractul de vnzare cumprare, , contractul de nprumut) - multilaterale are rolul acordatului de voin ce provine de la trei sau mai multe pri (ex. actul prin care se constitue o asociatie, un partid.) 2. Dup scopul urmrit la incheierea lor, actele juridice pot fi: - cu titlu oneros este actul prin care se urmareste obtinerea unui folos patrimonial (donatia, mandatul gratiut etc.) - cu titlu gratuit se procura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea unui folos patrimonial in schimb (donatia, mandatul gratuit etc) 3. Dup momentul producerii efectelor, actele juridice pot fi: - intre vii - acte care in intentia partilor, trebuie sa produca efecte in timpul vietii lor (vanzarea, inchirierea, imprumutul) - pentru cauz de moarte - acte care au drept scop sa produca efecte dupa incetarea din viata a celor ce le-au savarsit (ex. testamentul, donatia de bunuri viitoare, sigurarea asupra vietii) 4. Dup efectul lor,actele juridice pot fi: - constitutive de drepturi - creaz raporturi juridice avnd in continutul lor drepturi si obligatii, care iau nastere in momentu incheierii actului (cstoria, amanetul) - translative de drepturi sunt acele acte prin care anumite drepturi se transmit din patrimoniul unei pri in patrimoniul celeilalte prti (ex. contractul de vnzare-cumprare, donatia) - declarative prin care prile i recunosc sau consolideaz anumite drepturi care au existat anterior momentului ncheierii contractului (ex. partajul, tranzacia, confirmarea) 5. Dup modul de ncheiere, actele juridice pot fi: - consensuale sunt actele care se incheie prin simpla manifestare de vointa a prtilor, indiferent de forma de exprimare a acesteia. - solemne sunt cele care trebuie s imbrace o anumit form prevzut de lege (ex. testamentul, csatoria, ipoteca) - reale sunt cele care nu se pot incheia valabil dect dac manifestarea de vointa este urmat de de predarea efectiv a bunului la care face referire actul (ex. imprumutul, depozitul, transportul de marfuri, ipoteca) 6. Dupa importanta lor, actele juridice pot fi: - de conservare are ca efect preantampinarea pierderii unui drept (somatia, intreruperea prescriptiei prin actiunea in justitie) - de administrare se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun sau patrimoniu (inchirierea unui bun, culegerea fructelor) - de dispozitie are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau drept (vanzarea, donatia) ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca, gaj, uzufruct)

7. Dupa raportul dintre ele, actele juridice po fi: - principale au o existenta juridica de sine statatoare, soarta lor nedepinzand de un alt act juridic

- accesorii nu au o existenta de sine statatoare, depind de un act juridic principal (contractul de gaj, de ipoteca, etc) 8. Dupa modalitatea incheierii lor, actele juridice pot fi: - personale nu poate fi incheiat de persoane fizice prin reprezentare (testamentul, casatoria, recunoasterea filiatiei) - prin reprezentare este valabil incheiat si prin reprezentarea uneia dintre parti (sau a ambelor parti) 9. Dupa legatura lor cu modalitatile, actele juridice pot fi: - act pur si simplu nu cuprinde o modalitate (termen, conditie ori sarcina) - acte afectate de modalitati care cuprinde o modalitate (imprumutul, vanzare cu clauza de intretinere, donatie cu sarcina) 10. Dupa modul lor de executare, actele juridice pot fi: - cu executare imediata act juridic a carui executare presupune o singura prestatie din partea debitorului (darul manual) - cu executare succesiva act juridic a carui executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp (contractul de inchiriere, contractul de renta viagera) 11. Dupa gradul de complexitate juridica, actele juridice pot fi: - actul simplu se refera la un singur fel de operatie economica si juridica (depozit, vanzare, schimb, imprumut) - actul complex se refera la doua sau mai multe opratii economice si juridice diferite, reprezentand o combinatie a mai multor feluri de acte simple 12. Dupa continutul lor, actele juridice pot fi: - patrimoniale are un continut evaluabil in bani (contractul de vanzare cumparare, imprumut, donatie) - nepatrimoniale are un continut neevaluabil in bani (da nastere la drepturi si obligatii fara caracter patrimonial)

CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTE JURIDICE

Pentru a incheia acte juridice, prima condiie care trebuie indeplinit de pri este capacitatea juridic. CAPACITATEA CIVILA (juridic) - aptitudinea persoanelor fizice sau juridice de a fi subiect de drept, adic de a sta n repertoriuri juridice civile spre a deveni astfel, titular de drepturi i obligaii civile. Persoanele incapabile de a contracta sunt: minori, interziii i in general toi cei crora legea le-a interzis s contracteze. Capacitatea civil nu trebuie confundat cu discernmntul. Capacitatea - o stare de drept recunoscut de lege orcrei persoane, pe cnd Discernmntul este o stare de fapt, a crei existent, chiar inaintea mplinirii vrstei de 18 ani poate fi dovedit. Capacitatea civil cuprinde: - capacitatea de folosint aptitudinea de a avea drepturi i obligaii. - capacitatea de exercitiu aptitudinea persoanelor de a-i exercita drepturile i a-i asuma obligaiile, svrind acte juridice. Pentru ca un act juridic s ia fint i s produc efecte, este necesar s existe o voin care s-l creeze. Exteriorizarea voinei se poate realiza n forme diverse: verbal, scris sau printr-un gest. CONSINTAMANTUL este acea condiie esential a actului juridic civil, care const n hotrrea de a incheia un act juridic civil nemanifestat n exterior. Condiia de valabilitate a consinmntului: - s provin de la o persoan cu dicernmnt, - s fie dat cu intenia de a produce efecte juridice, - s fie exteriorizat (declarat)

s nu fie deteriorat printr-un viciu de consinmnt.

Viciile de consinmnt: - eroarea falsa reprezentare a realitii la incheierea unui contract juridic civil (ignorarea sau cunoaterea greit a realitii) - dolul sau viclenia const n inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace viclene pentru al determina s incheie un act juridic pe care in condiii reale nu l-ar fi ncheiat. - violenta const in amenintarea unei persoane cu un ru care-i produce o temere ce o determin s incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat. - leziunea reprezint paguba material pe care o sufer una dintre pri din cauza vaditei disproporii ce exist intre prestaiile ce se efectueaz n baza actului juridic ncheiat. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL: Obiectul conduita priilor stabilit prin acel act juridic, aciunile sau inaciunile la care sunt indreptite priile. Condiia de valabilitate: - bunul s existe, - s fie n circuitul civil, - s fie determinat sau determinabil, - s fie posibil (s-l poti vinde) - obiectul s fie licit si moral conform cu legea, - s constea intr-un fapt personaln al celui care se obigl, - cel ce se oblig, s fie titularul dreptului. CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL: Cauza scopul urmrit de o persoan prin incheierea unui act juridic. mpreun cu consinmntul, cauza formeaz voina juridic. Condiii de valabilitate a cauzei: - s existe, - s fie real, - s fie licit i moral. FORMA ACTULUI JURIDIC: Forma modalitatea de exteriorizare a manifestarii de voin fcut cu intenia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil. Exist trei cerine de form: forma cerut pt insi validitatea actului (forma ad validitatem) forma cerut pt aprobarea actului (forma ad probationem) forma cerut pt opozabilitatea actului fa de alte persoane (teri). MODALITATILE ACTULUI JURIDIC - termenul se indic printr-o dat calendaristic - conditia un eveniment viitor i nesigur ca realizare de care depinde existenta actului juridic civil. - sarcina o obligatie de a da, de a face sau a nu face ceva, impus de exemplul de dispuntor gratificatului in actele cu titlu gratuit (ex. donatia) EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL Constau in crearea, modificare, transmiterea sau stingerea unor raporturi juridice civile i implicit a drepturilor i obligaiilor care alctuiesc coninutul acestor raporturi. Principii: - principiul fortei obligatorii a actului juridic - principiul irevocabilitatii actului juridic - principiul relativitatii efectelor actului juridic

NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL Clasificarea nulitiilor:

n funcie de natura interesului ocrotirii: - absolut sancioneaz nerespectarea unei norme care ocroteste un interes general - relativ sancioneaz nerespectarea unei norme care ocrotete un interes personal n funcie de ntinderea efectelor sale: - nulitate parial desfineaz numai o parte din efectele actului juridic - nulitate total desfineaz actul juridic in ntregime. In funcie de modul de consacrare legislativ: - nulitate expres este prevzut intr-o dispoziie legislativ - nulitate virtuala care nu este expres prevzut in lege, dar rezult din modul in care este reglementat o anumit condiie de validitate a actului juridic.

SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL PERSOANA FIZICA

PERSOANA FIZICA omul care este titular de drepturi si obligatii civile CAPACITATEA PERSOANEI FIZICE: Capacitatea de folosinta - este aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile - inceteaza o data cu moartea, stabilita prin certificat constatator al decesului Capacitatea de exercitiu - aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile savarsind acte juridice - persoanele fizice dobandesc capacitatea de exercitiiu la 18 ani - pana la 14 ani, minorii sunt lipsiti de capacitatea de exercitiu, iar dupa 14 ani au capacitate de exercitiu restransa Capacitatea de exercitiu inceteaza: - pe data decesului sau declararaii judecatoresti a mortii - prin punerea sub interdictie judecatoreasca - in cazul anularii casatoriei intervenite inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani Nu au capacitate de exercitiu: - minorul care nu a implinit 14 ani - persoana pusa sub interdictie judecatoreasca PERSOANA JURIDICA acel subiect de drept civil pe care il constituie gruparea de oameni care intruneste conditiile stabilite de lege pentru dobandirea acestei calitati (este titular de drepturi si obligatii civile Atribute de identificare a persoanei juridice: - denumire - sediu - nationalitate - cod

telefon marca emblema

CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE Reprezinta aptitudinea subiectului colectiv de drept de a avea drepturi si obligatii civile Este formata din doua elemente: - capacitatea de folosinta: aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile - capacitatea de exercitiu: aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice 1. CAPACITATEA DE FOLOSINTA Inceputul capacitatii de folosinta este marcat de: - data inregistrarii - data actului de dispozitie care o infiinteaza - data recunoasterii actului de infiintare

data autorizarii infiintarii data indeplinirii altei cerinte prevazute de lege

CONTRACTUL DE VNZARE - CUMPRARE

Este un contract prin care una dintre pri (vnztorul) strmut proprietatea unui bun asupra celeilalte pri (cumprtorul), care se oblig n schimb a plti vnztorului preul bunului vndut. Este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, consensual si translativ de proprietate CONDIIILE DE VALIDITATE: 1. CONSINTAMANTUL - PARTICULARITATI a) Promisiunea unilateral de vnzare Este un contract unilateral, prin care una din pri (promitentul) promite celeilalte pri (beneficiarul promisiunii) c-i va vinde un anumit bun, urmnd ca acesta din urm s-i exprime ulterior consimmntul de a-l cumpra Este un antecontract care d natere la un drept de crean, beneficiarul promisiunii avnd posibilitatea de a alege ntre a-l cumpra sau nu b) Promisiunea bilateral de vnzare Este un contract bilateral prin care ambele pri se oblig s ncheie n viitor la un pre determinat sau determinabil, contractul de vnzare-cumprare c) Pactul de preferin Variant a promisiunii de vnzare prin care proprietarul unui bun se oblig ca, n cazul n care vinde, s acorde preferina unei anumite persoane, la pre egal Proprietarul bunului nu se oblig s vnd un anumit bun, ci numai s acorde preferina unei anumite persoane, n cazul n care se va hotr n acest sens d) Dreptul de preemiune Proprietarul unui teren agricol din extravilan intenioneaz s-l vnd, legea (L nr. 54/1998) confer un drept preferenial de cumprare la pre egal coproprietarilor, proprietarilor vecini i arendaului 2. CAPACITATEA PRILOR Pot cumpra toi cei crora nu le este oprit prin lege. Excepii: - vnzarea ntre soi este interzis - tutorii nu pot cumpra bunurile persoanelor aflate sub tutela lor - mandatarii mputernicii s vnd un lucru, nu pot sa-l cumpere - persoanele care administreaz bunuri ce aparin statului nu pot cumpra bunurile aflate n administrarea lor - funcionarii publici nu pot cumpra bunurile statului sau instituiilor administrative care se vnd prin mijlocirea lor - judectorii, procurorii i avocaii nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase care sunt de competena curii de apel n a crei circumscripie i exercit profesia - persoanele insolvabile nu pot cumpra bunurile imobile care se vnd prin licitaie public - cetenii strini sau apatrizi nu pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor, indiferent dac au sau nu domiciliul n Romnia - proprietatea asupra terenurilor agricole dobndite prin acte ntre vii a dobnditorului i familiei sale nu poate depi 200 ha teren (art. 2 L. 54/1998) 3. OBIECTUL CONTRACTULUI - vnzarea-cumprarea d natere la dou obligaii reciproce: obligaia vnztorului are ca obiect lucrul vndut, iar obligaia cumprtorului are ca obiect preul - lucrul vndut trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s fie n comer (n circuitul civil) - s existe n momentul ncheierii contractului - s fie determinat sau determinabil

- s fie licit i posibil - s fie proprietatea vnztorului - preul s fie fixat n bani - preul s fie determinat sau determinabil - preul s fie sincer i serios (nu fictiv i nici derizoriu) 4. EFECTE a. Obligaiile vnztorului: - s predea bunul vndut cumprtorului - s garanteze bunul contra eviciunii i contra viciilor - eviciunea este pierderea proprietii bunului (total sau parial) sau tulburarea cumprtorului n exercitarea prerogativelor de proprietar - vnztorul trebuie s rspund de viciile ascunse ale lucrului, dac devine impropriu pentru utilizare b. Obligaiile cumprtorului: - de a plti preul vnzrii - de a lua n primire lucrul vndut - de a suporta cheltuielile vnzrii

CONTRACTUL DE DONAIE
Este un contract solemn, unilateral, cu titlu gratuit, prin care una din pri, numit donator, cu intenie bilateral i micoreaz n mod actual i irevocabil patrimoniul su cu un drept, mrind patrimoniul celeilalte pri numit donatar, cu acelai drept, fr a urmri s primeasc ceva n schimb Trecerea unor valori dintr-un patrimoniu n altul se face cu intenia de a gratifica persoana CONDIII DE VALIDITATE 1. OBIECTUL CONTRACTULUI Bunul care formeaz obiectului contractului de donaie: - trebuie s fie n circuitul civil - s fie determinat sau determinabil - licit i posibil - s existe sau s poat exista n viitor 2. CONDIII DE FORM - toate donaiile se fac prin act autentic - nerespectarea se sancioneaz cu nulitatea absolut a contractului 3. CAPACITILE PRILOR Incapaciti de a dispune: - minorii i persoanele puse sub interdicie judectoreasc - in favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin donaie nici dup ce a ajuns la majorat, ct timp autoritatea tutelar nu a dat tutorelui descrcare pentru gestiunea sa Incapaciti de a primi: - persoanele fizice neconcepute i organizaiile care n-au dobndit personalitate juridic - cetenii strini i apatrizi nu pot primi donaii avnd ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului - medicii i farmacitii care au tratat o persoan n boala din care moare nu pot primi donaii pe care bolnavul le-a fcut n favoarea lor n cursul acestei boli - minorii i interziii au dreptul de a primi donaii, dar nu au exerciiul acestui drept - surdo-mutul care nu tie s scrie nu poate accepta o donaie dect cu asistarea unui curator special DONATIILE INTRE SOTI: - pate avea ca obiect numai bunurile proprii ale soului donator - orice donaie fcut ntre soi n timpul cstoriei este revocabil, devenind irevocabil n momentul morii donatorului - sunt interzise donaiile deghizate sau fcute prin interpunere de persoane

EFECTE: - dreptul care formeaz obiectul contactului se transmite din patrimoniul donatorului n patrimoniul donatarului - donatorul este obligat s predea bunul druit potrivit clauzelor stabilite i s-l pstreze pn la predare - donatarul nu are nici o obligaie, dect obligaia morala de recunotin REVOCARE: 1. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii 2. Revocarea pentru ingratitudine - atentat cu intenie la viaa donatorului - delicte, cruzimi sau injurii grave, svrite cu intenie - refuzul de alimente, n condiiile n care nu mai exist nici o persoan obligat la ntreinerea donatorului 3. Revocarea pentru survenien de copil - se produce n cazul n care donatorul nu avea nici un copil sau alt descendent n momentul ncheierii contractului de donaie i posterior i se nate un copil - produce efecte retroactive de la data ncheierii contractului de donaie

CONTRACTUL DE LOCATIUNE
Contractul de locaiune - este un contract prin care o persoan, numit locator, se oblig s asigure unei alte persoane, numit locatar (chiria) folosin temporar, total sau parial a unui bun in schimbul unei sume de bani sau altei prestaii, numit chirie (art 1411 din Codul Civil). Prin locaiune se transmite un drept de folosin asupra bunului. - este un contract sinalagmatic (d nastere la obligaii reciproce) - este un contract cu titlu oneros (ambele pri urmresc un interes patrimonial) - este un contract comutativ (prile cunosc sau urmresc existena si ntinderea obligaiilor) - este un contract consensual Obligaiile locatorului obligaia de predare - se face la termenul cuvenit de pri pe cheltuiala locatorului obligaia efecturii reparaiilor necesare pe toat durata locaiunii obligaia de garantie -rspunderea locatorului de tulburrile prove din propria sa fapt sau de la teri Obligaiile locatarului obligaia de a ntrebuina lucrul ca un bun proprietar i potrivit destinaiei plata chiriei la termenele stipulate restituirea lucrului dup incetarea locaiunii nu rspunde de pierderea sau deteriorarea bunului din cauza vechimii, fortei majore (mprejurri de care nu e vinovat) raspunde de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu dac nu dovedeste c nu este din vina lui. Sublocaiunea (subinchirierea) este permis dac: transmiterea folosinei s nu fie interzis prin contractul principal sublocaiunea s nu fie convenit n condiii n care s contravin celor din contractul principal (ex spaiul de locuit s fie transformat in spaii cu destinaie comercial) ncetarea locaiunii denunarea unilateral (cu condiia respectrii drepturilor de preaviz) expirarea termenului rezilierea pentru nerespectarea unor obligaii principale, prin care se aduce o vtmare a celeilalte pri disparitia total a lucrului

CONTRACTUL DE MANDAT
Contractul de mandat este un contract prin care o persoan, numit mandator se oblig s ncheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte peroane numita mandant, care-i d aceast mputernicire i pe care l reprezint (art. 1532 din Codul Civil, ex. avocatul ce reprezint in instan o persoan) - este un contract unilateral - este de regul consensual - poate fi gratuit sau oneros - poate fi exprimat in form scris sau verbal - este constatat printr-un inscris numit procuratur sau mputernicire - obiectul mandatului trebuie s fie determinat, posibil si licit. Obilgaiile mandatarului: - indeplinirea mandatului - obligaia de a da socoteal despre ndeplinirea mandatului, referitor la actele incheiate si bunurile primite - obligaii rezultnd din substituirea unei tere persoane (mandatorul este obligat s rspund de faptele substitutului) Obligaiile mandantului: - dezdaunarea mandatarului (restituirea ctre mandatar a tuturor cheltuielilor fcute cu ocazia executrii mandatarului i dobnzile aferente) - plata remuneraiei (este obligatorie dac mandatul este cu titlu oneros i a fost indeplinit, sau chiar neindeplinit, dar din motive neimputabile mandatorului) ncetarea efectelor contractului de mandat - revocarea mandatului (poate fi facut expres sau tacit) - renuntarea mandatarului (cu notificare) - moartea unei pri - punerea sub interdicie judectoreasc - insolvabilitatea i falimentul.

CONTRACTUL DE COMODAT
Contractul de comodat - este un contract prin care o persoan numit comodant, remite spre folosin temporar unei alte persoane, numit comodator, un lucru determinat, cu obligaia pentru acesta din urm de a-l restitui in natur. - este un contract real (este necesara realizarea acordului de voin, dar i predarea lucrului) - este gratuit i unilateral Obligaiile comodatarului: - conservarea lucrului - folosirea lucrului potrivit destinaiei - suportarea cheltuielilor de folosin - restituirea lucrului mprumutat la scaden (dac lucrul mprumutat este productor de fructe i prile nu au convenit altfel, comodatorul este obligat s restitue i fructele, ex terenul mprumutat) - suportarea riscurilor de ctre comodatar in urmtoarele situaii: - dac intrebuineaz lucrul contrar destinaiei determinate de convenie sau de natura lucrului - dac prelungete folosina dup scaden - dac ar fi putut salva lucrul mprumutat - dac lucrul a fost evaluat n momentul contractului Obligaiile comodantului:

10

- restituirea chieltuielilor de conseravare fcute de comodator, dac acestea au caracter extraordinar, necesar i foarte urgent, - plata despgubirilor ctre comodator pentru daunele provocate de viciile lucrului, dac el avea cunotin de ele i nu le-a adus la cunotin comodatantului. ncetarea efectelor contractului prin restituirea lucrului prin rezilierea contractului prin moartea comodatarului

CONTRACTUL DE RENT VIAGER

Este un contract aleatoriu prin care o persoan nstrineaz un bun sau pltete o sum de bani n schimbul unei prestaii periodice n bani, care urmeaz a i se plti pn la deces Persoana care nstrineaz bunul sau pltete suma de bani se numete credirentier Persoana care se oblig s plteasc periodic suma de bani stipulat se numete debirentier Poate fi constituit cu titlu gratuit, iar plata ei periodic poate fi legat de durata vieii unei alte persoane dect nstrintorul bunului sau capitalului Cuantumul ratei de rent se stabilete prin voina prilor Se poate stabili n favoarea uneia sau mai multor persoane Contract cu titlu oneros aleatoriu ( exist ansa de ctig sau pierdere pentru ambele pri, depinznd de perioada ct va tri credirentierul) Contract sinalagmatic (nate obligaii pentru ambele pri) Contract consensual (se ncheie prin acordul de voin al prilor) Translativ de proprietate CONDIII SPECIALE DE VALIDITATE: Dac persoana n favoarea creia renta viager a fost constituit ncetase din via n momentul constituirii, contactul este lovit de nulitate absolut Contractul este lovit de nulitate i n cazul constituirii rentei n favoarea unei persoane afectate de o boal de care a murit n interval de 20 de zile de la data ncheierii contractului EFECTE: Oblig debirentierul la plata rentei, n cuantumul i la termenul stipulate n contract, pn la decesul credirentierului sau terului pn la moartea cruia credirentierul are dreptul la ratele de rent n cazul decesului debirentierului, obligaia de plat a rentei se transmite asupra motenitorilor acestuia Debirentierul nu se poate elibera de la plata rentei restituind lucrul sau suma primit i nici prin vnzarea bunului i asumarea acestei obligaii de ctre cumprtor dect dac exist consimmntul credirentierului Dac la scaden debirentierul nu pltete , credirentierul poate cere executarea silit asupra patrimoniului debirentierului Dreptul la aciune prin care se reclam ratele de rent nepltite se prescrie n termenul general de prescripie de 3 ani

DREPT SUCCESORAL
11

NOIUNI GENERALE MOTENIRE transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate ctre una sau mai multe persoane n via MOTENITORI (succesori, erezi) persoanele care dobndesc patrimoniul defunctului MASA SUCCESORAL ntreg patrimoniul defunctului care se transmite succesorilor MOTENIRE LEGAL transmiterea patrimoniului succesoral are loc n temeiul legii, n ordinea i n cotele determinate de lege MOTENIREA TESTAMENTAR transmiterea masei succesorale are loc n temeiul voinei celui care las motenirea, manifestata prin testament REZERVA SUCCESORALA acea parte din patrimoniului celui care las motenirea, la care succesorii au dreptul n virtutea legii, mpotriva voinei defunctului manifestat prin donaii i dispoziii testamentare COTITATEA DISPONIBIL acea parte a patrimoniului care excede rezervei succesorale i de care defunctul dispune liber, nengrdit, inclusiv prin donaii i dispoziii testamentare EXHEREDAREA (dezmotenirea)- este posibilitatea testatorului de a nltura de la motenire pe unul sau mai muli motenitori legali, rude sau so supravieuitor DESCHIDEREA MOTENIRII Data deschiderii motenirii coincide cu momentul morii celui care las motenirea Dovada morii se face cu certificatul de deces In ipoteza n care decesul nu poate fi constatat n mod direct, prin examinarea cadavrului uman, actul de deces se completeaz pe baza hotrrii judectoreti declarative de moarte Motenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului CAPACITATEA SUCCESORAL Persoanele fizice n via la data deschiderii succesiunii au capacitate succesoral fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnica, etc. Persoanele juridice au capacitatea de a dobndi testamentar bunurile motenirii de la data dobndirii personalitii juridice sau de la data actului de nfiinare

MOTENIREA LEGAL
Motenirea este legal n cazul n care transmiterea motenirii are loc n temeiul legii, la persoanele, n ordinea i n cotele determinate de lege Pentru ca o persoan s poat moteni n temeiul legii, trebuie s ndeplineasc 3 condiii: - vocaie succesoral - s nu fie nedemn - s nu fie dezmotenit n dreptul civil au vocaie succesoral legal rudele defunctului (din cstorie, din afara cstoriei, din adopie) precum i soul supravieuitor al defunctului Nedemnitatea succesoral este decderea de drept a motenitorului legal din dreptul de a culege motenirea, deoarece s-a fcut vinovat de o fapt grav fa de cel care las motenirea sau fa de memoria acestuia Cazuri de nedemnitate: - atentatul la viaa celui care las motenirea - acuzaia capital calomnioas mpotriva celui care las motenirea - nedenunarea autorului a crui victim a czut cel care las motenirea PRINCIPII: 1. Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali. Clase de motenitori (Cod civil , art. 659, 669-675): - clasa I. clasa descendenilor n linie direct (copii, nepoi, strnepoi ai defunctului) - clasa a II-a - clasa mixt a ascendenilor privilegiai (prinii defunctului) i a colateralilor privilegiai (fraii i surorile defunctului) - clasa a III-a clasa ascendenilor ordinari (bunici, strbunici ai defunctului)

12

- clasa a IV-a clasa colateralilor ordinari (unchii i mtuile, verii primari i fraii sau surorile bunicilor defunctului) - Soul supravieuitor al defunctului , nefiind rud cu acesta, nu face parte din nici o clas, ns vine la motenire n concurs cu orice clas chemat la motenire 2. Principilu proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceasi clasa - rudele mai apropiate n grad nltur de la motenire rudele mai ndeprtate n grad 3. Principiul egalitatii inre rudele din aceasi clasasi de acelasi garad - dac rudele din clasa chemat la motenire sunt de acelai grad, ele mpart motenirea n pri egale REPREZENTAREA SUCCESORAL Reprezentarea succesoral este un beneficiu acordat de lege, n virtutea cruia unul sau mai muli motenitori legali de un grad mai ndeprtat (numit reprezentant) urc n gradul, locul i drepturile ascendentului su (numit reprezentat) care este decedat n momentul deschiderii succesiunii, pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din motenire Reprezentarea succesoral se admite n privina descendenilor copiilor defunctului i a descendenilor din frai i surori, daca sunt ndeplinite 3 condiii: - cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii - locul celui reprezentat s fie un loc util (s fi putut moteni dac era n via) - reprezentantul s aib capacitate succesoral, s aib vocaie succesoral, s nu fie nedemn fa de defunct, s nu fi renunat la motenire, s nu fi fost dezmotenit DREPTURILE SOULUI SUPRAVIEUITOR 1. un drept de motenire, n concurs cu oricare din clasele de motenitori legali 2. un drept de motenire special asupra mobilelor i obiectelor aparinnd gospodriei casnice si asupra darurilor de nunt 3. un drept temporar de abitaie asupra casei de locuit 1. Legea nr. 319/1944 acord soului supravieuitor o cot parte la masa succesoral astfel: - n concurs cu descendenii defunctului (clasa I) indiferent de numrul lor, are dreptul la din motenire - in concurs cu ascendenii privilegiai i colateralii privilegiai (clasa a II-a) indiferent de numrul lor, are dreptul la 1/3 din motenire - dac soul supravieuitor vine n concurs numai cu ascendenii privilegiai sau numai cu colateralii privilegiai, el are dreptul la din motenire - in concurs cu ascendenii ordinari (clasa a III-a) sau cu colateralii ordinari (clasa a IV-a ), indiferent de numrul lor, are dreptul la din motenire - in lipsa rudelor din cele IV clase, soul supravieuitor culege ntreaga mas succesoral 2. Legea nr. 319/1944 i recunoate soului supravieuitor i un drept succesoral asupra mobilelor i obiectelor aparinnd gospodriei casnice dac: - soul supravieuitor nu vine la motenire n concurs cu descendenii defunctului (clasa I) - soul decedat s nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin donaii sau testament 3. Legea nr. 319/1944 prevede n art. 4 c soul supravieuitor are un drept de abitaie asupra casei n care a locuit, dac aceasta face parte din motenire i el nu are o locuin proprie - este un drept temporar, care dureaz pn la executarea ieirii din indiviziune (dar cel puin un an de la deschiderea succesiunii) sau pn la recstorirea soului supravieuitor - soul supravieuitor nu este obligat s plteasc chirie motenitorului care a dobndit proprietatea casei

MOTENIREA TESTAMENTAR TESTAMENTUL

TESTAMENTUL

13

- act revocabil prin care testatorul dispune pentru timpul ncetrii sale din via, de tot sau parte din avutul su (art. 802 Cod Civil) - este un act juridic unilateral, pentru cauz de moarte, solemn, personal i revocabil (pn n ultima clip a vieii testatorului) - obiectul principal al testamentului l constituie legatele LEGATELE sunt dispoziii referitoare la: - patrimoniul succesoral (legate universale sau cu titlu universal) - bunurile care fac parte din acel patrimoniu (legate cu titlu particular) Testamentul poate conine i alte manifestri de ultim voin a defunctului, Cum ar fi: - exheredri - nlturarea de la motenire a unor motenitori legali, n limitele legii (art. 802, 841) - numirea unui executor testamentar n vederea asigurrii executrii dispoziiilor testamentare (art. 910 si urm. C. civil) - sarcini impuse legatarilor sau motenitorilor legali de natur patrimonial (legate) sau de alt natur ( art. 902, 930 C. civil) - revocarea (total sau parial) a unui testament anterior, sau retractarea revocrii anterioare ( art. 802, 920 si urm. C. civil) - partajul de ascendent mpreala fcut de testator ntre descendenii si a bunurilor succesorale sau a unei pri din acestea (794) - recunoaterea de ctre mam a copilului trecut n registrul de stare civil ca nscut din prini necunoscui sau de ctre tat a copilului din afara cstoriei (art48, 57 C fam) - dispoziii privitoare la funeralii i ngropare, recunoaterea unei datorii TIPURI DE TESTAMENTE 1. TESTAMENTE ORDINARE ncheiate n condiii normale (testamentul olograf, testamentul autentic i testamentul mistic) 2. TESTAMENTE PRIVILEGIATE (extraordinare) pot fi ncheiate numai n mprejurri excepionale (testamentul militarilor, testamentul fcut n timp de boal contagioas i testamentul maritim) 3. ALTE FORME DE TESTAMENT legate ce au ca obiect anumite sume de bani sau pentru dispoziiile cetenilor romni aflai n strintate A. TESTAMENTE ORDINARE: 1. TESTAMENTUL OLOGRAF este scris, datat i semnat de mna testatorului Avantaje: - poate fi fcut de oricine tie s scrie, oricnd i oriunde - nu necesit prezena vreunui martor - nu necesit cheltuieli de autentificare notarial - asigur secretul total al manifestrii de voin - poate fi revocat uor de testator prin distrugerea lui voluntar Dezavantaje: - poate fi uor ascuns sau distrus de ctre alte persoane care afl de existena lui - nu asigur protecia libertii de voin a testatorului mpotriva influenelor abuzive ale celor interesai - poate fi uor falsificat - poate fi contestat mai uor dect celelalte feluri de testamente - poate conine formulri confuze sau chiar contradictorii dac testatorul nu are cunotine juridice 2. TESTAMENTUL AUTENTIC - este testamentul nvestit cu form autentic de ctre notarul public Avantaje: - pot testa i persoanele care nu tiu s scrie, sau care din diferite cauze nu pot semna - contestarea lui este foarte greu de realizat - coninutul nu cuprinde clauze ilegale, imorale sau neclare, fiind verificat de notar - un exemplar se pstreaz n arhiva biroului notarial - autentificarea se poate face la orice birou notarial, indiferent de domiciliul testatorului Dezavantaje: - presupune anumite cheltuieli - necesit timp pentru ndeplinirea formalitilor de autentificare - nu asigur secretul total al dispoziiilor de ultim voin

14

3. TESTAMENTUL MISTIC (SECRET) - este un testament semnat de mna testatorului, strns i sigilat, prezentat judectoriei n vederea efecturii formalitilor de suprascriere - poate fi scris de testator sau de alt persoan dar obligatoriu trebuie semnat de testator - se introduce intr-un plic i se sigileaz, anterior sau cu ocazia prezentrii lui la judectorie - testatorul trebuie s declare n faa judectorului c este testamentul su, scris de el, sau de alt persoan, dar semnat de el - pe hrtie sau pe plicul sigilat, judectorul este obligat s ntocmeasc actul de suprascriere constnd ntr-un proces verbal n care se consemneaz prezentarea testatorului i declaraia acestuia c testamentul este al su i este semnat B. TESTAMENTE PRIVILEGIATE (EXTRAORDINARE) 1. TESTAMENTUL MILITARILOR (868-870 C. civil) - militarii i persoanele asimilate lor pot testa n faa comandantului militar al unitii sau n faa unui alt ofier superior asistat de doi martori, dar numai dac se afl pe teritoriu strin n misiune sau prizonier la inamic - dac militarul este rnit sau bolnav poate testa n faa medicului militar ef, asistat de comandantul militar al spitalului 2. TESTAMENTUL FCUT N TIMP DE BOAL CONTAGIOAS (872 C. civil) - persoanele (bolnave sau sntoase) care se afl ntr-o localitate izolat din cauza unei boli contagioase, pot testa n mod valabil n faa unui membru al consiliului local, asistat de doi martori - acest testament nu poate fi folosit dac, n localitate exist un birou notarial 3. TESTAMENTUL MARITIM (874-883 C. civil) - persoanele care se afl la bordul unui vas sub pavilionul Romniei (indiferent dac fac parte din echipaj sau sunt cltori) pot testa n cursul cltoriei n faa comandantului navei sau a unui nlocuitor al su, asistat de ofierul intendent de bord sau nlocuitorul su i de doi martori - dac testatorul este chiar ofierul competent a instrumenta, testamentul se face n faa nlocuitorului su - testamentul maritim trebuie redactat n dou exemplare originale i nu poate cuprinde legate n favoarea ofierilor instrumentatori, dac acetia nu sunt rude (n grad succesibil de so) cu testatorul - poate fi folosit numai n timpul cltoriei pe mare, nu i dac vasul se afla ancorat la rm, sau se apropie de un port strin unde se afl un agent diplomatic sau consular romn

REGIMUL JURIDIC AL LEGATELOR

LEGATUL este o dispoziie testamentar prin care testatorul desemneaz una sau mai multe persoane care, la decesul su, urmeaz s dobndeasc cu titlu gratuit ntregul su patrimoniu, o fraciune din acesta sau anumite bunuri determinate TIPURI DE LEGATE: 1. LEGAT PUR I SIMPLU - legate care i produc efectele chiar de la deschiderea succesiunii 2. LEGAT SUB CONDIIE - legat a crui valabilitate depinde de ndeplinirea unei condiii 3. LEGAT CU TERMEN - legat a crui valabilitate depinde de mplinirea unui anumit termen 4. LEGAT CU SARCIN - legat a crui valabilitate este condiionat de ndeplinirea de ctre legatar a unei obligaii de a da, de a face sau a nu face impus de testator - sarcina poate fi prevzut n favoarea testatorului, a unui ter sau a gratificatului

15

5. LEGAT UNIVERSAL - uneia sau mai multor persoane li se confer chemarea la ntreaga motenire lsat de testator 6. LEGAT CU TITLU UNIVERSAL - unei persoane i se confer chemarea la o fraciune aritmetic din motenire sau la o mas determinat din bunurile i valorile aparinnd acesteia 7. LEGAT CU TITLU PARTICULAR - unei persoane i se confer de ctre testator vocaia succesoral la unul sau mai multe bunuri succesorale, privite ca bunuri izolate 8. LEGAT CONJUNCTIV - dou sau mai multe persoane (colegatari) sunt chemate la motenirea aceluiai bun 9. LEGAT DE LIBERAIUNE - dispoziie testamentar prin care testatorul, n calitate de creditor, acord legatarului, care este debitorul su, o remitere de datorie 10. LEGATUL LUCRULUI ALTUIA - are ca obiect un bun individual determinat , asupra cruia testatorul nu avea nici un drept

EXHEREDAREA (DEZMOTENIREA)
Testatorul poate nltura de la motenire unul sau mai muli motenitori legali, rude sau so supravieuitor, dar aceast libertate este limitat la acea parte din motenire care excede rezerva succesorala (cotitatea disponibil) Dup criteriul modului de manifestare exheredarea poate fi: direct, indirect i cu titlu de sanciune EXHEREDAREA DIRECT poate fi: total vizeaz pe toi motenitorii legali - parial (nominal) este nlturat de la motenire numai unul sau mai muli motenitori legali EXHEREDAREA INDIRECT Testatorul, fr s menioneze expres nlturarea de la motenire, instituie unul sau mai muli legatari care urmeaz s culeag motenirea (cotitatea disponibil) EXHEREDAREA SANCIUNE Este acea dispoziie testamentar prin care testatorul prevede nlturarea de la motenire a acelor motenitori care ar ataca testamentul sau dispoziiile testamentare cu aciune n justiie Limite: - nu poate aduce atingere drepturilor motenitorilor rezervatari - nu poate mpiedica pe motenitori s cear constatarea nulitii dispoziiilor testamentare care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri

EXECUIUNEA TESTAMENTAR
- este o dispoziie cuprins n testament, prin care testatorul desemneaz una sau mai multe persoane, conferindu-le mputernicirea necesar pentru a asigura executarea dispoziiilor testamentare - pot fi desemnai unul sau mai muli executori testamentari - executor testamentar poate fi orice persoan care are capacitate ATRIBUII ALE EXECUTORULUI TESTAMENTAR: - sesizarea notarului public competent s fac inventarierea bunurilor succesorale

16

- cnd exist motenitori minori, interzii sau abseni , executorul este obligat s cear punerea sub sigiliu (sau predarea unui custode) a bunurilor pentru care exist pericol de nstrinare, pierdere, nlocuire sau distrugere - dac nu exist sume ndestultoare pentru plata legatelor, executorul va cere vinderea bunurilor mobile, pentru a asigura astfel executarea dispoziiilor testamentare - dac s-a contestat n justiie validitatea testamentului sau a unor dispoziii testamentare, executorul are obligaia s intervin n proces pentru a susine validitatea lor.

LIMITELE DREPTULUI DE DISPOZIIE ASUPRA MOTENIRII

REZERVA SUCCESORAL este acea parte din patrimoniul celui care las motenirea, la care motenitorii au dreptul n virtutea legii, mpotriva voinei defunctului manifestat prin donaii sau dispoziii testamentare (exheredri) COTITATEA DISPONIBIL acea parte a patrimoniului de care defunctul poate dispune liber, nengrdit, prin donaii sau testament CUANTUMUL REZERVEI SUCESORALE 1. Rezerva descendenilor: - din motenire pentru un copil - din motenire pentru doi copii - din motenire pentru trei sau mai muli copii 2. Rezerva prinilor - din bunurile defunctului dac las ambii prini - dac las numai unul dintre prini 3. Rezerva soului supravieuitor - din motenire dac vine n concurs cu descendenii defunctului - 1/6 din motenire dac vine n concurs cu ascendenii privilegiai i cu colateralii privilegiai - din motenire dac vine n concurs numai cu ascendenii privilegiai sau numai cu colateralii privilegiai - din motenire dac vine n concurs cu ascendenii ordinari sau colateralii ordinari - din motenire n lipsa rudelor din cele patru clase de motenitori legali

PROTECTIA COPILULUI
DREPTURILE COPILULUI 1. Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale. Orice copil este inregistrat imediat dupa nastere si are dreptul la un nume, la dobandirea unei cetatenii si, daca este posibil, sa-si cunoasca parintii si sa fie crescut si educat de acestia. (leg. 272/2004) Certificatul medical constatator se intocmeste in termen de 24 de ore de la nastere. Cand nasterea a avut loc in afara unitatiilor sanitare, atunci medicul de familie din unit. administrativa respectiva este obligat ca in termen de 24 ore sa constate nasterea copilului si sa elibereze certificatul constatatir al nasterii, chiar daca mama nu este inscrisa pe lista cabinetului sau. Pentru a stabili identitatea copilului parasit sau gasit, organele de politie vor face demersuri pentru inregistrarea nasterii copilului. Daca ama a parasit copilul in maternitate, unitatea nedicala este obligata sa sesizeze DGASPC-ul si organele de politie, in termen de 24 ore de la constatarea disparitiei mamei. In termen de cinci zile de la sesizare se intocmeste un proces verbal de constatare a parasirii copilului, care se semneaza de reprezentantul DGASPC, reprezentantul politiei si al maternitatii. In termen de 30 de zile de la intocmirea procesului verbal, politia este obligata sa intreprinda verificarile specifice privind identitatea mamei si sa comunice rezultatul DGASPC-ului. 2. Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte cu parintii, rudele si cu alte persoane cu care a dezvoltat legaturi de atasament.

17

Relatiile personale pot fi realizate prin: - intalniri ale copilului cu parintele sau cu alta persoana, care are dreptul la legaturi personale cu copilul - vizitarea copilului la domiciliul acestuia, - gazduirea copilului pe o perioada determinata de catre paarintele cu care nu locuieste in mod obisnuit, - corespondenta sau orice alta forma de comunicare - transmiterea de informatii referitoare la copil catre parintele sau catre alte persoane care au dorit sa mentina relatii personale cu copilul. 3. Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii private si familiale. Copilul in varsta de pana la 14 ani poate participa la dezbateri publice in cadrul unor programe audiovizuale numai cu consintamantul scris al acestuia si al parintiilor. 4. Copii au dreptul la libertate de exprimare. Parintii sau reprezentantii legii ai copilului au obligatia de a asigura informatii, explicatii si sfaturi in functie de varsta copilului si gradul de intelegere al acestuia. In orice procedura juridica sau administrativa este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. 5. Copilul are dreptul la libertate de gandire, coonstiinta si religie. Parintii pot indruma copilul potrivit propriilor convingeri in alegerea unei religii, fara a-l putea obliga sa adere la o anumita religie sau un cult religios. Religia copilului care a implinti 14 ani nu poate fi schimbata fara consintamantul acestuia , iar cel care a implinit 16 ani poate sa-si aleaga singur religia. 6. Copilul are dreptul la libera asociere si intrunire pasnica. Copilul apartinand unei minoritati, etnii, are dreptul la viata culturala proprie, precum si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membrii ai comunitatii din care face parte. 7. Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale. 8. Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai. Parintii sunt obligati sa: - supravegheze copilul, - sa-i respecte intimitatea si demnitatea, - sa informeze copilul cu privire la cele fapte care l-ar putea afecta, - sa respecte poinia copilului, - sa ia toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului, Pentru depistarea precoce a starilor de risc ce pot determina separarea copilului de familia sa, se vor lua toate masurile necesare acordate in baza unui plan de servicii. Acest plan se intocmeste si se pune in aplicare de catre serviciile publice de asistenta sociala, de nivel judetean (DGASPC) sau local (primarii). Instanta judecatoreasca, lund in considerare interesul superior al copilului se poate pronunta cu privire la: - persoana care exercita derpturile si obligatiile parintesti, - modalitatiile in care se exercita drepturile si se indeplinesc obligatiile, - decaderea totala sau partiala din drepturile parintesti. Orice copil care este lipsit temporal sau definitiv de ocrotirea parintiilor poate beneficia de o masura de protectie speciala (plasament, plasament in regim de urgenta, supraveghere specializata, adoptie). Tutela se instituie de catre instanta judecatoreasca in a carei cincumscriptie a fost gasit copilul numai in cazul in care ambii parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, pusi sub interdictie sau declarati judecatoreste morti sau disparuti. Persoana fizica sau familia care urmeaza sa fie tutore este evaluata de catre DGASPC si se va tine seama de opinia copilului, relatiile personale si apropierea domiciliului. 9. Copilul are dreptul de a se bucura de sanatate (cea mai buna stare de sanatate). 10. Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa-i permita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. Parintii sunt obligati sa-i asigure copilului locuinta, precum si conditiile necesare pentru crestere,

18

educare si pregatire profesionala. Parintii au obligatia sa solicite autoritatiilor competente acordarea alocatiilor, indemnizatiilor sau altor prestatii in bani sau natura, prevazute de lege. Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala adaptata nevoilor sale. Aceasta ingrijire consta in accesul la educatie, formare profesionala, servicii medicle, recuperare, pregatire in vederea ocuparii unui loc de munca, precum si alte activitati care sa le permita dezvoltarea personala si integrarae sociala. 11. Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa-i permita dezvoltare aptitudinilor si a personalitatiilor sale. Copii care au implinit varsta de 14 ani, pot cere incuvintarea .............. instantei judecatoresti pentru a si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale. 12. Copilul are dreptul la odihna si vacanta.

PROTECTIA SPECIALA A COPILULUI LIPSIT TEMPORAR SAU DEFINITIV DE OCROTIREA PARINTIILOR SAI
PROTECTIA SPECIALA A COILULUI ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintiilor sai, sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale nu poate fi lasat in grija acestora. La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi,protectia speciala se acorda pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasii varstya de 26 ani. Masurile de protectie speciala pentru copilul care a implinit varsta de 14 ani se stabileste numai cu consintamantul acestuia. MASURI DE PROTECTE SPECIALA 1. plasamentul 2. plasamentul in regim de urgenta 3. supravegherea specializata BENEFICIARII MASURILOR DE PROTECTIE SPECIALA - copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti sau decazuti din drepturile parintesti - copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintiilor din motive ........................ acestora - copilul abuzat sau neglijat - copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal 1. PLASAMENTUL Este o masura de protectie speciala cu careacter temporar ce poate fi dispusa la: - o persoana sau ofamilie - un asistent maternal - un serviciu de tip rezidential Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba domiciliul in Romania sai sa fie evaluata de catre DGASPC cu privire la calitatiile morae si conditiile materialae pe care trebuie sa le indeplineasca, pentru a primi un copil in plasament. Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsa, sau la un saistent maternal, plasamentul intr-un centru rezidential fiind interzis. Plasamentul copilului sub 2 ani se poate dispune intr-un serviciu de tip rezidential, numai in situatia in acre acesta prezinta handicap grav, cu dependenta de ingrijiri in servicii de tip rezidential specializate. 2. PLASAMENTUL IN REGIM DE URGENTA Este o masura de protectie speciala cu careacter temporar care se stabileste pentru copilul abuzat, neglijat sau in situatia copilului gasit abandonat in unitati sanitare. Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul dreptirilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu privire la renuntarea sau inlocuirea acestei masuri.

19

Pe perioada suspendarii drepturilor parintesti acreste sunt exercitate de catre familia personala, asistentul maternal sau seful serviciului rezidential care a primit in plasament copilul. Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre DGASPC, directia este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in termen de 48 de ore de la data in care a dispus aceasta masura. 3. SUPRAVEGHEREA SPECIALA Se dispune fata de copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal. In cazul in care exista acordul parintiilor sau al reprezentantului legal, masura supravegherii specializate se se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar in lipsa acestuia acestui acord de catre instanta judecatoreasca . Pentru copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal se va tine seama de: - conditiile care au favorizat savarsirea faptei - gradul de pericol social al faptei - mediul in care a fost crescut si in care a trait copilul - riscul savarsirii unei noi fapte prevazuta de legea penala. Masura supravegherii speciale consta in mentinerea copilului in familia sa sub conditiile respectarii urmatoarelor obligatii: - fregventarea cursurilor scolare - utilizarea unor servicii de ingrijire de zi - urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie - interzicerea de a frecventa anumite locuri, sau a avea legaturi cu anumite persoane. In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila, sau atunci cand copilul nu isi indeplineste obligatiile stabilite, comisia pentru protectia copilului, sau instanta judecatoreasca, stabileste plasamentul acestuia in familia extinsa sau la un asistent maternal.

ADOPTIA
LEGISLATIA IN MATERIE DE ADOPTIE Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Hotararea guvernamentala 1435/2004 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr 273/2004. Legea 272/ 2004 privind protectia si promovarea grepturilor copilului. Legea 274/2004 privind infintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru adoptie. Hotararea guvernamentala 1439/2004 privind serviciile specializate, destinate copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal. Prin noua legislatie sunt reglementate urmatoarele aspecte care nu erau reglementate in legislatia anterioara: 1. Situatia prin care un copil devine adoptabil. Pe baza planului individualizat de protectie, DGASPC efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului in familie sau, dupa caz, pentru plasamentul copilului in familia extinsa, sau la un asistent maternal. Planul individualizat de protectie poate avea ca finalitate adoptia interna, daca demersurile pentru reintegrarea copilului in familie au esuat. In legislatia anterioara copilul putea deveni adoptabil prin consintamantul parintiilor, care era dat in forma notariala, fara sa existe o consiliere a parintiilor cu privire la consecintele acestei decvizii. 2. Sunt reglementate expres situatiile si procedurile prin care un copil poate fi adoptat. Astfel, deschiderea procedurii adoptiei nationale se face numai de catre instanta judecatoreasca, dupa ce aceasta a exercitat un control rigulos asupra demersurilor efectuaue in vederea reintegrarii copilului in familie. In legislatia anterioara lista centralizata cu copii adoptabili din intreaga tara era trinisa tuturor judetelor de catre fosta autoritate centrala in domeniu. Procedura incuraja gasirea unui copil pentru o familie care dorea sa adopte si nu gasirea unei familii in functie de particularitatiile si nevoile unui copil. 3. Se prevede mentinerea dreptului de a consimiti la adoptia copilului parintelui decazut din drepturile parintesti, sau a parintelui caruia i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti.

20

Aceasta masura vine, pe de o parte, din caract....... provizoriu al masuri de decadere din drepturile parintesti, iar pe de alta parte, din caracterul permanent si ireversibil al adoptiei. In vederea legislatiei nu se punea accent pe drepturile si responsabilitatiile parintiilor fata de proprii copii. 4. Obligativitatea consilierii parintiilor biologici sau a reprezentantului legal, inainte de a-si da consintamantul pentru adoptie. Instanta se asigura, astfel, ca parintii si-au dat consintamantul in mod liber si nu a fost obtinut prin contraplata sau contraprestatie de orice fel. In legislatia anterioara nu exista aceaste prevedere, iar copilul putea fi declarat abandonat din oficiu daca familia nu se interesa de el pe o perioada mai mare de 6 luni. ETAPELE PROCESULUI DE ADOPTIE 1. Atestarea persoanei s-au familiei adoptatoare La prima intanire cu persoana s-au familia adoptatoare aceasta este informata cu privire la actele necesare intocmirii dosaruluui de evaluare, familia/persoana este informata cu privire la procedura de adoptie stabilindu-se, de comun acord, data evaluarii psihologice si calendarul celorlalte intalniri. Evaluarea psihologica va avea loc in prima etapa la serviciul adoptiei din cadrul DGASPC-ului de pe raza teritoriala unde are domiciliul familia/persoana adoptatoare si consta in aplicarea unor teste psihologice. A doua etapa a evaluarii psihologice se desfasoara la domiciliul solicitantilor urmarindu-se determinarea profilului individual, trasaturile de personalitate, interesele, capacitatea parentala, resursele persoanei/familiei, rolul jucat inb comunitate, precum si atitudinea familiei fata de adoptie.Rezultatele examenului psihologic sunt consemnate in fisa de evaluare psihologica care va sta la baza intocmirii raportului de evaluare. Evaluarea din punct de vedere social cuprinde: - informarea si consilierea persoanei cu privire la procedura adoptiei, - determinarea capacitatiilor parentale si a resurselor familiei/persoanei adoptatoare, - nivelul relational dintre rude, cunoscuti, apropiati cu familia adoptatoare, - evolutia sociala a famililei, - pregatirea familiei pentru asumarea rolului de parinte, - informatii cu privire la petrecerea timpului liber, gestionarea bigetului, disponibilitatea de a furniza informatii, - informarea persoanei/familiei cu privire la rezultatele preliminare, precum si concluziile ce urmeaza a fi formulate. Dupa obtinerea si analiza tuturor informatiilor, responsabilul de caz si psihologul elaboreaza un raport de evaluare al capacitatii de adaptatre al persoanei/familiei care va contine si propunerea privind acordarea sau neacordare atestatului de persoana/famile apta sa adopte. Termenul in care se solutioneaza cerere si se face evaluarea este de 60 de zile. 2. Incredintarea in vederea adoptiei Noua legislatie se centreaza pe identificarea pentru copil a celei mai potrivite familii, tinandu-se cont de toate informatiile cu privire la copil, familia adoptatoare si familia biologica. In urma analizarii tuturor informatiilor va avea loc o potrivire teoretica, ce va fi urmata de potrivirea practica. Potrivirea teoretica consta in selectare persoanei/familiei pentru copil in functie de nevoile, dorintele si opiniile copilului. Iar potrivirea practica consta in stabilirea compatibilitatii dintre copil si familia adoptatoare. Durata perioadei de potrivire este diferita de la caz la caz, in functie de nevoile copilului. In aceasta etapa se colaboreaza si cu serviciul Asistenta maternala. Rezultatul primei intalniri consemneaza intr-un raport comun de evaluare al responsabilului de caz de la serviciul Adoptii si al celui de la serviciul Asistenta maternala, mentionandu-se daca se continua potrivirea practica, in caz contrar relunduse procedura de potrivire a copilului cu o alta persoana/familie. Urmatoarele vizite sunt destinate dezvoltarii treptate a relatiei de atasament dintre copil si persoana/familia care doreste sa-l adopte. Se intocmesc rapoarte bilunare referituare al compatibilitatea dintre copil si familia/persoana adoptatoare precum si propuneri vizand mentinerea sau revocarea incredintarii in vederea adoptiei. Copilul este incredintat familiei de catre instanta judecatoreasca pe o perioada de 90 de zile. 3. Incuvintarea adoptiei

21

La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei se intocmeste un faport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si persoana/familia care doreste sa-l adoptre. Se va inainta in instanta judecatoreasca dosarul familiei inpreuna cu dosarul de incuvintare a adoptiei. ACTE NECESARE PENTRU OBTINEREA ATESTATULUI DE FAMILIE / PERSOANA ADOPTATOARE - cerera de adoptie a solicitantiilor, - certifivatul de nastere al solicitantiilor in copie legalizata, - certificatul de casatorie in copie legalizata, - certificatul de deces in copie legalizata, - sentinta de divort in copie legalizata, - cazier judiciar, - adeverinta de venituri, - certificat medical, - caracterizare de la ultimul loc de munca (minim doua pentru fiecare persoana), - declaratie pe proprie raspundere, al fiecarui membru al cuplului conjugal, data in fata notarului public, cu privire la faptul ca nu au fost decazuti din drepturile parintesti, - declaratie privind motivatia de a adopta si asteptareile persoanei/familiei in legatura cu varsta, sexul si situatia psiho-socio-medicala a copilului pe care doresc sa-l adopte, - acte de identitate pentru fiecare membru al familiei in copie serox, - titlu de proprietate s-au alt titlu care sa atest dreptul de folosinta al locuintei in copie legalizata. EFECTELE ADOPTIEI Copilul dobandeste prin adoptie numele celui care l-a adoptat, serviciul de stare civila competent va intocmi un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii firesti, astfel parintii adoptivi preiau drepturile si obligatiile parintiilor naturali.

22