NOTIUNI DE FONETICA SI ORTOGRAFIE

Alfabetul Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 litere dintre care 21 de origine latina si 5 (j, k, w, x, y) adoptate din alte limbi pentru transcrierea cuvintelor de origine straina. Ordinea asezarii literelor in alfabet si denumirea lor conventionala in limba italiana este urmatoarea: A (a), b (bi), c (ci), d (di), e (e), f (effe), g (gi), h (acca), i (i), j (I lunga), k (kappa), l (elle), m (emme), n (enne), o (o), p (pi), q (cu), r (erre), s (esse), t (ti), u (u), v (vu sau vi), w (doppia vu sau vi), x (ics), y (i greaca), z (zeta). Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: Vocalele Limba italiana are 5 vocale: a, e, i, o, u. A, i, u au intotdeauna sunete unice si se pronunta la fel ca in limba romana: figura figura, amica prietena, cultura cultura. E si o pot avea in silaba accentuata o pronuntie inchisa sau deschisa. In scrierea curenta sunetul inchis sau deschis nu se marcheaza grafic. Diftongii, hiatul, triftongii Diftongul rezulta din combinatia vocalelor i si u (vocale slabe) cu a, e, o (vocale tari). Cei mai frecventi diftongi sunt: - ia, ie, io, iu: piato farfurie, fieno fan, fiore floare, fiume rau - ua, ue, iu, uo: puntuale punctual, guerra razboi, chiudo inchid, fuori afara - ai, au: zaino rucsac, causa cauza - ei, eu: farei as face, neutrone neutron - oi: voi voi, moina - rasfat Cand doua vocale intalnindu-se se pronunta separat, cu doua emisiuni de voce, acestea formeaza un hiat. Vocalele hiatului fac parte intotdeauna parte din doua silabe diverse. Hiatul se formeaza: - cand se intalnesc doua vocale tari (a, e, o) in grupuri ca ea, eo, ae, oe: te-a-tro teatru, a-e-re-o avoin, po-e-ta poet - cand vocalele slabe (i, u) sunt accentuate si se afla langa alte vocale: pa-u-ra frica, mi-o al meu, spi-a spion, po-e-si-a poezie - cand cuvintele se formeaza cu prefixele ri si re: ri-a-ve-re a avea din nou, rea-gi-re a reactiona - in mod exceptional in cuvinte ca: li-u-to lauta, pi-o-lo tarus. libro carte elle, i, bi, erre, o quaderno caiet cu, u, a, di, e, erre, enne, o yogurt iaurt i greaca, o, gi, u, erre, ti

Triftongii se formeaza din vocalele slabe i si u care se alatura altei vocale. Cei mai frecventi triftongi sunt: uai, uoi, iei, iai: guai! vai!, buoi boi, miei ai mei, mangiai mancai.

Consoanele Consoanele duble (le doppie) sunt o caracteristica a limbii italiene, iar pronuntia lor corecta cere o durata prelungita a sunetului respectiv: oggi azi, letto pat, programma program, sasso piatra. Respectarea consoanelor duble in pronuntie si scriere este obligatorie deoarece adesea ele marcheaza sensul diferit al unor cuvinte: penna penita pena pedeapsa bella frumoasa bela behaie carro car caro drag rossa (de culoare) rosie rosa trandafir ecco iata eco ecou H (acca) nu se pronunta, fiind un simplu semn grafic: - in unele interjectii: ahi! vai! - la unele persoane in conjugarea verbului avere la indicativ prezent, care ar putea fi confundate cu alte parti de vorbire pronuntate identic: ho am fata de o sau. - in pozitie initiala a unor cuvinte imprumutate din alte limbi: hotel hotel (otel), hangar hangar (angar). Q (cu) este intotdeauna urmata de u si o alta vocala in diftong: qua, que, qui, si se pronunta cua, cue, cui: quadro tablou (cuadro), cinque cinci (cincue), liquido lichid (licuido). S (esse) are pronuntii diferite in functie de pozitia sa in cuvant: - se pronunta ca in limba romana (surd) cand este: - initiala urmata de o vocala: secolo secol, Sicilia Sicilia, sono sunt, suono sunet - intre consoana si vocala: pensare a gandi, consiglio sfat, persino pana si - urmata de consoanele c, f, p, q, t: scolaro scolar, sporco murdar, sforzo effort, squadra echipa, studio invatatura - dubla intervocalica: cu respectiva prelungire a sunetului: essere a fi, sasso piatra, professore profesor. - consoana s se pronunta ca z romanesc (sonor) cand este: - simpla intervicalica: riposo odihna (ripozo), usare a folosi (uzare), milanese milanez (milaneze) - urmata de consoanele b, d, g, l, m, n, r, v: snello zvelt (znelo), svenire lesina (zvenire), bisbigliare a susura (bizbiliare). Z (zeta) indiferent de pozitia sa in cuvant sau de faptul ca este simpla sau dubla are doua pronuntii: - Ca t romanesc: lezione lectie (letione), danza dans (danza) - Dz: zero zero (dzero), zolla brazda (dzolla).

In italiana moderna, j a fost inlocuit in mare masura de i, dar se mentine in numele proprii (Jacopo, Jolanda, Rajna, Jelomo, Ojetti) si in cuvintele de origine straina (jazz, jolly). Litera k se foloseste in unele abrevieri (kg. pentru chilogrammo, km. pentru chilometro, kw. pentru chilowatt) si in cuvintele straine (poker, danker). Litera y se pronunta ca si i si se intalneste in cuvinte de origine straina (brandy, yacht, yogurt) sau sau in prenume (Cibo). Litera w se pronunta ca u in cuvinte derivate din limba engleza (week-end, clown, wafer) si ca v in cuvintele derivate din germana (wagneriano). Litera x se pronunta ca si cs sau gs si se gaseste in cuvintele derivate din latina (uxoricida), din greaca (xenofobia) sau alte limbi (texano). Gn fara sunet corespunzator in limba romana se pronunta ca un n muiat urmat de i (aptoximativ nni) in cuvinte ca: sogno vis, ingegnere inginer. Gli de asemenea fara sunet corespunzator in limba romana, se pronunta ca un l muiat (aproximativ lli) in cuvinte ca: figlio fiu, sbaglio greseala. Sce se pronunta se: pesce peste, scendere a cobari. Sci se pronunta si atunci cand este urmat de consoana: scintilla scanteie, scimmia maimuta. Accentul 1. Accentul tonic Penultima silaba Antepenultima silaba Inainte de antepenultima silaba Ultima silaba (parole tronche) 2. Accentul grafic: Accent grav Accent ascutit Eliziunea Este caderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvant urmat de alt cuvant care incepe cu o vocala. In locul vocalei suprimate se pune apostroful: lo aereo l`aereo, una amica un`amica, quello uomo quell`uomo, dove e dov`e. Este obligatorie in urmatoarele cazuri: - Cu articolele lo, la si propozitiile formate cu acestea, precum si cu articolul una. - Cu pronumele lo, la, glielo, gliela. - Cu adjectivele bello, quello, grande, questo, santo. - Cu particolele pronominale si adverbiale. - Cu prepozitia di. Apocoparea Ca fenomen caracteristic limbii italiene, este suprimarea voaclei sau a unei silabe finale neaccentuate a unui cuvant, in fata altui cuvant: cane che abbaia can che abbaia caine care latra, signore Ferrari signor Ferrari domnul Ferrari, quello ragazzo quel ragazzo acel baiat.

ARTICOLELE
GENUL Masculin Feminin Singular Plural Singular Plural HOTARATE IL, LO (L`) I, GLI (GL`) LA (L`) LE NEHOTARATE UN, UNO DEI, DEGLI UNA, UN` DELLE

IL si I se folosesc inaintea substantivelor masculine incepand cu o consoana (exceptie facand x, z, gn, ps sau s impura, adica s urmat de o alta consoana). EXEMPLU: il libro, i libri; il sarto, i sarti; il treno, i treni. LO si GLI se folosesc inaintea substantivelor masculine incepand cu o vocala, x, z, gn, ps sau s impura. LO pierde O-ul inaintea substantivelor masculine la singular care incep cu o vocala, acesta fiind inlocuit de un apostrof. GLI pierde I-ul doar inaintea substantivelor masculine la plural care incep cu I. EXEMPLU: lo zio, gli zii; lo gnomo, gli gnomi; lo studente, gli studenti; l`onore, gli onori; l`arbero, gli arberi; l`Italiano, gl`Italiani. LA si LE se folosesc inaintea substantivelor feminine. LA pierde A-ul inaintea substantivelor feminine la singular care incep cu o vocala, aceasta fiind inlocuit de un apostrof. EXEMPLU: la casa, le case; la mela, le mele; l`anima, le anime; l`alba, le albe. UN se foloseste inaintea substantivelor feminine incepand cu I urmat de o vocala, articolul LA nu devine niciodata L`. EXEMPLU: un cane, un gatto, un albero, un animale. UNO se foloseste inaintea substantivelor masculine incepand cu s impura sau cu x, z, gn, ps. EXEMPLU: uno studente, uno xenofobo, uno zaino, uno gnomo, uno psichiatra. UNA se foloseste inaintea substantivelor feminine. Daca substantivul incepe cu o vacala, UNA devine UN`. EXEMPLU: una casa, una penna, una gomma, un`opera, un`automobile, un`aria, un`impresa. Utilizarea articolului hotarat Articolul hotarat Se foloseste cu: 1. Denumiri geografice (continente, tari, rauri, state, regiuni). Articolul hotarat este omis cand aceste denumiri geografice sunt precedate de prepozitia in sau di. Denumirile oraselor si satelor nu sunt insotite de articol, cu exceptia celor care au ca determinant un adjectiv sau o sintagma si a celor care au deja un articol ca parte integranta a denumirii lor (La Spezia, Il Cairo, l`Aquila, l`Aia, il Pireo, la Mecca, etc.). 2. Substantive (abstracte sau concrete) Exemple

1. L`Europa e un vechio continente.

La Toscana e molto bella. Ho passato le vacanze in Austria. La Roma dei Papi.

folosite in sens general si substantive colective. 3. Parti ale corpului si articole vestimentare. 4. Zilele saptamanii, pentru a indica o actiune repetata sau un eveniment ce are loc intr-o anumita zi. Este omis cand se face o referire la o actiune bine determinata sau la un eveniment ce are loc intr-o zi determinata. 5. Titluri. In adresarea directa articolul este omis. Substantive denumind limbi straine si alte obiecte de studiu. Articolul hotarat nu se foloseste dupa di sau in si uneori nici dupa verbele parlare, insegnare, studiare. 7. Adjective si verbe folosite ca substantive. 8. Denumirile anotimpurilor. 9. Unitati de masura.
6.

2. L`oro e prezioso. Il tempo e denaro.

3. 4.

Si lava la faccia.

vado al cinema il sabato. La cartolina e arrivata martedi.

Il dottor Rossi e un cardiologo. Buon giorno, signor Cardillo. Carlo Quinto.

5.

Noi apprendiamo l`italiano. Ho perduto il mio libro di latino. Noi studiamo (il) latino e (il) greco.
6.

7. Lui preferisce il giallo.

Il mangiare e il bere. 8. Mi piace l`estate. 9. Queste pere costano duemila lire la libbra.
10.

10. Unele expresii ale timpului.

11. Numele de familie ale unor oameni foarte celebri sau, colocvial, inaintea 11. Il Carducci ed il Pascoli sono due poeti prenumelor feminine. famosi. 12. Dupa verbul avere, cu parti ale corpului. 12. Lisa ha i capelli lunghi. Omiterea articolelor Omiterea articolului hotarat Articolul hotarat este omis: 1. Inaintea unui prenume masculin (si atunci cand este urmat de numele de familie), cu exceptia cazului in care este determinat de un adjectiv: Exemplu: Dante Alighieri scrisse la Divina Commedia. Il divino Michelangelo scolpi il Moise. 2. Inaintea unui nume de familie: Exemplu: Marconi invento la radio.

L`anno prossimo, il messe scorso, la settimana passata, sono le quatro.

Omiterea articolului nehotarat Articolul nehotarat este omis: 1. Inaintea substantivelor fara determinanti care desemneaza profesii, nationalitati, ranguri, religii, etc: Exemplu: Antonio e medico. Lui e cattolico. Atunci cand aceste substantive sunt determinate, se foloseste articolul nehotarat: Exemplu: Antonio e un americano che vive in Italia. 2. Inaintea unui substantiv apozitie: Exemplu: Orvieto, piccola citta dell`Umbria, ha

Totusi, articolul este folosit inaintea unui nume de familie care se refera la o femeie. Exemplu: La Serao scrisse molti romanzi. 3. Inaintea unui substantiv apozitie parantetica adica nu neaparat cu rol de identificare sau diferentiere: Exemplu: Roma, capitale d`Italia, e una citta antica. Dar: Exemplu: Roma, la capitale, m`interessa meno di Firenze. 4. Intr-o enumerare, daca substantivele sunt intelese ca aprtinand toate aceleiasi categorii: Exemplu: Abbiamo invitato parenti, amici e conoscenti. 5. Inaintea zilelor, lunilor, perioadelor zilei si a unor sarbatori: Exemplu: Partiro sabato. 6. Intr-o constructie partitiva: Exemplu: Ho comprato pere mature ed uva squisita. 7. Inaintea denumirilor unor insule cum sunt: Candia, Capri, Cipro, Malta, Rodi: Exemplu: Malta non e molto lontana dalla Sicilia. 8. In unele expresii uzuale, dupa prepozitiile: a, in, per, da: Exemplu: A destra; in campagnia.

un duomo bellissimo.

Inaintea numeralelor cento si mille: Exemplu: Te l`ho detto cento volte. Avevo mille cose da fare.
3.

Dupa adjectivele exclamative che si quale: Exemplu: Che viaggio! Quale onore!
4.

Dupa prepozitia da cu sensul de ca, ca si: Exemplu: A volte Paolo agisce da bambino.
5.

Contragerea prepozitiilor cu articolul hotarat Cand prepozitiile: Di (de, din, despre) A (la, spre, de, cu, in) Da (de la , din, prin, ca, de, cu) In (in) Su (pe, despre) Sunt urmate de un articol hotarat, prepozitia si articolul se combina, formand un singur cuvant dupa cum urmeaza: DI A DA IN IL Del Al Dal Nel LO Dello Allo Dallo Nello L` Dell` All` Dall` Nell` LA Della Alla Dalla Nella I Dei Ai Dai Nei GLI Degli Agli Dagli Negli LE Delle Alle Dalle Nelle

SU

Sul

Sullo

Sull`

Sulla

Sui

Sugli

Sulle

Observatie: 1. Prepozitiile tra (intre, printre) si fra (intre, printre) nu sunt niciodata contrase: Exemplu: Mi sento tra amici. 2. In prepozitiile compuse ca davantia, vicino a, a se combina cu articolul: Exemplu: Davanti al banco. Davanti all`ufficio. Vicino all`albergo. 3. Prepozitia da (+ artico) indeplineste adesea rolul de prepozitie locativa spatiala, ca in constructiile de mai jos: Exemplu: Lisa va dal dentista. Caterina va dalla nonna.

SUBSTANTIVUL
Genul Toate substantivele din limba italiana sunt fie masculine, fie feminine. 1. Un substantiv la singular care se termina in o este, in general, masculin. Exemplu: il maestro il treno il quaderno 2. Un substantiv la singular care se termina in a este, in general, feminin: Exemplu: la casa la penna la ragazza 3. Un substantiv la singular care se termina in e sau i poate fi feminin sau masculin: Exemplu: il padre la stazione la madre l`estate il cane l`automobile il leone l`esame 4. Unele substantive terminate in o sunt feminine: Exemplu: la mano l`eco la radio la dinamo 5. Unele substantive terminate in a sunt masculine: Exemplu: il poeta il clima il problema 6. Unele substantive terminate in u sunt feminine: Exemplu: la gioventu la virtu Unele substantive terminate in a sau e sunt fie masculine, fie feminine: Exemplu: il turista la turista il pianista la pianista il cantante la cantante Pluralul substantivelor 1. Substantivele terminate in o sau e formeaza pluralul in i: Exemplu: il maestro i maestri la stazione le stazioni 2. Substantivele terminate in a formeaza pluralul in e daca sunt feminine si in -i daca sunt masculine: Exemplu: la mela le mele

la pagina Dar:

le pagine

l`ala le ali l`arma le armi 3. Unele substantive au plurale neregulate: Exemplu: il dio gli dei il bue i buoi l`uomo gli uomini 4. Unele substantive terminate in o sunt masculine la singular si feminine la plural: Exemplu: il braccio le braccia il dito le dita il labbro le labbra il miglio le miglia il muro le mura il paio le paia l`uovo le uova 5. Substantivele terminate in ca sau ga formenaza pluralul in che sau ghe daca sunt feminine si in chi sau ghi daca sunt masculine: Exemplu: la monaca le monache la paga le paghe il monarca i monarchi il collega i colleghi 6. Substantivele terminate in cia sau gia (cu -i accentuat) pastreaza i accentuat si la plural: Exemplu: la farmacia le farmacie la bugia le bugie la tecnologia le tecnologie 7. Substantivele terminate in cia sau gia (cu -i neaccentuat) pastreaza i neaccentuat la plural daca c sau g este precedat de o vocala. Pierd insa i neaccentuat la plural daca c sau g este precedat de o consoana: Exemplu: la camicia le camicie la ciliegia le ciliegie Dar: la pioggia le piogge la roccia le rocce Observatie: a) in limba moderna, i neaccentuat tinde sa dispara, fiind admise si grafiile urmatoare: ciliege, camice, valige, etc. b) pentru a evita confuzia intre substantiv si un adjectiv, i neaccentuat trebuie pastrat. De exemplu, audacia, pl. audacie (audace este adjectiv); tenacia, pl. tenacie (tenace este adjectiv). 8. Substantivele terminate in scia (cu i neaccentuat) formeaza pluralul in sce. Substantivele terminate in scia (cu i accentuat) formeaza pluralul in scie: Exemplu: l`ascia le asce la scia le scie 9. Substantivele terminate in co sau go care sunt accentuate pe penultima silaba formeaza in general pluralul in chi sau ghi:

Exemplu: il cuoco il fico il falco Dar Exemplu: l`amico il nemico il greco

i cuochi i fichi i falchi gli amici i nemici i greci

10. Substantivele care se termina in co sau go si au accentul pe antepenultima silaba formeaza in general pluralul in ci sau gi: Exemplu: il portico i portici l`asparago gli asparagi Dar Exemplu: il carico i carichi il catalogo i cataloghi 11. Substantivele terminate in io formeaza pluralul in ii, daca i este accentuat la singular si in -i daca este neaccentuat la singular: Exemplu: lo zio gli zii lo studio gli studi Dar Exemplu: il conio i conii il tempio i templi Observatie: Urmatoarele substantive terminate in io formeaza pluralul in ii sau in I precedat de un accent pe penultima silaba: Exemplu: il beneficio I beneficii Il condominio I condominii Il principio I principii 12. Unele substantive au aceeasi forma si la singular si la plural: a) substantivele terminate intr-o consoana: Exemplu: il gas i gas b) substantivele terminate intr-o vocala accentuata: Exemplu: la citta le citta substantivele terminate in -i sau ie: Exemplu: la sintesi le sintesi la specie le specie d) substantivele monosilabice: Exemplu: la gru le gru e) substantivele desemnand o familie: Exemplu: la famiglia Rossi i Rossi f) abrevierile: Exemplu: la bici le bici
c)

Exista totusi cateva exceptii: Exemplu: l`effigie le effigi la moglie le mogli la superficie le superfici 13. Unele substantive se folosesc numai la singular:

Exemplu: fame miele sete Altele se folosesc numai la plural: Exemplu: annali occhiali narici

latte pepe prole calzoni forbici fauci

Declinarea substantivelor

nominativ este insotit de articol: Il letto e le poltrone sono comodissimi. Patul si fotoliile sunt foarte comode. Genitivul = cazul atributului si exprima in general ideea de posesie. In italiana se exprima cu ajutorul prepozitie di articulata sau nearticulata: Le scarpe sono di Maria. Pantofii sunt ai Mariei. La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere. Surpriza parintilor mi-a facut placere. Dativul = cazul complementului indirect avand ca termen regent un verb, un adjectiv, pronume sau adverb. In italiana se formeaza cu ajutorul prepozitiei a articulata sau nearticulata: Raccont al nipotino La Cenerentola. Ii povesti nepotelului Cenusareasa. Acuzativul = cazul complementului direct, functie care rezulta din pozitia substantivului fata de verb si subiect. Substantivul poate fi sau nu insotit de articol: Per essere sentito meglio, Carlo usa il microfono. Pentru a fi auzit mai bine, Carlo foloseste microfonul. Vocativul = exprima o chemare adresata cuiva; el poate aparea singur sau insotit de o interjectie sau de un alt determinant. Signora, si accomodi! doamna, luati loc! Ehi, ragazzino, dove vai? Ei, baietele, unde mergi? Prepozitionalul sau ablativul = cazul complementelor circumstantiale sau complementului de agent. Se exprima in limba italiana prin prepozitiile: da, in, su, con, per, sau prin prepozitiile di si a, articulate sau nearticulate, care in afara de cazurile genitiv sau dativ mai pot exprima si alte relatii: Le leggi devono essere conosciute dai cittadini. Legile trebuie sa fie cunoscute de cetateni. Modele de declinare a unor substantive insotite de:

Nominativul = cazul subiectului si al numelui predicativ. Substantivul in

10

Articol hotarat
Masculin Feminin

11

caz N G D Ac V P/A

Singular il bambino - copilul Del bambino (al) copilului Al bambino copilului Il bambino copilul Bambino! copile! Dal bambino de la copil

Plural I bambini Dei bambini Ai bambini I bambini Bambini! Dei bambini

Singular La ragazza fata Della ragazza (a) fetei Alla ragazza fetei La ragazza fata Ragazza! fato! Dalla ragazza de la fata

Plural Le ragazze Delle ragazze Alle ragazze Le ragazze Regazze! Dalle ragazze

Articol nehotarat
caz N G D Ac P/A P/A P/A P/A caz N G D Ac V P/A P/A P/A Masculin Singular Feminin Singular

Un libro o carte
Di un libro al unei carti A un libro unei carti Un libro o carte Da un libro de la, dintr-o carte

Una rivista o revista

Di una rivista a unei reviste A una rivista unei reviste Una rivista o revista Da una riviate de la, dintr-o revista Su un libro despre, pe o carte Su una rivista despre, pe o revista Con un libro cu o carte Con una rivista cu o revista In un libro intr-o carte In una rivista intr-o revista Nume proprii Masculin Feminin Luca Carla

Di Luca (al, a, ai, ale) lui Luca

A Luca lui Luca Luca pe Luca Luca! Da Luca de la Luca Con Luca cu Luca Per Luca pentru Luca

Di Carla (al, a, ai, ale) lui Carla

A Carla lui Carla Carla pe Carla Carla! Da Carla de la Carla Con Carla cu Carla Per Carla pentru Carla

Formarea femininului substantivelor Procedeele prin care se obtin substantivele feminine sunt: - Inlocuirea terminatiei masculine a substantivului cu un sufix specific genului feminin - Inlocuirea articolului respectiv. A. Unele substantive terminate la masculin in o, -e, -i formeaza femininul in a: il bambino la bambina Anumite substantive terminate la masculin in e, -o, -a formeaza femininul cu sufixul essa: lo studente studentul, la studentessa - studenta Cateva dintre substantivele terminate la masculin in o, -e formeaza femininul cu sufixul ina: il gallo cocosul, la gallina - gaina

12

Unele subtantive terminate la masculin in tore formeaza femininul cu sufixul trice: lo scrittore scriitorul, la scrittrice - scriitoarea B. Unele substantive au forma invariabila pentru ambele genuri. Din aceasta categorie fac parte: 1. Substantivele terminate in e, care au genul marcat numai de articol atat la singular cat si la plural: il nipote nepotul, la nipote nepoata.

2. Substantivele terminate in a, -ista, -cida care au marcat genul la singular de articol, iar
la plural de articol si terminatiile specifice genurilor respective: il patriota patriotul, la patriota patrioata

C. Unele substantive, ca si in limba romana, au forme lexicale total diferite pentru cele doua
genuri: il babbo tatal, la mamma mama Unele substantive care indica nume de animale, pasari au numai o singura forma fie feminina (la scimmia maimuta, la volpe vulpea, la rondine randunica), fie masculina (il topo soarecele, il tordo sturzul) D. substantive cu inteles diferit la masculin si feminin:

Masculin Il Fine scopul Il Fronte frontul Il Radio radium (chim.) Il Vaglia mandatul postal Il Boa sarpele boa Il Camerata camaradul

Feminin La Fine sfarsitul La Fronte fruntea La Radio radioul La Vaglia bravura La Boa geamandura La Camerata dormitorul comun

Alte substantive au terminatii diferite, specifice genului si sens complet diferit. Eventualele confuzii pot fi cauzate de radacina comuna a cuvantului: Masculin Il busto bustul Il mento barba Il costo costul Il pianto plansul Il colpo lovitura Lo scalo escala Il tappo dopul Il porto portul Il tasso bursucul, nicovala Il panno tesatura, haina Il baleno fulgerul Il razzo racheta Il manico manerul Il pizzo dantela, ciocul Il collo gatul Feminin La busta plicul La menta menta La costa coasta La pianta planta La colpa vina La scala scara La tappa etapa La porta usa La tassa taxa La panna smantana La balena balena La razza rasa La manica maneca La pizza moda La colla cleiul, lipiciul

13

Numarul substantivelor Masculin Sg. Pl. -o, -e, -a, -ista -i lo spazio spatiul gli spazi - spatiile -io (cu i neaccentuat) -i il viaggio - calatoria i viaggi - calatoriile -io (cu i accentuat) -ii lo zio unchiul gli zii - unchii Feminin Sg. Pl. -a -e la rosa trandafirul le rose trandafirii -o -i la mano mana le mani mainile -ca, -ga -che, -ghe l`amica prietena le amiche la cuoca prietenele bucatareasa le coache bucataresele -cia, -gia (cand vocala -ce, -ge i din desinenta le lance lancile singularului nu este le frange ciucurii accentuata) la lancia lancea la frangia ciucurele -cia, -gia (cand vocala i din desinenta singularului este accentuata) la bugia minciuna -e la luce lumina -ie, -i, -vocala accentuata la specie specia -cie, -gie le bugie minciunile

-co il gioco jocul

-chi i giochi - jocurile

-co il medico medicul

-ci i medici - medicii

-go il luogo locul -go (cand substantivele au accentul pe antepenultima silaba) lo psicologo psihologul -ca, -ga il collega colegul il monarca monarhul

-ghi i luoghi - locurile -gi gli psicologi psihologii

-i le luci luminile Invariabil Le specie - speciile

-chi, -ghi i colleghi colegii i monarchi monarhii

Substantive invariabile Exista o categorie de substantive invariabile a caror forma la singular nu se modifica atunci cand indica pluralul. Numarul acestor substantive este marcat de articol si de desinentele la plural ale determinantilor sai. Terminatii
-i

Exemple
La tesi teza Le tesi tezele

14

-ie -a (mai ales substantivele masculine) Vocala finala accentuata Consoana Substantive monosilabice Substantive prescurtate de origine straina Numele de familie care la plural indica membrii unei familii Substantivele compuse (verb+verb)

La specie specia Le specie speciile il boia calaul i boia calaii La citt orasul Le citt orasele Lo sport sport Gli sport sporturile il re regele i re regii La foto fotografia Le foto fotografiile i Visconti fam. Visconti il saliscendi clanta i saliscendi - clantele

Substantive cu doua forme la singular Singular il cavaliere, cavaliero - cavalerul il forestiere, forestiero strainul il nocchiere, nocchiero vaslasul, carmaciul L`arciere, arciero arcasul Lo sparviere, sparviero soimul il ciarliere, ciarliero palavragiul Lo scudiere, scudiero scutierul Substantive cu doua forme la plural Singular L`anello inelul Il braccio bratul Il membro membrul L`osso osul Il labbro buza Il dito degetul Il cigluo geana Il cervello creierul Il corno cornul Il fondamento fundamentul, baza Il muro zidul Plural Masculin Feminin Gli anelli inelele Le anella buclele (fig.) I bracci bratele de scaun, de Le braccia bratele omului rau I membri membrii Le membra membrele omului Gli ossi oasele Le ossa oasele (in totalitate) I labbri marginile ranii, santului Le labbra buzele omului (fig.) I diti degetele ca masura (fig.) Le dita degetele mainii I cigli marginile (fig.) Le ciglia genele ochiului I cervelli inteligentele (fig.) Le cervella creierul de om sau de animal I corni instrumente (muz.) Le corna coarnele de animale I fondamenti bazele (fig.) Le fondamenta temeliile cladirii I muri zidurile Le mura zidurile cetatii, Plural i cavalieri cavalerii i forestieri strainii i nocchieri vaslasii Gli arcieri arcasii Gli sparvieri soimii i ciarlieri palavragii Gli scudieri - scutierii

15

Il filo firul Il lenzuolo cearceaful Il grido strigatul L`urlo urletul Il carro carul Singular Il gomito cotul Il calcagno calcaiul Il ginocchio genunchiul Il fuso fusul (orar) Il cuio pielea Lo strido tipatul, zgomotul

I fili firele (concret) I lenzuoli cearceafurile (luate separat) I gridi strigatele de animale Gli urli urletele de animale I carri carele Plural I gomiti coatele I calcagni calcaiele I ginocchi genunchii I fusi fusele I cuoi pieile Gli stridi tipetele

orasului Le fila firele, urzeala, complotul (fig.) Le lenzuola garnitura de pat Le grida strigatele omului Le urla urletele omului Le carra continutul carelor

Expresii lcatuite cu pluralul Feminin Ragionar con le gomita a gandi cu picioarele Stare alla calcagna di uno a se tine scai de cineva Sentirsi piegar le ginocchia a simti ca ti se inmoaie picioarele Il gatto fa le fusa pisica toarce Tirar la cuoia a muri Andare alla strida a se lua dupa ce se spune

Substantive cu forme duble la singular si plural Singular La strofa / strofe strofa L`ala / ale aripa L`arma / arme arma L`orecchio / l`orecchia urechia Plural Le strofe / strofi strofele Le ale / ali aripile Le arme / armi armele Gli orecchi / le orecchie - urechile

ADJECTIVUL
Adjectivul este partea de vorbire care determina insusirile substantivului pe care-l insoteste indeplinind functia de atribut sau nume predicativ. Adjectivele se impart in: adjective calificative, adica propriu-zise, si adjective determinative, care in functie de context pot deveni pronume posesive, demonstrative, nehotarate, interogative. Adjectivul calificativ, ca parte de vorbire flexibila, se acorda cu substantivul pe care-l detemina si fiind subordonat acestuia imprumuta de la substantiv genul si numarul. Dupa felul in care isi modifica desinenta, in acest acord deosebim urmatoarele categorii de adjective calificative: Categoria Adj. I

Genul
Masculin Feminin

Numarul Sg. Pl. O I A E

Exemple Onesto cinstit / onesti onesti Onesta cinstita / oneste cinstite

16

II

Masculin Feminin

A ISTA E

I E I

III IV

Masculin Feminin Masculin Feminin

Invariabil

Ipocrita ipocrit / ipocriti ipocriti Ipocrita ipocrita / ipocrite ipocrite Forte puternic, puternica Forti puternici, puternice Pari egal, egala, egali, egale

Particularitati ale pluralului adjectivelor Pluralul adjectivelor se formeaza in general dupa acelesi reguli ca si pluralul substantivelor. Pluralul adjectivelor masculine Singular plural -co, -go -chi, -ghi ricco bogat ricchi bogati -logo, -fago -gi, essere antropofago fiinta esseri antropofagi antropofaga -io, -cio, - gio (cu I -I neaccentuat) seri seriosi serio serios -io (cu I accentuat) -ii restio incapatanat restii incapatanati -ico, -iaco (iaco cu I accentuat) -ci nordico nordic nordici nordici Pluralul adjectivelor feminine -ca, -ga -che, -ghe antica antica antiche antice -ia, -ia (cu I accentuat) -ie, -ie (cu I accentuat) seria serioasa serie serioase -cia, -gia (cu I neaccentuat) -ce, -ge, -cie, -gie a) adjective cu ambele forme la a) sudice si sudicie murdare plural sudicia murdara b) lerce - murdare b) adjective al caror plural se formeaza numai cu una dintre cele doua terminatii lercia murdara Pluralul adjectivelor compuse Pluralul adjectivelor exprimate prin doi termeni (adj. + adj.; adv. + adj) se formeaza prin modificarea terminatiei celui de-al doilea termen. Lotta daco-romana lupta daco-romana Lotte daco-romane lupte daco-romane Pluralul adjectivelor invariabile Adjectivele invariabile apartin celei de-a patra categorii de adjective valabila pentru

17

masculin si feminin, singular si plural: -i, vocala accentuata, consoana pari par impari impar Cele compuse mai ales din locutiuni adverbiale Dappoco de nimic Dabbene cumsecade Cele care indica culori si sunt exprimate prin: a) substantive adjectivizate: viola violet b) adjective urmate de substantive: rosso fiamma rosu aprins c) substantivul color (culoare), urmat de un alt substantiv care specifica respectiva culoare: color sabbia de culoarea nisipului d) adjective care indica culoarea urmate de adjective chiaro (deschis), scuro (inchis), cupo (inchis): verde cupo verde inchis Gradele adjectivelor Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ

Exprima insusirea la cel mai inalt grad fiind ca si in limba romana: A) superlativ relativ:
de superioritate: articol +pi + adjectiv b) de inferioritate: articol + meno + adjectiv
a)

Este identic cu forma de baza a adjectivelor.

Prin confruntare, gradul B) superlativ absolut: comparativ poate stabili 3 a) sufixul ssimo adaugat la raporturi intre insusirile si masculinul plural al adjectivului obiectele pe care le compara: b) prefixele arci-, stra-, ultra-, a) de superioritate: pi + iper- care preced adjectivul adjectiv + termen 2 c) adverbele molto (foarte), assai (T2) (foarte), tanto (foarte), troppo b) de inferioritate: meno + (prea), oltremodo (peste adjectiv + T2 masura de), estremamente c) de egalitate: coscome, (extrem de), tantoquanto (tot atat straordinariamente de, la fel de, ca, pe cat (extraordinar de), de). terribilmente (grozav de) care preced adjectivul d) expresii de tipul: pieno zeppo (plin ochi), stanco morto (mort de obosit), innamorato cotto (indragostit lulea), pazzo da legare (nebun de legat), buio pesto (intuneric bezna)

18

Adjective cu forme speciale de comparativ si superlativ Pozitiv Buono Bun Cattivo Rau Grande Mare Piccolo Mic Alto Inalt Basso Scund, jos Interno Intern,interio r Esterno Extern,exteri or Comparativ de superioritate Forma regulata Forma latina Superlativ absolut Forma regulata Forma latina Buonissimo Ottimo Foarte bun Cattivissimo Grandissimo Piccolissimo Altissimo Bessissimo Pessimo Massimo Minimo Supremo Sommo Infimo Intimo Esterno

Pi buono
Mai bun

Migliore Peggiore Maggiore Minore Superiore Inferiore Interiore Esteriore

Pi cattivo Pi grande Pi piccolo Pi alto Pi basso Pi interno Pi esterno

Adjective cu superlative neregulate Pozitiv

Acre acru Integro integru Aspro aspru, acru Misero mizer, saracacios Salubre sanatos Celebre celebru

Superlativ Acerrimo foarte acru Integerrimo Asperrimo Miserrimo Saluberrimo celeberrimo

O alta categorie de adjective, adica cele terminate in dico, -fico, -volo formeaza superlativul absolut cu sufixul entissimo, -a, -I, -e:

Pozitiv Maledico clevetitor Malefico daunator Benefico binefacator Magnifico maret Munifico generos Benevolo binevoitor
Pozitiv

Superlativ Maledicentissimo foarte clevetitor Maleficentissimo Beneficenttissimo Magnificentissimo Munificentissimo benevolentissimo

Adjective lipsite de unele grade de comparatie

Comparativ

Superlativ

19

(vicino apropiat) -

Posteriore posterior Anteriore anterior Ulteriore ulterior (pi vicino mai apropiat) -

Postremo cel mai din urma Ulrtimo cel mai din urma Postumo postum Prossimo cel mai apropiat

Primo cel dintai

NUMERALE CARDINALE SI ORDINALE

Cifre arabe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 28 30 40 50 60 70 80 90 100 101 200 Numeralul cardinal Uno, una Due Tre Quattro Cinque Sei Sette Otto Nove Dieci Undici Dodici Tredici Quattordici Quindici Seidici Diciasette Diciotto Diciannove Venti Ventuno Ventidue Ventotto Trenta Quaranta Cinquanta Sessanta Settanta Ottanta Novanta Cento Centouno Duecento Numere romane I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXVIII XXX XL L LX LXX LXXX XC C CI CC Numeralul ordinal Il primo Il secondo Il terzo Il quarto Il quinto Il sesto Il settimo L`ottavo Il nono Il decimo L`undicesimo Il dodicesimo Il tredicesimo Il quattordicesimo Il quindicesimo Il seidicesimo Il diciasettesimo Il diciottesimo Il diciannovesimo Il ventesimo Il ventunesimo Il ventiduesimo Il ventottesimo Il trentesimo Il quarantesimo Il cinquantesimo Il sessantesimo Il settantesimo L`ottantesimo Il novantesimo Il centesimo Il centesimo primo Il duecentesimo

20

500 1000 2000 100000 0

Cinquecento Mille Duemille Un milione

D M MM -

Il cinquecentesimo Il millesimo Il duemillesimo Il milionesimo

Observatii asupra numeralelor cardinale Numeralele de la 11 la 16 inclusiv, se compun din forme modificate ale unitatilor respective si numarul 10 exprimat prin dici. Numeralele compuse cu uno si otto perd vocala finala. Numeralele cardinale sunt invariabile. Numeralul cento o suta, spre deosebire de limba romana, este invariabil. Numeralul mille o mie, are pluralul mila precedat intotdeauna de un numeral cardinal. Numeralele milione milion si miliardo miliard se comporta ca substantivele, avand pluralul milioni respectiv miliardi. Numeralele compuse se scriu de obicei intr-un singur cuvant. Numeralul tre in numeralele compuse cu acesta este marcat intotdeauna de accentul grafic.

Observatii asupra numeralelor ordinale

De la 1 la 10 numeralul ordinal se exprima cu forme derivate din limba latina: il secondo al doilea, il quinto al cincelea. Incepand cu 11, numeralul ordinal se formeaza din cel cardinal caruia I se suprima vocala finala si i se adauga sufixul esimo. De la 11 la 99 exista posibilitatea ca numeralul ordinal sa se formeze prin exprimarea fiecarei parti componente printr-un numeral ordinal: il tredicesimo al treisprezecelea sau il decimoterzo al treisprezecelea. Numeralul ordinal poate fi notat cu cifre romane sau cu cifre arabe cu exponentul o respectiv a pentru indicarea genului: il dodicesimo al doisprezecelea se poate nota XII sau 120, la nona a noua se poate nota IX sau 9a. Numeralul ordinal este precedat de articol si urmat de substantiv. Numeralul ordinal se acorda in gen si numar cu substantivul pe care-l determina. Sunt considerate numerale ordinale il primo primul si l`ultimo ultimul, cu compusii sai il penultimo penultimul, il terzultimo antepenultimul, deoarece indica ordinea intr-o enumerare. Ambele se acorda in gen si numar cu substantivul. Numeralele ordinale pot fi folosite adesea cu valoare de substantiv, chiar substituindu-se acestuia cand din context rezulta sensul substantivelor: Frequenta la decima Este intr-a X (clasa).

Folosirea numeralelor cardinale si ordinale

21

NUMERALELE CARDINALE se folosesc in: Matematica pentru operatii aritmetice ca: adunarea l`addizione; scaderea la sottrazione; inmultirea la moltiplicazione; impartirea la divisione; a ridica un numar la o putere elevare un numero alla potenza; extragerea radacinii patrate l`estrazione della radice quadrata; exprimarea procentului. Indicarea datei (ziua giorno, luna mese, anul il anno). Exprimarea orei. Exprimarea gruparii numerice a obiectelor. Expresii in alcatuirea carora intra numeralul cardinal. NUMERALELE ORDINALE se folosesc in: Indicarea secolelor: 1201 1300 il tredicesimo secolo. Indicarea ordinei unor personalitati regi, domnitori, papi cu acelasi nume: Napoleone terzo Napoleon al III-lea. Exprimarea fractiilor ordinare al caror numitor se exprima printr-un numeral ordinal substantivizat, la genul masculin, in timp ce numaratorul se exprima prin numeralul cardinal: un terzo- o treime. Pentru jumatate se foloseste mezzo. Indicarea unor numerotari, inscriptii. Expresii in componenta carora intra numeralul ordinal. Alte numerale In aceasta categorie sunt incluse unele substantive si adjective care indica cantitati numerice si fiind derivate din numeralul ordinal sau cardinal pot fi considerate numerale derivate. Dupa sensul pe care-l indica, numeralele derivate se impart in: Numerale multiplicative care indica de cate ori este marita o cantitate in raport cu alta cantitate. Numerale colective care indica un numar considerat in totalitatea sa si se exprima prin adjective numerale. Din numerale deriva si unele substantive care indica: perioade de ani; perioade de zile si luni; termeni muzicali care indica numarul de voci, instrumente sau intervale; termeni de metrica; substantive care indica ordinea nasterii fratilor; adjective care indica varsta; numeralul distributiv care indica gruparea numerica a obiectelor se exprima in italiana prin numerele cardinale si prepozitii. Numerale fractionare care indica fractii ordinare si zecimale.

PRONUME PERSONALE
Pers. I Pers. II Pers. III Singular Masculin Feminin Io Tu Egli, esso (lui) Ella, essa (lei) Plural Noi Voi Essi (loro) Esse (loro)

22

Formele accentuate ale pronumelor Complenen t direct Complement indirect in dativ Alte complenente

Sg. Pers .I Pers . II

Pers. II I Pron. P e r s . r e f l e x i v

Pl. Noi Voi Loro

Sg. A me A te A lui A lei

Pl. A noi A voi A loro

Me Te Lui Lei

Pl. Di, da, con, tra, in, su noi Di, da, con, Di, da, con, tra, in, su tra, in, su te voi Di, da, con, Di, da, con, tra, in, su tra, in, su lei / lui loro

Sg. Di, da, con, tra, in, su me

A s

A s

Di s, tra s, in s, su s

Pronumele reflexive Complenent direct in acuzativ Sg. Pl. Pers. I Pers. II Pers. Mas III c. Fem . Pron. personal reflexiv Complement indirect in dativ Sg. Pl. Mi Ti Gli Le Si

Mi Ti
Lo La Si

Ci Vi Li Le

Ci
Vi Loro Loro

23

Pronumele si adjectivele posesive Masculin Sg. Feminin Sg. Mia Tua Sua Nostra Vostra Loro Pl. Mie Tue Sue Nostre Vostre Loro Pl. Miei Tuoi Suoi Nostri Vostri Loro

Mio Tuo Suo Nostro Vostro Loro

Pronumele si adjectivele demonstrative Singular Masc. Fem. Questa Questo acesta/asta aceasta/asta Codesta Codesto acesta/asta aceasta/asta Quella Quello acela/ala aceea/aia Costei Costui acesta/asta aceasta/asta Colei Colui - acela/ala aceea/aia Questi acesta Quegli acela Pronumele si adjectivele de identitate Masculin Plural Masc. Fem. Questi Queste acestia/astia acestea/astea Codesti Codeste acestia/astia acestea/astea Quelli Quelle acelea/alea aceia/aia Costoro Costoro acestia/astia acestea/astea Coloro Coloro acelea/alea aceia/aia -

Singular Stesso Medesimo

Plural Stessi Medesimi

Feminin Singular Plural Stessa Stesse Medesima medesime

Pronumele si adjectivele interogative Chi, quale, che, quanto

24

Pronumele si adjectivele nehotarate U n o , q u l c u n o , o g n u n o , c h i c h e s s i a , n i e n a l c u n o , a l t r o , c e a l q u a n t o , p a r e c a l t r e t t a

c e r t u n o , c h i u n q u e , t e , n u l l a , q u a l c o s a , r t o , c i a s c u n o , p o c o , c h i o , m o l t o , t a n t o , n t o , t r o p p o .

Alte adjective si pronume nehotarate T u t t o , t u t t a , q u a l c h e , Pronume relative C h e , i l q u a l e , l a q u a l e , I q u a l i , l e q u a l i , c i u , c h i , q u a n t o , q u a n t a , q u a n t i , q u a n t e , o n d e . Adjectivele exclamative C h e , q u a n t o , q u a l e . t u t t e , t u t t i , n e s s u n o , q u a l u n q u e , q u a l s i a s i , n e s s u n a , o g n i

Verbul
Verbul este o parte de vorbire flexibila. Ansamblul ordonat al diferitelor forme ale unui verb se numeste conjugare. Partile verbului Un verb este constituit din doua elemente: radacina si terminatie. Radacina: este invariabila (cu exceptia unor verbe neregulate). Contine si transmite sensul verbului. Se obtine din forma de infinitiv, inlaturand terminatia conjugarii: Amare am Credere cred Partire partTerminatia: este variabila. Transmite informatii privind: Persoana care face sau suporta actiunesa Numarul (singular sau plural) persoanelor Modul in care este exprimata o actiune (certitudine, indoiala, dorinta, ordin, etc.) Timpul in care se petrece actiunea indicata in radacina Persoana si numarul In limba italiana, exista 3 persoane, fiecare avand doua numere, singular si plural: Singular Plural Pers. I io noi

25

Pers. II Pers. III

tu lui, lei, Lei

voi loro, Loro

Acordul verbului predicat cu subiectul In limba italiana, verbul predicat se acorda, prin terminatie, in persoana si numar cu subiectul. Particularitati Cand sunt mai multe subiecte, verbul se acorda la plural: Lui e sou fratello arriveranno stasera. El si fratele lui vor sosii diseara. In cazul mai multor subiecte, dintre care unul este de genul masculin, acordul se face la masculin: Le riviste ed I libri erano messi sulla scrivania. Revistele si cartile erau puse pe birou. Cand conjunctiile o...o, sausau, fiefie leaga doua sau mai multe subiecte: daca fiecare subiect este la singular, este preferabil acordul verbului la singular, chiar daca in vorbirea curenta tendinta este de acord la plural: O carlo o la sua sorella puo (possono) telefonarmi. Ori Carlo ori sora lui poate (pot) sa-mi telefoneze. daca unul dintre subiecte este la plural, verbul se acorda la plural: O le biciclette, o la barca devono essere vendute. Fie bicicletele fie barca tebuie vandute. daca unul dintre subiecte este io sau tu, verbul se acorda la persoana I plural: O io, o la mia moglie possiamo tornare. Eu sau sotia mea putem sa ne intoarcem. Cand subiectele sunt legate prin nn (nicinici), se prefera acordul la plural: N lei, n Giovanni hanno saputo dirmi tutto. Nici ea, nici Giovanni nu au stiut sa-mi spuna totul. In cazul formulei de subliniere (detasare) essereche, verbul se acorda de obicei cu persoana sau lucrul la care se refera pronumele relativ subiect che: Siete voi che sbagliate sempre. Voi sunteti cei care grasiti mereu. Cu substantivele colective si expresiile cu inteles colectiv moltitudine (multitudine), folla (multime), maggior parte di (mare parte din), pi di (peste ) verbul se poate acorda la persoana a III-a singulat (cu subiectrul gramatical) sau la persoana a III-a plural (cu subiectul logic): La maggior parte degli studenti super/superarono l`esame. Majoritarea studentilor au trecut examenul.

Forma negativa

26

Se construieste plasand in fata verbului: Adverbul negativ NON (NU) Adverbul negativ MAI (NICIODATA) Una dintre conjunctiile negative simple: NEMMENO, NEPURE, NEANCHE (MACAR) sau conjuctia negativa corelativa NN (NICI NICI). Modurile si timpurile verbale MODUL reprezinta atitudinea vorbitorului, starea sa sufleteasca sau punctul sau de vedere. Exista: Moduri personale, in contextul carora verbul se conjuga, adica se acorda in numar si persoana cu subiectul; sunt in numar de patru: indicativ, conjunctiv, conditional, imperativ. Moduri nepersonale, numite astfel pentru ca nu ofera informatii asupra persoanei; sunt in numar de trei: infinitiv, participiu, gerunziu. TIMPUL arata cand se produce actiunea; poate indica: Simultaneitatea (prezent) Anterioritatea (trecut) Posterioritatea (viitor). Timpurile verbale pot fi: Timpuri simple (formate dintr-un singur element): prezent, imperfect, perfect simplu, viitor la indicativ; prezent si imperfect la conjuctiv; prezent la conditional, imperativ, infinitiv, gerunziu; prezent si trecut la participiu. Timpuri compuse (formate din doua sau trei elemente: auxiliarul essere sau avere conjugat + participil trecut): perfectul compus, mai mult ca perfectul, mai mult ca perfectul anterior, viitorul anterior la indicativ; perfect compus si mai mult ca perfectul la conjunctiv; trecut la condittional, infinitiv, gerunziu. Modul indicativ Este modul realitatii, al certitudinii, al obiectivitatii. PREZENTUL Exprima: O actiune in curs de desfasurare O obisnuinta Un adevar istoric, geografic, stiintific Un fapt intamplat demult (prezentul istoric) O actiune viitoare iminenta sau apropiata Un fapt pretins intotdeauna adevarat de proverbe sau zicatori IMPERFECTUL

27

Exprima: O actiune in desfasurare in trecut Simultaneitate in trecut intre o actiune in curs de desfasurare si o alta actiune de scurta durata O actiune obisuita, de durata sau repetata, referitoare la trecut O naratiune istorica O descriere in trecut PERFECTUL COMPUS (PASSATO PROSSIMO) Este un timp compus, format din essere/avere + participiul trecut al verbului de comjugat. Exprima: O actiune incheiata de putin timp O actiune petrecuta intr-o perioada de timp, mai lunga sau mai scurta, dar care include si prezentul O actiune incheiata cu mult timp in urma, care are efecte in prezent PERFECTUL SIMPLU (PASSATO REMOTO) Exprima o actiune trecuta, incheiata, fara legatura cu prezentul. MAI MULT CA PERFECTUL (TRAPASSATO PROSSIMO) Este format din essere/avere la imperfect + participiul trecut al verbului de conjugat. Exprima anterioritatea unei actiuni in raport cu o alta actiune trecuta, exprimata prin imperfect, perfect simplu sau perfect compus. MAI MULTA CA PERFECTUL ANTERIOR (TRAPASSATO REMOTO) Se formeaza din essere/avere la perfectul simplu + participiul trecut al verbului de conjugat. Exprima anterioritatea unei actiuni trecute in raport cu o alta actiune trecuta redata prin perfectul simplu; se traduce tot prin perfect simplu sau perfect compus. VIITORUL (FUTURO) Indica: O actiune care se va petrece in viitor O presupunere, o aproximare, o incertitudine, o indoiala O concesie Un imperativ aparent atenuat VIITORUL ANTERIOR (FUTURO ANTERIORE)

28

Este compus din essere/avere la viitor + participiul trecut al verbului de conjugat. Indica: O actiune care se va petrece inaintea altei actiuni viitoare O presupunere, o aproximare, o incertitudine in trecut. Modul conjunctiv Este modul incertitudinii, al indoielii, al presupunerii si al posibilitatii. Este folosit: Pentru a exprima un dubiu, o teama (si dupa verbe ca dubitare / a se indoi, avere paura / a-I fi frica, temere / a se teme) Pentru a exprima o dorinta sau o urare, un sentiment, o parere (si dupa verbe ca augurare / a ura, essere contento / a fi multumit, desiderare / a dori, pregare / a ruga, piacere / a-I placea, dispiacere / a-I parea rau, credere / a crede, dire / a spune, a zice, pensare / a crede, a se gandi, supporre / a presupune, trovare / a considera, a I se parea, ca si dupa alte verbe si expresii ale subiectivitatii). Pentru a exprima un indemn, un ordin, o vointa (si dupa verbe ca chiedere / a cere, esigere / a cere, a pretinde, ordinare / a ordona, a comanda, pretendere / a pretinde, volere / a vrea) Dupa expresii impersonale ca: possibile, impossibile / este posibil, imposibil, utile, inutile / este util, inutil, probabile / este probabil, peccato / este pacat, una vergogna / este o rusine. Pentru a exprima posibilitatea sau imposibilitatea in fraze conditionale In propozitii introduse de conjunctii sau locutiuni: qualora, quand`anche, nel caso che / in cazul in care, perch / ca sa, sebbene, bench / desi, prima che / inainte sa, senza che / fara sa, a patto che, a condizione che / cu conditia sa, affinch / cu scopul sa, ca sa, nonstante / in ciuda faptului ca, cu toate ca. Dupa pronume sau adjective indefinite Dupa superlativul relativ PREZENTUL Exprima: O actiune considerata posibila in raport cu un moment prezent sau viitor. Un indemn IMPERFECTUL Exprima: O actiune dorita, asteptata, considerata greu sau imposibil de realizat O actiune anterioara momentului prezent

29

TRECUTUL (PASSATO) Exprima: O actiune anterioara neincheiata O actiune anterioara incheiata MAI MULT CA PERFECTUL (TRAPASSATO PROSSIMO) Exprima: O actiune trecuta, incheiata, asupra careia nu se mai poate interveni O actiune trecuta, anterioara altei actiuni

30