1.

Cititor: dup marijuana, cea mai profitabil cultur este zmeura

Lucian Davidescu

31-10-2012 12651 citiri 23 recomandri 4 comentarii

Investiie pentru un hectar: 11000 euro. Costuri curente: 2000 euro. ncasri: 18000 euro. Profit din anul al doilea: 16000 de euro. Cam aa arat pe scurt reeta descris de Romania Garden ntr-un comentariu postat la versiunea original a articolului despre culturile profitabile pe suprafee mici.

Zmeura se poate da en-gross la 6 lei kg pentru fabricile de iaurturi i sucuri iar mugurii la fabricile de medicamente. ntr-un tir intr 15000 kg ambalate n ldie i cte 6 caserole la ldi. Ldiele, caserolele i oamenii (40 la numr) te cost 7500 de RON pentru a ncrca un tir. Preul unui tir este de peste 90000 RON. Dac ai soi frumos, gen remontat, poi da la distribuitorii care bag marfa n magazinele mari i care i dau pe kg 45 RON. n supermarket, un kil de zmeur este 100 sau 110 RON. Eu am un hectar pus de zmeur i anul viitor intenionez s mai pun cte oi putea s cumpr. Investiia a fost urmatoarea: - Un minitractor japonez care a costat 1600 euro el i 1400 accesoriile c discul a fost cadou.

- Butai care m-au costat n primul an vreo 2000 de euro i am acoperit cu ei un sfert de hectar. Dup un an mi-am scos lstari si butai de am umplut tot hectarul. Ea la origine este o tuf, care crete cam de la Dumnezeu. O cultur are o durat de via de 15 ani. Nu este ca grul care necesit nsmnare anual etc. Dac pui un soi ca remontatul i unul care produce toamna trziu poi scoate cam 14000 kg de 3 ori pe an (trei luni consecutive). Piaa de desfacere este Danone i Tnuva ia de v bag 2 zmeurici ntr-un pahar de iaurt. Peste zmeur nu este dect marijuana ca i profit la hectar : ) ) ) Nota redaciei! Acest exemplu nu este o recomandare de investiie ci trebuie tratat mai degrab ca un reper, din urmtoarele motive:

1. Att preurile ct i costurile descrise n exemplu difer de cele de pe pia.

Diferenele se compenseaz una pe alta, ducnd calculul aproape de realitate, dar totui cu o marj de eroare important.

2. Condiiile descrise sunt cele ideale, ns n practic unui fermier fr experien n

cultur i va fi foarte greu s ndeplineasc parametrii de producie i s se fereasc de cheltuieli neprevzute. Prudent este un calcul n care cultura se amortizeaz n cursul anului al treilea iar profitul este la jumtate din valoarea maximal vehiculat.

3. O pia att de mic poate aduce profituri grase cnd sunt doar cteva zeci de
hectare n toat ara. Dar exact publicitatea n jurul profiturilor este n msur s duc la corecia rapid a cotaiilor: dac prea muli vor cultiva brusc zmeur, o bun parte din producia lor risc s rmn nevndut indiferent de pre. De aceea, recomandarea agrointel este s alegei ce plantai n funcie de calculele proprii i de cererea pe care o vedei cu ochii dumneavoastr sau s cutai consultan de specialitate. Anul viitor, este posibil ca alt cultur s fie cea mai profitabil dup marijuana. Cea mai bun strategie este s fii printre pionierii unei culturi, apoi cnd alii intr pe pia i duc preurile n jos s le vinzi rsaduri sau butai.

2.
Revin n actualitate depozitele de fructe
Iul15 Afaceri

Realizarea produciei de fructe implic valorificarea acesteia competitiv i la un pre care trebuie s acopere cheltuielile de producie. Pentru ca o livad s devin rentabil ea trebuie s realizeze producii mari, din soiuri care se cer pe pia i pentru care se muncete, cu cheltuieli mari, un an ntreg. Dar ce te faci cnd ai producie mult, care n unii ani se stric stnd pe stoc, n condiii necorespunztoare, fapt ce te oblig s vinzi chiar n pierdere? Aa se ntmpl uneori cu prunele, caisele dar mai ales cu cireele, fructe perisabile care nu pot fi depozitate n oproane mai mult de o zi. Valorificarea a fost i a rmas o problem De-a lungul anilor, inginerul Petre Eremia a construit patru depozite cu frig n judeul Buzu, care funcionau greoi, cu cheltuieli mari, necesitnd personal mult. n plus, de multe ori nici nu puteau pregti marfa la parametrii necesari, prercirea fcndu-se adesea direct n maini, mai ales atunci cnd livrau la export. n anul 2004, cnd n livada de la Lacu Rezi, pe care o administreaz n prezent, nu avea depozit, fructele se pregteau n cmp i erau livrate la pia n ziua recoltrii, la preul zilei. Cireele, caisele i prunele destinate exportului erau sortate tot n cmp i prercite n maina frigorific pe care, n cel mai fericit caz, o ncrcau ntr-o zi, de multe ori chiar dou. Realiza pe atunci peste 400 t de caise, 200 t de prune i 100 t de ciree, iar dac ar fi avut la acea vreme depozit, atunci valoarea obinut la vnzare ar fi fost dubl. Anual, la apariia prunelor, preul de valorificare este cu mult sub cel de producie, cel puin pe plan intern. La export ns se asigur preuri mai bune. Soluia este pstrarea fructelor n depozit pn la deblocarea pieei, att cea intern ct i cea extern, lucru care se ntmpl de regul n prima decad a lunii octombrie, cnd, la prune de exemplu, preurile sunt duble fa de momentul recoltrii. Cu nimic mai prejos dect n Occident La ferma de la Lacu Rezi, Cristi i Petre Eremia, tatl i fiul aadar, au realizat un depozit de frig performant, construit dup un proiect olandez, la care constructorul asigur i service-ul necesar. Acesta este complet automatizat, toate comenzile i toi parametrii fiind reglai direct prin calculator. Acum, la caise ntreaga marf se vinde dup ce n prealabil a trecut prin depozit, timpul de staionare i temperatura fiind diferite: 6C pentru marfa livrat la intern i 3C pentru cea care merge la export. Interlocutorii ne spun cu mndrie c negustorii lor au fost foarte mulumii de marfa rcit nainte, iar clienii externi i-au felicitat. Fapt este c depozitul cu frig schimb complet posibilitile de valorificare.

Astfel, cireele i caisele pot fi inute n celule 20-25 de zile dup recoltare, prunele ase sptmni, pn cnd preul de vnzare crete, iar merele ntre 5 i 8 luni, pn n aprilie sau chiar iunie anul urmtor. Dotarea, la nivel mondial Depozitul cu frig construit de SC Comly SRL a fost realizat ntr-un opron vechi, cu materiale speciale, ventilatoare i agregate frigorifice, toate aduse din Italia. Conceput pentru derularea a 2.000 de tone de fructe livrate dup recoltare, depozitul are o capacitate de pstrare, peste iarn, de 200 tone de mere. Este alctuit din ase compartimente: primul, fr frig, care se folosete pentru paletizarea ldielor aduse din cmp; urmeaz camera de prercire cu o capacitate de 16 tone unde se aduce marfa din cmp la o temperatur de 30-40C i se prercete la 10C n patru ore; de aici paleii cu ldiele de fructe trec n sala de sortare, unde se pregtesc i se ambaleaz fructele n funcie de cerine, aici temperatura fiind constant de 10C. Fructele astfel pregtite trec n ultimele dou compartimente unde are loc rcirea la 1-3C sau, cum este cazul merelor, pstrarea peste iarn. Depozitul construit de inginerul Eremia a costat 90.000 de euro, din care 70.000 au fost asigurai de guvernul olandez. Ar mai fi de precizat c, pentru a nu se strica, fructele trebuie s fie libere de boli i duntori, n caz contrar investiia fiind nejustificat. Cheltuielile realizate se pot recupera din primul an, de aceea fermele care au minim 20 ha de livad comercial trebuie s aib un astfel de depozit, de dimensiuni mai mari sau mai mici, important fiind s respecte principiile amintite. Valentina OIMU
depozite, dotari, fructe, occident, valorificare Lasa un comentariuTrackback

Comentarii

zlate nicolae iulie 16th, 2010 la 11:02 AM

articolul despre depozitele de fructe este interesant. cred ca construirea de depozite ar trebui analizata dupa ce o echipa de specialisti si din decidenti ar face o vizita de studiu in italia as zice in orasul cesena. acolototi fermierii eunt asociati in cooperative agricole. acestia cultiva pamantul pe care il are in proprietate si aduce productia la capatul pacelei. cooperative transporta productia la sediul firmei acolofructele sunt spalate,sortate si ambalate si depozite cu mediu controlat. tot cooperativa valortifica marfa obtinuta .iar profitul se repartizeaza si pentru productia bruta depusa spre pastrere si valorificare .

zlate nicolae iulie 16th, 2010 la 12:25 PM

in anul 1970 in calitate de salariat al statiunii de cercetare agricola di oradea am facut o vizita de serviciu la fabrica de masini de sortat si impachetat fructe R O D A din cesena. ce am aflat: agricultura nu se facea ca amatori ci dupa reguli bine stabilite. ex.datorita concurentei grecilor italienii proprietari de livezide pe dealuri au fost obligati sa renunte la producerea fructelor in livezi situate pe dealuri . statul i-a incurajat si sprijinit sa impadureasca terenurile respective fermierii de la ses au infiintat ferme pomico9le s-au unit in cooperative agricole care

preluau intreaga productie de fructe o sortau o impachetau si valorificau pe piata europeana. in anii urmatori producatorii de piersici de ex din romania au fost scosi de pe piata fiindca nu tineau pasul cu calitatea si pretul . in perioada 1960 197o in unitatea noastra pe baza planului de dezvoltare am amenajat terase pe care s-au plantat pomi fructiferi. exact invers de cum faceau cei cu care concuram pe piata europeana a fructelor. in anul urmator 1971 in europa s-a ivit asa zisul razboi al perelor, care a constat in faptul ca producatorii de pere din australia au invadat europa centrala cu pere proaspete aduse cu avioanele iar producatorii de pere din europa n-au putut face fata cu pretul.in anul 1970 am apreciat ca agricultura romaniei din sectorul de stat era ramasa in urma cu cca. 50 de ani. acum dupa ce am vazut cum arata terenul dupa aplicare legii 18 cred ca suntem la nivelul anilor nedefiniti. pe terenurile din patrimoniul s c a se recoltau anual cca 30 -35 mii de tone de fructe acum aproape nimic. nici macar aceste terenuri daca nu sunt cultivate nu sunt nici macar impadurite. din aceste motive si nu numai trebuie ca dezvoltarea productiei de fructe si nu numai sa se faca pe baza unor studii iar alocarea resurselor financiare sa fie dirijate tinand cond de faptul ca participam cu voia sau fara voia noastra la concurenta globala.mai vreau sa vin cu un argument.olanda s-a redresat dupa razboi prin productia de lapte si produse din lapte. in acea perioada s-au infiintat mii de fabricute de prelucrarea laptelui acum in olanda sunt in exploatare 6 fabrici de lapte fabricutele de lapteau ajuns centre de preluare si pastrarea laptelui. tot in olanda 3600 de brutarii au falimentat fiindca un producator de paine din germania a investit in fabrici mari si performante de paine si produse de panificatie. asaq ca infiintarea unor depozite mici de fructe trebuie gandita in functie si de evolutia comertului cu fructe global daca acum se apreciaza ca undepozit la 20 ha de pomi este rentabil cred ca ar trebui incurajata cooperarea fermierilor si construirea depozitelorpe baza unor studii competente

3.

Cum sa iti faci o ferma pomicola

Share on facebookShare on linkedin Infiintarea unei ferme pomicole costa in jur de 10.000 de euro - 30.000 de euro pe hectar, iar suprafata medie cu care se poate incepe este de 5 hectare. Fermierii cu experienta spun ca recuperarea investitiei se realizeaza in maxim doi ani, pentru ca toate soiurile de fructe sunt rentabile. Exista loc pe piata pentru infiintarea unei ferme pomicole. Cine zice ca nu are cui sa vanda nu este serios. Hipermarketurile vand fructe venite din afara, spune pentru startups.ro fermierul Voica Gheorghe, care detine 5 hectare de plantatie de mar in Arges. El spune ca toate soiurile de fructe sunt profitabile, insa unele sunt mai greu de gasit in Romania, precum piersici, pere, caise sau cirese. Zonele cu potential mai mare sunt cele din sudul tarii, pe malul Dunarii. In

Dobrogea, fermierii spun ca se poate cultiva piersic, cais si cires, iar marul este potrivit pentru zona subcarpatica (Prahova, Valcea, Arges, Gorj si Dambovita). In ultimii 20 - 25 de ani, pomicultura s-a dezvoltat in zonele favorabile, cele mai mari culturi din punct de vedere al suprafetelor cultivate si al numarului total de pomi cultivati fiind in judetele din zona subcarpatica a Olteniei si Munteniei, mai ales in judetele Arges, Valcea, Prahova, Buzau, Dambovita, Olt si Dolj, si in centrul si nord-vestul Transilvaniei, in judetele Bistrita Nasaud, Salaj, Satu Mare, Mures, Maramures si Bihor. Cine are cinci hectare de plantatie poate trai binisor, dar ar trebui sa puna culturi anuale horticole (ardei, vinete etc) sau fructe precum capsuni, care acopera cheluielie curente si care ajuta la crearea unui profit rapid, adauga Voica Gheorghe. Fermierii care practica pomicultura de ani buni ii sfatuiesc pe antreprenorii interesati de domeniu sa inceapa cu o livada de suprafata mare (peste 5 hectare), insa fara a depasi 25 de hectare. Costuri Voica Gheorghe spune ca un hectar de plantatie de mar superintensiv costa in jur de 30.000 de euro, in acest pret intrand plantatia, utilajele si mana de lucru. Pentru un hectar este nevoie de un singur angajat care sa culeaga fructele. O plantatie de prun este ceva mai ieftina, aproximativ 10.000 de euro (400 - 500 de pomi la hectar). Fara utilaje, o livada de pomi fructiferi poate fi infiintata cu circa 3.000 de euro, fara a include aici costul terenului. Pe langa investitia initiala, este nevoie de investitii suplimentare dupa doi - trei ani. Este nevoie de material saditor, teren, intretinere timp de doi - trei ani, pana intra pe rod. De asemenea, trebuie luate in calcul substantele, motorina si magazia, spune Samoila Constantin, fermier care detine in arenda 12 hectare in Arges. Pana cand soiurile ajung la maturitate, fermierul trebuie sa investeasca anual. Oprea Ion, presedintele Asociatiei Pomicultorilor Damboviteni, spune ca in cazul unor soiuri la care se aplica cateva tratamente cu insecticide, costurile sunt mici. In schimb, pentru soiurile traditionale este nevoie de 4.000 de lei - 5.000 de lei la hectar, cost anual pana cand pomii ajung la maturitate. In general, daca se folosesc tehnologii noi, ferma incepe sa aduca profit din al doilea an de functionare. Desi toate soiurile sunt profitabile, fermierii spun ca marul face o productie mai mare, caisul ofera o productie nesigura in anumiti ani, iar prunul aduce productie abia dupa patru - cinci ani. Preturile mari la infiintarea fermei sunt generate si de costurile utilajelor necesare. Una dintre solutiile sugerate de femieri este achizitia din Romania sau improvizarea unor utilaje minim necesare. La noi, neexistand o industrie pomicola, utilajele vin din Italia, unde sunt foarte scumpe. Aici este necazul - nu e rentabil daca cumperi scump utilaje din afara si vinzi ieftin fructele, explica Voica Gheorghe. Programe de finantare Potrivit Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), producatorii agricoli pot accesa masura 112 - Modernizarea exploatatiilor agricole din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (conditiile sunt detaliate in ghidul solicitantului postat pe site-ul ministerului). Solutiile sunt insa doar pentru producatorii din sectorul pomicol care au deja ferma si doresc sa o modernizeze. Conform HG 1078/2008 si a Ordinului 694/2008, grupurile de producatori recunoscute preliminar din sectorul de legume fructe pot beneficia de sprijin financiar in valoare de 75% din valoarea investitiilor eligibile cuprinse in planul de recunoastere, investitii care pot include si depozite, echipamente pentru sortare, ambalare, conditionare. Proiect din banii olandezilor In urma cu sase ani, Petre Eremia a castigat un proiect sprijinit de guvernul olandez. Chiar daca nimeni nu i-a acordat vreo sansa, fermierul a dezvoltat o livada in inima Baraganului, cu cei 350.000 de euro primiti de la olandezi. Cu acesti bani a plantat 5 hectare de livada, a adaugat un depozit, un sistem de irigatie si un sistem de imprejmuire. In prezent, fermierul detine 70 de hectare de livada superintensiva la Insuratei, in Braila si vinde in Turcia cirese cu 2.000 de euro/tona, iar pentru prune obtine intre 400 de euro si 500 de euro/tona. El spune ca marea problema este sa se aprobe reconversia si in pomicultura, la fel cum s-a realizat in viticultura.

Nou jucator pe piata Ferma pomicola La Mosie, situata in comuna Adunatii Copaceni, unul din proiectele dezvoltate de holdingul ce are in componenta ca principale companii, Romstrade si Blue Air, este cea mai mare livada in termeni de productie superintensiva din tara noastra, avand plantati 2.500 de meri la hectar, in timp ce o livada traditionala numara circa 300 de meri la hectar. Cele peste 100 de hectare ale fermei inaugurate oficial luna aceasta cuprind o varietate de soiuri de fructe, merele si perele avand ponderea cea mai mare, de cate 13% - 14% fiecare. Investitia se ridica la peste 7 milioane de euro, la care se adauga utilajele si tratamentele. Gheorghe Racaru, directorul de strategie si dezvoltare al grupului de firme, spune ca doar depozitul cu atmosfera controlata, care are o capacitate de 1.200 de tone, a costat in jur de un milion de euro. Omul de afaceri spune insa ca o ferma cu o suprafata de 30 - 40 de hectare ar fi suficienta pentru cineva care doreste sa infiinteze o astfel de ferma. Fara partea de inmagazinare, aceasta ar presupune o investitie de cel mult un milion de euro, spune Racaru. El se asteapta la recuperarea investitiei intr-o perioada de patru - cinci ani, insa spune ca banii care vin din contractele cu hipermarketurile ajuta la intretinerea fermei. Racaru considera ca este loc pe piata, in conditile in care Romania importa fructe in proportie de 70%, insa fermierul trebuie sa tina cont de teren, de pregatirea terenului si imbunatatirea calitatii solului, precum si de achizitia materialului saditor si crearea depozitului. Modele viabile Ilarie Isac, inginer horticultor si presedintele S.N.P.R. (Societatea Nationala a Pomicultorilor din Romania) spune ca ideale sunt fermele de dimensiuni mijlocii, precum cele din Occident. In pomicultura, o ferma viabila trebuie sa aiba in jur de 10 ha, suprafata care permite fermierului sa cumpere un tractor, o pompa de stropire, o remorca, un disc. Daca are 100 de hectare, nu il mai poate munci singur si trebuie sa aiba angajati. Ferma occidentala este de 7,5 hectare, spune Ilarie Isac. Inginerul precizeaza ca productia ideala este de 25 - 30 de tone la hectar pentru mar, 15 - 20 de tone la hectar pentru prun, 12 - 14 tone la hectar pentru cires si 20 - 25 de tone la hectar pentru piersic. El spune ca in Romania se produc circa cinci - sase tone de fructe la hectar, in timp ce in Ungaria sunt 20 de tone la hectar, iar in Italia, Spania sau Polonia sunt circa 30 de tone la hectar. Unde se vand produsele Dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, tara noastra a aplicat Politica Agricola Comuna, formandu-se noua grupuri de producatori recunoscute preliminar, precum si o organizatie de producatori. Unele grupuri reusesc sa patrunda in retelele de supermarketuri datorita investitiilor in depozite si a echipamentelor de sortare, ambalare si conditionare. MAPDR a initiat impreuna cu producatorii asociati codul de bune practici prin care se reglementeaza relatiile dintre producatori si supermarketuri in favoarea producatorilor agricoli. Cu toate acestea, sunt fermieri care considera ca accesul la marile retele de magazine este dificil. Oprea Ion, presedintele Asociatiei Pomicultorilor Damboviteni, spune ca exista trei forme de desfacere a produselor: in supermarketuri si magazine, in pietele de gros si in pietele agro-alimentare. Cea mai avantajoasa modalitate este vanzarea directa, in pietele agro-alimentare, insa aici intervine problema spatiilor, care nu pot fi inchiriate decat pentru cateva luni, asa cum nici contractele cu supermarketurile nu pot fi facute pentru perioade scurte (retailerii au nevoie de marfa tot anul). Obstacole Fermierii spun ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta este furtul pomilor. Voica Gheorghe spune ca, desi a platit paznici, a taiat pomii scurt si i-a vopsit cu vopsea galbena, hotii fura sute de pomi. O alta problema este lipsa depozitelor. In absenta acestora, fermierii nu pot pastra fructele culese pentru mai mult timp, fiind astfel nevoiti sa le vanda sub pretul pietei. Desi platesc lunar 10 lei pentru un container de 250 de kg la depozitul de la Institutul de Pomicultura, unde exista conditii, dar nu cu atmosfera controlata, nu imi fac probleme ca nu vand. Le tin in depozit si vand cand imi convine pretul. Acesta este marele noroc ale meu, spune Voica Gheorghe. Ilarie Isac considera ca marea problema a fermierilor este ca nu exista credite pentru cei care doresc achizitia de terenuri.

Statul nu ajuta decat pentru dezvoltare, oferind fonduri doar pentru masini, tractoare etc, nu pentru infiintarea fermelor. Aceste fonduri nu acopera nici 10% - 15% din necesarul de investitie, spune Ilarie Isac. Tendinte Potrivit datelor MAPDR, anul acesta, preturile la producator sunt intr-o usoara scadere in comparatie cu anul 2008, in contextul crizei economice. Reprezentantii MAPDR estimeaza pentru 2009 o usoara crestere, de circa 10%, a productiei de fructe fata de anul 2008. Productia de fructe a Romaniei in anul 2008 a fost de 710.000 tone, iar suprafata recoltata la nivel national a fost de 161.000 de hectare. In ceea ce priveste consumul mediu/cap de locuitor/an, acesta este de 110 kg. Potrivit MAPDR, din analiza productiilor medii in ultimii trei ani, raportate la totalul productiei de fructe al Uniunii Europene, au rezultat urmatoarele: Romania produce 9,3% din productia de prune, 3,6% din productia de mere si 2,2% din productia de cirese, productia celorlalte fructe reprezentand mai putin de 1%. Oficialii spun ca printre factorii care influenteaza calitatea productiei de fructe sunt gradul ridicat de fragmentare a suprafetelor pomicole, lipsa unei strategii coerente de consolidare a terenurilor, gradul redus de intinerire a plantatiilor pomicole asociat cu suprafete mari de plantatii pomicole in declin, calitatea materialului saditor, densitatea pomilor, asigurarea consumului de apa optim. De asemenea, majoritatea fermierilor nu dispun de depozite, echipamente de sortare si ambalare a fructelor. DE RETINUT: Infiintarea unei ferme pomicole costa in jur de 10.000 de euro - 30.000 de euro pe hectar. Toate soiurile de fructe sunt profitabile, insa unele sunt mai greu de gasit in Romania, precum piersici, pere, caise sau cirese. O ferma viabila trebuie sa aiba in jur de 10 ha, suprafata care permite fermierului sa cumpere un tractor, o pompa de stropire, o remorca, un disc. Cea mai avantajoasa modalitate de desfacere este vanzarea directa, in pietele agro-alimentare, insa aici intervine problema spatiilor, care nu pot fi inchiriate decat pentru cateva luni. Productia ideala este de 25 - 30 de tone la hectar pentru mar, 15 - 20 de tone la hectar pentru prun, 12 - 14 tone la hectar pentru cires si 20 - 25 de tone la hectar pentru piersic. Consumul mediu de fructe/cap de locuitor /an este de 110 kg in Romania. Potrivit datelor MAPDR, anul acesta, preturile la producator sunt intr-o usoara scadere in comparatie cu anul 2008, in contextul crizei economice.