Sunteți pe pagina 1din 33

Valorificarea deseurilor

provenite din construcţii şi

demolări.

deseurilor provenite din construc ţ ii şi demol ări . METODE ŞI POSIBILITĂŢI DE VALORIFICARE A

METODE

ŞI POSIBILITĂŢI DE

VALORIFICARE A DEŞEURILOR

Istoric

Istoric  Civilizaţia romană oferă un exemplu remarcabil de valorificare a deşeurilor din demolări prin

Civilizaţia romană oferă un exemplu remarcabil de valorificare a deşeurilor din demolări prin încorporarea bucăţilor de cărămidă, ţiglă în

materiale numite “Caementum” şi “Betunum” liate

cu var hidraulic (cimentul roman) sau cu var şi tuf vulcanic măcinat.

Din punct de vedere istoric deşeurile din demolări

au mai cunoscut o largă valorificare în Europa de

Vest, imediat după al doilea război mondial.

Valorificarea deşeurilor din construcţii şi

demolări

Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări  Pentru o demolare şi o reconstrucţie rutieră, dacă se

Pentru o demolare şi o reconstrucţie rutieră, dacă se

realizează reciclarea pe loc a deşeurilor reutilizabile,

economia totală de materiale poate reduce cu 50 % cheltuielile totale de ale lucrării, astfel:

70 % reducerea cheltuielilor de transport;

20 % reduceri din preţul mai mic al materialelor recuperate;

10 % reduceri din micşorarea taxelor de depozitare ale deşeurilor.

Criza de resurse naturale coroborată cu

creşterea preţurilor de depozitare a deşeurilor stimulează companiile

industriale să adopte soluţii de valorificare/ livrare a deşeurilor proprii în

condiţii avantajoase către utilizatorii care

le valorifică sau să accepte deşeuri externe ca materii prime de substituţie

(tranzacţiile fiind favorabile din punct de

vedere economic).

Cheltuilelile de transport deţin o pondere importantă în totalul

cheltuielilor de reciclare a deşeurilor .

Reciclarea deşeurilor la locul de producere este soluţia optimă (cea mai avantajoasă). Ex: reciclarea deşerilor ceramice în fabricile de ceramică fină.

Evaluarea proiectelor de valorificare a deşeurilor

 

necesită informaţii despre:

Locul de producere şi tipul activităţii industriale;

Costurile totale pentru producţie, tratare, preparare (mărunţire, purificare, uscare etc.)

Cantitatea produsă anual şi frecvenţa producţiei

 

(continuă / sezonieră);

Constanţa caracteristicilor fizico-chimice

Garanţia de conformitate a parametrilor cantitativi.

Instabilitatea proprietăţilor fizico-chimice ale deşeurilor este un factor limitativ al reciclării acestora.

Mentalitatea conservatoare a factorilor de decizie

care preferă materiile prime clasice pentru că prezintă certitudinea performanţelor tehnice ale produselor finite.

Deşeurile ce prezintă interes pentru un anumit

domeniu al construcţiilor vor trebui să se încadreze în parametrii impuşi de reglementările şi cerinţele

tehnologice cerute.

construcţiilor vor trebui să se încadreze în parametrii impuşi de reglementările şi cerinţele tehnologice cerute.

Opţiunile de valorificare – cooperare pe termen lung între un furnizor şi un utilizator de deşeuri sunt avantajoase

pentru că:

Este suficientă o singură etapă de evaluare economică, tehnică şi ecologică a reziduurilor furnizate/acceptate; Nu este necesară identificarea de noi furnizori; Sunt mai uşor de respectat contractele şi alte obligaţii financiare; Se stabileşte încrederea şi deprinderea de a obţine/furniza deşeuri la parametrii negociaţi privind calitatea, cantitatea şi preţul.

Marii consumatori de resurse sau companiile

producătoare de importante cantităţi de deşeuri sunt implicate în reţele reciclare.

Marii consumatori vor constitui companiile centrale

în reţea care definesc structura de reciclare, pentru care oferta (sau furnizarea) constantă de materiale reziduale

(reciclate ca materii prime) are importanţă vitală.

care oferta (sau furnizarea) constantă de materiale reziduale (reciclate ca materii prime) are importanţă vitală.

Lipsa informaţiilor despre opţiunile potenţiale de reciclare şi tehnologiile de reciclare existente determină depozitarea deşeurilor reciclabile generând, implicit, impact asupra mediului. Companiile specializate în reciclarea deşeurilor pot îmbunătăţi situaţia, în vederea reducerii deficitului de informaţii în acest sens.

Ca urmare apar pe piaţă firmele specializate în tratarea deşeurilor, în corelaţie cu tendinţele de extindere a valorificării deşeurilor industriale.

Iniţial, caracterul inert şi potenţialul redus de poluare a deşeurilor granulare din industria materialelor de construcţii a încurajat depozitarea. S-a constatat în timp, că datorită cantităţilor mari generate depozitarea afectează factorii de mediu. Metoda competitivă de gestionare o reprezintă valorificarea, corelată cu potenţialul economic şi tehnologic al companiilor din industria materialelor

de construcţii, şi ţinând cont de restricţiile legislaţiei

de mediu.

Industria materialelor de construcţii realizează, în

corelaţie cu volumul producţiei şi performanţele tehnologice, subproduse şi deşeuri reciclate, preponderent în mod direct.

Deşeurile provenite din industria materialelor de

construcţie se reciclează în:

Construcţii ca:

Agregate – pentru blocurile de zidărie din beton uşor sau pentru mortarele de zidărie;

Filere – pentru şape, tencuieli şi materiale de finisaj;

În lucrări de geotehnică şi fundaţii ca:

Straturi de egalizare şi umpluturi la clădiri, drumuri cu trafic redus;

Materiale stabilizate cu lianţi hidraulici, pentru fundaţii rutiere (trafic local).

drumuri cu trafic redus;  Materiale stabilizate cu lianţi hidraulici, pentru fundaţii rutiere (trafic local).

Nisipuri rezultate de la balastiere: utilizate în construcţii; Calcar subgabaritic de la exploatările de calcar (CaCO 3 ): producerea varului;

Steril din carierele de piatră: lucrări de finisaje (tencuieli decorative, pardoseli);

Deşeuri din tehnologia lianţilor: reintroducerea în procesul tehnologic sau în amestec cu zgura pentru obţinerea materialelor compozite; mai pot fi utilizate în construcţii rutiere pentru stabilizarea

pământurilor.

Deşeuri din instalaţiile de filtrare ale cuptoarelor de var:

materie primă pentru fabricarea cimentului;

absorbant pentru SO x la desulfurarea cărbunilor în centrale termice, a cocsului în industria metalurgică, a subproduselor petroliere în industria petrochimică;

Deşeuri din tehnologia materialelor ceramice:

Deşeurile “crude” se reintroduc în procesul tehnologic;

Deşeurile rezultate după ardere se mărunţesc şi se utilizează ca şi degresant sau agregat;

Deşeuri din tehnologia materialelor izolante: se

reutilizează pe amplasament, datorită costurilor

importante (ex: se produc saltele din deşeuri de fibră

de sticlă, iar deşeurile de fibrilizare se retopesc).

importante (ex: se produc saltele din deşeuri de fibră de sticlă, iar deşeurile de fibrilizare se

Deșeuri din demolări

Deșeuri din demolări  Scoaterea din exploatare a construcţiilor cu avarii profunde de structură care necesită

Scoaterea din exploatare a construcţiilor cu

avarii profunde de structură care necesită

pentru consolidare cheltuieli mai mari decât pentru demolare;

Sistematizarea unei zone teritoriale în care se găsesc construcţii care nu pot îndeplini caracteristici funcţionale speciale pentru domenii socio-economice prioritare sau cu

beneficii asupra unui segment important al

populaţiei.

Direcţii de valorificare a deşeurilor din demolări

Reciclarea ca agregat recuperat pentru lucrări

de construcţii şi betoane;

Reciclarea unor componente (fier vechi, metale neferoase, sticla ş.a.) ca resurse de

materii prime în alte activităţi industriale;

Eliminarea componentelor nereciclabile (depozitare, incinerare etc.).

prime în alte activităţi industriale;  Eliminarea componentelor nereciclabile (depozitare, incinerare etc.).

Se utilizează, mai ales, în amestec cu agregate naturale, în lucrări geotehnice, pentru umpluturi în construcţii rutiere şi la obţinerea

betonului de fundaţii uşoare.

Performanţele şi utilitatea depind de caracteristicile fizico-chimice şi mecanice

iniţiale ale betonului demolat precum şi de

tehnologia de prelucrare a deşeurilor.

fizico- chimice şi mecanice iniţiale ale betonului demolat precum şi de tehnologia de prelucrare a deşeurilor.

Situaţia actuală privind deşeurile din demolare

Sunt în cantităţi mari şi foarte mari;

Demolările generează impact asupra mediului prin: zgomot, praf, cantităţi enorme de

materiale eterogene de mari dimensiuni care

trebuie îndepărtate;

Necesitatea spaţiilor de depozitare, chiar şi

temporară;

Transportul deşeurilor din demolări.

Aplicaţii la nivel mondial

Aplicaţii la nivel mondial  Ecluza Berendrecht din portul Anvers (Belgia) , cea mai mare din

Ecluza Berendrecht din portul Anvers (Belgia) , cea mai mare din lume:

- 500 m lungime,

- 68 m, lăţime,

- 18 m adâncime

Ecluza

Berendrecht

din portul

belgian

Anvers

Ecluza Berendrecht din portul belgian Anvers

Aplicaţii la nivel mondial

Aplicaţii la nivel mondial  Construcţii rutiere în Ţările de Jos;  Terasamente pentru căi ferate;

Construcţii rutiere în Ţările de Jos;

Terasamente pentru căi ferate;

Utilizarea în reţeta de fabricaţie a betoanelor

înlocuind agregatele naturale;

Lucrări în domeniul geotehnic.

Ponderea materialelor din demolări

Ponderea materialelor din demolări  80 % beton din structură şi elementele de zidărie  20

80 % beton din structură şi elementele de zidărie 20 % alte materiale:

Sticlă Deşeuri metalice diverse (fier, oţel, ţevi de Pb etc.) Plastic Cabluri electrice Lemn Diverse materiale ceramice Azbociment.

Prelucrarea deşeurilor de beton din demolări

Prelucrarea deşeurilor de beton din demolări a) prelucrarea primară prin concasare şi sortare a agregatului grosier;

a) prelucrarea primară prin concasare şi

sortare a agregatului grosier;

b) prelucrarea secundară, prin concasare şi

sortare secundară, cu obţinerea de agregat

reciclat pentru stratul de bază, în lucrări de drumuri;

Purificarea

Separarea manuală a impurităţilor grosiere Deferizare Separare hidraulică (spălare) a fracţiunii fine; Separare prin flotaţie a fracţiunii uşoare şi foarte fine

Operații

tehnologice

de

recuperare

a deșeurilor din demolări

Operații tehnologice de recuperare a deșeurilor din demolări

Factori care limitează utilizarea deşeurilor din

demolări

Factori care limitea ză utilizarea deşeurilor din demolări  Insuficienta cunoaştere a aplicaţiilor betonului

Insuficienta cunoaştere a aplicaţiilor betonului reciclat de către partenerii realizării construcţiei;

Neîncrederea celor care, deşi au cunoştinţă de

posibilităţile de aplicare ale betonului reciclat,

îl consideră incert d.p.d.v. calitativ;

Aspecte economico-financiare determinate de

costul prelucrării.

Prescripţiile tehnice de utilizare ale betonului reciclat includ:

tehnice de utilizare ale betonului reciclat includ:  Caracteristicile tehnice impuse agregatului reciclat;

Caracteristicile tehnice impuse agregatului reciclat;

Domeniile de aplicare ale betonului reciclat, în funcţie de clasele de rezistenţă şi durabilitate;

Valorile de calcul a compoziţiei admisibile

pentru betonul reciclat.

Pentru clasele inferioare de beton, unde rezistența agregatului are un rol secundar, nu se constată, în general, o micșorare importantă a rezistenței la

compresiune, dacă se înlocuiește pietrișul din agregatul

natural, cu agregat reciclat.

Rezistențele mecanice ale betoanelor cu agregate reciclate sunt determinate de parametri compoziționali și tehnologici, considerați factori de influență.

S-a constatat că, agregatul natural influențează pozitiv rezistența betonului, atunci când clasa de rezistență a

betonului de proveniență pentru agregatul reciclat este

superioară clasei de rezistență a betonului de referință

cu agregat natural. (Gheorghe, M., 1999)

reciclat este superioară clasei de rezistență a betonului de referință cu agregat natural. (Gheorghe, M., 1999)

Durabilitatea betonului reciclat nu este suficient

cercetată;

Permeabilitatea față de apă a betonului reciclat este pe termen scurt de 2-3 ori mai mare decât a betonului cu agregat natural, iar după 90 zile, raportul scade la aproape 1,5.

Rezistența la îngheț - dezgheț prezintă, în general, valori inferioare față de betonul de referință cu agregate

naturale.

Durabilitatea slabă a betonului reciclat este un factor de risc, la stabilirea domeniilor de aplicare. Elementele din beton reciclat sunt utilizate cu rezultate buneîn medii cu umiditate redusă, cu vartiații de temperatură peste limita de îngheț.

sunt utilizate cu rezultate buneîn medii cu umiditate redusă, cu vartiații de temperatură peste limita de

Calitatea materialelor reciclate

Calitatea materialelor reciclate Agregatele şi betonul reciclat sunt supuse procedurii de certificare a calităţii,

Agregatele şi betonul reciclat sunt

supuse procedurii de certificare a

calităţii, înainte de a fi reutilizate în

lucrări de infrastructură sau în alte

construcţii.

Reciclarea îmbrăcăminților rutiere

Reciclarea îmbrăcăminților rutiere  Este una din cele mai eficiente și mai utilizate metode de reciclare

Este una din cele mai eficiente și mai utilizate metode de reciclare a agregatelor minerale. Este utilizată datorită costurilor mari ale

bitumului de calitate, lianților și aditivilor,

dar și costurilor legate de transport car emăresc mult cheltuielile de întreținere ale

drumurilor.

Recondiționarea și corectarea dozajelor de bitum necesare unei îmbrăcăminți rutiere, pentru redarea performanțelor inițiale, are la bază 3 procedee:

Retratarea îmbrăcăminții prin malaxarea pe loc cu un liant (ciment sau emulsie bituminoasă), cu constituirea unui strat de bază tratat, aplicabil pentru drumurile vechi, cu tarfic

redus;

Regenerarea la cald, pe loc, cu un strat nou, aplicabil drumurilor cu strat de rulare degradat;

Reciclarea agregatelor de scarificare, stocate în depozitul

central al instalației de produs mixturi asfaltice, cu adaos de

liant bituminos și agregate noi, proces aplicabil îmbrăcăminților rutiere vechi, cu deteriorări importante.

S-a investigat potențialul de reciclare a pavimentelor asfaltice recuperate, ca agregate în betoane cu ciment.

S-a observat că pot fi utilizate în lucrări rutiere cu solicitări reduse (pasaje, drumuri locale, rigole) precum și în lucrări de stabilizare a

straturilor de fundare rutiere.

Betoanele cu agregate reciclate din îmbrăcăminți asfaltice au tenacitate mai mare, fiind utilizabile pentru realizarea de suprafețe absorbante de șocuri mecanice.

Deșeurile din materiale de construcții sau cele din demolări pot fi utilizate cu rezultate bune ca materii prime

secundare în procese tehnologice sau în

 

lucrări de construcții, bine definite, evitând astfel împovărarea mediului cu

acele cantități mari și foarte mari de

deșeuri cu caracter inert care în cazul

depozitării ocupă suprafețe importante de

teren, ce pot fi utlizate în alte scopuri mult mai importante.