Notiuni generale de toxicologie

Este stiinta care se ocupa de cunoasterea toxicelor, modul lor de actiune si mijloacele de prevenire si combatere a intoxicatiilor induse de acestea. toxicon=otrava (gr) toxon=arc

Se ocupa de s. toxice, de originea acestora, proprietatile fizice, chimice, biologice, de modalitatile si mecanismul de actiune, de izolare, identificare, dozare si masurile de combatere a actiunilornocive. Pt a apara animalele trbuiesc cunoscute: 1) originea substantelor: sintetice/naturale, daca sunt elaborate de pante(alcaloizi)/animale(veninuti)/mucegaiuri(micotoxine), /bacterii(nutret). 2) propietatile toxinelot, pt a intelege soarta lor in organism si pt a stabili metodologia de analiza. 3) mecanimele de actiune toxica, pt punerea in evidenta a receptorilor biochimici sau morfologice care duc ala leziuni biochimice sau alterari histologice. 4) izolarea, identificarea si supravegherea mediului, cat si pt a stabilii circuitul toxineor in oraganism. 5) stabilirea masurilor de combatere a nocivitatii toxicelor oprin tratare si masuri de profilaxie, prin fixarea pragului de toxicitate si a concentratiei admise.

Toxic. Totul este otrava, numai doza face ca s. sa nu fie. Este o s. care patrunsa in organism in cantitate suficineta determina tulburari ale functiilor fiziologice si/sau leziuni care pot duce la imbonlaviri(moarte); este orice substanta care patrunzand in organismiul viu, pe orice cale, o data sau de mai multe ori (la intervale foarte apropiate) in cantitati mari sau mici, provoaca trecator sau durabil, printr-o actiune ficzico-chimica, tulburari mau mult sau mai putin grave uneia sau mai multor functiuni putand provoca chiar moartea. Toxicele pot fi de origine exo/endogena. Toxina. Este o s. organica, mai frecvent de natura proteica, cu actiune toxicam produsa de organisme animale sau vegetale. Toxicoza. Este exprimare clinica a unei stari de intoxicatie.

Toxicologia se poate studia d.p.d.v : fiziologico-medical -> daca se studiaza aspectul asupra organismelor vii; chimic->daca se cerceteaza toxicul se identifica si se determia cantiatea lui. intoxicatiile provocate sau intentionate. medico-legal ->

Relatia toxic-medicament-aliment Orice molecula instabila termodinamic, la o t0 care depaseste 0 absolut, prezinta o reactivitate care in anumite conditii se poate exprima prin toxicitate. Sfera notiunii de toxic s-a largit foarte mult cuprinzand pe langa sunstante toxsice cunoscute, si s. folosite in domenii variare, inclusiv medicamente. Asemanarea dintre toxic si medicament a fost observata in antichitate (grecii la care farmacon insemna toxic, cu sens atat de medicament cat si de otrava) Al Birumi(in Cartea Dorgurilor): Tot ce se absoarbe se imparte in aliment si otravuri, iar intre cele 2 categorii se afla medicamentele care sunt vatamatoare fata de aliment si benefice fata de otravuri. Exista alimente medicamentoase si se medicamente toxice, de aceea toxicologia este un domeniu complex care necesita ample investigatii si conexiuni cu alte domenii care se impune ca necesitate, avand nevoie de un studiu permanent. Necesita colaborarea stransa intre 2 factori: chimistul toxicolog si medicul veterinar de medicina legala. CLASIFICARE S. TOXICE:

Dupa efectele produse de toxice in organism 1) Toxicele care produc moarte prin anoxie:

1)a) Toxice care determina anoxie prin combinarea cu Hb, sau prin transformarea acesteia intrun compus incapabil de a transporta O2 (CO, cianura, nitriti/nitrati, clorati. 1)b) care blocheaza enzimele respiratiei celulare (cinauri) 1)c) care distrug organele hematoformatoare (s. radioactive).

2) Toxicele corozive a caror actiune se exercita la nivelul suprafetelor de contact si asupra organelor de excretie: gazele iritante (NH3), s. alcaline caustice, aiczii corozivi, metalele grele.

3) Toxicele protoplasmatice si parenchimatoase. Actioneaza asupra celulelor si asupra capilarelor sangvine producand degenerescenta si tendinta la hemoragii: P, CCl4. Dupa natura fizica sau chimica a toxicului: 1) Tx anorganice: metale, metaloizi, acizi minerali, baze.

2) Tx organice: hidrocarburi, aclcooli, fenoli, acizi organi, esteri, pesticide organice, micotoxine. 3) 4) Alcaloizi S. organice nealcalozidice: glicozizi, compusi cianogenetice, saponine, fitotoxine. Dupa orginea s. toxice: 1) 2) 3) Tx de origine minerala. Tx de origine vegetala. Tx sintetice. Dupa provenienta si domeniu de utilizare a toxicului: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Pesticide Ingrasaminte chimice Medicamente Plante toxice Poluanti industriali Furaje cu micotoxie Toxine animale

Etiologia intoxicatiilor: Intoxicatiile pot fi ACCIDENTALE (ce apar in conditii naturale, sau in conditii create de om) si PROVOCATE (intentionate). Itx accidentale care apar in conditii naturale.

Apar sub actiunea s toxice acare se gasesc in mod obisnuit in natura, fara ca omul sa fi contribuit in vreun fel la raspandirea lor.(produse de minerale din natura, cu plante toxice, cu veninuti animale(himenoptere, reptile). Toxicele minerale pot fi ingerate odata cu apa de baut(se solubilizeaza usor florurile, nitarii, saurile de fier) sau indirect prin plantele in care se acumuleaza(seleniu, Cu, molibdeu). In cazul plantelor, intoxicatiile sunt cronice, iar in cazul apei sunt acute/subacute. Itx accidentale ce apar in conditii create de om.

Se datoreaza: poluarii industriale, poluarii cu pesticide, ingrasaminte chimice(pe baza de N, P, K), medicamente, aditivilor furajeri(ureea la rumegatoare provoaca mortalitate de 100% in 2 ore), consevarea necorespunzatoare a hranei(cand pot aparea micotoxine). Itx propriu-zise se datoreaza de obicei neatentiei, nestiintei si imprudentei. Itx medicamentose se pot datora erorii mdicului(iatropatie) prin cantitati de s.a. ce depasesc dozle maxime terapeutice sau prin prescrierea unor medicamente ce contin s.a. cu efect cumulativ sau medicamente care au efecte sinergice, cau care le potenteaza pe altele. Se mai pot datora efectelor adverse si intoxicatiile alimentare. Factorii care influenteaza toxicitate Gradul de toxicitate al unei s este dependent de numeroase cconditii numite factori de toxicitate; ei sunt dependenti de s sau de organismul animal. A) Factori dependenti de s. 1. natura chimica. Toxicitatea unor s variaza in functie de starea in care se gasesc: organica sau anorganica( compusii organici ai arsenului sunt mai putin toxici decat cei anorganici; acidul arsanilic si arsanilatii sunt organici iar acidul arsenios si arsenati sun anorganici). Compusii trivalenti ai arsenului sunt mai toxic decat cei pentavalenti. Gruparile chimice confera caracter hidro/liposolubil si implicit tipul de actiune biologica. Toxicitatea este mai mare/mica in functie de masa atomica si masa moleculara, fiind proportionala cu aceasta. Substituiera unor atomi/grupari de atomi intr-o molecula, in transfera aceteaia proprietatile si mai ales toxicitatea (CH4 este relativ inert, in schimb diclor/triclormetan sunt anestezice iar CCl4 este puternic tx. Introducera in molecula a unor grupari NO2 cu atomi de H duce la cresterea toxicitatii unui compus.) Scaderea toxicitatii se poate produce in cazul fixarii unui atom de H pe o amina tertiara si => aminoxidul cu toxicitate scazuta. Stereoionizarea determina variatii in timpul actiunii toxice..

SUBSTANE TOXICE: DEFINIIE, CLASIFICARE Substana toxic reprezint obiectul de studiul al toxicologiei i poate fi definit drept orice compus chimic capabil s produc alterri structurale i funcionale la diferite niveluri de organizare a materiei vii, alterri care se exprim pe plan clinic printr-o stare patologic, care poate s fie reversibil sau nu. Aceast definiie se refer la compuii chimici exogeni, care ptrund n organism din mediul exterior i care poart denumirea de xenobiotice. n principiu, conceptele de substan toxic i de otrav sunt sinonime, dar n realitate primul are un caracter general, n timp ce al doilea este utilizat atunci cnd folosirea compusului este intenionat, n special n scop criminal. Cea mai veche clasificare a substanelor toxice dateaz din vremea lui Dioscorides, care le clasifica dup originea lor n substane vegetale, animale sau minerale. n zilele noastre, se disting trei grupe de substane toxice n funcie de origine: ? Compui organici de sintez: o Poluani din aer, ap, alimente: CO, oxizi de azot, oxizi de sulf, hidrocarburi, particule, deeuri industriale, pesticide, fertilizani o Aditivi alimentari: conservani, antioxidani, colorani o Substane chimice din mediul de munc: metale grele, fluoruri, monoxid de carbon, hidrocarburi, alcooli, esteri, compui organometalici, nitro- i aminoderivai o Droguri: deprimante ale SNC, stimulante, halucinogene, etc o Medicamente o Pesticide o Solveni: hidrocarburi alifatice, hidrocarburi halogenate, alcooli alifatici, glicoli, hidrocarburi aromatice o Hidrocarburi aromatice policiclice o Cosmetice ? Toxine naturale: o Micotoxine: aflatoxine, tricocetene, etc o Toxine microbiene: toxina botulinic, toxina tetanic, etc o Toxine din plante (fitotoxine): alcaloizi, glicozide, etc o Toxine animale: veninuri de erpi, veninuri din insecte SUBSTANE TOXICE I TIPURI DE INTOXICAII 9 ? Substane anorganice: metale Alte criterii de clasificare in cont de organul int asupra cruia acioneaz substana, de mecanismul de aciune, sau de toxicitatea compuilor. Astfel, n Uniunea European, substanele toxice sunt clasificate n 4 clase de toxicitate, pe baza valorii dozei medii letale (DL50) determinate la obolani (Tabel II.1.): Tabel II.1.: Clasele de toxicitate n Uniunea European Intervalul DL50 (mg / kg) Clasa de toxicitate DL50 25

Foarte toxice 25 < DL50 200 Toxice 200 < DL50 2000 Duntoare 2000 < DL50 Neclasificate INTOXICAII: DEFINIIE, CLASIFICARE Intoxicaia este rspunsul organismului la ptrunderea unei substane toxice. Ea reprezint o stare patologic, reversibil sau nu, care se traduce printr-o modificare a structurilor celulare sau a metabolismului celular. Intoxicaiile se pot clasifica dup dou criterii principale: ? criteriul clinico-evolutiv - intoxicaii acute - intoxicaii cronice ? criteriul social-juridic - intoxicaii voluntare = intenionate - intoxicaii involuntare = accidentale 1. Clasificarea conform criteriului clinico-evolutiv 1.1. Intoxicaiile acute apar n urma ptrunderii n organism a substanei toxice n doz relativ mare, o singur dat sau de mai multe ori ntr-un interval de 24 de ore. Simptomatologia apare n general brusc, este bine conturat i evolueaz rapid. Exist ns i substane toxice cum ar fi fosforul, taliul sau paraquatul, n cazul crora simptomatologia nu se instaleaz dect dup cteva zile sau sptmni de la absorbie. Evoluia poate conduce la decesul intoxicatului sau la recuperarea TOXICOLOGIE GENERAL 10 total sau parial a acestuia. n ultimul caz pot s rmn sechele sau leziuni persistente. Dependent de doza absorbit i de modul de evoluie, intoxicaiile acute pot fi subclasificate la rndul lor n: ? intoxicaii supraacute ? intoxicaii acute propriu-zise ? intoxicaii subacute Intoxicaiile supraacute survin n urma absorbiei unor doze mai mari dect dozele letale, simptomatologia fiind aproape instantanee i aprnd la cteva minute sau ore de la expunere. De cele mai multe ori aceste intoxicaii sunt letale. Intoxicaiile subacute survin n urma absorbiei unor doze mici de substan toxic, simptomatologia este moderat, apare dup o perioad de laten, iar uneori este subclinic, fr manifestri evidente, chiar dac se produc perturbri la nivele biologice distincte. Intoxicaiile acute sunt n rile dezvoltate una din principalele cauze de spitalizare a persoanelor sub 30 de ani. Se constat c frecvena acestor intoxicaii este de peste 50% la sexul feminin, c grupa de vrst cea mai afectat este cea sub 13-14 ani, c peste 80% din intoxicaii se produc la domiciliu i peste 70% sunt accidentale. Clasele de substane implicate n producerea intoxicaiilor pot s difere

de la o ar la alta, n funcie de gradul de industrializare sau caracteristicile culturale. Astfel, n rile dezvoltate sunt mai frecvente intoxicaiile cu medicamente (analgezice, antidepresive, sedative-hipnotice, stimulante i droguri, medicamente cardiovasculare), n timp ce n rile n curs de dezvoltare se ntlnesc mai ales intoxicaii cu produse agricole (pesticide, ciuperci otrvitoare) sau produse industriale (alcool metilic, produse petroliere) i menajere (sod caustic, detergeni, decapani, solveni, etc.). 1.2. Intoxicaiile cronice se produc n urma absorbiei repetate de doze mici de substan toxic. Aciunea toxic se datoreaz fie acumulrii substanei n organism, la nivelul diferitelor organe sau esuturi, fie sumrii efectelor lezionale n decursul timpului, cu apariia unor stri patologice. Modificrile care apar sunt adesea latente (subclinice), dar pot s devin manifeste n cazul scderii condiiei fiziologice generale sau a mobilizrii substanei toxice din depozite, cnd se produce o intoxicaie acut prin creterea nivelelor sanguine ale toxicului. Cauzele cele mai frecvente ale intoxicaiilor cronice sunt utilizarea necorespunztoare a medicamentelor, produselor industriale i pesticidelor, contaminarea mediului i toxicomaniile.