Sunteți pe pagina 1din 44

CONTRACTE NEGOCIATE PE PIEELE LA TERMEN I MECANISMUL TRANZACIILOR Contracte bursiere pe piaa futures 1.

Contractul SPOT Contractul SPOT este un contract de vnzare-cumprare care are ca obiect o marf prezent, existent n momentul ncheierii contractului i care urmeaz s fie livrat i achitat imediat. In aceast situaie, cantitatea i preul se negociaz iar termenul de livrare este standardizat. n practic, executarea contractelor spot are loc n termene cuprinse ntre 24 ore i 10 zile. Livrarea mrfii este obligatorie, iar preul este cel stabilit de comun acord ntre cele dou pri n momentul ncheierii contractului. Marfa ce st la baza contractelor spot se caracterizeaz prin urmtoarele: este la vedere (exist), este disponibil (nu este grevat de nici o obligaie, de exemplu gajul sau ipoteca) i este prezent (se afl ntr-un depozit cunoscut i acceptat de burs). Rezult, deci, c orice operaiune care presupune schimbul "marf contra bani" cu plata i livrare pe loc sau ntr-un interval de timp foarte scurt poate fi catalogat drept tranzactie "spot" (ca echivalent al termenului "spot" se mai utilizeaza denumirile "cash", "la vedere", "la disponibil"). Schimburile "marf contra bani" din pieele agroalimentare nu sunt altceva dect nite tranzacii "spot". Clientul-cumprator negociaz cu negustorul preul i cantitatea pentru produsele pe care dorete s le cumpere i n momentul n care cei doi se pun de acord vnztorul primete banii iar cumpratorul pleac cu marfa. Un schimb valutar efectuat la ghiseul unei bnci sau al unei case de schimb este o tranzactie spot, n acest caz marfa care face obiectul schimbului fiind o anumit valut. Schimbarea a 1.000 dolari SUA n lei nseamn de fapt vnzarea dolarilor SUA contra leilor romnesti. De asemenea, tranzaciile efectuate de bncile comerciale pe piaa valutar interbancar sunt de tip spot, acestea negociind ntr-un cadru organizat cantitile i preurile diferitelor valute. Aceast pia este pe plan internaional una din cele mai mari din punct de vedere al volumului de schimburi (se mai numete i piaa Forex sau FX). De asemenea, piaa de capital este una de tip spot chiar dac n acest caz intervine un mic interval de timp necesar efecturii decontrilor ntre intermediari. Tranzaciile pe aceast pia presupun clasicul schimb "marfa contra bani", marfa fiind de aceast dat reprezentat de aciuni, titluri de stat, diverse obligaiuni, etc. Nimeni nu poate cumpra aciuni dac nu dovedete c deine banii necesari. Primele burse de mrfuri au aprut ca locaii centralizate pentru tranzaciile spot. n concluzie, caracteristicile contractului spot sunt urmtoarele : cantitate: negociabil pre: negociabil termen livrare: standardizat (pe loc sau foarte scurt)

2. Contractul FORWARD Contractul FORWARD este un contract de vnzare-cumprare prin care vnztorul se oblig s livreze marfa/valuta/activul financiar la o dat ulterioar, stabilit n momentul ncheierii contractului. Cumprtorul este asigurat, deci, c la un anumit moment n viitor va intra n posesia mrfii/valutei/activului financiar contra unui pre stabilit n momentul semnrii contractului. Rezult c principalul avantaj al contractului forward l constituie sigurana preului. Vnztorul i cumprtorul au posibilitatea, ncheind un astfel de contract, de a bloca un pre cu mult timp naintea executrii contractului, fiind protejai mpotriva riscului fluctuaiilor de pre i, n acelai timp, anticipndu-i fiecare corect, veniturile viitoare. Pentru a rezolva problema garantrii executrii tranzaciei i pentru a proteja prile de eventuale prejudicii, n cazul n care una dintre pri nu ar fi respectat termenii contractului, s-a adoptat metoda prin care fiecare participant la tranzacie depune o sum la o a treia persoan. n cazul nerespectrii contractului i a clauzelor la acesta, se va plti celui ndreptit suma ce reprezint garania. Contractul forward reprezint, astfel, o treapt intermediar ntre contractul spot i cel futures n sensul c apare condiia de livrare i plata la scaden. Cumprtorul i vnztorul negociaz toi cei trei termeni principali ai contractului, deci i termenul de livrare numit si "scaden". Exemple de contracte forward: 1. cumprarea unui automobil nou, n cazul n care dealerul nu are disponibil modelul dorit va ncheia cu dumneavostr un contract forward prin care v obligai s achitai la data intrrii n posesie a mainii preul stabilit n prezent, fiind astfel protejat de riscul creterii preului i avnd sigurana onorrii ntocmai a comenzii; 2. bncile ofer clienilor care deruleaz operaiuni n valut posibilitatea "blocrii" cursului valutar pentru un anumit interval de timp (o lun, 3, 6 luni sau chiar un an). S lum cazul unui importator romn care cumpr de la un partener din Germania produse n valoare de 200.000 EUR, urmnd s le primeasc i s le achite peste 2 luni. Produsele importate le vinde pe piaa intern la pretul de 800.000 RON. n momentul semnrii contractului, importatorul nu-si poate estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar RON/EURO (marfa se achiziioneaz n euro i se ncaseaz n lei). La momentul semnrii contractului de import cursul RON/EUR este 3,5000. Dac ar plti produsele imediat, importatorul ar trebui s cumpere cei 200.000 Euro la cursul de mai sus i preul n lei al mrfurilor va fi de : 200.000 x 3,5000 = 700.000 lei

iar profitul obtinut din vanzarea lor partenerilor locali va fi de 800.000 700.000 = 100.000 lei Intruct valuta va fi cumprat abia peste 2 luni, importatorul romn nu tie ct va fi la momentul respectiv cursul RON/EUR i, deci, nu-i poate estima n lei costul de achiziie al produselor. Dac peste 2 luni Euro se va aprecia in faa leului atunci el va fi avantajat ntruct va plti mai puini lei pentru cei 200.000 EUR. La un curs de 3,4000 RON/EUR costul n lei al produselor importate va fi de 200.000 x 3,4000 = 680.000 lei iar profitul dup vnzarea lor 800.000 680.000 = 120.000 lei n situaia n care Euro se va deprecia fa de leu, importatorul va plti mai mult la achiziionarea valutei. La un curs de 3,6000 RON/EUR la scadena contractului, costul produselor importate va fi de : 200.000 x 3.6000 = 720.000 lei iar profitul obtinut 800.000 720.00 = 80.000 lei Iat deci ntr-o prezentare simplist modul cum fluctuaia cursului valutar poate influena profitul unei companii. Pentru eliminarea acestui risc, importatorul poate alege una din urmtoarele soluii: - s cumpere cei 200.000 euro n momentul semnrii contractului i s plateasc produsele imediat. n acest caz el va trebui s se lipseasc de acest sum pentru cel putin 2 luni timp n care nu va avea nici ce vinde (marfa sosete abia peste 2 luni); - s vnd mai departe produsele pe piaa intern cu preul exprimat n euro. n aceast situaie, dac euro se depreciaz comparativ cu leul dup ce pltete importul i ncepe s ncaseze de la partenerii locali marfa livrat, ncasrile lui n lei se vor diminua afectndu-i profitul. Deci, nici n acest caz riscul valutar nu dispare n totaliate ; - s mreasc preul n lei al produselor cu o marj care s-i asigure profitul estimat n cazul unei deprecieri a leului n urmtoarele 2 luni. Aici va avea de pierdut n faa concurenei prin preul mai mare practicat pentru produse ; - s ncheie un contract forward cu o banc prin care s cumpere cei 200.000 euro n momentul contractrii importului;

- s cumpere cei 200.000 euro pe piata futures pe o scaden ct mai apropiat de scadena contractului sau comercial. Reinem c ultimele dou variante i asigur importatorului eliminarea total a riscului valutar. n continuare prezentm varianta contractului forward urmnd ca ultima variant s fie prezentat la momentul abordarii teoriei contractului futures. Aadar, importatorul poate ncheia un contract forward valutar n sum de 200.000 euro avnd ca partener n tranzacie orice banc comercial care ofera acest produs. Contractul i va oferi acestuia posibilitatea de a cumpra 200.000 euro peste 2 luni la un curs negociat cu banca respectiv. S presupunem ca acest curs negociat cu banca partener n tranzacie este de 3,5500 RON/EUR. Aceasta nseamn c la scaden, indiferent de ct va fi cotaia RON/EUR pe piaa valutar spot, importatorul va plti pentru cei 200.000 euro : 200.000 x 3.5500 = 710.000 lei Astfel, el i va putea vinde produsele pe piaa intern cu un pre exprimat n lei i va realiza un profit de : 800.000 710.000 = 90.000 lei n condiii de deplin siguran. Pentru acest contract, el va trebui s depun la banc o garanie de bun execuie a contractului, s spunem de 10% din valoarea lui (71.000 lei). La scadena contractului importatorul va plti bncii restul de 639.000 lei (710.00 lei minus avansul de 71.000 lei depus la semnarea contractului forward) i va primi n schimb 200.000 euro cu care va achita contravaloarea importului. Dac la scaden el refuz s cumpere cei 200.000 euro conform contractului, va pierde cei 71.000 lei. (Garania de 10 % utilizat n acest exemplu este orientativ, bncile putnd s perceap valori mai mari sau mai mici n funcie de nivelul de risc pe care l tolereaz). Pentru exportatori, situaia este i mai presant ntruct ei nu au posibilitatea s vnd din timp valuta pe care o vor ncasa n viitor. Dac un importator poate cumpra valuta necesar plaii n momentul contractrii importului, un exportator care ncaseaz suma n devize la termenul stabilit prin contractul de export nu poate dect s atepte scadena contractului pentru a face schimbul valutar. i n cazul exportatorilor operaiunea forward funcioneaz ntr-un mod similar cu cel al importatorilor. Singura diferen const n poziia de vnztor la termen pe care trebuie s o ia acesta n tranzacia cu banca. La scadena contractului exportatorul ncaseaz valuta pe care o vinde bncii la cursul de schimb stabilit n momentul ncheierii contractului forward. Apariia contractelor forward a adus un plus de siguran tuturor comercianilor care derulau operaiuni la termen. n cadrul unor piee specializate, producatorii agricoli i puteau vinde produsele cu mult timp nainte de recoltarea lor prin simpla semnare a unui contract forward.

n concluzie, contractul forward reprezint o form de asigurare a preului i a livrrii produsului pentru o dat viitoare i are urmtoarele caracteristici : cantitate: negociabil pre: negociabil termen de livrare: negociabil 3. Contractul FUTURES Cu toate avantajele prezentate anterior, contractul forward nu las nici o posibilitate de ieire din poziii. Dac cumprtorul nu mai are nevoie de marfa respectiv la scaden, el nu poate anula nelegerea din contractul forward ntruct pierde garania. La fel pete i vnztorul dac nu mai dorete s vnd sau sa livreze la scaden. Practic cele dou pri, negociind ntre ele termenii contractului, sunt captive n interiorul clauzelor lui. Prin standardizarea tuturor cluauzelor sale i mai ales prin faptul ca preul este negociat ntre mai muli participani, contractul futures beneficiaz de cea mai mare flexibilitate n utilizare. Fiind foarte standardizat, el poate fi transmis ntre mai muli participani n cadrul unor tranzacii successive. Contractele futures reprezinta o forma perfecionat a contracului forward. Contractul FUTURES este un angajament standardizat de a cumpra/vinde, indiferent n ce ordine, un anumit activ - marf, titlu financiar, instrument monetar, la un pre stabilit (negociat) n momentul ncheierii tranzaciei, lichidarea contractului realizndu-se la o dat viitoare, numit scaden. Negocierea preului se face n cadrul unei burse care ofer locaia necesar i stabilete regulile de negociere i admitere la negociere. Pn la sfritul secolului XX, negocierea preurilor diferitelor mrfuri pe pieele futures se fcea de ctre persoane calificate numite brokeri. Fiecare broker negocia i ncheia contracte futures sau cu opiuni n numele clienilor si n locuri special amenjate n cadrul bursei. Odat cu dezvoltarea acestor piee, au aprut societi specializate n intermedierea cererii i ofertei pe piaa futures. Fiecare astfel de societate ii angaja unul sau mai muli brokeri n ringul bursei (pit-brokers) crora le transmitea ordinele de tranzacionare primite de la clieni. De asemenea, a aprut i o categorie aparte de juctori pe aceste piee traderii care tranzacionau n ringuri cot la cot cu brokerii, ns pe cont propriu. Odat cu dezvoltarea tehnicilor de comunicaie i calcul, bursele clasice cu sute de brokeri strignd i fcnd semne n ringuri au nceput s dispar, locul lor fiind luat de servere performate i platforme electronice de tranzactionare. Ca i n cazul contractului forward, garantarea bunei execuii a contractului futures este o componenta esenial n procesul de tranzacionare. n momentul ncheierii unui contract pe piata futures, att vnztorul ct i cumprtorul depun o garanie bneasc la o ter persoan independent. Pe piaa futures, aceast persoan este casa de compensaie. Fie c este o societate independent de burs sau un departament n cadrul bursei, aceast entitate colecteaz garaniile necesare de la toi participanii i calculeaz zilnic situaia financiar a fiecrui participant n funcie de micrile preurilor pe piaa futures garantnd n acelai timp acestora c obligaiile

asumate de contrapartea n tranazacii vor fi respectate. Acest proces se numete compensare. De asemenea, casa de compensaie calculeaz profiturile i pierderile realizate de ctre participani realiznd transferurile de bani din contul celor care au pierdut n contul celor care au ctigat. Acest proces se numete decontare. Practic, casa de compensaie intervine n fiecare tranazacie realizat pe piaa futures cumprnd de la vnztori i vnznd cumprtorilor. Astfel, fiecare participant pe aceasta pia ncheie tranzacii cu contrapartea sa prin intermediul casei de compensaie. Acest proces se numete garantare. Pe pieele organizate, lichidarea contractului nseamn, de fapt, nchiderea poziiei printr-o operaiune invers pe aceeai pia pe care a fost luat poziia iniial. n conturile de marj ale ageniilor i ale clienilor se vor nregistra numai diferenele n lei dintre valoarea contractelor vndute i a celor cumprate. Contractul futures confer, deci, fiecrei pri: a) posibilitatea de a-l compensa oricnd pn la mplinirea termenului; b) posibilitatea de a-i executa obligaiile contractuale la scadena convenit, n baza unei notificri. Odat cu transmiterea notificrii, obligaiile contractuale se execut ntr-un interval de timp ce nu poate fi mai mare de 10 zile. Contractul futures este evideniat n cont la casa de compensaie, n registrele bursei i ale societii de brokeraj n contul creia s-a negociat i n sistemul lor electronic, precum i n carnetul cu note de ncheiere al brokerului. Standardizarea contractelor i crearea funciei de compensare au mrit eficiena pieei, permind o pia mult mai lichid (una n care tranzaciile s fie executate la preul specificat sau la unul apropiat), oricine putnd s intre i s ias rapid din pia. Cu ct preul este mai rapid determinat/stabilit i piaa este mai lichid, cu att ea devine mai eficient. Contractele futures (care alturi de opiuni mai sunt cunoscute i sub denumirea de contracte derivate) dau natere unor obligaii contractuale ce pot fi stinse n dou moduri: la scaden, prin livrare fizic, cash sau plata diferenelor i pn la scaden, prin lichidarea lor n burs.

4. OPIUNI pe contracte futures Optiunile pe contracte futures sunt cele mai noi contracte bursiere i dau cumprtorului dreptul, dar nu i obligaia de a vinde (opiunile PUT) sau de a cumpra (opiunile CALL) un anumit activ - marf, titlu financiar sau instrument monetar la o dat viitoare. n schimbul acestui drept, cumprtorul opiunii va plti o sum, numit prim, vnztorului acesteia. Din punctul de vedere al cumprtorului, exercitarea opiunii CALL nseamn cumprarea contractului futures suport, iar exercitarea opiunii PUT implic vnzarea contractului futures suport. Vnztorul opiunii ncaseaz acum o sum cert - prima, dar este obligat s fie contrapartea cumprtorului, n cazul n care acesta se decide s exercite opiunea deinut.

Opiunile asigur o serie de avantaje dintre care menionm: Flexibilitatea - indiferent de evoluia preurilor pot fi atinse obiectivele de management al riscului propuse; Multifuncionalitatea n sensul c se poate profita de modificarea volatilitii pieei, de timpul pn la scaden sau de schimbarea altor elemente specifice opiunilor; Ctiguri nelimitate prin asumarea unor riscuri limitate - cumprtorul opiunii are dreptul s aleag ntre a exercita sau nu opiunea, pltete o sum mai mic dect preul pltit n cazul cumprrii contractului futures suport, pe care o cunoate n momentul iniierii poziiei. Standardizarea prin care se elimin riscul de neplat al contraprii.

Mecanismul de tranzacionare n piaa futures 1. Terminologia tranzactionrii n piaa futures Conform legislaiei n vigoare n categoria instrumentelor financiare se includ valori mobiliare; titluri de participare la organismele de plasament colectiv; instrumente ale pieei monetare, inclusiv titluri de stat cu scaden mai mic de un an i certificate de depozit; contracte futures financiare, inclusiv contracte similare cu decontare final n fonduri; contracte forward pe rata dobnzii - FRA; swap-uri pe rata dobnzii, pe curs de schimb i pe aciuni; opiuni pe orice instrument financiar, pe curs de schimb i pe rata dobnzii; instrumente financiare derivate pe mrfur, etc. Serviciile de investiii financiare privind instrumentele financiare pot fi prestate cu titlu profesional numai de intermediarii autorizai de C.N.V.M., care pot fi: societile de servicii de investiii financiare i intermediarii din statele nemembre, n baza autorizaiei acordate de C.N.V.M.; instituiile de credit, autorizate de Banca Naional a Romniei; echivalentul instituiilor de credit i al societilor de servicii de investiii financiare, autorizate de ctre autoritile competente din statele membre ale Uniunii Europene. Aceste servicii se realizeaz prin persoane fizice, acionnd ca ageni pentru servicii de investiii financiare. Acetia i desfoar activitatea exclusiv n numele intermediarului ai crui angajai sunt i nu pot presta servicii de investiii financiare n nume propriu. Serviciile de investiii financiare reglementate de legislaia n vigoare sunt:

1. servicii principale: preluarea i transmiterea ordinelor primite de la investitori n legtur cu unul sau mai multe instrumente financiare; executarea ordinelor n legtur cu unul sau mai multe instrumente financiare, altfel dect pe cont propriu; tranzacionarea instrumentelor financiare pe cont propriu; administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor, pe baz discreionar, cu respectarea mandatului dat de acetia, atunci cnd aceste portofolii includ unul sau mai multe instrumente financiare; subscrierea de instrumente financiare n baza unui angajament ferm i/sau plasamentul de instrumente financiare; 2. servicii conexe: custodia i administrarea de instrumente financiare; nchirierea de casete de siguran; acordarea de credite sau mprumuturi de instrumente financiare unui investitor, n vederea executrii unor tranzacii cu instrumente financiare, n care respectiva societate de servicii de investiii financiare este implicat n tranzacii; consultan acordat societilor cu privire la orice probleme legate de structura de capital, strategie industrial, precum i consultan i servicii privind fuziunile i achiziiile de societi; alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare n baza unui angajament ferm; consultan de investiii cu privire la instrumentele financiare; servicii de schimb valutar n legtur cu activitile de servicii de investiii financiare prestate. Societile de servicii de investiii financiare, denumite S.S.I.F., sunt persoane juridice, constituite sub forma unor societi pe aciuni, emitente de aciuni nominative, conform Legii nr.31/1990, care au obiect exclusiv de activitate prestarea de servicii de investiii financiare i care funcioneaz numai n baza autorizaiei C.N.V.M. Pieele reglementate de instrumente financiare se organizeaz i se administreaz de ctre o persoan juridic, constituit sub forma unei societi pe aciuni, emitent de aciuni nominative, conform Legii nr.31/1990, autorizat i supravegheat de C.N.V.M., denumit operator de pia. O pia reglementat este un sistem pentru tranzacionarea instrumentelor financiare care ndeplinete urmtoarele condiii: a) funcioneaz regulat; b) este caracterizat de faptul c reglementrile emise i supuse aprobrii C.N.V.M. definesc condiiile de funcionare, de acces pe pia, condiiile de admitere la tranzacionare a unui instrument financiar; c) respect cerinele de raportare i transparen n vederea asigurrii proteciei investitorilor stabilite de prezenta lege, precum i reglementrile emise de C.N.V.M., n conformitate cu legislaia comunitar.

Casa de compensaie este societatea comercial pe aciuni, independent de burs, cu rol de compensare, decontare i garantare a tranzaciilor executate, toate operaiunile trebuind s se supun Regulamentului acesteia. Cont de marj este contul deschis de un client la societatea de brokeraj n/din care se debiteaz/crediteaz urmtoarele sume: marja necesar pentru acoperirea riscului, comisioane, rezerve, garanii, profit i pierdere din tranzacii. Marcarea la pia este operaiunea efectuat de Societatea de brokeraj la sfritul fiecrei sesiuni de tranzacionare prin care se realizeaz ajustarea zilnic a contului de marj pentru a reflecta profitul sau pierderea din poziiile deschise. Marcarea la pia se realizeaz n raport cu preul de cotare (preul ultimei tranzacii a edinei de tranzacionare), dac Casa Romn de Compensaie nu decide altfel. Oferta de vnzare-cumprare reprezint manifestarea de voin ferm i irevocabil a unui client de a perfecta un contract, n conformitate cu regulamentul de funcionare a bursei i cu prevederile prezentei ordonane; pentru a fi valabil, oferta trebuie s fie ferm, s fie formulat n mod expres, potrivit regulilor de publicitate impuse de regulamentul bursei i s fie complet. Pia sub semnul taurului (Bull market). O pia sub semnul taurului este o pia n care preurile sunt n cretere. Atunci cnd se spune c o piaa este bullish, exist perspectiva optimist c preurile vor crete. Pia sub semnul ursului (Bear market). O pia sub semnul ursului este una n care preurile scad. Deci, o pia bearish ofer o perspectiv pesimist i operatorii consider c preurile scad. Poziie long. Dac s-a cumprat un contract futures, cumprtorul are o poziie long. O persoan care a cumprat 10 contracte futures pe dolarul american are o poziie long la 10 contracte pe dolar. Operatorii care au o poziie long pe pia, se ateapt ca preurile s creasc. Dac acest lucru se ntmpl, ei vor obine profit prin vnzarea contractelor mai trziu, primind un pre mai mare dect cel pltit iniial. Poziie short. Un concept mai dificil este vnzarea contractelor futures. Cineva care vinde contracte futures este short - de exemplu, a avea o poziie short la 10 contracte pe dolar, nseamn c o persoan a vndut cele 10 contracte. Operatorul care are o poziie short vinde contracte futures pe care nu le deine. Cel care vinde short consider c preurile au o tendin descresctoare, aa c vinde contractele futures deoarece consider c valoarea lor va fi mai mic n viitor. Dac lucrurile vor evolua aa cum s-a anticipat, i preul scade, atunci vnztorul i poate rscumpra contractele la un pre mai mic, i realizeaz astfel un profit. Se pot obine profituri n acest mod - vinzi la pre mare i cumperi la pre mic. Regula general: cumperi la un pre mic i vinzi la un pre mai mare. Maturitatea contractului. Contractele futures au via limitat; ele pot fi tranzacionate pn la o dat standardizat, cunoscut sub denumirea de scadena contractului. Contractele expir n ultima zi de tranzacionare a lunii de scaden. Contractele, la maturitate, se vor lichida prin compensare cash (plata diferenelor n lei). Livrarea. Livrarea mrfurilor sau a valutelor la bursele din ntreaga lume este opional. De exemplu, n SUA, 98% din contactele futures sunt lichidate n pia. Numai aproximativ 2% din totalul contractelor futures au ca rezultat livrarea fizic

sau lichidarea cash a mrfii. Restul, de 98%, sunt compensate (offset). Aceasta nsemn c majoritatea participanilor i nchid poziiile nainte de data de livrare a contractului (vnztorii i rscumpra contractele futures pe care le-au vndut, iar cumprtorii revnd contractele futures pe care le-au cumprat). Pentru unele contracte futures, cum ar fi cele pe produse sintetice - indici bursieri, indici valutari, indici pe indici de burs - nu exist posibilitatea livrrii fizice. Poziiile sunt nchise prin lichidare cash i plata diferenelor. n ziua scadenei, poziiile deschise pe fiecare tip de contract i pentru fiecare scaden sunt lichidate prin plata diferenelor n bani, fr a se face livrarea activelor financiare ce stau la baza indicelui (valorilor mobiliare, devize). ntreaga valoare a contractului nu este transferat. n schimb, exist o marcare la pia a poziiei contractului la preul de cotare al indicelui, obinndu-se un ctig sau o pierdere care se va aduga sau va fi sczut din contul de marj. La BMFMS toate contractele futures se refer numai la lichidarea cash i plata diferenelor n lei. La scaden, n contul societii de brokeraj/traderului/clientului nregistrndu-se numai aceste diferene n sum absolut, n moneda naional. 2. Elementele contractului futures Tranzacionarea unui contract futures pe cursul RON/USD presupune cumprarea/ vnzarea unei cantiti standard de dolari SUA (1000 USD) conform specificaiilor standardizate ale acestuia. Specificatiile unui contract futures standardizeaz urmtoarele clauze: Simbolul contractului: acesta identific contractul futures pe pia. n cazul contractului futures pe cursul valutar leu/dolar SUA, simbolul este RON/USD. Dac activul suport este reprezentat de aciunile Bncii Transilvania atunci simbolul contractului futures corespunzator este DETLV (DE provine de la termenul DERIVAT iar TLV este simbolul sub care aciunile Bncii Transilvania sunt tranzacionate pe piaa de capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaz fiecare contract futures i ajut participanii n pia s-l identifice rapid pe platforma de tranzacionare electronic. RON/EUR, EUR/USD, BUBOR3, DESIF1, DERRC, DEAMO, DEBRD sunt cteva din cele 21 de simboluri ale contractelor futures disponibile pe piata futures a BMFMS. Lista tuturor simbolurilor a fost prezentat n Anexa 1 din prima parte a cursului. Activul suport: este marfa sau produsul care face obiectul contractului si care este tranzactionat pe piaa spot. Contractul futures RON/EUR are ca activ suport cursul valutar de referin dintre leul romnesc i moneda unic european, iar piaa spot este reprezentat de piaa interbancar romneasc reglementat i supravegheat de ctre Banca Naional a Romniei. Contractele futures pe actiuni au ca activ suport actiunile tranzactionate pe piata de capital organizat i administrat de ctre Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Pentru DESNP activul suport il constituie actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania si asa mai departe. Cotatia: pe piata futures este identic cu cotatia activului suport pe piata spot. Cursul RON/EUR este exprimat atat pe piata interbancara cat si pe piata futures

BMFMS in lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si BMFMS sunt cotate in lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) in puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima in puncte (deoarece este vorba de doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, ex 1.2255). Pasul: reprezinta fluctuatia minima a pretului pe piata futures. Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni la BMFMS, pasul este de 0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pe piata pot varia cu minim 0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3, pasul este de 0.01 procente, iar pentru contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte. Data scadentei: este ziua in care expira contractele futures ramase deschise. Practic este ziua in care cumparatorul unui contract RON/USD ar trebui sa primeasca 1000 dolari SUA, iar vanzatorul suma echivalenta in lei conform cursului de schimb oficial comunicat de Banca Nationala a Romaniei in ziua respectiva. Pentru vanzatorul unui contract futures DEOLT este ziua in care trebuie sa livreze cumparatorului 1000 actiuni Oltchim si sa primeasca contravaloarea in lei conform pretului actiunilor OLT comunicat de Bursa de Valori Bucuresti in ziua respectiva. La BMFMS, scadentele contractelor futures sunt de 3 si 6 luni iar zilele de scadenta sunt ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie si decembrie. Bursa poate stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de tranzactionare pe pietele spot (de regula doar scadenta decembrie sufera modificari ca urmare a activitatii BNR si BVB la final de an). Marimea obiectului contractului: este standardizata pentru fiecare contract. Cand se tranzactioneaza un contract futures pe cursul RON/USD practic se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 dolari. Daca un investitor doreste sa cumpere pe piata futures 5.000 dolari, atunci el va trebui sa cumpere 5 contracte futures. Aceeasi situatie este si in cazul contractului RON/EUR (se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata futures a actiunilor, marimea contractelor este echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor DERRC si DEAMO care acopera echivalentul a 10.000 actiuni. Daca doriti sa vindeti pe piata futures 100.000 de actiuni Rompetrol, atunci va trebui sa introduceti in piata un ordin de vanzare de 10 contracte DERRC. Important de reinut este faptul c nu se pot tranzactiona fractiuni de contract. Nu veti putea vinde echivalentul a 500 actiuni Banca Transilvania sau 750 Euro pe piata BMFMS. Un caz special este cel al contractului EUR/USD. Fiind vorba de doua valute straine iar valoarea contractului trebuind sa fie exprimata in lei, marimea acestui contract este data de valoare raportului EUR/USD pe piata futures (de ex: 1.2458) nmulit cu un multiplicator de 10.000. Astfel, un contract EUR/USD tranzactionat la pretul de 1.2458 are valoarea de 1.2458 x 10.000 = 12.458 lei La o variatie a raportului EUR/USD de 0.0001 puncte (1 pas), valoarea contractului se modifica cu 0.0001 x 10.000 = 1 leu (10.000 lei vechi)

Minicaz nr.1 a) Determinati profitul in lei pe care il realizeaza un investitor care cumpara 3 contracte futures EUR/USD la cursul de 1.2275 si le vinde la cursul de 1.2310. b) Cate contracte futures DERRC trebuie vandute pentru a acoperi echivalentul a 500.000 actiuni Rompetrol ? c) La ce variatie de curs pe piata futures vanzatorul unui contract RON/USD realizeaza un profit de 50 lei ? Dar vanzatorul a 2 contracte EUR/USD ?
Prima zi de tranzactionare: este ziua in care se poate incepe

tranzacionarea contractului pentru scadenta de 6 luni (cea mai lunga). Am vazut ca zilele de scadenta pe piata futures BMFMS sunt ultimele zile lucratoare din lunile martie, iunie, septembrie si decembrie. Pentru fiecare din aceste scadente se pot tranzactiona contracte futures incepand cu maxim 6 luni inainte astfel: Pentru scadenta iunie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna ianuarie a aceluiasi an. Pentru scadenta septembrie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna aprilie a aceluiasi an. Pentru scadenta decembrie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna iulie a aceluiasi an. Pentru scadenta martie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna octombrie a anului precedent. Exemplu: tranzactionarea la BMFMS a contractului futures EUR/USD scadent la sfarsitul lunii martie 2006 va incepe la 3 octombrie 2005 si se va termina la 31 martie 2006. Minicaz nr.2 Folosii un calendar i determinati in tabelul de mai jos zilele in care vor incepe tranzactionarea contractelor futures pe piata BMFMS.

Luna de scadenta Martie 2006 Iunie 2006 Septembrie 2006

Prima zi de tranzactionare

Data scadentei

Decembrie 2006 Pretul de executare la scadenta: este pretul la care se lichideaza contractele futures. Preul contractului futures pe valute depinde de nivelul cursului valutar comunicat de B.N.R., dar poate fi mai mare sau mai mic datorit efectelor economice generate rata dobnzii pe piaa naional i rata dobnzii pe pieele strine. Dac s-ar cumpra valuta la nivelul cursului curent de schimb, ar trebui fie s fie pltit integral n numerar, sau s fie finanat achiziia de valut la nivelul ratei dobnzii pe termen scurt (se contracteaz un credit pe termen scurt n lei, se cumpr valut i mai trziu se vinde la un pre mai mare, care acoper i finanarea pentru a face posibil aceast operaiune). Dac ns se ia o poziie long pe piaa futures, nu trebuie pltit dect marja de risc. Prin urmare, preul futures poate fi tranzacionat peste sau sub nivelul curent al cursului valutar, depinznd de efectul net al acestor factori. Diferena dintre preul curent i cel futures se numete basis. Acesta este, de regul, mai mare pentru contractele cu scadene mai ndeprtate i scade pe durata de via a contractului futures. La scaden, preul curent i preul futures tind s se egalizeze. Preurile futures i ale opiunilor (primele) sunt determinate de cerere i ofert. Dac cumprtorii sunt mai numeroi dect vnztorii, preurile tind s creasc. Cnd situaia e invers, preurile tind s scad. ntr-o pia liber, preurile sunt determinate prin ceea ce vnztorul poate obine de la cumprtor sau prin direcia pieei. Aadar, preul la care se tranzacioneaz contractele futures se stabilete prin negociere ntre participanii pe pia. Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un termen nou: pozitie deschisa pe piata futures. Pozitia deschis pe piata futures este un contract futures cumparat sau vandut si nelichidat printr-o operatiune inversa. Cu alte cuvinte, in momentul in care un investitor cumpara sau vinde un contract futures pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata respectiva. Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau short) si una de cumparare (sau long). Pozitiile deschise sunt inregistrate la casa de compensatie. In momentul in care contractul futures este lichidat pozitiile deschise corespunzatoare se inchid. Cumparator pozitie LONG Vanzator pozitie SHORT Exemplu: un investitor cumpara 10 contracte futures RON/EUR cu scadenta in decembrie 2005. El detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata futures RON/EUR scadenta in decembrie 2005. Daca ulterior el vinde 4 contracte RON/EUR pe aceeasi scadenta, atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine investitorul pe piata RON/EUR DEC se reduce la 6.

De reinut c numarul pozitiilor deschise pe o piata futures se reduce doar daca se efectueaza tranzactii pe acelasi activ si aceeasi scadenta. Daca investitorul din exemplul de mai sus ar fi vandut cele 4 contracte RON/EUR pe scadenta septembrie si nu pe decembrie, atunci el ar fi detinut 10 pozitii long pe piata futures RON/EUR DEC si 4 pozitii SHORT pe piata futures RON/EUR SEP. Minicaz nr.3 Un investitor efectueaza urmatoarele tranzactii pe piata futures cumpara 10 contracte RON/USD SEP vinde 20 contracte DETLV SEP cumpara 30 contracte DESNP DEC cumpara 5 contracte DETLV SEP vinde 5 contracte DESNP DEC vinde 10 contracte DETLV SEP cumpara 5 contracte RON/USD - SEP Stabilii numarul de pozitii deschise pe fiecare piata dupa efectuarea acestor tranzactii, i completai tabelul urmtor ?

Piata Pozitii deschise

RON / USD SEP

DETLV SEP

DESNP DEC

O pozitie pe piata futures (long sau short) poate fi deschisa si inchisa (lichidata) in orice sedinta de tranzactionare pe durata de viata a contractului (incepand cu prima zi de tranzactionare si sfarsind cu ziua de scadenta). Diferentele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si pretul la care aceasta este inchisa genereaza investitorului un profit sau o pierdere. Daca acesta cumpara un contract futures DESIF2 (deschide o pozitie long) la pretul de 1,4500 lei / actiune si apoi il vinde (inchide pozitia) la pretul de 1,4800 lei/actiune, in urma acestor operatiuni el realizeaza un profit de (1,4800 1,4500) * 1.000 * 1 = 30 lei Daca el ar inchde pozitia la pretul de 1.4300 lei/actiune, ar marca o pierdere de (1,4300 1,4500) * 1.000 * 1 = - 20 lei Dupa cum se observa pretul de inchidere (executare) a unei pozitii deschise in piata futures este pretul din piata la care investitorul alege sa-si inchida pozitia.

O situatie speciala se inregistreaza in ziua de scadenta a contractului, cand, dupa inchiderea sedintei de tranzactionare, pe piata futures raman pozitii deschise pe scadenta respective. Acestea sunt inchise utilizandu-se preturile de pe piata spot dupa cum urmeaza: - preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor futures valutare la BMFMS (RON/USD, RON/EUR, EUR/USD) sunt cursurile de referinta RON/USD, RON/EUR si EUR/USD comunicate de Banca Nationala a Romaniei in ziua scadentei. - preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor futures pe actiuni la BMFMS sunt preturile de inchidere inregistrate pentru actiunile respective pe piata organizata de Bursa de Valori Bucuresti in ziua scadentei. Exemplu: un investitor pe piata futures cumpara in 15 iulie 5 contracte futures RON/EUR cu scadenta in septembrie 2005 la pretul de 3.5000 lei/eur. Daca el nu-si lichideaza in piata cele 5 pozitii long detinute pe piata RON/EUR, iar la scadenta (30 septembrie) cursul official RON/EUR comunicat de BNR este de 3.6000 lei/eur, atunci la scadenta cele 5 contracte cumparate (sau 5 pozitii long detinute in piata) vor fi lichidate prin vanzarea a 5 contracte RON/EUR la cursul de 3.6000. In aceasta situatie profitul investitorului va fi (3.6000 3.5000) * 1.000 * 5 = 500 lei Toate pozitiile ramase deschise se lichideaza la sfarsitul sedintei de tranzactionare din ziua scadentei. Casa de compensatie este cea care efectueaza acesta operatiune si tot ea regularizeaza conturile participantilor in functie de profitul sau pierderea inregistrate de fiecare in parte. Minicaz nr.4 Calculati profitul / pierderea unui investitor care detine pentru scadenta decembrie 2006 urmatoarele pozitii deschise in piata futures : Pret inchidere la scadenta (BNR sau BVB) 2.8300 3.8000 1.5750 0.0985 0.5200 0.9750

Contract

Pozitie

Pret

Profit / pierdere

RON/USD RON/EUR DESIF3 DERRC DESNP DETLV

Long Short Long Long Short Short

2.8500 3.6500 1.6500 1.0025 0.4800 0.9250

Dupa cum se observa, lichidarea pozitiilor in piata futures a BMFMS se face prin plata diferentelor si nu prin livrare fizica. Extrem de putine pozitii pe pietele futures se lichideaza prin livrare fizica (aproximativ 1% si in majoritatea cazurilor doar pe pietele futures pe produse agricole). Daca si la BMFMS s-a practica livrarea

fizica, atunci vanzatorul unui contract futures DETLV ar trebui ca la scadenta sa livreze cumparatorului 1.000 actiuni Banca Transilvania, iar cumparatorul sa achite contravaloarea lor la pretul de inchidere de la BVB din ziua scadentei. O alta specificatie foarte importanta a unui contract futures este marja sau riscul sub forma unei garantii banesti pe care cele doua parti ale contractului (vanzatorul si cumparatorul) trebuie sa o constituie si sa o depuna la casa de compensatie. Nivelul acestor marje este stabilita de catre Casa de Compensatie si poate fi modificata periodica in functie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures. Exemplu: pentru contractul futures DETLV (care acopera echivalentul a 1.000 actiuni Banca Transilvania) marja (riscul) stabilit de catre Casa Romana de Compensatie este de 150 lei / contract. Aceasta inseamna ca, pentru a putea vinde sau cumpara un contract futures DETLV, un investitor trebuie sa constituie la casa de compensatie o garantie de 150 lei. Pentru deschiderea a 10 pozitii pe acest contract trebuie depusa in contul de marja (deschis la casa de compensatie) suma de 1.500 lei. Aceasta garantie se constituie de catre toti participantii in piata futures si ramane blocata atata timp cat pozitiile pe contractele futures sunt deschise. In momentul lichidarii pozitiilor, marja e elibereaza putand fi retrasa. In momentul in care se deschide o pozitie pe piata futures la un anumit pret, in contul de marja al investitorului se blocheaza suma corespunzatoare pentru contractul tranzactionat. Din acest moment, in functie de miscarile pretului contractului respective, investitorul incepe sa inregistreze profit sau pierdere. Daca cumpara si apoi pretul creste, va avea profit. Daca pretul scade el va pierde. Atata timp cat pozitia ramane deschisa, profitul sau pierderea inregistrata ca urmare a fluctuatiei pretului sunt virtuale. In momentul inchiderii pozitiei acestea devin effective. Marcarea la piata Procesul prin care se determina profitul sau pierderea efectiva pentru toti participantii in piata futures care detin pozitii deschise pe diverse contracte se numeste marcare la piata. Pentru se intocmi o situatie generala a tuturor conturilor de marja din piata futures, in procesul de marcare la piata se utilizeaza pretul de inchidere (pretul ultimei tranzactii) pentru fiecare contract si scadenta inregistrat la sfarsitul fiecarei sedinte de tranzactionare la BMFMS. In functie de acest pret (numit si pret de cotare) se stabileste profitul sau pierderea realizata de fiecare investitor in ziua respectiva. Pretul de cotare este valabil doar pentru ziua respectiva, in ziua urmatoare urmand a se stabili un nou pret de cotare in functie de pretul d einchidere consemnat la finalul sedintei de tranzactionare. Exemplu: 8 august: un investitor depune 2.000 lei in contul de marja la casa de compensatie si vinde in ziua de 9 august 2005 10 contracte futures DERRC scadente in luna decembrie la pretul de 1.0050 lei/actiune. Pentru aceasta el Pretul de cotare DERRC DEC pentru sedinta de tranzactionare din 10 august este 1.0025 lei/actiune. Drept urmare, la sfasitul zilei el va inregistra un profit in urma marcarii la piata a celor 10 pozitii short deschise pe piata DERRC DEC (1.0050 1.0025) * 10.000 * 10 = 250 lei

In contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele: Suma depusa initial: Profit din marcarea la piata: Suma totala: din care Marja blocata (10 * 200) 2.000 lei 250 lei 2.250 lei 2.000 lei

9 august: investitorul cumpara 3 contracte futures DERRC-DEC (isi lichideaza 3 din cele 10 pozitii short) la pretul de 1.0010 lei/actiune. La finalul sedintei pretul de inchidere DERRC DEC este de 1.0015 lei/actiune. Situatia contului sau va fi urmatoarea: Pentru cele 5 pozitii short lichidate el realizat un profit efectiv de (1.0050 1.0010) * 10.000 * 3 = 120 lei Restul de 7 pozitii short ramase deschise vor fi marcate la piata la pretul de 1.0015 lei/actiune (noul pret de cotare) si vor genera un profit de (1.0050 1.0015) * 10.000 * 7 = 245 lei In contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele: Marja depusa initial: 2.000 lei Profit efectiv 120 lei Profit din marcarea la piata: 250 lei Suma totala: din care Marja blocata (7 * 200) 2.250 lei 1.400 lei

Se observa ca, odata cu lichidarea a 3 din cele 10 pozitii deschise, se reduce in mod corespunzator si nivelul marjei blocate (200 lei/contract) 10 august: investitorul isi mentine deschise cele 7 pozitii short, iar pretul de cotare pentru contractul DERRC-DEC este 1.0035. Ca urmare cele 7 pozitii de vanzare vor fi evaluate la noul pret de cotare de 1.0035 lei/actiune si vor determina profit de (1.0050 1.0035) * 10.000 * 7 = 105 lei La sfarsitul sedintei de tranzactioanre situatia contului arata astfel: Marja depusa initial: 2.000 lei Profit efectiv 120 lei Profit din marcarea la piata: 105 lei Suma totala: 2.225 lei

din care Marja blocata (7 * 200) 1.400 lei 30 septembrie: investitorul isi mentine cele 7 pozitii short pana la scadenta, iar casa de compensatie i le lichideaza la pretul de inchidere de la BVB care este de 1.0060 lei/actiune. In urma acestei operatiuni, pozitiile short genereaza la scadenta o pierdere de (1.0050 1.0060) * 10.000 * 7 = - 70 lei La scadenta contul investitorului va inregistra urmatoarea situatie Marja depusa initial: Profit efectiv Pierdere din inchiderea pozitiilor: Suma totala: din care Marja blocata 2.000 lei 120 lei - 70 lei 2.050 lei 0 lei

In acest moment intreaga suma de 2.050 lei este disponibila, iar investitorul poate sa o retraga sau sa deschida noi pozitii in piata. De fapt, in orice moment investitorii pot sa retraga din conturi sumele disponibile, inclusiv profitul rezultat in urma marcarii la piata a pozitiilor deschise. Am prezentat in exemplul anterior modul de functionare al marcarii la piata. Acest proces se efectueaza zilnic pentru fiecare contract si scadenta in parte, iar la sfarsitul sedintelor de tranzactionare se genereaza rapoarte de tranzactionare in care sunt evidentiate tranzactiile efectuate de fiecare participant, numarul pozitiilor deschise pe fiecare piata, profitul sau pierderea rezultat ein urma marcarii la piata, suma imobilizata in marje precum si suma disponibila (care poate fi retrasa sau invesita in noi contracte futures). Minicaz nr.5 Determinati profitul sau pierderea efectiva precum si cele rezultate in urma marcarii la piata a pozitiilor deschise de catre un investitor care efectueaza urmatoarele tranzactii pe piata BMFMS Profit / pierdere din marcare la piata

Data

Piata

Operati une

Pre t

Cantit ate

Pret cotare

Profit/ pierde re efectiv a

23 august

DERRC Dec

Vanzare

0.10 10 60

0.1082

24 august 30 septem brie

DESNP Sep DESNP Sep DERRC Dec DESNP Sep DERRC Dec DESNP Sep

Vanzare

0.47 20 00 Cumpara 0.46 10 re 70 Vanzare 0.10 5 40 Cumpara 0.46 5 re 05 Cumpara 0.10 15 re 30 Scadenta inchidere la pret BVB 0.4650

0.4705

0.1047 0.4613 0.1020

Apelul in marja In urma marcarii la piata a pozitiilor deschise pe piata futures, contul unui investitor poate sa indice un profit sau o pierdere. In acelasi timp, in momentul deschiderii une pozitii in piata, acesta trebuie sa aiba in contul de la casa de compensatie suma necesara garantarii pozitiilor deschise (marja). Pentru fiecare contract casa de compensatie stabileste nivelul marjei. Daca cumpara un contract RON/USD (deschide o pozitie long), investitorul trebuie sa aiba in cont minim 120 lei. Odata deschisa, pozitia incepe sa fie marcata la piata, adica pretul la care a fost deschisa se compara zilnic cu pretul de cotare. In urma acestei comparatii va rezulta un profit sau o pierdere. Daca profitul poate fi retras, in schimb pierderea trebuie acoperita permanent astfel incat, la inceputul fiecarei sedinte de tranzactionare, suma din contul investitorului sa fie cel putin 120 lei. In momentul in care, in urma marcarii la piata, suma din contul de marja scade sub nivelul marjei, investitorul se afla in situatia de apel in marja. In acest caz, casa de compensatie ii va solicita completarea sumei din cont pana la nivelul marjei (in cazul contractului RON/USD pana la nivelul de 120 lei). Apelul in marja se emite la sfarsitul sedintei de tranzactionare, iar suma trebuie completata pana a doua zi. Pornind din acest moment, investitorul are la dispozitie trei variante: - alimenteaza contul a doua zi cu suma solicitata si isi mentine in continuare pozitiile deschise pe piata respective ; - inchide un numar de pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma acestei operatiuni sa-i acopere marja necesara pentru restul de pozitii ramase deschise - nu face nimic si in acest caz, casa de compensatie ii va lichida automat un numar de pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma acestei operatiuni sa-i acopere marja necesara pentru restul de pozitii ramase deschise. Exemplu: un investitor are in contul de marja 1.500 lei si cumpara 10 contracte futures DETLV-SEP la pretul de 0.9000 lei/contract. La sfarsitul sedintei de tranzactionare, pretul de cotare pentru contractul DETLV-SEP este 0.8900. In urma marcarii la piata a celor 10 pozitii long, pierderea inregistrata de investitor este de

(0.8900 0.9000) * 1.000 * 10 = - 100 lei iar situatia contului va arata astfel Marja depusa initial: Pierdere din marcarea la piata Suma totala: Marja necesara: Apel in marja 1.500 lei - 100 lei 1.400 lei 1.500 lei - 100 lei

A doua zi, el poate alege intre a alimenta contul de marja cu 100 lei si sa-si mentina cele 10 pozitii short sau a inchide o pozitie in piata (cumpararea unui contract futures DETLV-SEP) astfel incat, pentru restul de 9 pozitii, suma ramasa in cont sa acopere marja necesara ( 9 * 150 = 1.400 lei). Daca pretul de cotare DETLV-SEP va scadea in continuare, investitorul va intra din nou in apel in marja. Daca nu doreste sa alimenteze suma din cont cu pirderea rezultata in urma marcarii la piata el va inchide in continuare din pozitiile short deschise.

Minicaz nr.6 Un investitor cu 1.200 lei in cont vinde 20 de contracte DESNP-SEP la pretul de 0.4500 lei/actiune. Marja necesara pentru 1 contract DESNP este de 50 lei. Utilizand datele din tabelul de mai jos, determinati valoarea apelului in marja si numarul de pozitii pe care investitorul ar trebui sa le inchida in fiecare sedinta de tranzactionare pentru a reintra in marja. Ziua Pozitii Marja deschi necesara se 1 20 1.000 2 18 3 4 Pret Pierdere cotar e 0.465 0 300 0.470 0 0.485 0 0.500 0 Suma in cont 900 100 Apel in marja Pozitii de inchis 2

6. Studiu comparativ: avantaje si rsicuri ale tranzactiilor pe piata futures fata de piata spot

3. Sumarul tranzaciilor Rezultatul edinelor de tranzacionare se finalizeaz zilnic cu un sumar al tranzaciilor care arat cum a evoluat piaa n ziua respectiv. Sumarul tranzaciilor cuprinde: - pre deschidere (open): preul corespunztor primei tranzacii a zilei; - Best Ask (A): cea mai bun ofert de vnzare n cazul pieelor n care nu s-au realizat tranzacii n ziua respectiv; - Best Bid (B): cea mai bun ofert de cumprare n cazul pieelor n care nu s-au realizat tranzacii n ziua respectiv; - pre maxim (high): preul cel mai ridicat nregistrat pentru o tranzacie n timpul edinei dintr-o zi; - pre minim (low): preul cel mai sczut nregistrat pentru o tranzacie n timpul edinei dintr-o zi; - pre nchidere (last): preul corespunztor ultimei tranzacii a zilei; - preul de cotare (settle): preul la care se realizeaz marcarea la pia; este ultimul pre la care s-a efectuat ultima tranzacie a zilei. n cazul n care n pia exist numai cotaii de vnzare (ask) i de cumprare (bid), fr a se ncheia tranzacii, participanii pe pia neajungnd la o nelegere, preul de cotare este dat de media aritmetic dintre ultimul best bid i best ask din pia. Dac n pia la sfritul edinei de tranzacionare exist numai cotaii de vnzare, respectiv ask, preul de cotare este dat de minimul dintre cea mai bun cotaie ask i preul de cotare corespunztor sedinei de tranzacionare anterioare. Dac n pia la sfritul edinei de tranzacionare exist numai cotaii la cumprare (bid), preul de cotare pentru ziua n curs se calculeaz ca fiind maximul dintre best bid i preul de cotare corespunztor edinei anterioare. Preul de cotare se calculeaz pe baza cotaiilor Bid i Ask numai dac s-au efectuat tranzacii n zilele anterioare avnd ca obiect respectivul tip de contract. - variaia (change): diferena net dintre preul de cotare al zilei respective i cel al zilei anterioare de tranzacionare; - poziii deschise (open interest): numrul total de poziii futures corespunztoare aceluiai tip de contract care nu au fost lichidate printr-o operaiune invers, dar de aceeai mrime. - volumul (volume): numrul total al contractelor futures tranzacionate n ziua respectiv; - valoarea tranzaciilor (trading value): valoarea contractelor futures tranzacionate n acea zi, exprimat n lei; numrul contractelor multiplicat cu valoarea acestora n lei. 4. Mecanismul de tranzacionare n pieele futures. Secretul tranzacionarii la Burs este s vinzi scump i s cumperi ieftin, indiferent n ce ordine. Fiecare poziie iniiat, fie de cumprare sau de vnzare va fi urmat de operaiunea invers. Cunoscnd acest fapt, este de preferat s cumperi la un pre ct mai mic pentru ca apoi, respectnd "regulile jocului" s vinzi la un pre ct

mai mare. Pe o pia bursier la termen, se poate vinde un contract fr s fie nevoie s-l deii n momentul tranzacionrii, tocmai pentru c pn la scadena contractului, exist garania c se va cumpra acel contract. Din acest motiv, se consider ca bursa la termen este "o pia simetric cu joc nul", pentru c, pe ansamblu, fiecare contract de cumprare sau de vnzare are un corespondent, pn la scaden nchizndu-se toate poziiile deschise deinute de fiecare participant la pia. Schema mecanismului de tranzacionare futures conine elemente de baz ale unei asemenea piee i este mprit n patru niveluri: Primul nivel surprinde legtura constant ntre clieni i societile de brokeraj. Ea se materializeaz prin transferul constant de informaii n ambele sensuri: achitarea garaniilor i a comisioanelor, deschiderea canalului necesar fluxului de ordine i rspunsuri ce leag clientul de broker, facilitndu-i primului accesul la pia. Clientul primete din partea societii de brokeraj, n mod constant, informaii brute i analize. Identitatea clienilor nu depete nivelul unu. Nivelul doi cuprinde legturile dintre societile de brokeraj i burs. Materialul rezultat n urma prelucrrii de ctre funcionarii bursei a informaiilor adunate pe parcursul edinei de tranzacionare este oferit societilor n scopul realizrii unui flux informaional ctre clieni. Nivelul trei notific ntreptrunderea dintre burs i casa de compensaie, relaie ce definete activitatea pieei futures. Activitatea desfurat n burs este garantat cu fonduri depuse n conturi speciale, la care au acces societile de brokeraj i organismul de clearing. Variaia sumelor din contul de marj reflect nregistrarea de ctiguri sau pierderi ca urmare a operaiunilor desfurate n piaa futures i a modificrilor suferite de preul de cotare. Nivelul patru reflect faptul c organismul de clearing (Casa Romn de Compensaie), supervizeaz tranzaciile, facilitnd administrarea riscurilor asumate prin acceptarea de garanii i meninerea constant a echilibrului dintre activitatea desfurat n burs i capacitatea de asumare a riscului.

SCHEMA MECANISMULUI DE TRANZACIONARE FUTURES

Client Cump rtor

Client Vnz tor

Marje Profit/Pierdere Comision

Ordine Confirmri

Ordine Confirm ri

Marje Profit/Pierdere Comision

Cont Cont Cont Cont Cont

Cont Cont Cont Cont Cont

Societate de Brokeraj 1

Societate de Brokeraj 2

Ordine

Ordine

BURSA
Cotaii Cotaii

Confirm ri

TRANZACII

Confirm ri

Cont de marj MARJE COMISIOANE Societatea de Brokeraj 1

Cont de marj Societatea de CASA Brokeraj 2 DE COMPENSAIE GARANII MARJE COMISIOANE

GARANII

Sursa: www.bmfms.ro

Tranzacionarea pe o pia organizat presupunerea parcurgerea urmtoarelor etape: a) Accesul n piata Pentru a opera direct pe piaa la termen (piaa futures i cu opiuni), este necesar obinerea dreptului de tranzacionare. Conform legislaiei n vigoare, dreptul de tranzacionare se obine de societile de brokeraj prin deinerea unei cri de burs, respectiv de ctre traderii care tranzacioneaz exclusiv n numele i n contul lor pe baza unui permis eliberat de burs. Exist dou alternative pentru a putea tranzaciona, i anume: n mod direct, ca trader recunoscut de burs i atestat de CNVM astfel nct, n baza unui permis special eliberat de burs, persoana fizic poate executa direct strategiile sale privind tranzaciile cu contracte futures sau opiuni. Tranzaciile sunt executate exclusiv n numele i contul su astfel nct traderul este singurul responsabil de eecul aciunilor sale sau de ctigul obinut la sfritul fiecrei zile de tranzacionare. Pentru a deveni trader, o persoan fizic trebuie s ncheie un contract cu bursa i primete acces n pieele futures i options organizate de bursa respectiv. Accesul traderului n pia se face de la distan, pe baza sistemului electronic de tranzacionare cu legtura prin internet. n acest scop, traderul primete varianta client a sistemului de tranzacionare. Avantajele tranzacionrii ca trader sunt deplina libertate de micare i faptul c nu trebuie s platite comisioane unei agenii de brokeraj. A doua modalitate, de data aceasta indirect, care este i cea mai frecvent utilizat, este aceea de a apela la serviciile unei societi de brokeraj care va desemna la alegere sau aleator un broker care va executa ntocmai ordinele. Brokerii execut exclusiv ordinele societii de brokeraj i ale clienilor lor i trebuie s fie, de asemenea, atestai de ctre burs ca operatori pentru pieele futures i de opiuni. Avantajul n acest caz este acela c se beneficiaz de experiena brokerului. Un alt motiv pentru care aceast soluie este cea mai cutat este c elimin toate inconvenientele legate de atestare, ncheierea contractului cu bursa, n schimbul unui comision pltit unei societii de brokeraj. b) Initierea unei pozitii Fiecare broker sau trader n pia este un licitator. Fiecare i anun propriile preuri de cumprare i de vnzare, ce depind de poziia adoptat fa de evoluia viitoare a preului activului suport. Dac previziunea este legat de creterea preului contractului futures, brokerul/traderul va cumpra pentru ca mai trziu s vnd. n situaia invers, cnd se previzioneaz scderea cursului futures, se va vinde contractul futures pentru ca mai trziu s se cumpere la un pre mult mai mic. Exemplu: Un operator care tranzacioneaz, pe o pia cum ar fi cea a dolarului american cu scadena la o lun, se poate afla fie n poziia de cumprtor, fie n cea de vnztor, niciodat n ambele poziii. Dac un investitor a cumprat un contract futures ROL/USD APR 04 acest lucru este echivalent cu deinerea unei poziii long deschise pe acest contract cu scadena n aprilie 2004. n cazul n care vinde acel contract futures, investitorul i

nchide poziia, iar n cont va aprea suma egal cu diferena dintre valoare contractului la vnzare i valoarea lui la cumprare. Dac diferena este pozitiv, investitorul obine profit, iar dac este negativ, obine pierdere. Dac iniial, investitorul vinde un contract futures pe care nu l deine, are o poziie short deschis la dolar cu scadena n aprilie 04. n acest caz, nchiderea poziiei short se realizeaz prin cumprarea unui contract ROL/USD APR 04. Previziunea proprie fiecrui operator pe piaa la termen este i raiunea pentru care se poate forma o pia, respectiv exist i cumprtori i vnztori, care vor negocia ntre ei preul contractelor bursiere. Pentru a lua o poziie de cumprare sau de vnzare pe piaa futures este nevoie s se cunoasc foarte bine mecanismul bursier i elemente de analiz tehnic i fundamental. Exemplu. Un operator futures realizeaz profit dac: 1. Vinde contracte futures ROL/USD cnd anticipeaz corect o scdere a cursului futures al dolarului american; 2. Cumpr contracte futures ROL/USD cnd anticipeaz corect o cretere a cursului futures al dolarului american. c) Marcarea la piata Derivnd din contractul forward standardizat, contractul futures poate fi transmis de mai multe ori. n aceast situaie este necesar intersectarea ultimului vnztor cu ultimul cumprator. Este foarte greu de gsit n acest stadiu ultimul cumprtor i ultimul vnztor, care ar trebui s efectueze tranzacia pentru a-i nchide poziiile deschise deinute. Din acest motiv, casa de compensaie nregistreaz toate tranzaciile ntre operatorii pe pia i se interpune contraparte pentru fiecare dintre participani. n realitate, un vnztor vinde casei de compensaie, iar un cumprtor cumpr de la aceasta. n acest mod se asigur integritatea tuturor tranzaciilor. Posibilitatea de compensare este o caracteristic fundamental a comerului futures. Compensarea se refer la anularea obligaiilor asumate la iniierea unei poziii n pia prin efectuarea unei tranzacii de aceeai mrime, dar de sens invers. Dac iniial am vndut un contract futures, se nchide poziia prin cumprarea unui contract de acelai tip. Invers, dac am cumprat un contract futures, poziia se nchide printro vnzare.
Se cumpr/vinde un contract futures COMPENSARE

Se rscumpr/revinde un contract futures

Zilnic dup iniierea tranzaciei, conturile de marj sunt debitate i creditate n funcie de preurile pieei, respectiv preul de cotare al zilei n curs. Astfel, n fiecare zi la sfritul edinei de tranzacionare se verific solvabilitatea operatorilor pe piaa la termen. Dac situaia din pia (respectiv evoluia preului de cotare de la o zi la alta) nu este favorabil celor care au poziii deschise pe un anumit contract, casa de compensaie va dispune apelul n marj pentru societatea de brokeraj sau pentru

traderul respectiv. Societatea de brokeraj i va anuna clientul de aceast situaie, acesta trebuind s suplimenteze cu fonduri pn cel trziu a doua zi la ora 14 00. Pierderea sau profitul rezultat din marcarea la pia face ca suma existent n cont s oscileze, ns aceasta nu poate s scad sub nivelul riscului de cretere sau de scdere, n funcie de sensul operaiunii iniiate. Aceasta reechilibrare a contului de marj are loc zilnic, dup nchiderea sedinei. Dac poziiile au nregistrat profit n timpul unei zile, profitul este trecut n cont. Putei decide s ncasai profiturile, s iniiai alte contracte sau s lsai suma n cont ca fond de siguran sau ca suport mpotriva pierderilor viitoare. Apelul n marj n situaia n care suma din contul de marj scade sub nivelul minim admis, titularul de cont primete apel n marj pentru diferena dintre nivelul riscului i suma existent n cont. Titularul de cont trebuie s rspund apelului n marj cu suplimentare de fonduri pn cel trziu la nceperea urmtoarei edine de tranzacionare, altfel i se lichideaz forat, n pia, poziiile descoperite pn cnd suma din cont este suficient pentru acoperirea riscului. Profitul real pe care l ncaseaz un investitor n urma tranzacionrii la burs este cel care se obine n momentul nchiderii poziiei deinute. Rezult deci c prin marcarea la pia, n fiecare zi pn la scadena contractului, se realizeaz o succesiune de "nchideri temporare" a poziiilor deschise. Exemplu. Un investitor a depus suma reprezentnd riscul de cretere - 250.000 n contul de marj deschis la agenia sa de brokeraj i a vndut n data de 23 martie 1 EURO/USD MAR 04 la preul 1,2065. Preul de cotare pentru contractul EURO/USD MAR 04 la data 23 martie este 1,2060. n aceast situaie, investitorul nregistreaz n cont, n urma marcrii la pia, un profit de 5.000 calculat astfel: 1 contract x (1,2065 1,2060) x 10.000.000 lei = 5.000 lei (deoarece valoarea de pia a contractului este mai mic dect valoarea la care a vndut). Preul de cotare (respectiv ultimul pre al zilei, la care s-a ncheiat ultima tranzacie) al contractului futures EURO/USD MAR 04 a sczut de la 1,2060 n 23 martie, la 1,2000 n 24 martie. Deintorul poziiei short (vnztorul), care a iniiat aceast poziie n data de 23 martie nregistreaz n urma marcrii la pia, un profit n sum de 65.000 lei calculat astfel: 1 contract x (0,8865 - 0,8800) x 10.000.000 lei = 65.000 lei (deoarece valoarea de pia a contractului este mai mic dect valoarea la care a vndut). Deintorul unei poziii long (cumprtorul) suport pierderea de 65.000 lei, deoarece valoarea de pia a contractului este mai mic dect valoarea la care a cumprat contractele. Cumprtorul poate fi chiar contrapartea investitorului. Investitorul i poate ncasa profitul fr s fie nevoie s i nchid poziia deinut (respectiv, prin cumprarea unui contract futures EURO/USD MAR 04) sau poate dispune iniierea unor noi poziii n pia de aceast sum. Acest lucru este posibil pentru c sistemul de compensare al Casei Romne de Compensaie permite ncasarea profiturilor i plata obligatorie a pierderilor nregistrate la sfritul

edinei de tranzacionare. Dac investitorul ncaseaz profitul sau iniiaz noi poziii cu aceti 5.000 lei din 23 martie, a doua zi, n urma marcrii la pia va avea un disponibil mai mic cu aceast sum, respectiv 60.000 n loc de 65.000 lei. A doua zi, 24 martie, n urma marcrii la pia, el poate dispune de 60.000 lei, ncasnd suma sau iniiind noi poziii. Dac nu folosete aceti bani la 23 martie, n data de 24 martie dispune de 65.000 lei, de ntreg profitul obinut. Marcarea la pia modific numai disponibilul i soldul, nu i profitul. Profitul este 65.000 lei pentru ziua 24 martie, indiferent dac exist n cont ntreaga sum sau numai o parte din ea. d) Modalitatea de lichidare a pozitiilor deschise detinute Termenii tuturor contractelor futures pe pieele organizate sunt standardizai, cu excepia preului, care este negociat prin ofertele de cumprare i vnzare introduse n pia prin intermediul sistemului electronic de tranzacionare. Lichidarea poziiilor deschise se realizeaz prin compensare cash, n contul operatorilor la termen se nregistreaz diferenele n lei ntre valoarea contractului futures la vnzare i valoarea lui la cumprare. Practic, aceste diferene se calculeaz prin multiplicarea diferenelor de pre (Pv - Pc) cu unitatea de tranzacionare. nchiderea poziiilor deschise se poate realiza n timp utiliznd una din cele dou situaii prezentate mai jos: nainte de scadena contractului. Din momentul n care contractul a fost cumprat/vndut poziia deschis pe acesta se poate nchide printr-o tranzacie de aceeai mrime, dar de sens opus, respectiv vnzare/cumprare, pn la orele 12:45 n ziua scadenei (inclusiv). n acest caz, nchiderea poziiei deschise se realizeaz n pia, prin negociere ntre participanii pe pia. Pe parcursul perioadei de valabilitate a contractului fiecare vnztor sau cumprtor poate s-i nchid poziia, ncasnd sau pltind diferena dintre preul de vnzare i preul de cumprare. Exemplu. Un broker a vndut la data 12 februarie, 15 contracte ROL/USD MAR 04 la preul 33.050 lei/$. n acest caz, brokerul are 15 poziii deschise pe vnzare, este long la ROL/USD cu scadena n martie. Preul contractului futures evolueaz n favoarea acestuia, scznd la 32.950 lei/$ n data 14 februarie. Brokerul se decide s ncaseze profitul rezultat, drept pentru care i va nchide n pia cele 15 poziii, cumprnd 15 ROL/USD MAR 04 la preul 32.950lei/$. Profit = 15 ctr. (33.050lei/$ - 32.950lei/$) 1.000$ = 1.500.000 lei La scadena contractului, respectiv n ultima zi lucrtoare a lunii n care expir contractul, dup ora 12:45. n jurul orei 13:00, BNR comunic cursul oficial valabil pentru ziua urmtoare, acesta fiind considerat considerat punct final de referin. Casa de Compensaie va nchide automat toate poziiile deschise pe contractele care au scadena n luna curent, la cursul comunicat de BNR. La scaden, contractele futures pe valute se lichideaz n numerar ca n exemplul urmtor. Exemplu1. Dac nivelul cursului valutar al dolarului american comunicat de B.N.R. n ultima zi de tranzacionare din 30 aprilie 2004, este 34.532 lei/USD, Casa

Roman de Compensaie lichideaz toate poziiile deschise la acest curs. Un cumprtor care a achiziionat contractul ROL/USD APR 04 cu 34.749 lei primete n cont: Profit = 1000 USD x (34.749 34.532) = 217.000 lei Exemplul 2.Un broker a cumprat 25 EURO/USD MAR 04 la preul 1,2000 n data 24.03.2004. n zilele urmtoare, cursul contractului futures evolueaz nefavorabil i brokerul se decide s atepte scadena pentru a-i nchide poziia. n 31 martie, CRC nchide toate poziiile deschise pe contractul EURO/USD MAR 04 la paritatea calculat pe baza cursului oficial pentru dolarul american i pentru moneda european, comunicat de BNR la ora 13 i valabil pentru data 1 aprilie. Cursul este: 1$ = 33.120 lei i 1EURO = 40.636 lei => poziiile deschise pe paritate, cu scadena la 1 lun se vor nchide la 1,2269. Profit = 25 ctr. x (1,2269 1,20000) x 10.000.000 lei = 6.725.000 lei 5. Ordine de tranzacionare Ordinul de tranzacie cuprinde instruciuni date de ctre investitor (client), brokerului sau ageniei de brokeraj la care are deschis cont, cu privire la condiiile n care dorete s se execute vnzarea sau cumprarea contractelor futures i options specificate, n contul i pe rspunderea sa. O clasificare riguroas a ordinelor de tranzacionare nu exist deoarece, n practic, dispoziiile date de investitori nu respect nite reguli rigide, piaa futures, options i de mrfuri fiind un fenomen viu, caleidoscopic, schimbndu-se de la o or la alta, de la o zi la alta, de la un tip de contracte futures la altul, de la un cumprtor la altul, de la un vnztor la altul. Fiecare ordin are o perioad de valabilitate n decursul creia se poate executa. Dac trece perioada de valabilitate fr ca ordinul s fie executat, acesta va expira. n general, exist trei tipuri fundamentale de ordine: ordine de cumprare, de vnzare i ordine spread. Ele sunt transmise firmei de brokeraj prin fax sau electronic. Ordinul este preluat apoi de ctre brokerul ageniei pentru a fi executat. Dac ordinul este executat, se va face confirmarea telefonic a ndeplinirii lui ctre client. Din puct de vedere al sistemului electronic de tranzacionare ordinele pot fi: - ordine limit; - ordine pachet (totul sau nimic); - ordine STOP LOSS; - ordine TAKE PROFIT. Adoptnd drept criteriu intervalul de timp n care un ordin i pstreaz valabilitatea, putem vorbi de: - ordin de tranzacionare la zi - care trebuie executat numai n cursul zilei n care a fost lansat. La ncheierea zilei de tranzacionare, ordinul neexecutat se anuleaz automat. n absena unei meniuni exprese, toate ordinele sunt considerate ordine de tranzacie la zi; - ordin de tranzacionare cu valabilitate prestabilit de investitor - valabilitatea maxim a unui ordin este de pn la 6 luni, investitorul avnd dreptul de a-l anula

oricnd naintea executrii lui. Expresia specific acestor ordine este bun sau valabil pn la data de.. sau bun aceast lun sau sptmn. Exemplu: dup acest criteriu putem avea: - ordine de durata secundelor: 15,30,45,60,90 secunde; - ordine de durata minutelor: 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 15, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100, 125, 150 minute; - ordine de durata unei zile. n funcie de preul de tranzacie, avem dou mari categorii de ordine: ordine la preul pieei (ordine la pia) i ordine la un pre prestabilit de client (ordine limit i stop). Ordinul la pia (market order) este o instruciune dat brokerului de a executa imediat o tranzacie la preul pieei, respectiv preul existent n momentul execuiei. Brokerul va execut ordinul la preul cel mai bun gsit n pia. Clientul nu specific preul, ci numai cantitatea; ordinul trebuie executat imediat, adic n cel mult cteva minute de la lansare. Logica ordinului la pia este aceea c oricnd exist un cumprtor i un vnztor, dac acetia nu pun problema preului. Clientul pune accent pe cantitate, el cunoate preul pieei n momentul transmiterii ordinului i este contient c ordinul su se va executa imediat, la acel pre sau la un pre apropiat, nedeterminat nc, pe care se oblig s-l accepte. Exist dou grupe de ordine de tranzacionare la pia: - ordine cumpr la pia, prin care investitorul solicit cumprarea imediat a unui numr de contracte futures, la preul pieei. Exemplu: Clientul dorete s iniieze o poziie long i lanseaz ordinul cumpr la pia 100 de contracte futures ROL/EURO APR 04; brokerul cumpr la preul pieei cele 100 de contracte solicitate, n contul i pe rspunderea clientului, dac acesta are depus n cont suma reprezentnd riscul de scdere. n momentul lansrii ordinului, nici clientul, nici brokerul nu cunosc cu certitudine preul la care va avea loc tranzacia. Un lucru este cert: brokerul va executa imediat ordinul, iar titularul de cont va intra n posesia celor 100 de contracte. - ordine vinde la pia, prin care clientul solicit vnzarea imediat a unor contracte futures la preul pieei. Exemplu: Ordinul vinde la pia 100 contracte futures ROL/EURO IAN 02 cere ca brokerul s vnd imediat, la preul pieei, 100 contracte futures ROL/EURO IAN 02. Ordinul are ca efect iniierea unei poziii short i este executat imediat n pia, dup ce agenia de brokeraj verific existena sumei reprezentnd riscul de cretere n cont. Ordinul limit (limit order) pune accentul pe preul tranzaciei; clientul solicit ca tranzacia de contracte futures s aib loc la un anumit pre, numit limit sau la unul mai avantajos. Clientul estimeaz c, n pia, preul va atinge un anumit nivel pe care l consider optim pentru ncheierea tranzaciei. Brokerul va executa ordinul n pia n momentul n care preul din pia atinge nivelul dorit de client, respectiv atunci cnd va exista o contraparte pentru ncheierea tranzaciei. Respectnd ordinul clientului su, brokerul va cumpra sau va vinde contractele futures sau options. Ordinul se scrie astfel: Cumpr 30 contracte ROL/USD pentru aprilie la preul de

34.660 lei. Se nelege c ordinul se va executa la 34.660 lei/dolar sau la un pre mai mic dect acesta. El nu poate fi executat la un pre mai mare de 34.660 lei/dolar. Dac ordinul ar fi fost "Vnd 30 contracte ROL/USD pentru aprilie la preul de 34.660 lei, brokerul l-ar fi executat, fie la preul menionat, fie la unul mai mare. Avantajul acestui tip de ordin const n faptul c clientul cunoate preul cel mai dezavantajos pe care l poate obine n cazul n care ordinul i este executat. Riscul pe care l presupune acest tip de ordin este ca limita stabilit de client s nu fie atins, deci ordinul s nu poat fi executat. Ordinele de acest tip sunt date fie pentru o zi, fie pe un anumit interval de timp. Cele care nu au fost executate i au termenul de valabilitate neexpirat sunt permanent n evidena brokerului. Dup trecerea perioadei de valabilitate stabilite iniial, ordinele neexecutate pot fi rennoite. Ordinul de tranzacionare stop (stop order) are calitatea de a limita o pierdere potenial sau de a proteja ctigul potenial al clientului. El se execut numai dac preul futures (din pia) atinge sau depete preul menionat de client. Un ordin spread este un ordinul dat pentru a cumpra un contract futures i de a vinde simultan alt contract futures avnd la baz acelai activ suport sau unul asemntor, la o anumit diferen de pre. Ordinul d instruciuni brokerului, de exemplu, s cumpere 10 contracte pe dolarul american cu scaden n martie - 10 ROL/USD MAR 04 - la 400 de puncte sub preul cu care vor vinde 10 contracte pe dolarul american cu scaden n luna aprilie - 10 ROL/USD APR 04. Brokerul poate executa acest ordin la 405 puncte diferena ntre contractele din martie i aprilie, dar nu i la o diferena de 390. Exemplu: Brokerul poate cumpra 10 ROL/USD MAR 04 la 33.100 i s vnd 10 ROL/USD APR 04 la 33.500 sau peste. Diferena dintre preurile celor dou contracte nu poate fi mai mic de 400 lei. O tranzacie spread se face prin cumprarea i vnzarea simultan a dou contracte futures nrudite spread n sperana c diferena de pre dintre cele dou contracte se va schimba n beneficiul investitorului, nainte de compensarea tranzaciei printr-o operaiune de sens invers. Diferena de pre ntre dou contracte se numeste spread. S presupunem c, urmrind spreadul dintre contractele futures pe dolar i cele pe EURO, ateptm ca preurile acestora s creasc, dar nu n aceeai msur. Altfel spus, considerm c spreadul dintre cele dou contracte se va modifica. n acest context, putem cumpra contractul a crui cretere estimm c va fi mai mare (EURO, de exemplu) i l vindei pe cellalt (dolar). n momentul n care previziunea se va adeveri i cursul EURO va crete mai mult dect al dolarului, vom nchide poziiile, respectiv vom vinde EURO i vom cumpra dolari. Profitul obinut din tranzacia cu EURO va devansa pierderea rezultat din cumprarea dolarilor. Pe ansamblul poziiilor deinute vom nregistra profit. n practic pot fi utilizate i urmtoarele ordine: 1.totul sau nimic - all or none - cere tranzacionarea unui pachet de contracte n totalitate sau deloc; 2.dintr-o dat sau deloc - fill or kill - necesit executarea imediat ntr-o singur etap a tranzaciei, la preul stabilit; n caz contrar, ordinul se anuleaz; 3.imediat sau anuleaz - immediate or cancel - cere brokerului s execute tranzacia imediat, total sau parial; partea neexecutat a ordinului se anuleaz;

4.ordinul la deschidere - at the opening - cere brokerului efectuarea tranzaciei la preul aplicabil deschiderii bursei; se anuleaz automat dac nu se execut la momentul indicat. 5.ordinul la nchidere - at the close - cere brokerului efectuarea unei tranzacii n ultimele 30 de secunde ale edinei de tranzacionare; de obicei, agenii de sal nu garanteaz executarea unui astfel de ordin. Tranzaciile cu opiuni 1. Scurt istoric al opiunilor Opiunile au aprut ca o modalitate de contracarare a riscului afacerilor i nu ca un instrument speculativ. O opiune e doar un contract de a cumpra sau a vinde un anumit bun la un anumit moment de timp n viitor i la un pre dinainte stabilit, n schimbul acestei faciliti pltindu-se o sum de bani - prima. Opiunile au fost folosite de oamenii de afaceri care tranzacionau bunuri ca o metod de a se asigura c va exista o pia pentru bunurile lor la un anumit pre atunci cnd bunurile vor fi disponibile pentru vnzare. Operaiunile cu opiuni nu reprezint o inovaie recent, ele exist de secole. Atestrile ajung pn n 3500 .e.n., cnd fenicienii i romanii foloseau contracte cu termeni similari cu ai opiunilor cu privire la bunurile transportate pe navele lor. Cea mai timpurie atestare a opiunilor se regsete n Grecia antic, pe vremea filozofului Thales. Folosind cunotinele lui de astrologie, Thales a previzionat o recolt bogat de msline n primvara urmtoare. Cum n general existau din partea fermierilor puine contracte de nchiriere a preselor de msline n timpul iernii, Thales a negociat preurile n iarn pentru primvara urmtoare. Previziunea lui Thales a fost corect i el a fost n msur s nchirieze dreptul de folosire al preselor de msline, obinnd un profit considerabil. Cel mai cunoscut exemplu cu semnificaie istoric privind opiunile a avut loc n Olanda n timpul erei lalelelor din secolul 17. n acel timp contractele pe bulbii de lalea erau intens tranzacionate de dealeri i fermieri. Acetia tranzacionau contracte pentru opiunea de a cumpra sau a vinde un anumit tip de bulbi de lalea la un pre specific i la o anumit dat n viitor, ca o modalitate de protejare mpotriva unei recolte slabe. Dealerii de lalele cumprau opiuni call care le garantau dreptul de a cumpra bulbi la un anumit pre, n eventualitatea c preurile bulbilor vor crete substanial. Cultivatorii de lalele cumprau opiuni put ca asigurare c vor putea vinde bulbii lor la un anumit pre dup recolt. Opiunile s-au tranzacionat iniial n mod privat ntre indivizi. Imediat dup crearea a ceea ce avea s devin NYSE (New York Stock Exchange), n 1790, investitorii au ncercat s formeze o pia organizat pe care s tranzacioneze opiuni. Cu toate aceste eforturi, piaa opiunilor a rmas foarte restrns pn pe la nceputul anilor 1900. Opiunile nc aveau o conotaie negativ, pentru c investitorii le foloseau n scopuri speculative pe piee neregularizate i adeseori aveau ca rezultat pierderi pentru investitori. n forma in care le intalnim si astazi se tranzacioneaz din anul 1973, cand au aparut n peisajul economiei americane la cea mai mare burs de opiuni din lume

chiar si la ora actuala, Chicago Board of Options Exchange. nainte de acest moment, asemanator cu situatia din Romania de acum 7-8 ani, investitorii aveau puine posibiliti de a-i investi banii: puteau s aleag ntre a cumpra sau vinde aciuni, sau s cumpere obligaiuni guvernamentale. Fiind si cea mai veche bursa specializata in optiuni, are si produsele cele mai elaborate: optiuni la actiui, optiui pe indici, optiuni pe rate ale dobanzii, optiuni pe futures si chiar si optiuni pe portofolii de tip Holding. Si bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor care interactioneaza pe plan economic mondial, ei venind din tari diferite deci functionand in cadre legislative diferite. Aparand riscuri tot mai complexe, s-a actionat astfel si asupra dezvoltarii mecanismului de protejare, situatie care a dus la introducerea la tranzactionare a optiunilor si in economia euro sau sa spunem mai ales in economia euro. Astfel se tranzactioneaza optiuni astazi in europa la: Vienna Stock Exchange Berlin Stock Exchange Amsterdam Power Exchange Euronext LIFFE London Commodity Exchange (Euronext LIFFE) London Stock Exchange International Market London Traded Options Market (Euronext LIFFE) n Romnia singura bursa care tranzacioneaz opiuni este Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu. Opiunile pe contracte futures tranzacionate la BMFM Sibiu ofera investitorilor noi posibiliti de tranzacioanare prin care fiecare dintre ei s-i exprime i s-i gestioneze mai sigur si mai amplu interesele sale financiare. Optiunea este un contract intre doua parti, care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde o anumita cantitate de marfuri, valute, active mobiliare la un pret prestabilit, la sau inaintea unei anumite date. Pentru a intra in posesia acestui drept, cumparatorul plateste vanzatorului contractului un pret denumit prima. Optiunea poate fi comparata cu o arvuna platita pentru achizitionarea unei case, care odata platita, ofera platitorului garantia ca, pana la un anumit termen pe care ambele parti il cunosc, imobilul ii va fi rezervat. Pana la acel termen cumparatrul poate veni cu restul banilor pentru a intra in posesia casei. Daca el se hotaraste sa nu mai cumpere casa, suma platita drept arvuna va fi pastrata de cumparatorul care a fost blocat in aceasta perioada sa caute alt cumparator. Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni avand ca suport activ contracte futures pe 17 actiuni tranzactionate la BVB precum si pe valute (RON/EUR, RON/USD, EUR/USD) si pe rata dobanzii (BUBOR3). Fiecarei optiuni ii corespunde un contract futures care la randul sau este echivalentul a 1000 de actiuni (cu exceptia contractelor DERRC si DEAMO) sau 1000 unitati monetare (EUR sau USD). De asemenea contractul EUR/USD are multiplicatorul de 10.000. In continuare, in acest material, ne vom referi la contracte

ca avand 1000 de unitati. Acestea se noteaza cu particula DE urmata de simbolul activului suport, actiunile BRD, TLV, etc. sau contractele valutare EUR/USD, RON/EUR sau RON/USD. Acestea nu pot fi confundate cu produsele similare futures deoarece in softul de tranzactionare, optiunile se afla in alta fereastra deci posibilitatea de confuzie este foarte mica.

2. Clasificarea opiunilor Opiunile sunt contracte standardizate care dau cumprtorului dreptul dar nu i obligaia de a cumpra sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pre prestabilit, numit pre de exercitare, contra unei sume pltite vnztorului la ncheierea contractului, numit prim, n cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport poate fi reprezentat de aciuni, obligaiuni, titluri de stat, rata dobnzii, devize, mrfuri, contracte futures, etc. a) Din punct de vedere al drepturilor pe care le confer, opiunile sunt de dou tipuri: - Opiuni call ele dau cumprtorului dreptul dar nu i obligaia de a cumpra activul suport pn la scaden, la preul de exercitare, n schimbul primei call pltite vnztorului la ncheierea contractului. Vnztorul opiunii call are obligaia de a vinde activul suport dac cumprtorul opiunii decide exercitarea acesteia. Exemplu de optiune Call Sa presupunem ca DESIF5 (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la 1.4500 lei pentru scadenta septembrie 2005. O optiune CALL pe DESIF5 este disponibila pe piata la pretul de 1.4750 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara 1000 de actiuni SIF5(oferit de contractul futures de la baza contractului) la pretul de 1.4750 lei oricand pana la data de 30 septembrie 2005. Pentru acest drept, cumparatorul plateste un pret denumit prima. Pentru a beneficia de acest drept, cumparatorul are dreptul ca pe durata scadentei sa exercite optiunea (daca nu o exercita, la scadenta, in cazul in care optiunea este in bani, ea va fi exercitata automat de catre CRC). De cealalta parte, vanzatorul optiunii CALL este obligat sa livreze contractul futures DESIF5 (echivalentul a 1000 de actiuni SIF5) la pretul de 1.4750 lei/actiune. Pentru asumarea acestei obligatii, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima optiunii indiferent daca optiunea este sau nu in bani. - Opiuni put ele dau cumprtorului dreptul dar nu i obligaia de a vinde activul suport pn la scaden, la preul de exercitare, n schimbul primei put pltite vnztorului la ncheierea tranzaciei. Vnztorul opiunii put are obligaia de a cumpra activul suport dac cumprtorul opiunii decide exercitarea acesteia. Exemplu de optiune Put Pentru aceeasi actiune SIF5, al carui pret spot este in acest moment 1.4500 lei, o optiune PUT este disponibila la pretul de 1.4000 lei/actine. Acest contract ii da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde, oricand pana la 30 septembrie,

un contract DESIF5 (echivalentul a 1000 actiuni) la pretul de 1.4000 lei. Pentru acest drept, el plateste un pret denumit prima. In cazul exercitarii, vanzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul la pretul de 1.4000 lei/actiune (chiar daca intre timp aceasta a ajuns la 1.3000 si el ar putea sa o cumpere mai ieftin din piata). Ca si in cazul optiunilor CALL, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima indiferent daca optiunea este sau nu exercitata. De reinut: cumparatorul nu este obligat sa exercite optiunea! Dac dreptul deinut nu este exercitat n perioada de valabilitate, atunci acest drept este pierdut. Este important de reinut faptul c opiunile call i put sunt contracte complet separate i distincte care confer drepturi diferite. Ele nu sunt pri opuse ale aceleiai tranzacii. Orice opiune put are un cumprtor i un vnztor; la fel i opiunea call. Drepturile i obligaiile participanilor la tranzaciile cu opiuni pot fi sintetizate astfel: Opiune call Opiune put Obine dreptul de a cumpra Cumprtorul activul suport al opiunii la opiunii preul de exercitare prestabilit. Se oblig ca n momentul n Vnztorul care cumprtorul i exercit opiunii dreptul de a cumpra, s se constituie ca vnztor al activului suport la preul de exercitare. Obine dreptul de a vinde activul suport al opiunii la preul de exercitare prestabilit. Se oblig ca n momentul n care cumprtorul i exercit dreptul de a vinde, s devin cumprtor al activului suport la preul de exercitare.

b) n funcie de momentul n care se poate realiza exercitarea, opiunile se clasific n dou categorii: 1. Opiuni europene care pot fi exercitate numai la scadena opiunii; 2. Opiuni americane care pot fi exercitate oricnd pn la scadena opiunii. Opiunile se identific dup urmtoarele elemente: - tipul opiunii: call sau put; - activul de baz al opiunii: codificat conform normelor fiecrei burse; - luna de scaden a opiunii: codificat dup primele litere ce denumesc luna de scaden. Folosind datele de mai sus, putem spune c o opiune put pe contractul futures EURO/USD cu scadena n luna martie are urmtoarea identificare: PUT EURO/USD Mar, iar o opiune call pe contractul futures ROL/USD cu scadena n luna decembrie are identificarea urmtoare: CALL ROL/USD Dec. Opiunile identificate conform procedurii de mai sus denumit T.A.S. (Tip, Activ, Scaden) sunt structurate pe clase. Aceasta nseamn c opiunile care au acelai T.A.S. se grupeaz ntr-o clas de opiuni, orice modificare a unuia din

cele trei elemente va conduce la ncadrarea opiunii ntr-o alt clas. Un alt criteriu de identificare urmrete selectarea opiunilor din aceeai clas n funcie de preul de exercitare. Conform acestui criteriu, toate opiunile dintr-o clas care au acelai pre de exercitare se grupeaz ntr-o serie de opiuni. 3. Specificatiile contractului cu optiuni Tranzactionarea unui contract pe actiuni pe cursul RON/USD la BMFM SIBIU presupune cumpararea/vanzarea unei cantitati standard de dolari SUA (in cazul nostru 1000 USD) conform specificatiilor standardizate ale acestuia. Specificatiile unui contract options standardizeaza urmatoarele clauze: Simbolul contractului: acesta identifica contractul options pe piata. Exemplu: In cazul contractului options pe cursul valutar leu/dolar SUA la BMFMS, simbolul este RON/USD. Daca activul suport este reprezentat de actiunile Bancii Transilvania atunci simbolul contractului futures corespunzator este DETLV (DE provine de la termenul DERIVAT iar TLV este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate pe piata de capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract si ajuta participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare electronica. RON/EUR, EUR/USD, BUBOR3, DESIF1, DERRC, DEAMO, DEBRD sunt cateva din cele 21 de simboluri ale contractelor futures disponibile pe piata futures a BMFMS. Lista tuturor simbolurilor poate fi accesata pe pagina specificatiilor futures din cadrul acestui suport de curs. Pretul de exercitare: Este pretul stabilit drept referinta in momentul cumpararii/vanzarii optiunii. Poate fi considerat o borna in functie de care, pe parcursul scadentei, se calculeaza profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti implicate in tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care pierderea sau castigul lor (in functie de tipul de optiune si de pozita short sau long) incepe sa ia proportii. Activul suport: este contractul futures pe marfa sau produsul care face obiectul si care este tranzactionat pe piata futures. Exemplu: Contractul options RON/EUR are ca activ suport contractul futures RON/EUR, iar piata futures este reprezentata de piata la termen pusa la dispozitie de BMFMS. Contractele options pe futures pe actiuni au ca activ suport contractele futures pe actiunile tranzactionate pe piata de capital organizata si administrata de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Pentru DESNP activul suport il constituie contractul futures DESNP, care la randul sau are la baza actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania si asa mai departe. Cotatia: pe piata optiunilor este identic cu cotatia activului suport pe piata spot. Exemplu: Cursul RON/EUR este exprimat atat pe piata interbancara cat si pe piata

futures BMFMS in lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si BMFMS sunt cotate in lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) in puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima in puncte (deoarece este vorba de doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, ex 1.2255). Pasul: reprezinta fluctuatia minima a pretului pe piata optiunilor. Exemplu: Pentru contractele optiuni valutare si cele pe actiuni la BMFMS, pasul este de 0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pe piata, pentru primele platite/incasate, pot varia cu minim 0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3, pasul este de 0.01 procente, iar pentru contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte. Data scadentei: este ziua in care expira contractele options ramase deschise. Practic este ziua in care se stie daca o optiune este in bani, la bani sau in afara banilor. Exemplu: Pentru vanzatorul unui contract options DEOLT este ziua in care, daca cumparatorul isi exercita dreptul de a cumpara, trebuie sa livreze cumparatorului 1000 actiuni Oltchim la pretul de exercitare stabilit la debutul contractului. La BMFMS, scadentele contractelor options sunt de 3 si 6 luni iar zilele de scadenta sunt ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie si decembrie. Bursa poate stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de tranzactionare pe pietele spot (de regula doar scadenta decembrie sufera modificari ca urmare a activitatii BNR si BVB la final de an). Marimea obiectului contractului: este standardizata pentru fiecare contract. Cand se tranzactioneaza un contract optiune pe cursul RON/USD practic se tranzactioneaza dreptul de a cumpara sau a vinde contractul futures corespunzator. Exemplu: Daca un investitor doreste sa cumpere pe piata options dreptul de cumpara/vinde 5.000 dolari, atunci el va trebui sa cumpere 5 contracte options. Aceeasi situatie este si in cazul contractului RON/EUR (se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata options a actiunilor, marimea contractelor este echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor DERRC si DEAMO care acopera echivalentul a 10.000 actiuni. Daca doriti sa vindeti pe piata options 100.000 de actiuni Rompetrol, atunci va trebui sa introduceti in piata un ordin de vanzare de 10 contracte DERRC. Prima zi de tranzactionare: este ziua in care se poate incepe tranzactionarea contractului pentru scadenta de 6 luni (cea mai lunga). Am vazut ca zilele de scadenta pe piata options BMFMS sunt ultimele zile lucratoare din lunile martie, iunie, septembrie si decembrie. Pentru fiecare din aceste scadente se pot tranzactiona contracte options incepand cu maxim 6 luni inainte astfel: Pentru scadenta iunie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna ianuarie a aceluiasi an. Pentru scadenta septembrie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna aprilie a aceluiasi an.

Pentru scadenta decembrie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna iulie a aceluiasi an. Pentru scadenta martie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna octombrie a anului precedent. Pretul de executare la scadenta: este pretul la care se lichideaza contractele options. Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un termen nou: pozitie deschisa pe piata options. Pozitia deschisa pe piata options este un contract options cumparat sau vandut si nelichidat printr-o operatiune inversa. Cu alte cuvinte, in momentul in care un investitor cumpara sau vinde un contract options pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata respectiva. Orice contract options tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau short) si una de cumparare (sau long). Pozitiile deschise sunt inregistrate la casa de compensatie. In momentul in care contractul options este lichidat pozitiile deschise corespunzatoare se inchid. Cumparatorpozitie LONG Vanzatorpozitie SHORT Exemplu: Un investitor cumpara 10 contracte options CALL DESNP cu scadenta in decembrie 2005si pret de exercitare de 5000. El detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata optiunilor CALL DESNP scadenta in decembrie 2005. Daca ulterior el vinde 4 contracte DESNP pe aceeasi scadenta, atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine investitorul pe piata options DESNP DEC se reduce la 6. De reinut: numarul pozitiilor deschise pe o piata options se reduce doar daca se efectueaza tranzactii pe acelasi activ si aceeasi scadenta. Daca investitorul din exemplul de mai sus ar fi vandut cele 4 contracte DESNP pe scadenta septembrie si nu pe decembrie, atunci el ar fi detinut 10 pozitii long pe piata options pe DESNP DEC si 4 pozitii SHORT pe piata optons DESNP SEP. De asemenea este important de retinut ca o pozitie long pe o optiune CALL nu este lichidata printr-o pozitie long pe o optiune PUT. Chair daca cele doua dau drepturi de sens opus, ele nu se compenseaza si se comporta ca doua produse de sine statatoare. O cumparare de 10 optiuni PUT DETLV pe decembrie nu poate lichidata prin cumparea a 10 optiuni CALL DETLV pe decembrie. In acel caz investitorul ar avea 10 pozitii long pe optiuni CALL si inca 10 pozitii long pe optiuni PUT. Minicaz nr.7 Un investitor efectueaza urmatoarele tranzactii pe piata futures BMFMS cumpara 10 contracte CALL DESNP SEP vinde 20 contracte CALL DETLV SEP cumpara 40 contracte PUT DESNP DEC cumpara 5 contracte CALL DETLV SEP vinde 5 contracte PUT DESNP DEC vinde 15 contracte CALL DETLV SEP

cumpara 5 contracte PUT EUR/USD - SEP Care este numarul de pozitii deschise pe fiecare piata dupa efectuarea acestor tranzactii ? PIATA CALL DESNP CALL TLV PUT DESNP PUT EUR/USD SCADENTA SEP SEP DEC SEP POZITII

O pozitie pe piata futures (long sau short) poate fi deschisa si inchisa (lichidata) in orice sedinta de tranzactionare pe durata de viata a contractului (incepand cu prima zi de tranzactionare si sfarsind cu ziua de scadenta). Diferentele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si pretul la care aceasta este inchisa genereaza investitorului un profit sau o pierdere. Daca acesta cumpara un contract CALL pe DESIF2 (deschide o pozitie long) la pretul de exercitare de 1.4500 lei / actiun pentru care plateste o prima de 0.0300 lei/actiune. La scadenta contractul futures este cotat la 1.5500 lei. Prin exercitare el castiga : (1.5500 1.4500-0.0300) * 1.000 * 1 = 70 lei Daca pretul ar fi de 1.4750 el ar inchide pozitia in pierdere cu (1.47500 1.4500-0.0300) * 1.000 * 1 = - 50 lei

Cumparatori de optiuni Contra ct DESNP EUR/U SD Tip Scadent optiun a e CALL SEP CALL SEP 1.1900 Pret exerc. 0.4650 Prim a 0.034 0 0.010 0 Pret cotare (20.09) 0.4740 1.2250 Profit/ pierder e -0.0250 0.0250

Contra ct DESIF5 DERR C DESIF2

Tip Scadent optiun a e PUT SEP CALL PUT SEP

Pret exerc. 1.6200 0.1100

Prim a 0.020 0 0.013 0 0.030 0

Pret cotare (20.09) 1.7900 0.1165 1.5060

Profit/ pierder e -0.0200 -0.0065 -0.0300

SEP 1.4500

In conditiile in care pana la scadenta mai sunt 10 zile calendaristice, investitorii a caror optiuni nu sunt in bani nu au nici un interes sa exercite aceste optiuni. Ei au posibilitatea sa astepte ca preturile sa evolueze in directia dorita de ei. Daca la 30 sep targeturile lor nu sunt atinse, vor pierde prima care va ramane in intregime vanzatorului. o alta specificatie foarte importanta a unui contract este marja sau riscul sub forma unei garantii banesti pe care NUMAI vanzatorul optiunii trebuie sa o constituie si sa o depuna la casa de compensatie. Nivelul acestor marje este stabilit de catre Casa de Compensatie si poate fi modificata periodic in functie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures. 4. Marcarea la piata Procesul prin care se determina profitul sau pierderea efectiva pentru toti participantii in piata futures si options care detin pozitii deschise pe diverse contracte se numeste marcare la piata. Pentru se intocmi o situatie generala a tuturor conturilor de marja din piata futures, in procesul de marcare la piata se utilizeaza pretul de inchidere (pretul ultimei tranzactii) pentru fiecare contract si scadenta inregistrat la sfarsitul fiecarei sedinte de tranzactionare la BMFMS. In functie de acest pret (numit si pret de cotare) se stabileste profitul sau pierderea realizata de fiecare investitor in ziua respectiva. Pretul de cotare este valabil doar pentru ziua respectiva, in sedinta urmatoare urmand a se stabili un nou pret de cotare in functie de pretul de inchidere consemnat la finalul sedintei de tranzactionare. Vanzatorul este obligat sa depuna aceasta marja deoarece el este mult mai expus in cazul unei evolutii de pret nefavorabile. Privita din acest punct de vedere, vanzarea de optiuni considerata a fi aducatoare de profituri limitate in conditii de risc nelimitate. Pe de alta parte cumparatorul de optiuni are riscul limitat (la prima pe care o plateste la debutul tranzactiei) si castiguri potential nelimitate (teoretic, o actiune poate sa creasca pana la infinit pentru optiunile CALL, iar pentru PUT-uri actiunile pot sa scada pana la 0).

5. Prima optiunii Prima reprezinta pretul optiunii, care se fixeaza exclusiv prin raportul dintre cerere si oferta din piata. Acest element al optiunii este singura componenta negociabila a produsului. Primele sunt exprimate in lei/actiune. Pentru a calcula prima totala platita/incasata pentru un contract se multiplica pretul in lei/actiune platibil pentru o unitate, cu 1000 sau 10.000 (in functie de specificatiile fiecarui contract in parte). De exemplu, o prima de 0.0200/actiune lei platita pentru o optiune pe DESIF5 reprezinta un cost total de 0.0200 lei/actiune X 1000 actiuni, adica 20 de lei pe optiune. Elemente introductive de determinare a pretului optiunii (prima). In momentul in care un investitor se angajeaza in tranzactii cu optiuni, cel mai important element de care trebuie sa tina cont este marimea primei. Aceasta suma variaza in functie de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt pretul de exercitare si perioada ramasa pana la expirarea optiunii. Prima optiunii se compune din doua parti distincte: valoarea intrinseca si valoarea timp. Valoarea intrinseca Reprezinta diferenta dintre pretul de exercitare si pretul de piata al activului suport. In continuare vor fi prezentate cateva exemple de calcul a valorii intrinseci pentru optiuni CALL si PUT. Daca pentru optiunea CALL pe contractul futures DETLV cu scadenta septembrie, cu pret de exercitare de 0.9000 s-a platit o prima de 0.0500 lei, in timp ce pretul de tranzactionare al contractului futures este 0.9350 inseamna ca valoarea intrinseca de VI = 0.9350 0.9000 = 0.0350 Cumparatorul are dreptul sa cumpere contractul futures la pretul de 0.9000 lei/ actiune, cu 0.0350 lei sub pretul pietei de 0.9350 lei. Optiunile care au valoare intrinseca se mai numesc optiuni in bani. Pret futures DETLV 0.9350 Pret de exercitare 0.9000 Valoarea intrinseca pret futures pret exerc 0.0350

Din punct de vedere al valorii intrinseci opiunile pot fi: - n bani, atunci cnd opiunea are valoare intrinsec; - la bani, atunci cnd preul de exercitare este egal cu preul activului suport; - n afara banilor , atunci cnd opiunea nu are valoare intrinsec i nu poate fi profitabil la scaden. Opiunile call sunt n afara banilor cnd preul activului suport este mai mic dect preul lor de exercitare. Opiunile put sunt n afara banilor cnd preul activului

de baz este mai mare dect preul lor de exercitare. O opiune nu poate avea valoare intrinsec negativ. Dac opiunea este n afara banilor se consider c mrimea primei este dat numai de valoarea timp. Valoarea timp Este valoarea din prima platita pe care cumparatorul spera sa o recupereze pe masura ce pretul activului suport evolueaza in directia anticipata de el si optiunea lui intra in bani. OPTIUNE CALL Pret exercitare: 5000 Prima: 800 lei Prima VI = 600 5000 Pret de exercitare VT=200 5600 Pret cotare 5800 PM 6000

Din cele 800 lei/actiune platiti drept prima pentru aceasta optiune CALL pe DESNP cu pret de exercitare de 5000 lei, investitorul a recuperat pana in momentul de fata 600 lei/actiune. Restul de 200lei/actiune este valoarea timp pe care spera sa o recupereze odata ce pretul activului suport creste. La optiunile CALL VI este obtinuta scazand pretul de exercitare din pretul de cotare, in timp ce VT este dedusa scazand VI din prima totala. PM reprezinta punctul mort al investitiei, acel nivel de pret unde cheltuielile sunt complet recuperate si dincolo de care se obtine profit. In alte domenii economice (contabilitate, finante, management) se numeste prag de rentabilitate. OPTIUNE PUT Pret exercitare: 1.2250 Prima: 0,0275 VT=150 1.1975 PM VI= 125 1.2250 Pret exercitare

1.2125 Pret cotare

La optiunea PUT pe EUR/USD cu pret de cotare de 1.2250 prima de 275 pips este compusa din 125 pips valoare intrinseca si 150 pips valoare timp. La optiunea PUT, VI este diferenta dintre pretul de cotare pretul de exercitare, iar VT se obtine scazand VI din optiunea totala. Diagramele cumpararilor de optiuni:

Cumparare CALL

profit

Pret exercitare

Pret actiune

pierdere

Cumparare PUT
profit Pret exercitare Pret actiune

pierdere

Diagramele vanzarilor de optiuni Vanzare CALL

profit

Pret actiune

Pret exercitare pierdere

Vanzare PUT
profit

Pret actiune

Pret exercitare pierdere

Factorii care influeneaz mrimea primei opiunii, sunt urmtorii: Volatilitatea: msoar probabilitatea de modificare a preului activului suport, indiferent de sens, ntr-o perioad dat de timp. Cu ct piaa activului suport este mai volatil, cu att probabilitatea ca o opiune s ajung n bani este mai mare. n consecin, vnztorii de opiuni cer o valoare timp mai mare pentru opiunile cu volatilitate mai mare. Durata pn la scaden: Considernd celelalte caracteristici constante, cu ct o opiune are mai mult timp pn la scaden, cu att valoarea timp este mai mare. O opiune care are o scaden mai ndeprtat are mai mult timp s creasc n valoare. Pe msur ce scadena se apropie, valoarea timp a opiunilor la bani scade din ce n ce

mai rapid. Pentru opiunile adnc n bani i mult n afara banilor, valoarea timp scade liniar pe durata de via. Preul activului suport i preul de exercitare: Valoarea timp este, de regul, maxim cnd o opiune este la bani i aceasta deoarece opiunile la bani au cea mai mare probabilitate de a ajunge n bani nainte de scaden. Dimpotriv, cea mai mare parte a valorii timp a opiunii n bani este eliminat deoarece exist un nivel nalt de certitudine c opiunea nu va ajunge n afara banilor. Similar, cea mai mare parte a valorii timp a unei opiuni n afara banilor este eliminat pentru c este improbabil ca ea s ajung n bani. 6. Avantajele tranzactionarii optiunilor In ceea ce priveste cumpararea de optiuni, cel mai mare avantaj este riscul limitat. In momentul intrarii pe o pozitie de cumparare de optiuni investitorul stie cu exactitatea riscul la care se expune. Acesta este reprezentata de suma platita drept prima pentru achizitionarea optiunii. Din acest motiv pozitiile long pe optiuni sunt investitii cu risc limitat si profit, potetnial, nelimitat. Pe de alta parte vanzarile de optuini sunt operatiuni cu profit limitat si cu riscuri potential nelimitate. Spre deosebire de contractele futures unde singura strategie de tranzactionare este strategia directionala (investitrul adopta o pozitie asteptand ca activul suport sa meraga intr-o anumita directie), optiunile ofera o flexibilitate sporita . Ele pot fi implicate in strategii combinate atat cu actiuni cat si cu contracte futures, care pot deveni extrem de complexe. Acestea ofera posibilitati multiple de protectie si de profit in conditii de risc redus. Atingerea acestor deziderate se realizeaza prin combinarea unor pozitii de vanzare si cumparare cu preturi de exercitare diferite. Aceste optiuni pot asigura spatii de pret in care nu exista absolut nici un risc. Intrarea in astfel de pozitii depinde in primul rand de lichiditaeta pietei si apoi de flerul investitorului, care trebuie sa observe compatibilitatea dintre diferite optiuni existente in piata. In afara strategiilor de obtinere de profit, optiunile mai pot fi implicate in strategii de protejare a portofoliilor de actiuni anterior detinute sau a celor prin care se blocheaza pretul de cumpare al unui pachet vizat spre achizitionare. Cele doua se numesc hedging short si respectiv hedging long si ofera investitorilor siguranta ca in schimbul in schimbul unei investitii reduse (achitarea primei) elimina pierderile generate de evolutiile de pret potrivnice. Pentru investitorii cu apetenta pentru risc, optiunile sunt extrem de atractive datorita efectului de levier pe care acest instrument de investitie il ofera. Cu un cost redus (prima platita la achizitie) se pot obtine profituri, potential, nelimitate. Cu alte cuvinte, efectul de levier multiplica randamentul investitiei.