1. Securitatea si sanatatea in munca.

Art 43 al const RM,Art 2 al legii 186 SSM si 227 al codului muncii prevede masuri si mijloace in domeniul SSM pentru angajatii intreprinderii economiei nationale. SSm reprezinta un sist.de masuri si mijloace sociale economice organizatorice,tehnice igienice si de profilaxie asigura security angajatului pastrarea sanatatii si mentinerea capacity de munnca pe parcursul zilei de munca.De dreptul SSM beneficiaza: a)cetatenii RM .b)cet straini c)pers fara cetatenie ce se gasesc in relatie de munca cu intreprinderile econom nationale. Ca baza normative serveste : 1.Const RM adoptata la29.07.1994 Art 43-Dreptul la munca si la protectia ei.Acest art prevede security si sanatatea angajatilor,durata saptaminii de munca cel mult 40 ore,protectia speciala a famiilor,adolescentilor,si pers cu capacitate de munca redusa. Art 43-Interzicerea muncii fortate.Acest art prevede interzicerea muncii fortate la intreor nationale si domeniile unde nu se socoaate ca munca fortata diferite actiuni a colaboratorilor a)Ministerul Apararii b)MAI-DPS SSE c)participarea in producre a detinutilor din penitenciarele RM,daca sunt asigurate conditii optime de munca. Art 47.-dreptul la protectia sociala si indemnizatii pentru pers cu capacitate de munca redusa. 2.Legea RM 126 SSM ce include 6 capitole si 24 art in dom organizarii si desfasurarii activitatii in dom SSM la orice intreprindere a econ .nation. indifferent de forma de proprietate si forma de organizare a activitatii.

2. Securitatea SM continutul RM in persoana org de stat cu participare sindicatelor si altor org legislative si normative elaboreaza,promoveaza si periodica verifica politica de stat in SSM Ia include : 1.Unitatea actiunilor a tuturor minist si department org si intreprinderilor ,antreprenorilor de munca, prevenirea si micsorarea accidentelor de munca si inbolnavirilor. 2.Prioritatea vietii si sanatatii angajatilor fata de scopul activitatii muncii. 3.Asigurarea respectarii cerintelor,standartelor,normelor,regulilor,supravegherea stricta de catre org de stat. 4.Coordonarea actiunilor cu alte domenii a politicii de stat in alte directii a economiei nationale PMA. 5.Evidenta si cercetarea fiecarii accident de munca sau a inbolnavirilor. 6.Participarea statului la finansarea in SSM. 7.Respectarea cerintelor,actelor normative in dom PM femeilor,adolescentilor s.a dreptul la protectia sociala.

3. Categoriile SSM. 1.Procesul de munca-Orice activitate umana ce arre ca scop realizarea bunurilor material si spirituale. 2.Executat-factorul uman implicat nemijlocit in procesul de munca sau indeplinirea sarcinii de munca. 3.Mediul de munca ansamblul conditiilor fizice,chimice in care angajatul isi indeplineste obligatiunile. 4.Risc-Podibilitatea producerii unuii element nedorit in timpul procesului de munca. 5.Factori de risc-factorii proprii a elementelor component a sist executant sarcina de munca-mijloace de producer-med de munca care conducind la diferite dificultati ,provoaca accidente de munca,inboln. 6.Factori periculos-factor de risc care actionind asupra angajatului in anumite conditii provoaca traumarea org sau deces. 7.Factor daunator-fact de risc care actioneaza aupra angajatului in anumite conditii provoaca inbolnaviri sau boli profesionale. 8.Concentratia maxima admisa(CMA)-este concert a subs toxice care nu poate fi depistate pe parcursul zile de munca si care nu actioneaza asupra org uman si chiar a urmasilor lor. 9.Zona de munca-spatiul incaperii de producer cu inaltimea de 2m la nivelul podelei sau la nivel amenajarii locului de munca. 10.Accident de munca-vatamarea a org uman la actiunea unor factori de rissc in timpul indeplinirii obligatiunilor sau sarcinii de munca si care a provocat incapacitatea de munca de cel putin de o zi.

4. Sist de standartizare in dom SSM In corespundere cu planul de coordonare al RM in om in SSM se elaboreaza standarte norme ,reguli si instructiuni in dom SSM.Dupa sfera de actiune ele se clasifica : 1.Stand.generale-unitate pentru toate ramuri economiei nationale. 2.Stand.international pe ramura-pentru 2 sau mai multe ramuri al EN.Acest standart se elaboreaza de catre govern se cordon cu federatia sindicala al RM.Min ocrotirii sanatatiii si se adopta de GRM. 3.Stand de ramura-Se elabor de catre ministr de ramura se adopta de minist ce coordoneaza ministerul ocrotirii sanatatii ,organ de supraveghere de stat si comitetul central de sindicate. 4.Stand.de intreprindere-se elaboreaza un plan adoptat de intreprindere in baza stand de ramura si a conditiilor reale de munca si se adopta de conducat intrreprind cu coordonnarea syndicatelor de intreprindere si a inspectorilor local de security.1972 elaborat pus in aplicare sis de standart al SSM. Aceasta sist sub nr 12 include 10 subsisteme Subst 0.-Indrumari metodice si organizarea alcatuirii sist. Subst1-Clasificarea tipurilor,normelor,fact,periculosi si daunatori. Subst 2-Cerinte a security catre install,mecanizm,scule. Subst3-Cerinte a securit catre procese tehnologice Subst4-Clasificarea ,tipuri,cerinte catre mijloace de protective individuale collective ,echipament de munca. Subst5-Cerinte securit asupra tipurilor de material izolant. GOST-12.1.005-88 SSSM Aerul locului de munca.

5. Actele legislative principale n domeniul securitii i sntii n munc (SSM) 1. Constituia R.M. 2. Legea securitii i sntii n munc 3. Codul muncii al R.M. 4. Sistemul standartelor de protecie a muncii (SSPM) 1.Constituia R.M. Articolul 43 Dreptul la munc i protecia muncii Articolul 44 Interzicerea muncii forate sub o presiune. Nu se consider munc forat pentru: Angajaii ministerelor de for, pentru cei care ispesc pedeapsa, i acei care particip la nlturarea consecinelor calamitilor naturale. Articolul 47 Dreptul la asisten i protecie social 2.Legea securitii i sntii n munc Legea SSM a fost aprobat de ctre parlament la 10 iulie 2008, publicat n Monitorul Oficial nr. 143-144, la 5 august 2008 i pus n aplicare la 1 ianuarie 2009. Legea conine 24 articole, repartizate n urmtoarele capitole: I. Noiuni generale 3 articole II. Politica R.M. n domeniul SSM 5 articole III. Obligaiile angajatorilor 10 articole IV. Obligaiile i drepturile angajailor 2 articole V. Dispoziii diverse 3 articole VI. Dispoziii tranzitorii i finale 1 articol Politica de stat privind SSM o face Ministerul Economiei i a Comerului, n cadrul cruia activeaz inspecia muncii.

3.Codul muncii al R.M.

5

Codul muncii prezint un act legislativ, care prevede relaiile ntre angajator i angajai, n diferite situaii de activitate. Titlul IX din cod se refer la protecia muncii (articolele 222-246). De asemenea n codul muncii sunt prevzute nlesniri pentru femei i tineretul sub 18 ani, angajai n procesul de producie. 4.Sistemul standartelor de protecie a muncii (SSPM) Prezint un complex de standarde reciproc legate, respectarea cerinelor crora asigur SSM. n domeniul proteciei muncii sunt urmtoarele standarde: ISO, GOST, OST, STP. Ctre SSPM introdul n economia naional la 1 ianuarie 1975 se refer standardele de stat de grupa a 12-a. Aceste standarde se divizeaz n urmtoarele subsisteme: 1) 0 apreciaz cerinele securitii ctre definiii, denumiri. GOST 12.0.001-82 2) 1 cerinele de securitate ctre factorii de producie, ctre msurarea i normarea lor. GOST 12.1.005-88 3) 2 cerinele proteciei muncii ctre utilaj, instalaii, ctre prile componente, ctre materialele de confecionare. GOST 12.2.003-74 4) 3 cerinele securitii ctre procesele tehnologice. GOST 12.3.002-75 5) 4 cerinele securitii ctre mijloacele de protecie a angajailor. GOST 12.4.001-89 6) 5 cerinele securitii la exploatarea cldirilor i instalaiilor. 12.5.007-96 Subsitemele 6-9 sunt de rezerv. Numrul de ordine a standardului n subsistemul dat (3 cifre nainte de linie). Ultimele 2 cifre ale anului aprobrii standardului (2 cifre dup linie). 6. Obligatiunile GRM,minister departamentelor in dom SSM.Coordonarea SSM.
6

In corespundere cu legea Nr186 al Rm conducerea de stat al SSM o exercita GRM.Principalele obligatiuni sunt: *Elaboreaza si promoveaza politica de stat unica in dom SSM pentru totate ramurile EN. *Determina functiile ministreului,departamente,org de stat administratorii locale in dom SSM *coordonarea activitatii de asigurare a unei munci sanatoase si indefensive in ramuri EN si exercita control asupra acestei activitati. *elaboreaza cuconcursul sindicatelor si altor organe representative al oamenilor muncii,programele de inbunatatire a conditiilor de munca si prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profisionale. *stabileste inlesniri fixate pentru intreprinderi ce produc mijloace de protectie individuale si colctive. *organizeaza si coordoneaza cercetari stiintifice in domen SSM. *organizeaza si efectueaza controlul instruirii factorilor de decizie si a specialistilor in dom SSM.

7. Serviciul SSM .Componenta.Functii si Drepturi. Fiecare agent economic isi stabileste structura SSM in functie de urmatorii criterii: 1.Dimensiunile intreprinderii-efectivul. 2.Gradul de pericol si nocivitatea a producerii 3.Activitatea teritoriala a intreprinderii Elementele si componentele ale unei structure sunt: *de conducere-angajatorul *de executie-conducatorul locului de munca *de specialitate-serviciul de protectie si prevenire,serviciul medical Intreprinderili cu un efectiv de angajati de 50 desemneaza o unitate de inginer in dom SSM.Intrepr cu un efectiv mai mic de 50 functiile le indeplineste angajatorul. Intrepr cu un efectiv de angajati de la 51-300 organizarea serviciul de protectie si prevenire este in componenta de 23persoane,ia la prezenta subs toxice la prima categorie in serviciul intern de securitate se introduce o unitate de medic. Intrepr cu 300-1000 angajati organizeaza serviciul intern de protectie 3-4 persoane si serviciul medical in componenta a 2-3 pers cu un laborator toxicologic. Obligatiunile principale a serviciului sunt: 1.Sa propuna masuri in planul annual de inbunatatire a cond.de munca si prevenire a acidentelorsi bolilor profisionale. 2.Coordoneaza si supravegheaza elaborarea instructiunilor de SSM pentru lucrari,profesii,sau servicii. 3.Exercita controlul starii de securitate SSM in subdiviziunile intreprinderii si are dreptul sa ceara responsabilitatea pentru incalcari in SSM. 4.Participa in comisii de avizare receptia noilor tehnologii,echipamente de munca 5.Petrece instruirea inproductiv generala a noilor angajati.
8

6.Duce evident fiecarui accident de munca si participa in consilii de cercetare 7.Elaboreaza impreuna cu subdiviziunea intreprinderii acte normative in SSM.

8.Politica de stat al RM in domen SSM(sec si sanat in munca) RM in persoana org de stat cu participare sindicatelor si altor org legislative si normative elaboreaza,promoveaza si periodica verifica politica de stat in SSM Ia include : 1.Unitatea actiunilor a tuturor minist si department org si intreprinderilor ,antreprenorilor de munca, prevenirea si micsorarea accidentelor de munca si inbolnavirilor. 2.Prioritatea vietii si sanatatii angajatilor fata de scopul activitatii muncii. 3.Asigurarea respectarii cerintelor,standartelor,normelor,regulilor,supravegherea stricta de catre org de stat. 4.Coordonarea actiunilor cu alte domenii a politicii de stat in alte directii a economiei nationale PMA. 5.Evidenta si cercetarea fiecarii accident de munca sau a inbolnavirilor. 6.Participarea statului la finansarea in SSM. 7.Respectarea cerintelor,actelor normative in dom PM femeilor,adolescentilor s.a dreptul la protectia sociala.

10

9. Instruirea in domeniul SSM.Tipuri.Structura Se petrece cu noii angajati,studentii ce fac practica si angajatii altor intreprinderi ce fac lucrari la intreprinderea data.Instruirea introductive generala se petrece in cabinetul SSM.Scopul instruirii este: 1.Familiarizarea cu actele normative nationale in dom producerii la intreprinderii data 2.Masurile de asigurare a primului ajutor in caz de accident. 3.Masurile,mijloacele de lichidare a incendiilor pe teritoriul intreprinderii. Instruirea introductive generala se finalizeaza cu verificarea cunostrintelor si semnatura angajatului.Celor de la alte intreprinderi se fac 2 exemplare un se pastreaza la intrepr.Instruirea periodica se efectueaza de catre conducator locului de munca se petrece la interval nu mai mult de 6 luni.Intervalele se adopta de conducatorul intrepr.in functiune de pericolul intreprinderii.Instruirea are ca scop reamintirea cerintelor a instructiunii SSM.Instruirea periodica se semneaza in fisa personala aangajatului. Instruirea periodica se petrece in afara de termen in urmatoarele cazuri: 1.La lipsa angajatului la locul de munca mai mult de 30 zile 2.La scimbari in procesul tehnologic 3.La modificarea instructiunii in SSM 4.La punerea in aplicare a noiilor acte normative. 5.La luarea activitatii dupa un accident de munca. 6.La indeplinirea unor lucrari ocazitionale. Se finalizeaza cu control.Rezultatele se fixeaza in procesul verbal a serviciului extern de verificare a cunostintelor si elibereaza un certificat ce sun valabile in timp de 24 luni.

11

10. Organele de supraveghere si control de stat in dom SSM(functii,drepturi). Legea RM nr186 SSM codul muncii RM articolul 371 prevede organizarea de catre guvernul RM a organelor special de supravedere de stat a cerintelor standartelor normelor regulilor la intreprinderele economii nationale. Organul central de supravedere de stat in corespundere cu articolul 371 al codului muncii 373 este inspectia muncii RM. Organelle de supravedere de stat sint independente in activitatea sa de conducerea ministerilor departamentilor intreprinderelor. Ele se formeaza de guvern wi activeaza in baza actelor normativeadoptate de guvern. Supravederea in domeniul SSM in ministerul apararii ministerul afacelor interne serviciul situatiilor exceptionale departamentul de coruptie o exercita organelle inter departamentale. Supravederea suprema a respectarii stricte a cerintelor legislatiei wi actelor normative a RM o exercita procurorul general a RM prin organelle procuraturii. In corespundere cu articolul nr 379 383 supravederea respectarii cerintelor SSM o exercita wi inspectia tehnica a ssindicatelor RM. Organelle de supravedere de stat sint: 1.Inspaectia muncii RM- organ cetral cu drept de autorizare a functionarii intreprinderilor economiei nationale 2.Inspectoratul tehnic- supraveghiaza stare tehnica a instalatiilor agregatelor, respectarea cerintelor standartelor normelor la proiectarea sii exploatarea lor. 3.Inspectoratul energetic- supravigiaza starea tehnica a instalatiilor electrice termice si util-rea energiei electrice termice 4.Inspectoratul sanitar epidemiologic- supravighiaza starea sanitara a incaperelor proceselor tehnologice, util-rea in ele a substantelor toxice si a substantilor ce se degaja in rez-tul lor, respectarea cerintelor standartelor
12

5.Inspectoratul de supraveghere a folosirii gazului ca materie prima si ca combustibil starea tehnica a instalatiilor, atestarea lor. 6.Inspectoratul de supravedere in domeniul radioactive si nuclear, articolul 385 al codului muncii prevede obligatiunele si drepturile inspectoratului. 7.Inspectoratul politiei rutiere supraveghiaza starea tehnica a mijloacelor de transport respectarea regurilor de circulatie starea drumurilor. Functii: 1.Supraveghiaza anul semistral trimestral si lunar starea SSM la intreprinderele din teritoriul anumit. 2.Coordoneaza actele normative in domeniul SSM elaborate de ministere departamente intreprinderi. 3.Participa in comisiile de avizare a noilor intreprinderi procese tehnologice instalatii mecanisme si participa la semnarea docmentului de autorizare. 4.Participa in comisiile de cercetarea accedentelor grave collective si cu cazuri mortale. inspectoratul de incendiu si explozii 5.Participa in comisie de certificarea si aytorizare a proceselor tehnologice noilor intreprinderi reconstruite si reutilare tehnica 6.Organelle de supravedere de stat coordoneaza si examineaza standartele normele si reprezinta propuneri p-u modificare. 7.Colaboratorii organelor de supravedere de stat prezinta prescriptii obligatoarea p-u indeplinire conducatorilor intreprinderii in termin de 15 de zile iar neindeplenirea lor elavoreaza procesul verbal wi decizie de contraventie administrative in marimele pina la 10 salarii convenctionale sau la pericolul vetii wi sanatatii a angajatilor au dreptul sa
13

suspende activitatea sectorul sectiei intreprinderii partial sau total cu sijilarea acestor instalatii. Organelle de supravedere de stat are drepturi sa ceara restetuirea de functii a persoanei vinovate p-u acc grave collective mortale wi prezentarea procesului verbal procuraturii. DREPTURILE: -Sa frecventeze liber orice incapere in orice moment -Sa prezinte prescriptii p-u incaperi - Sa scapeze partial total activitatea Intreprindere e obligate: -sa prezinte orice informative la cererea inspectorului - cazare transport de serviciu mijloace de comunicare - mijloace de protectie individuala

14

11. Comitetul securitatii la intreprindere(compon,functii). Comitetul de ssm la intreprinderi se formeaza in corespundre legea 186 ssm wi are ca scop sa asigyre colaborarea dintre angajator conducator de intreprindere wi angajati.Component comitetului este in functie de numarul efectiv de angajati la intreprindere. Prewedintele comitetului se allege la adunarea generala a comitetului secretarul e reprezentantul serviciului intern de securitate.Membrii comitetului se aleg pe un termen de doi ani proportional din partea colectivului si a angajatori. Intreprindere cu angajati de la 5-50 comitetul include 2 persoane. De la 51-100 cite 2 persoane.de la 101-500 cite 3 reprezentanti de la 501-1000 cite 4 reprezentanti de la 1001 -200 cite 5 de la 2001 -300 cite6 de la 3001-400 7 mai mult de 4000 cite 8 reprezentanti. Comitetul de securitate intocmewte procesul verbal de alegerea prewedintei wi insemnare odata in 3 luni. Hotaririle sint valabile la prezenta membrirol 50+1 wi votare 2/3 din prezenta membrilor. Angajatorul conducatorul intreprinderii e obligat sa prezinte timp special p-u indeplinirea functiilor ca membru a comitetului dupa urmatoarele conditii: 1. Intreprinderi cu angajati 100-2 ori pe luna 2. 100-300 5ore pe luna 3. 301-500 10re pe luna 4. 500-1500 15 ore pe luna 5. Mai mult de 1500 de la 20. Functiile principale a comitetului sint 1. Examineaza wi propne masuri in planul annual de securitate 2. Examineaza actele normative elaborate de diviziunele intreprinderii
15

3. Examineaa cauzile accedentele de munca wi a OLELOR PROFESIONALE 4. EXAMINEAZA wi da parerele p-u procurarea mijloacelor de protective wi a echipamentului de munca 5. Examneaza propunerele angajatilor in domeniu imbunatatirii conditiilor de munca wi a prevenirii accedentelor de munca wi bolelor prof 6. Examineaza raportul annual a conducatorului intreprinderii in domeniul imbunatatirii cond de munca si prevenirei accedentilor de munca wi a bolelor prof.

16

12. Instructiunile SSM (tipurile,structura) Instruc de SSM sunt documente normative si se divizeaza in urmatoarele tipuri: *Instructiuni-carduri *instructiuni pentru executanti profesiei in aparte,lucrari,servicii. Se elaboreaza la comanda ministerelor,departamentelor de catre institutii de proiectare,cercetari stiitifice.Sunt acte normative adoptate de ministerul de ramura si servesc ca act normativ pentru intrepr ramurii date. Dupa elaborarea primii redactii,cadrul semnata de elaboratori se prezinta in ministerul de ramura pentru prezentarea spre examinare din institutiile di lista intocmita iainte de elaborare.La baza elaborarii instuructiuni-cadru se afla: *Actele normative legislative in domen *Examinarea procesului tehnol,determinarea factorilor de risc daunatori si periculosi *Examinarea cosespunderii cerintelor a echipamentului de lucru si mijoace de protectie individuale si collective *Determinarea cauzelor acid de munca si a bolilor profesionale in procesele date tehnologice. *Analiza corespunderii cerintelor de munca a conditiilor meteorologice Instructiunile dupa examinare se perfecteaza si se elaboreaza reductia final ce se prezinta ministerului.Pentru adoptare instruct se adopta de catre ministr ramurii,se inregistreaza in registru instructiunilor. Instructiunile p-u executanti se elaboreaza de catre diviziunule intreprinderii sub conducerea serviciului intern de protectie wi prevenire. Instructiunele de securitatea sanatatea munca se
17

elabireaza in functie de statele intreprinderii- profesiile lucrarile. La baza elaborarii se afla: 1. Instr. -cadru de sanatate 2. Actele normative in domeniu a intreprinderii 3. Conditiile reale de munca 4. Analiza cauzzilor accedentilor de munca la locul dat de munc . 5. Corespunderea echipamentului de munca wi a mijloacelor de protective cerintelor procesului tehnologic la locul dat de munca profesia data lucrarilor date. 6. Corespunderea trasaturilor anatomo-fiziologice a angajatului conditiilor reale de munca. Instructiunea se coordoneaza cu serviciul intern d protective wi prevenire a intreprinderii comitetul de securitate a intreprinderii comitetul syndical a intreprinderii inspectoratul territorial de securitaea sanatatea munca. Instructiunea se adopta de catre conducatorul intreprindirii se inregistreaza wi ii se numewte numar. Instructiunile de ssm se elaboreaza pe un termen de 5 ani. P-u lucrarile noi sau profesiile prima data 3 ani apoi 5 ani. Verificarea inainte de termin are loc 1. La modificarea instructiunii cadru de ssm 2. La punerea in aplicare a noilor acte normative 3. La schimbari in procesul tehnologic 4. La cererea organilor de supravedera de stat a inspectiei muncii RM a sindicatelro de ramure. Instructiunile de ssm include urmatoarele capitore wi cerinti laconic. 1. Cerinti generale de securitate 2. Cerinti de securitate la inceput de lucru 3. in timpul lucrului 4. . In caz de avarie explozii 5. la sfirsit de lucru
18

14. Responsabilitatea pentru Incalcarile Legislatiei.SSM. In corespundere cu articolul 22 a legii 186 SSM wi 186 a codului muncii persoanele oficiale vinovate de incalcari a legislatiei wi actelor normative a RM poarta responsabilitati: - Responsabilitatea disciplinara - Responsabilitatea administrativa -R.. materiala - R penala Angajatii in caz de incalcari poarta responsabilitati: - Responsabilitatea disciplinara - R materiala - R penala Responsabilitatea disciplinara e in competentie conducatorului intreprinderii in caz de incalcari a cerintelor standertelor normelor regulilor si poate fi observatie, mustrare , mustrare aspra reducerea premiilor, concediere. Responsabilitatea administrative -e incompetentia a organelor de supravedere de stat inspectiei tehnice a sindicatelor in caz de incalcari a cerintelor standartelor normelor regurilor si poate fi in marime pina la un salariu de functie. Responsabilitatea materiala- e de competentie intreprinderii si poate fi totala sau partiala in ca de prejudicial material intreprinderii. Responsabilitatea penala e de competentie organelor judiciare wi poate fi : - Incalcarile ce nau adus la accidente din cazuri intimplatoare persoana vinovata poarta responsabilitatea cu prevatiunele de libertate pina un an sau munca corectianla pe acelawi termin. - In caz de acc de munca cu traumari persoana vinovata poarta responsabilitatea finala cu privatiune de libertate pina la doi anis au munca corectionala pe un termin de un an
19

- In caz de acc de munca cu caz mortal colectiv sau grav persoana oficiala vinovata angajatul poarta responsabilitatea finala cu privatiune de libertate de la 7 -12 ani. 15. Clasificarea cauzelor accidentelor de munca si bolilor profesionale Cauzelele traumatizmului in producer se impart in grupe: 1.Cauze organizatorice 2.Cauz tehnice 3.Cauz sanitare igienice 4.Cauz psihofiziologice sau umane Organizatorice se impart in: 1.Incalcarea proceselor organizatorice: *lipsa doc tehnice *incalcarea de catre executanti a cerintelor stand,normelor 2.incalcarea regulilor de circulatie a transportului tehnologic 3.Organizarea nesatisfacatoare a lucrarilor 4.Neutilizarea mijloacelor de protectie 5.indeplinirea lucrarilor cu exevutanti nu dupa profesia data. 6.Instruirea execuntatilor necalitativ si nu la timp. Tehnice se impart: 1.Neajunsuri in constructiaa instalat ,mecanizm,sculelor. 2.Defectarea install mecaniz,in timpul procesului tehnolog. 3.Starea tehnica negative-facatoare a cladirilor si elementele lor 4.Ne asigurarea mijloacelor de protectie individual. 5.Lipsuri in procese tehnolog. 6.Nerespectarea de catre execut a cerintelor,stand,norm,regulilor. 7.Lipsa install in procesil tehnol de ridicare,incarcare. Sanitaro igienice: 1.Gradul de iluminare la locul de munca 2.Concentr de subst toxice in zona de munca majorat.
20

3.Prezenta zgomotului si vibratiei la locul de munca. 4.Cond meteorologice nefavorabile. 5.Prezenta la loc de munca a iradierilor termice ,electrostatic,magnetice si radioactive. Psihofiziologice sau umane: 1.Necorespunderea trasaturilor anatomo,fizio si psihologice conditiilor de munca 2.Risc de prisos neargumentat dupa criteriile procesului tehnolog. 3.Climatul psihologic in colectiv nesatisfacut. 4.Incalcarea regimului de munca ,nerespectarea cerintelor,stand,regulilor,normelor. 5.Scaderea controlului de sine statator la lucrari de montare. 6.Intrebuintarea alcoolului in timpul de lucru. 16. Definirea , clasificarea accidentelor de munca. Comunicarea despre ele , instantele comunicarii. Accidentele de munca de loc , de timp si cauza ce a devenit: 1. Accidente de munca in timul muncii: a) Accidental in timpul indeplinirii lucrarii obligatiunilor sau a sarcinii de munca. b) Accidente in timpul deplasarii pe teritoriul intreprinderii pina la locul de munca si invers , pina la inceperea lucrarilor si dupa. c) Accidente in timpul deplasarii de la domiciliu la intreprindere sip e transportul intreprinderii. d) Accideente in timpul compentitiilor sportive cultural organizationale organizate sde intreprindere pe teritoriul ei. e) Accidente in timpul deplasarii cu transprtul public pentru indeplinirea sarcinii de munca. f) Accidente suferite in rezultatul lichidarii pericolului, avariilor, incendiilor la primirea deciziilor de sine stattator
21

g) Accidente in timpul lichidarii urmarilor avariei , exploziilor. 2. Accidente in afara muncii: a) Accident la locul de munca in timpul indeplinirii lucarilor de folos propriu, de sine statator fara cunostinte conducatorului b) Accidente in timpul furtului . c) Accidente in timpul lucrarilor neconfirmate de intreprindere. Accidente de munca in functie de gravitatea se clasifica in: 1. Accident cu capacitate temporara de munca cel putin de o zi 2. Accidente grave, accidente ce au provocat traumarea grava cu grad de invaliditate sau a pierderea organelor sau a simtului. 3. Accidente cu cauza mortale in timpul accidentului sau dupa un timp oarecare. Aciidente de munca in functie de numarul de accidentati se clasifica in: 1. Accidente individuale in care a suferit un angajat 2. Accidente collective, in rezultatul caruia au suferit mai multi ingajati in acelas timp si cauza Accidentele de munca se transmit imediat conducatorului nemijlocit a lucrarii sau a intreprinderii. Ei sunt obligati sa acorde primul ajutor accidentatului sis a evacueze angajatii de la locul accidentului, sa transporte accidentatii dupa necesitatea institutii medicale. Conducatorul intreprinderii este obligat sa comunice despre accident in urmatoarele instante : 1. Inspectia muncii RM 2. Case nationale de asigurari sociale 3. Indicatelor de ramuri 4. Organelor de supraveghere de stat 5. Forului titular 6. Procuraturii si politiei
22

7. Inspectia teritoriala Comunicarea include: 1. Denumirea intreprinderii , adresa 2. Datele de indentitate a acciedentatului 3. Locul accidentului, cauza 4. Gravitatea 5. Numele , prenumele celui care a comunicat. 17. Cercetarea accidentelor de munca cu incapacitatea temporal de munca. Comisia . dosar accidentului de munca. Accidentele cu capacitate de munca temporal se cerceteaza de unitatea economica. Conducatorul intreprinderii in termin de 24 de ore din momentul comunicarii despre accident printro decizie in scris desemneaza comisia de cercetare in component de cel putinde 3 persoane. 1. Reprezentantii serviciului intern de protectie si prevenire 2. Reprezentatul comitetului syndical al intreprinderii 3. Reprezentii comitetului de SSM Comisia din momentul in scirs cerceteaza caz realul acumulind urmatoarele documente: 1. Declaratia accidentatilor 2. Declaratia martorilor 3. Declaratia persoanei responsabile pentru asigurarea unei munci sanatoase. 4. Avizul fiecarui membru a comisiei despre imprejurarile accidentului 5. Actele normative in domeniul accidentului 6. Cocluzia medicala despre gravitatea traumarii si factorii de risc Comisia ia in termin de 5 zile elaboreaza procesul verbal a accidentului de munca, il semneaza de membrul comisie si
23

persoana ce a asistat la cercetare (reprezentant procuraturii, politiei) Organele de supraveghere reprezinta conducatorului pentru a adopta. Dupa adoptarea procesului verbal comisia elaboreaza dosarul accidentului de munca sil prezinta in arhiva intreprinderii pentru pastrarea in termin de 50 de ani. 18. Cercetarea accidentelor de munca grave si cu cazuri mortale. Se cerceteaza de comisie inspectii muncii a RM printro decizie in scris de colaboratoare inspectiei muncii. Comisia in termin de 30 de zile cerceteaza cazul , elaboreaza procesul verbal a accidentului pe blancheta inspectoratului territorial, o formeaza dosarul accidentului sil prezinta inspectiei muncii pentru adoptare. Procesul verbal din dosar se elaboreaza pentru fiecare accident in parte in afara de documentele mai sus numite in dosar se include expertiza medico-legala, procesele verbale a incercarii instantelor si a cercetarilor stiintifice. Conducatorul intreprinderii este obligat sa prezinte in arhiva intreprinderii dosarele accidentelor cercetate de inspectia muncii. Conducatorul este obligat de termin de 3 zile sa prezinte copia procesului verbal persoanelor cointeresate. Toate accidentele de munca , procesele verbale se inregistreaza in registrul accidentelor de munca ce se pastreaza in serviciul intern de protectie. 19. Metodele de analiza a traumatismului si imbolnaviri profesionale. Analiza traumatismului in intermediul economiei nationale are ca scop gruparea accidentelor de munca dupa anumite criteria, determinarea cauzelor globale si elaborarea masurilor de
24

prevenire a accidentelor de munca. Pentru analiza traumatismului si bolilor profesionale sunt urmatoarele metode: 1. Metoda statica- are ca scop cercetarea si determinarea nivelului , de structura si dinamica accidentelor de munca. Ea utilizeaza urmatorii indici ce determina : a) Localizarea teritoriala , administrative si in timpul accidentelor de munca b) Intentitatea accidentatului, visrta , profesia Indicia metodei statice sunt: a) Absolute- ne determina numarul accidentatilor pe o perioada de timp ei sunt: 1) Numarul total de accidente si perioada de timp 2) Numarul total accidente mortale 3) Nr. Accidentelor grave 4) Nr. Total de accidente de capacitatea de munca temporal 5) Nr. Total de zile din capacitatea de munca 6) Suma totala dala,de pierderi material si financiare- plat ape bonul de boala, compensatii sociale si demnizatiilor unice. b) Indicia relative a traumatismului: 1) Indicia de frecventa- numarul de accidentati la o mie de

angajati: 2) Indicia de gravitate- numarul de zile de incapacitatea de munca pe o anumita perioada de timp la 1000 de angajati.

25

Determinarea celor mai raspindite boli la intreprindere:

2. Metoda topografica ea ne permite de a determina cel mai periculos loc de munca la intreprindere data. Pe schema sectorului intreprinderii cu anumite semmne se inregistreaza accidentele de munca. In rezultatul analizei se determina cel mai periculos loc de munca. 3. Metoda monografica- aceasta metoda in baza datelor de metoda topografica ne permite analiza detaliata la locul dat. In procesul analytic se examineaza: 1) Parametrii mediului de munca 2) Factorii de risc a procesului tehnic 3) Corespundere proceselor tehnice, cerintelor 4) Pentru determinarea bolilor profesionale se admite: a) Incercarea instalatiilor, determinarea starii tehnice b) Cercetarea stiintifica pentru determinarea factorilor de risc. 5) Analiza corespunderii trasaturilor anatomo fiziologice si psihologice a angajatilor 6) Corespunderea echipamentului de munca 7) Prezenta certificatelor de securitate a locului de munca autorizarea functionarii 4. Metoda economica- ea ne permite a determina pierderi financiare si material a rezultatului accidentului si bolilor profesionale, sumele indemnizatiilor la pierderile capacitatilor de munca sau deces. Determinarea eficacitatii masurilor pentru prevenirea accidentelor de munca.

20. Indemnizatii unica pentru incapacitatea de munca sau deces.

26

In corespundere cu art. 18 al RM SSM intreprinderile achita o indemnizatie unica in caz de pierdere a incapacitatii de munca sau decesului angajatului din cauza accidentului: a) Reducerea capacitatii de munca. Suma indemnizatiei unice pentru pierderi incapacitaii de munca se determina prin produsul salariului mediu pe RM la procent de pierdere a capacitaii de munca si procentul de vina a angajatului dar numai putin de un salariu annual al angajatului. La decedarea angajattului din cazul accidentului de munca suma se determina prin produsul salariului annual a angajatului la numarul de an ice nu ia trait pina la virsta de 62 de ani (57) dar numai putin de 10 salarii a angajatului. Dreptul la aceasta indemnizatie o au: 1. Sotia , sotul 2. Copii angajatului 3. Parintii Indemnizatiile se achita din sursele financiare a intreprinderii iar la lipsa lor din finantele republicii cu achitarea intreprinderii dupa vinzarea intreprinderii, utilajului, cladirii. 21. Certificarea locurilor de munca din punct de vedere a SSM. In corespundere cu art 229 al codului muncii al RM intreprinderile sunt obligate sa analizeze locurile de munca in corespunderea lor cu cerintele, standardelor, normelor. Inspectia muncii in RM prin ordinal nr 1 din 1993 a aprobat si a pus in aplicare norme metodologice de certificare a locului de munca. Art.230, 231, 232 al codului muncii categoric interzice punerea in aplicare a constructiilor intreprinderilor , proceselor tehnologice fara autorizare. Certificarea loccurilor de munca se exercita de o comisie speciala de munca numita printro decizie in scris a conducatorului intreprinderii , in component a cel putin 3
27

persoane. Certificarea are loc prin compararea indicillor cantitativi si calitativi ce caracterizeaza locurile de munca cu cerintele standardelor. Comisia dupa examinarea locurilor de munca intocmeste fise de certificare a locului de munca. Locul de munca este certificate daca corespund toti indicia si invers. Comisia in baza fiselor de certificare intocmeste pasaportul tehnic sanitary a secctorului intreprinderii . materailele certificarii se utilizeaza: 1. La elaborarea planului annual de masurare , pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale 2. La stabilirea unor inlesniri, indemnizatii pentru conditiile de munca admisibile. In corespundere cu cerintele codului muncii RM intreprinderile sunt obligate sa prezente spre autorizarea sectiei , sectoarele utilajelor intreprinderii. In corespundere cu ordinal nr 6 din 1993 a inspectiei muncii RM a fost pusa in aplicare normele metodologice de autorizare a functionarii intreprinderii. 22. Autorizarea functionarii proceselot tehnologice , producerilor si intreprinderii. Autorizarea o petrece inspectorul territorial de SSM a inspectiei muncii al RM in corespundere cu documentele prezentate de intreprindere ce solicita autorizarea: 1. Cererea de autorizarea semnata de conducatorul intreprinderii 2. Memorial tehnic ce include: a) Denumirea proiectantului b) Caracteristica echipamentului de munca si a mijloacelor de protectie individuala c) Substantele toxice utilizate in procesul tehnologic , concentratie reala d) Substantele toxice ce se degaja in procesul tehnic
28

e) Caracteristica factorilor de risc a procesului tehnologic Documentele se prezinta cu 30 de zile inainte de punerea in functiune a intreprinderii. Inspectorul territorial in termin de 30 de zile din momentul inregistrarii examineaza documentele prezentate. Corespunderea indicilor cause: starea tehnica a cladirilor, instalatiile pentru evacuarea gazelor toxice, corespunderea certificatelor de munca cu conditiile reale. Inspectoratul territorial in caz de necessitate cheama la examminare alte organe de supraveghere de stat. inspectoratul territorial in rezultatul examinarii prezinta intreprinderii formularul nr 1 autorizare totala si nr 2 partiala. Autorizarea functionarii este pe un termen de 5 ani iar la reutilarea tehnica a intreprinderii pe 1 an termen de 3 ani. 23. Substantele chimice in aerul zonei de munca. Clasificarea, normarea, actiunea. Pentru a asigura oo munca productive este necesar de a asigura zona de munca cu aer curat si parametrii optimali ai micro climei. In functie de procesul tehnologic substantele toxice utilizate sau ce se degaja in aerul zonei de munca se degaja gaze, praf, aerozoli, pulberi. Aerul in conditii normale contine : N2 78,08% , O2 20,95%, gaze inerte 0,93% , compusi ai carbonului 0,03% , alte gaze 0,01%. Organul uman are necesitatea ca aerul sa contina un anumit numar de ioni negative ai oxigenului. Aerul contine anumite cantitati de substante toxice ce actioneaza asupra organului uman, se considera accidental de munca. Intoxicatii cronice se intelege patrunderea in organul uman a unor cantitati mici de substante toxice intrun interval de timp de lunga durata, se considera boala profesionala. Substante toxice patrund in organul uman prin diferite cai: prin sistemul respirator 90%, prin piele 10% prin system digestive 10%. Substantele toxice provoaca urmatoarele actiuni:
29

1. Intoxicatia totala a organismului- compusi ai carbonului, plumbului benzolului. 2. Intoxicatie toxice iritante- irita mucoasa tubului digestive clorul amoniul , azotul, acetone, ozonul. 3. Substante toxice ce provoaca alergie vopsele, dizolvante 4. Substante toxice ce provoaca imbolnaviri de cancersubst.radioactive plumb, ardeze , clorul. 5. Subst.toxice ce provoaca dereglari ai procesului de mutatiisubst.radioactive mangan 6. Subst.toxice ce provoaca procesul de reproducere a organului uman- subst. radioactive. Subst. toxice in corespundere cu pericolul de actiune dupa standart 12.1.005-88 a zonei de munca se clasifia in 4 clase: 1. Subst.extra toxice qCMA<0,1 mg/m3 2. Subst.foarte toxice qCMA<1 mg/m3 3. Subst.moderat toxice qCMA<10 mg/m3 4. Subst.putin toxice qCMA>10 mg/m3 Standartul fixeaza urmatoarele: denumirea subst. , CMA, clasa de stare a aerului zonei de munca. 24. Microclimatul in incaperii de producer. Normarea parametrelor. Metodele si mijloacele de determinare. Microclima zonei de munca se caracterizeaza prin urmatorii parametri: 1. Temperature 2. Viteza miscarii a aerului 3. Umiditaea relative 4. Presiunea atmosferica. Acesti parametric ai microclimei in funstie de valoarea lor actioneaza asupra organismului uman , provocind dereglari procesului biologic a sistemului cardiovascular, majorind sau mcsorind temperature organismului. Pentru a asigura confortul
30

organismului este necesar echilibrul energiei edata de organism si primate. Qced =Qprim . Qced =QM+Qe unde :QM-energia metabolic ce asigura procesul intern al organismului, Qe- energia cheltuita pentru evaporarea transpiratiei. Qprim=Qc+Q`con+Qir unde: Qc energia primita prin convetie de la aerul inconjurator, Q`con- energia primita prin conductive, Qir energia primita prin iradiere prin partile descoperite a organismului. Parametrii microclimei se normeaza in functie de urmatorii criteria: a) Perioada anului- perioada rece, temperature mai mica ca 10 grade; perioada calda mai mare ca 10 grade b) Categoria lucrului fizic , cheltuielile de energie 1) Q<=172 J/s lucrul usor 2) Q<=293 J/s lucru mediu 3) Q>=293 J/s -lucru greu Standardul prevede parametrii optimali ai microclimei si admisibili pe un interval scurt de timp. 25. Sistemele de ventilare.Clasificarea. Schemele Pentru a asigura o munca productiva , efectiva este necesare de asigura un mediu de lucru cu parametric optimali ai factorilor de risc pentru aceasta se utilizeaza diferite metode si mijloace si anume: 1. Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice 2. Dirijarea proceselor tehnologice la distanta 3. Utilizarea sistemelor robotizate 4. Utilizarea instalatiilor proceselor tehnologice fara degajari de substante toxice ermetizarea instalatiilor
31

5. Utilizarea sistemelor de protectie la iradieri termice si electrostatice,electrice si radioactive 6. Utilizarea sistemelor de ventilare asigurarea concentratiei maximale admise a substantelor toxice a parametrilor optimali ai microclimei 7. Utilizarea mijloacelor de protectie individuala si colectiva Pentru a asigura o concentratie maximal admisa a subst. toxice in aerul zonei de munca se utilizeaza sisteme de ventilare care se clasifica in functie de urmatorii criteria: 1. Dupa utilizarea energiei ce asigura miscarea aerului a. Ventilare naturala- utilizarea puterii vintului diferente de temperature ,de presiuni si alte fenomene a mediului inconjurator b. Ventilare mecanica utilizarea instalatiilor mecanice pentru asigurarea miscarii aerului ventilatoare ,axiale centrifugal si deflectoare c. Ventilare mixta naturala +mecanica 2. Dupa actiunea instalatiilor de ventilare asupra aerului : a. Ventilare generala asigura miscarea aerului in tot spatial incaperii b. Ventilare locala asigura evacuarea aerului de la locul de munca sau instalatiei sau introducerea aerului nemijlocit la locul de munca c. Ventilarea mixta generala + locala 3. Dupa presiune:

32

a. Sisteme de ventilare in suprapresiune -Lint >Levac .cantitatea de aer introdusa este mai mare decit cantitatea de aer evacuate b. Sisteme de ventilare in depresiune -Lint <Levac cu scopul de a mari temperature c. Sisteme de ventilare in echilibru- Lint =Levac 4. Dupa circulatia aerului: a. Ventilare cu circulatie deschisa aerulu se misca intro directive b. Sisteme de ventilare cu reciclare a aerului o parte din aerul evacuat se introduce in incapere. 26.Calcularea volumului necesar de aer pentru ventilare generala Cantitatea necesara de aer in inkaperile de producer se determina in functie de tipul degajarilor 1. Determinam cantitattea de aer la degajarea de praf, pulberi si aerosoli: G+Lin Lin=

L= Unde :- concentratia substantelor toxice la evacuare

33

G- cantitatea degajarilor - cantitatea de subst. toxice la introducere 2. Determinam cantitatea de aer necesara pentru sistemele de degajare de caldura L= Unde: Q cantitatea de energie termica necesara pentru evacuare C capacitatea termica a aerului t temperature aerului ce se evacueaza din inkaperi q densitatea aerului introdusa in inkaperi

m H-inaltimea incaperii de la podea pina la peretele de evacuare a aerului 2-inaltimea zonei de munca -temperatura aerului ce se introduce in incapere 3. Determinarea cantitatii necesare de aer la degajarea vaporilor de apa L=
34

G cantitatea de vapori de apa qint densitatea aerului introdus in incaperi - cantitatea de vapori de apa intrun kilogram de aer Se determina dupa diagram ,i-d in functie de umeditatea si temperature aerului 4. Determinarea cantitatii necesare de aer pentru sistemul de ventilare generala in functie de coeficientul de schimb intro ora L=K*V K- coeficientul de schimb V volumul inkaperii Coeficientul de schimb se determina din urmatoarele conditii: a. Daca la 10 m revine un volum de incapere mai mik de 20 m3 atunci cantitatea de aer necesara este mai mare de 30 m3 pe ora b. Daca la un om revine un volum din spatiu incaperii mai mare de 20 m3 atunci cantitatea necesara de aer este de 20 m3 pe ora. 27. Ventilare naturala Sistemul de ventilare naturala pentru asigurarea miscarii aerului utilizeaza fenomene natural ce au lok prin aer sau cu ajutorul deflektorului. Precautam cazul sistemei de ventilare prin aeratie . incaperile de producer utilizind aceasta sistema sunt asigurate cu deschizaturi de introducere si evacuare a aerului in 3 planuri la diferite inaltimi a inkaperii.
35

28. Ventilarea mecanica Ventilatia mecanica utilizeaza energia mecanismelor mecanice pentru a asigura o viteza anumita a aerului.deosebim ventilare mecanica pentru evacuarea aerului, ventilare mecanica pentru introducerea aerului in inkapere si ventilare mixta cu recircularea aerului. Orice system de ventilare mecanica utilizeaza mecanisme, instalatii commune ce se impart in urmatoarele grupe dupa mentiuni: 1. Grupa 1 - Instalatii pentru asigurarea miscarii aerului a. Ventilatoare centrifugal b. Ventilatoare axiale c. Deflectoare 2. Grupa 2 - Instalatii pentru tratarea aerului a. Baterii de filtre b. Calorifere c. Instalatii pentru captarea substantelor toxice d. Aeroterme- instalatii pentru captarea caldurii 3. Grupa 3 - Instalatii pentru reglarea sistemei de ventilare a. Clapete b. Sisteme de jaluzele
36

c. Mansoane 4. Grupa 4 - Instalatii ,dispositive pentru captarea evacuarea si transportarea aerului a. Guri de refulare a aerului b. Guri de evacuare a aerului c. Retele pentru transportarea aerului Sisteme de ventilare mecanica se utilizeaza pentru introducerea aerului in inkapere, pentru evacuarea aerului si sisteme combinate- cu recilculare a aerului . a. Schema sistemei de ventilare mecanica pentru evacuarea aerului din incapere . 1. Instalatia pentru instalarea aerului in mediul inconjurator . se instaleaza la 1- 1,5 m mai sus de cel mai inalt punct a acoperisului cladirii. 2. Aeroterme- instalatii pentru utilizarea energiei termice ce contine aerul evacuat. 3. Baterie de filtre. 4. Ventilator centrifugar. 5. Retele de aer . 6. Guri de evacuare a aerului din incapere. b. Schema sistemei de ventilare mecanica pentru introducerea aerului in incapere 1. Instalatii pentru captarea aerului din mediul inconjurator. Se instaleaza la 1-1,5 m de la nivelul pamintului .
37

2. Retele de aer 3. Baterii de filtre 4. Instalatii pentru incalzirea aerului(calorifere) 5. Ventilator centrifugar 6. Guri de refulare a aerului in incapere 7. Supapa ce asigura reciclarea aerului c. Schema calcularii unei sisteme de ventilare mecanica : 1. Alegerea configuratiei retelelor de aer . 2. Determinam sectiunea transversala a retelelor de aer la diferite etape in functie de aerul necesar . 3. Determinam piererile de presiune in retele. 4. Alegem tipul ventilatorului si calculam puterea motorului electric 5. Determinam eficacitatea sistemei de ventilare

29. Ventilare locala Ventilare locala ne asigura evacuarea aerului degajarilor nemijlocit de la locul de munca sau de la instalatie sau introducerea aerului nemijlocit la locurile de munca . In functie de mentiune deosebim urmatoarele tipuri de sisteme de ventilare locala pentru introducerea aerului la locurile de munca :
38

1. Dus de aer se utilizeaza la locurile de munca cu temperature inalte pentru evacuarea energiei termice si a transpiratiei : L = 3600FoV;m3/h; Unde: Fo-suprafata deschizaturilor de introducere a aerului ; V viteza miscarii aerului; V= 1-3.5 m/s; 2. Sisteme oaze se utilizeaza in incaperile cu temperature foarte inalte pentru a proteja angajatii. O parte din incapere de producere se ingradeste cu pereti usori sau din apa unde se asigura parametrii optimali ai microclimei. 3. Perdele de aer sau perdele de aer incalzit. Pentru protectia angajatilor la racirea organismului sau la incalzirea organismului, la deschiderea unor usi cu mari suprafete si stoparea unirii a doua spatii cu diferite parametri ai microclimei. Viteza aerului 10-15m/s Sisteme de ventilare locala pentru evacuarea aerului . Evacuarea aerului de la locurile de munca are loc prin diferite acoperisuri cu guri de evacuare sau prin anumite tipuri de instalatii: 1. Dulapuri de ventilare- 0.5-1.5m/s. 2. Cabine de ventilare 1- 1.5m/s. 3. Umbrele de ventilare evacuarea aerului incalzit de la diferite suprafete.
39

4. Utilizarea acoperisurilor special pentru evacuarea deseurilor de la strungurile cu ascutire a sculelor de la strungurile de slefuire de la instalatiile de acoperire a pieselor cu diferite metale L = Kd Ddisc Kd- coeficientul discurilir de prelucrare a. Pentru discurile abrasive: Kd= 1.6-2 b. Pentru discurile din cirpe sau pisle : Kd = 4-6 Ddisc diametru discurilor Ddisc = 250-600mm. 30. Metodele si mijloacele de determinare a parametrilor microclimei. Omul in timpul activitatii sale se gaseste intro interactiune de caldura cu mediul inconjurator. Daca caldura degajata de organismul uman complet se elimina in mediul inconjurator, atunci omul nu sinte nici frig nici cald - se gaseste in conditii de comfort . Asupra bilantului termic actioneaza parametrii microclimei : 1. temperature : La schimbarea temp. in careva limite temperature corpului uman ramine neschimbat (36,6 0,5 C). Capacitatea organismului de a menine una i aceeai temp. la schimbarea temp. aerului se numete termoregulare. Dac temp. aerului se mrete m/m dect careva limit atunci termoregularea se deregleaz i pot aprea bolile : Supranclzire : uoar , simptome: ameeli, dureri de cap, sete, transpiraie, nroirea pielii, majorarea temp. corp. pn la 39 oC . grea (oc ermic): simptomele sunt aceleai, dar intr-o stare mai grav. In acest caz dac angajatul nu i se acord ajutor medical el poate deceda. mbolnvirea muchilor care se
40

datoreaz pierderii srurilor din org. uman prin transpiraie abundent ndelungat. Dac temp. aerului se micoreaz dect careva limit atunci termoregularea se deregleaz i pot aprea urmtoarele mbolnviri : a) mbolnvirea cilor i org. repiratorii . b) Suprarcirea grav care duce la somnulen, pierderea cunotinei i decedare. c) mbolnvirea mucilor care se datoreaz constrngerii vaselor sangvine de pe suprafaa pielii i nrutirea alimentrii muchilor cu diferite substane . 2. umedititatea : >80% duce la dereglarea termoreglrii la temp. mai joase. Umeditatea mare condiioneaz majorarea temp. Dac <15% duce la uscarea mucoasei i la mbolnvirea org. de vedere i respiraie. 3. viteza miscarii aerului : La temp. majorate micarea aerului este binevenit p/u om Dar dac temp. aerului este mai mare dect 400C , atunci micarea aerului este rufctoare. La temp. reduse viteza micrii aerului > 15 m/s este foarte periculos, duce la suprarcirea local i la schimbarea configuraiei muchilor. 4.Presiunea Normarea parametrilor microclimei . Exist o mbinare a parametrilor microclimei n care omul se gsete n confort. Ele se reglementeaz de ctre standardul STAS 12.1.005-88 , Factorii duntori ai mediului zonei de lucru. Parametrii microclimei optimali se reglementeaz de ctre standard in dependen de categoria lucrului fizic i de perioada anului. Conform STAS 12.1.005-88 toate lucrrile fizice se mpart in 3 categorii: I a , I b usoara , II a , II b medie , III a , III b grea . La I a se refer lucrrile fr eforturi fizice ce degajri de energie: 120 138 J/s . La I b se refer lucrrile fizice nensemnate cu poziia n picioare i cu degajri de energie: 138 172 J/s . La II a : lucrri cu greuti 1kg, degajri de energie: 172 232 J/s . La II b : lucrri cu greuti 10kg, degajri de energie: 232 293 J/s . La cea grea se refer
41

lucrri cu greutate 10kg, degajri > 293 J/s . Conform STAS se cunosc 2 perioade: Cald se caracterizeaz prin temp. aerului zilnic din afara ncperii cu 10oC . Rece se caracterizeaz cu temp. zilnic < 10oC . 31. Aparatajul, masurarea si metodele de determinare a umiditatii. Asupra termoreglrii organismului influeneaz i umiditatea aerului, mai cu seam umiditatea sporit, care nrutete cedarea cldurii prin evaporare. Pentru a aprecia umiditatea sunt folosite urmtoarele noiuni: umiditatea maximala (punctul de rou) - cantitatea maximal de ap n grame ce se poate conine ntr-un m de aer la temperatura dat; umiditatea absolut - cantitatea real de ap n grame ce se conine ntr-un metru cub (m) de aer la temperatura stabilit n timpul msurrilor; umiditatea realativ - raportul exprimat n procente (%) dintre umiditatea absolut i umiditatea maximal la temperatura dat. Micarea aerului sporete cedarea cldurii de ctre corpul uman prin convecie i n limitele stabilite joac un rol pozitiv, atunci cnd temperatura depete valorile indicate de norme n direcia majorrii i negativ - n direcia micorrii. Umiditatea relativ a aerului se determin cu ajutorul psihrometrelor i higrometrelor (higrografelor). Determinarea umiditii relative dup psihrometrele lui August sau Assman este bazat pe diferena de indicaii ale termometrelor uscat i umed, care depinde de umezeala aerului nconjurtor. Cunoscnd c evaporarea este un proces endotermic (cu absorbie de cldur), evident c n ncpere indicaia
42

termometrului umed va fi totdeauna mai mic dect a termometrului uscat, ceea ce permite dup tabelul sau graficul psihrometric s determinm umiditatea relativ a aerului. Umiditatea absolut se determin dup formula: R=Pum-0,5 (Tus-Tum)-B/760=18,945-0,5(25-21) 743/760 = 17 unde: Pum - umiditatea maximal a aerului, conform indicaiei termometrului umed (tab.3 din ndruar); Tus, Tum - corespunztor indicaiile termometrelor uscat i umed; B - presiunea atmosferic n timpul msurrilor, mm Hg. tiind umiditatea absolut, determinm umiditatea relativ dup formula: r=R/Pus 100%=72,18 unde: R - umiditatea absolut, gr/m (mm Hg);\ Pus - umiditatea maximal a aerului conform indicaiei termometrului uscat 32. Metodele de masurare a vitezei miscarii aerului in zona de munca. Aparatajul. Viteza micrii aerului se msoar cu diferite aparate: anemometre, catatermometre, anemografe etc. n lucrarea de laborator sunt utilizate anemometrele cu palete i cu cupe care permit msurarea vitezei aerului pn la 20 m/s. n timpul msurrilor anemometrele se ridic la aa nlime ca receptoarele de vnt s nu fie barate de corpul observatorului sau de alte obstacole. La msurarea curenilor de aer variabili se efectueaz 3-4 msurri i se afl viteza medie a curentului de aer. 34. SSM a femeilor si adolescentilor.
43

Codul muncii ai RM prevede reglementari pentru organizarea speciala a muncii femeilor. 1. se prevede lucrarile la care nu se admit muncii femeilor. a) lucrari grele cu deplasari a greutatilor b) lucrari vatamatoare cu prezenta subs. Toxice categoriile 1 si 2 c) lucrari subterane in afara muncii fara incordarea fizica d)deservirea sanitara sociala e) ca conducatori de nave aeriene , maritime si greutatea mai marede 3,5 tone. 2. categoric folosirea muncii femeilor in timp de noapte la lucrari suplimentare cu copii de virsta 6 ani sau copii invalizi pina la 14 ani. 3. Categoric trimeterea in deplasare a femeii cu copilul pina la 6 ani sau copii invalizi pina la 14 ani. 4. Se prevede concediul de maternitate- pina la nasterea 70 si 56 dupa nastere. 5. Se prevede concediul pentru ingrijirea copiilor pina la 3 ani cu plata de indemnizatii, si 6 fara plata. 6. Se prevede pauze in timpul zilei de munca pentru alimentarea copiilor un copil dupa 3 ore de lucru, 30 de min , doi copii dupa 3 ore de lucru o ora. Se admite sumarea pauzelor. In cazul nefolosirii concediului profesional admite folosirea lui dupa concediul de maternitate sau pentru ingrijirea copiilor de 30 de ani. 7. Categoric se interjice concedierea mamelor cu copii pina la 6 ani sau a femeilor gravide. Codul muncii RM legea nr 186 prevede urmatoarele reglementari intre conducatorii intreprinderilor si persoanelor sub virsta de 18 ani. 1. virsta de la care se admite ingajarea in munca sub virsta de 18 ani.
44

a) angajarea in munca se admite de la 16 ani b)in scopul educarii la adresarea organelor MAI cu consimtamintul sindicatelor se admite angajarea inmunca de la 15 ani c) in scopul instrurii se admite angajarea in munca a elevilor scolilor profesionale cu consimtamintul unuia din partile parintii de la 14 ani 2. se prevede procesele tehnologice activitatea de la care nu se admit folosirea muncii persoanelor de sub 18 ani: a) la lucrari grele b)la lucrari subterane c) la lucrari si procese tehnologice legate cu pastrarea si comertul bauturii alcoolice. 3. se prevede controlul obligatoriu medical la angajarea in munca si periodic in fiecare an pina la virsta de 18 ani. 4. Se prevede egalarea in drepturi a procesului de munca cu persoane majore indiferent de durata zilei de munca sau saptaminii a) pentru elevi 20 ore/saptamiina b)pentru studenti -30 ore/saptamina 5. se prevede concediul profesional numai in lunile de vara pentru persoanele de sub 18 ani 6. se prevede egalarea salariilor in functie de clasificarea indiferent de durata saptaminii de munca. 35. Principalele marimi tehnice a luminarii, unitatile de masura. O sistema de iluminat corect proiectata si montata asigura securitatea angajatului pastrarea organului vizual, echilibrul sistemului central nervos, o productivitatea de munca inalta si calitatea productiei. Spectrul electromagnetic cu lungimea unde
45

10-340000 nanometri reprezinta spectrul optic. = 10/340000 Nm , ce include urmatoarele raze: 1. raze infrarosii- = 340000-780 Nm 2. raze vizuale- =780-380 Nm 3. raze ultraviolete- =380-10 Nm lumina se caracterizeaza prin parametrii cantitavi si calitativi. Cantitavi: 1. fluxul de lumina Ln- spectrul lucitor ce se simte de organul vizual ca lumina; 2. intensitatea luminii- fluxul de lumina de la orice surssa se raspindeste in spatiu neuniform pentru a determina densitatea fluxului a fost primita ca unitatea intensitatea luminii. intensitatea fuxului de lumina pe o candela este fluxul iradiat pe o suprafata F=1/6000 m2 la temperatura de solidificare a platinii t=20-40,6 K , si preiunea P=101325 Pa si o atmosfera.
3. 4.

Gradul de iluminare.

, lux

Luminiozitatea suprafetei de iluminat. cd/m2 Calitativi: 1. Caracteristica locului vizual , precizia 2. Marimea minimala a obiectului de deosebire 3. Categoria si subcategoria locului vizual . 1 categorie si 4 subcategorie 4. Contrastul obiectului de deosebire cu fonul. 36. Sistemele si tipurile de iluminat. In functie de sursa de lumina utilizata deosebim urmatoarele sisteme de iluminat: 1. iluminat natural utilizarea luminii soarelui si a cerului 2. iluminat artificial- utilizarea luminii , sursa de lumina artificiala , becuri
46

3. iluminat combinat In functie de amplasarea cladirii si a golurilor de lumina deosebim urmatoarele tipuri de iluminat natural: 1. iluminat lateral dintro parte , doua parti 2. iluminat de sus- amplasate in tavanul incaperii sau acoperisul cladirii 3. iluminat natural combinat In functie de modul de amplasare a surselor de lumina deosebim urmaltoarele tipuri de iluminat artificial. 1. iluminat general- general uniform si uniform localizat 2. iluminat artificial combinat general + local Categoric se interzice de a folosi in incaperi de producere numai iluminatul local- pete intunecate ce pot provoca accidente de munca. Dupa functiile iluminatului artificial pot fi: 1. iluminat de lucru pentru proceduri tehnologici 2. iluminat artificial avariat- alimentarea de la sursa in dependenta de energie 3. iluminat pentru evadare- evacuarea din incaperi de producere in caz de calamitati , incendii 4. iluminat de serviciu- pentru asigurarea procesului tehnologic de lunga durata 5. iluminat artificial de paza- paza teriroriullui intreprinderii, a incaperilor ce se gasesc in paza general 37.Iluminatul natural . clasificarea si calcularea Iluminatul natural se caracterizeaza prin urmatorii indicii:
1.

indicii iluminatului natural e. unde : Ein gradul de iluminare in punctul dat al incaperii; Eex- gradul de iluminare inafara ferestrelor exteriorul incaperii.

47

Indicii se normeaza in corespundere cu normele sanitare de proiectare : e=ln*m. Unde: ln-valoarea dupa normelor de proiectare calitativi; m coeficientul de climat
2.

indicii de ilmuniare real. unde: F-suprafata ferestrele, Spod suprafata podelilor. Scopul calcului iluminatului natural consta in determinarea suprafetei ferestrelor ce asigura coeficientul iluminatului natural in orice punct a suprafetei de iluminat. unde: Sf- suprafata ferestrelor ce trebuie de determinat; Sp- suprafata de iluminat; e valoarea coeficientului iluminat natural; - caracteristica luminoasa a ferestrelor dupa normele de proiectare in functie de marimea ferestrelor; Kr- coeficient de rezerva; - coeficientul total ce ne caracterizeaza pierderile de lumina in constructia ferestrelor; r1- coeficientul ce ea inseamna majorarea coeficientului iluminatului natural de la suprafetele de respectare- pereti podea.

39. Iluminatul artificial. Clasificarea si calculul. Iluminatul artificial utilizeaza ca surse de lumina becurile electrice care dupa de principiul dee producere se imprt in 2 grupa mari: 1. lampi incandescente- procesul de producere a luminii se bazeaza pe incalzirea filamentului la trecerea curentului electric pina la temperatura punctului Kivzi. 2. Lampi cu luminiscenta procesul de producere a luminii se bazeaza pe descarcarile electrice in atmosfera gazelor sau vaporilor de metal. Pentru alege o sursa de lumina efectiva se utilizeaza urmatoarele caracteristice: 1. Caracteristice electrice- U, P.
48

2. Caracteristici tehnice luminoase- F(lm) , I(cd) 3. Caracteristice de exploatare 4. Caracteristici constructive- forma colbei sau tubului ; presiunea; tipul de gaz sau vapori metalici; forma spirei si numarul lor. Avantaje si dezaventaje a sursei de lumina: 1. Lampi incandescente: Avantaje: a) Simple dupa constructie b)Ocupa un volum mic in spatiu c) Nu ce aparate adaugatoare pentru includerea in circuit Dezavantaje: a) Eficacitatea luminoasa mica b)Spectrul luminos includ numai raze galbene si rosi schimba culori la transmiterea lor c) Termenul de exploatare este mic 2. Lampi cu luminiscenta: Avantaje: a) Fluxul de lumina este mare 12000-20000 lumini b)Eficacitatea luminoasa este mare 100-300 watti/lumi c) Termenul de exploatare 12/16000 ore Dezavantajele: a) Cere instalatii adaugatoare pentru punerea in functiune b)Fluxul de lumina pulseaza vedere falsa, efectul stragoscopic c) Categoric se interzice pentru folosirea acestei surse de lumina in instalatii cu mecanisme de rotaii si dute vino d)Ocupa un volum mare in spatiu e) In constructia acestor lampi se foloseste vapori de metal radioactivi. 40. Metode de calcul al iluminatului artificial.
49

1. pentru calcularea iluminatului artificial se foloseste metoda fluxul de lumina , se determina fluxul de lumina a unei lampi: , lm . unde: Emin- gradul de iluminare pe suprafata de iluminat minimal admisa de normele de proiectare ,precizia locului vizual, caracteristica fonului; S-suprafata de iluminat m2; Z- coeficient minimal ce caracterizeaza uniformitatea gradului de iluminare; Kz- coeficientul de rezerva; N-numarul de iluminatoare; n- numarul de lampi intrun iluminator; coeficientul de iluminare a fluxului de lumina. 2. pentru calcularea iluminatului local cu suprafete verticale sau inclinate se utilizeaza metoda puncttului. lx. Unde: Ia intensitatea fluxului de lumina in punctul dat; - unghiul dintre perpendiculare a suprafetei de luminat si directia razzelor catre punctul dat; r deplasarea de la sursa de lumina pina la punctul dat. 3. Metoda puterii specifice watt. 41. Instalatiile ce lucreaza sub presiune inalta. Cauzele avariilor si exploziilor. Cerintele regulilor normelor standardelor se atirna la urmatoarele instalatii ce lucreaza sub presiune inalta: 1. Vasele , instalatiile preiunile carora la temperatura normala depaseste 0,07 Mpa pentru transportarea si pastrarea gazelor 2. Cisternele, poloboacele pentru pastrarea si transportarea gazelor presiunea t<50 grade, P>0,07 Mpa 3. Instalatiile , cisternele pentru pastrarea si transportarea gazelor, lichidilor, subst.triabile fara presiune iar pentru incarcarea si descarcarea lor P>0,07 Mpa 4. Recipienti pentru pastrarea si transportarea gazelor lichifiate, presate si dizolvate P>0,07 Mpa. Cele mai raspindite cauze ale avariilor si exploziilor in instalatiile cu presiune inalta sunt:
50

1. Depasirea limita de presiunea admisa 2. Depasirea limita de temperatura a peretilor 3. Pierderea trainiciei mecanice 4. Nerespectarea regulilor, normelor de exploatare 5. Utilizarea nu dupa mentiune 6. Patrunderea uleilor la robinetele recipientilor cu oxigeni 7. Nerespectarea cerintelor de transportare a instalatiilor cu presiune inalta. 42. Cerintele securitatii catre intalatii. Fabricarea lor, montare , evidenta. Instal ce lucreaza cu pres inalta se fabrica la intreprinderi cu o bara tehnica anumita si autorizare org de supraveghere de stat.proiectul si cerintele tehnice de fabricare se adopta de ministerul de ramur.Instal ce lucreaza sub presiune inalta dupa fabricarea lor primesc pasaport ce se instaliaza prin cleimare.Pasaportul include: 1.Denumirea uzinei de fabricare 2.Numarul uzinei de fabricare 3.Limita de temp a peretilor 4.Pres de lucru si de incercare 5.Data luna ,anul fabricarii. Toate instal cce lucreaza sub pres inalta dabricare se incearca dupa presiune hidraulica.Instal se produc prin sudare sau turnare. Prin sudare: Pe<=0,5 Mpa Pinc=1.5 pl Pe> 0,5 Mpa Pinc=1,25 pl Prin turnare: Pinc=1,5 pl Timpul de incercare: a) Prin sudare: <= 50 mm Tinc=10 min
51

100>>50 mm Tinc=20 min >100 mm Tinc=30 min b)Prin turnare: Tinc= 60 min Calitatea sudurii si a metalului turnat se cerceteaza prin urmatoarele metode: 1. Strapungerea cu ajutorul ultrasunetului 2. Rengenografia si radiografia 3. Cercetari metodografice 4. Incercari mecanice Pentru a asigura securitatea exploatarii instalatiile ce lucreaza sub presiune inalta se asigura pentru urmatoarele aparate si mecanisme: 1. Aparate pentru masurarea presiunii de clasa > de 2,5 2. Aparate pentru inregistrarea temperaturii peretilor 3. Mecanisme de incarcare descarcare 4. Supape de protectie sau locuri slabe ce asigure presiunea de lucru cu numai mari de 0,05 Mpa Aparatele de inregistrare se controleaza odata in 12 luni , vizual 6 luni. 43.Actiunea curentului electric asupra organismul uman. Factorii de actiune. Curentul electric este un factor periculos deoarece nu poate fi depistat cu organele de simt a organismului uman-nu poate fi vazut,mirosit si pipait.Datele statistice ne arata ca accidentele cu incapacitatea de munca din cauza curentului alcatuesc un 1 % din numarul total de accidente.Din acest procent 40 % sunt cazuri mortale si 80% la tensiune de 220-300 V. Curentul electric la scurgere prin organism provoaca:
52

-actiuni termice-incalzirea tesaturilor nervoase ,musculoase,a venelor sau ruperea tesuturilor,schimbarea insusirilor fizice si chimice -actiune electrolitica-disociatia acizilor sarurilor in rezultatul actiunii curentului electric,procesul de electroliza. -actiuni biologice-avind contact cu materie vie curentul provoaca inervari,incordari spontane a sistemului muscular si nervos ce poate avea loc ruperea tesuturilor. La scurgerea curentului electric prin organism uman,el provoca traume externe sau interne.Actiunea poate fi -directa:la scurgerea prin organul organismului uman -indirecta:prin system central nervos actioneaza la alte sisteme nervoase ce poate provoca stoparea functionarii organelor. Deosebim urmatoarele traume externe. 1.Arsuri electrice. 2.Semne electrice-la contactul de scurta durata cu curentul electric are loc arsuri fizice si chimice asupra pielei ce provoca aparitia unor pete de marime pina la 5 mm care cu timpul dispar fara interventiile medicului. 3.Metalizarea pielei.patrunderea particelelor metalice de marimi micron in piele in rezultatul actiunii arcului electric sau a plazmei.La patrunderea unor particele mari,necesita actiuni chirurgicale. 4.Actiuni mecanice-in rezultatul inervarilor,incordarilor spontane a sistemului muscular are loc ruperea tesuturilor si chiar si fracture de oase. 5. Electro-olftamia:actiunea unui flux puternic de raze infrarosii
53

a arcului electric asupra invelisului exterior ce provoaca vatamarea ochilor. In rezultatul actiunilor curentului electric deosebim urmatoarele tipuri de socuri electrice: 1. Concordarea spontana a sistemului muscular si nervos fara pierdere de cunostinta 2. Incordarea spontana a sistemului muscular si nervos cu pierdere de cunostinte dar pastrarea lucrului inimii si sit respirator 3. Incordari spontane a sist muscular si nervos si stoparea lucrului inimii si a sist respirator 4. Moarte clinica ,incordari spontane cu stoparea functionarii inimii si sist respirator si perderea cunostinteii Factorii de actiune a curentului electric: 1)Intensitatea 2)Frecventa curentului 3)Calea de parcurgere a curentului electric 4)Durata actiunii a curentului electric 5)Insusirile individuale a org uman. Factorul periculos a curentului electric ,valoarea intensitatii este in functie de resist a orguman si tensiunea circuitului eelectric. Deosebim 3 praguri de actiune a intensitatii curentului electric: 1. Pragul de simt I=0.6-1.5 mA,7-15mA 2. Pragul de retinere I=10-15mA,50-70mA
54

3. Pragul mortii clinici I=25-50mA,>300m Rezistenta oragn uman este de 0.3-0.5mm epidermisul pielii. 44.Fenomenele la trecerea curentului electric prin pamint. Scurgerea curentului electric prin pamint poate avea loc in urmatoarele cazuri: a) La determinarea izolatiei prin prize de pamint-unirea corpurilor ,instalatiilor cu pamintul b)La deteriorarea izolatiei retelelor electrice cu neutral izolatie de la pamint sau prin unirea suporturilor izolatoarelor cu pamintul sau caderea conductoarelor retelei pe pamint. Precautam cazul scurgerii curentului prin pamint printr-un electrod in forma de semisfera:n se cere de determinat legea schimbarii potentialului la suprafata pamintului la scurgerea curentului prin pamint. Prin tensiune de atingere se intelege diferenta de potential dintre 2 puncte a circuitului a corpurilor instalatiilor si suprafata de sprijin de care in acelasi timp se atinge omul. 45.Cauzele electrocutarii si mijloacele de protectie Electrocutarea poate avea loc daca omul devine o parte a circuitului electric sau se atinge de 2 puncte a circuitului cu diferite potentiale. Pericolul electrocutarii este functie de valoare a curentului electric sau de tensiunea de atingere.Aceste conditii sint in functie de urmatoarele cazuri de electrocutare. 1. atingerea de partile conductoare de curentul electric ce se gaseste sub tensiune de lucru-atingere directa.

55

2. Atingerea de partile metalice aparatului conductoare de current electric la normal fara tensiune dar forta sa gaseasca sub tensiune la deteriorarea izolatiei. 3. Apariatia de tensiune in retelele de conectare. 4. Patrunderea tensiunii inalte in partile cu tensiune joasa. 5. Aparitia tensiunii joase la suprafata pamintului. Metodele de protectie sunt in functie de schema unirii oomului in circuit electric. a. Atingere directa-cele mai raspindite metode sint: 1.utilizarea tensiunii joase in procesele tehnologice cu pericol de electrocutare sau in incaperile cu parametrii microclimei neadmisibili. 2.amplasarea retelelor electrice neizolate la inaltimi inaccesibile 3.inchiderea retelelor electrice in echipamente ncu blocari mechanic sau electric 4.ingradirea retelelor electrice de tensiune inalta cu blocari mecanice,electrice sau iradieri. 5.utilizarea protectiei individuale 6.separarea retelelor, utilizarea transformatoarelor cu coieficient de transformare egal cu 1, asigurarea retelelor independente b. Atingerea indirect: 1.utilizarea prizei de pamint cu unirea corpurilor instalatiilor cu prize de pamint-asigura micsorarea potentialului corpurilor, majorarea potentialului pamintului ca diferenta
56

de potential apunctelor care se atinge omul sa fie nu mai mare de 42V. 2.unirea corpurilor instalatiilor la nul-prefacerea unei simple uniri a potentialului in regim de scurtcircuit asigurarea de conectari in retele. Pentru avea loc deconectarea este necesar indeplinirea conditiilor

46.Clasificarea incaperilor de producer dupa pericolul de electrocutare Toate inacaperile de productie dupa pericol de electrocutare se impart in urmatoarele grupe: a. incaperi fara pericol de electrocutare b. cu pericol inalt de electrocutare c. cu pericol deosebit de electrocutare a) se socot acele incaperi unde sint asigurati urmatorii factori:
57

1.prezenta parametrilor optimali si microclimei 2.prezenta podelelor neconductoare de current 3.lipsa profilului tehnologic conductor de curent electric b) se socot acele incaperi unde este present macar unul din urmatorii factori: 1.umeditatea aerului mai mare de 75% 2.temperatura mai mare de 35 3.prezenta podelelor conductoare 4.prezenta prafului tehnologic conductor 5.prezenta posibilitatii atingerii in acelasi timp de corpurile instalatiei ce pot sa se gaseasca sub presiune de lucru si elementele constructiei cladirii conductoare de current electric si legate cu pamintul c) se socot acele incaperi unde este present factorul: 1.umeditea aerului aprope 100% 2.prezenta factorilor chimici si biologic ice provoaca strapungerea izolatie 47.Mijloacele de protectie individuala. Eficacitatea accordarii primului ajutor in cazul de electrocutare este in functie de urmatoarelor conditii: 1.prezenta de spirit a persoanei ce acorda primul ajutor 2.rapiditatea actiunii 3.iscusinta persoanei ce acorda primul ajutor Acordarea primului ajutor are etape: a.eliberarea accidentatului de la sursa curentului b.acordarea ajutorului in functie de categoria socului electric a) se efctuiaza prin urmatoarele metode 1.deconectarea retelei daca sunt aparate de deconectat in locul electrocutarii
58

2.taierea retelei electrice cu scule cu minere isolate 3.aruncarea retelei de pe corpul accidentatului cu mijloace cu minere isolate 4.efectuarea scurtului circuit cu conductor unit la pamint. Pentru protectia se utilizeaza mijloace de protectie individuala care in functie de valoare se impart in 2 grupe mari: a.mijloace de protectie la tensiune de pina la 1000V b.mai mari de 1000V a) se impart in 2 grupe : - principale - permit atingere de conductoare isolate sub tensiune de lucru,indicatoare de tensiune,manusi din guma dielectrica,cleste pentru indicarea curentului,scule isolate. b) -principale-indicatoare de tensiune la valoarea data 1.bare izolante operative 2.cleste pentru masurarea curentului 3.adaugatoare-toate mijloacele de protectie din retele cu tensiunea pina la 1000V. 48. Notiune de ardere. Procesul de ardere sau de imbinare a substantelor inflamabile cu oxidantul in rezultatul caruia are loc degajari de lumina, caldura , presiune. Ca oxidant serveste oxigenul, clorul, florul, oxizii azotului. Deosebim urmatoarele tipuri de ardere:
1.

Ardere fara flacara cu degajari de luminiscenta si caldura fara presiune. Ardere cu flacara cu degajari de caldura si lumina, presiuni joase.
59

2.

3.

Explozie ardere momentana cu viteza de pina la 100m/s cu degajari de caldura si presiuni inalte . De tonatie ardere in spatiu ermetic cu viteza de pina la 1000m/s cu presiuni inalta , degajari de caldura .

4.

pentru arderea permanenta este necesar o anumita concentratie a substantelor inflamabile si a oxidantului. Pentru ca sa aiba loc arderea este necesara prezenta unei substante inflamabile, oxidantul si sursa de aprindere. Arderea are loc cu difirite accelerari a procesului de ardere . - Deosebim urmatoarele tipuri de accelerari a arderii: 1. Acceleratie termica incalzirea subtsamtelor inflamabile, degajarea fractiei usoare, inflamabila la temperature joase. 2. Acceleratia in lant arderea combustilbilului cu formula chimica in forma de romb. 3. Acceleratie mixta termica + lant Zona de ardere este in functie de concentratia subtanelor inflamabile in amestecul de ardere. Desosebim concentratia inferioara, concentratia minima unde are loc procesul de ardere. Concentratia superioara concentratia maxima de subtante inflamabile unde mai are loc procesul de ardere. Autoaprinderea substantelor inflamabile are loc in rezultatul procesului exotermic - producerea unei cantitati mari de caldura in rezultatul reactiilor chimice dintre oxidant si substanta inflamabia a mediului inconjurator. In functie de procesele de ardere subtsantele inflamabile se clasifica:
60

a. Substante lichide 1. Usor inflamabile se aprind de la surse de aprindere si continua sa arda la inlaturarea ei. 2. Greu inflamabile ard doar in prezenta sursei(ulei). b. Subtsante solide 1. Usor inflamabile continua sa arda la inlaturarea sursei de aprindere 2. Greu inflamabile - nu ard la inlaturarea sursei. 3. Neinflamabile - nu ard nici in prezenta sursei.

49. Cauzele incendiilor la intreprinderile industriale. Cele mai raspindite cauze a inundatiilor la intrepindere industriale sint:
1.

Utilizarea in produsele tehnologice a institutiilor complicate din punct de vedere inundiar.

2. Pastrarea si folosirea in produsele tehnologice a 3. Utilizarea in produsele tehnologice a gazelor presate si lichifiate in cantitati mari.

61

4. Prezenta si constructia instalatiilor a unor scheme ramificate complicate de retele termice si substante inflamabile. 5. Prezenta in constructia instalatiei a retelelor electrice cu diferite tensiuni. 6. Utilizarea in constructia instalatiilor a mecanismelorcu descarcari electrice de tensiune inalta. Fregventa incendiilor in incaperile de producere la diferite diferite cauze sint: - Nerespectarea proceselor tehnologice 33%; - Defectarea permanenta a instalatiilor 16%; - Deservirea proasta a instalatiilor, nerespectarea termenilor 13%; - Autoaprinderea cirpelor imbibate cu ulei 8%; - Fumatul in locurile fara mentiune - 6%; - Indeplinirea lucrarilor termice nu la locurile cu mentiune 10%; - Nerespectarea planului de reparative prevcentiva a instalatiilor 8%; - Neajunsuri in constructia instalatiilor 7%; - Indeplinirea lucrarilor termice in incaperile cu prezenta gazelor presate si lichifiate 8%; 50. Metodele si mijloacele de lichidare si profilare a incendiilor.
62

Toate masurile de profilare si prevenire si prevenire a incendiilor se impart in urmatorele grupe: a. Masuri organizatorice - Exploatarea corecta a instalatiilor si a transportului tehnologic - Instruirea angajatilorla timp si calitativ in domeniul incendiar - Organizarea detasamentelor de pompieri binevoli cu un active mai mare de 15 angajati - Pastrarea incaperilor, cladirilor in stare antincendiara b. Masuri tehnice - Respectarea cerintelor standartelor, actelor normative in domeniul incendiar la proiectarea, montarea instalatiilor - Montarea corecta a instalatiilor electrice , retelelor electrice - Proiectarea si montarea corecta a sistemeler de ventilare, incalzire, aprovizionare cu gaz. - Respectarea termenilor de deservire si reparative a cladirilor. c. Masuri de regim - Interzicerea fumatului in locurile fara mentiune - Indeplinirea lucrarilor termice de sudare, preliucrare termica doar in locurile cu mentiune - Interzicerea stricta a lucrarilor termice cu prezenta pozelor presate si lichifiate. d. Masuri de exploatare
63

- Supravegherea stricta a respectarii cerintelor, standartelor , actelor normative la proiectarea si explotarea instalatiilor - Respectarea termenilor de imirare a instalatiilor electrice si a instalatiilor ce lucrreaza sub presiune inalta La lichidarea incendiilor se foloseste urmatoarele procedee de lichidare a arderii : Procedeul 1 consta in amestecarea in aerul ce patrunde in zone de ardere cu gaze neinflamabile frinarea procesului de ardere . Procedeul 2 consta in stoparea patrunderii aerului in zona de ardere - ermitizarea incaperilor inchiderea ferestrelor, usilor, golurilor. Procedeul 3 consta in amestecarea gazelor, lichidelor cu substante neinflamabile la trasnportarea lor. Procedeul 4 - racirea stratului superior a substantelor inflamabile - frinarea accelerarii si vitezei a procesului de ardere. Procedeul 5 izolarea subtantelor inflamabile a zonei de ardere de la mediul inconjurator acoperirea cu material neinflamabile cu pisla, lina si ardezie. Procedeul 6 cel mai raspindit prefacerea procesului exoterm in endoterm, utilizarea lichidelor ce acumuleaza caldura. Pentru lichidarea se foloseste H2O, CO2, spuma. Utilizarea apei are loc prin folosirea instalatiilor: a. Instalatii sprincher dirijarea capurilor de inundatie separate individual.
64

b. Instalatii dremer dirijarea automata utilizata a capurilor de inundare. 51. Clasificarea incaperilor de producere dupa pericolul de incendiu. Toate incaperile de producere dupa pericolul de incendiu se impart in urmatoarele: Categoria A: se atirna aule incaperi unde sint prezente prezente procesele tehnologice cu utilizarea substantelor inflamabile cu temperatura de aprimdere de pina la 28 de grade si ce pot forma un volum de pina la 5%. Categoria B: fac parte aule incaperi constructii prezente procese tehnologice cu utilizarea substantelor infamabile cu tempaeratura de 60 de grade si ce pot forma un volum de 10%. Categoria C: fac parte aule incaperi in care sunt subtante inflamabile cu temperature mai mare de 61 de grade si pot forma un volum mai mare de 10 procente si prezenta prafului tehnologic ce poate forma o concentractie de 65 mg/m3 si un volum mai mare de 10%. Categoria D: aule incaperi in care sunt prezente procesele tehnologice de prelucrare a metalelor la temperaturi inalte sudare, topire, fierarie. Categoria E: incaperi cu prezenta proceselor tehnologice de prelucrare a metalelor si pot sa se inkalzeasca. 52.Vibratia.Notiuni fizice.Actiunea asupra organismului uman.

65

Dup modul de aciune asupra organismului uman vibraiile pot fi generale i locale. Vibraiile generale care au frecvena similar cu frecvena oscilaiilor corpului uman sau a organelor lui interne prezint un pericol deosebit, deoarece pot provoca leziuni mecanice sau chiar rupturi ale unor organe.Frecvena oscilaiilor proprii ale oldurilor, capului omului fa de suprafaa de sprijin (poziia stnd") constituie 4-6 Hz , capului fa de umeri (poziia eznd) 25-30 Hz. Pentru majoritatea organelor interne frecvenele proprii constituie 6-9 Hz.Aciunea sistematic a vibraiilor generale asupra organismului uman poate provoca dereglri stabile ale funciilor acestuia, n deosebi,, asupra sistemului nervos, care se manifest prin dureri de cap, ameeli i dereglarea activitii cardiace.Vibraia local provoac spasme ale vaselor sangvine, acioneaz asupra terminaiilor nervoase, asupra esutului muscular i sistemului nervos central, provocnd dereglarea sensibilitii, osificarea tendoanelor i a muchilor, depunerea srurilor n articulaii.Boala vibraiei este o boal profesional periculoas, tratamentul creia poate fi efectiv doar n stadiul timpuriu al bolii. In cazuri extrem de grave n organismul omului au loc schimbri ireversibile, care duc la pierderea parial sau total a capacitii de munc profesional. Caracteristicile vibraiei Caracteristicile vibraiei sunt: amplitudinea, A(m), frecvena/ (Hz), vibroviteza, F(ms) i vibroacceleraia, a (ms-2).Dac oscilaiile corpului sunt aproape de cele armonice, e suficient de tiut frecvena oscilaiilor i una din valorile A, V ori a, pentru a putea calcula celelalte valori, utiliznd urmtoarele formule: V=2fA=A
f = V 1000 2 A

66

unde: - frecvena circular a oscilaiilor, f- frecvena oscilaiilor (Hz). Aciunea vibraiei asupra omului se apreciaz prin nivelul vibrovitezei sau nivelul vibroacceleraiei, care se determin cu uniti logaritmice-dB ( deciBell ):
V , V0 a , a0

Lv = 20 lg La = 20 lg

unde:
V0 a0

- valoarea de prag a vibrovitezei,

5 108 ms 1 ; 3 104 ms 1 ;

- valoarea de prag a vibroacceleraiei,

Clasificarea vibraiilor Conform STAS 12.1.012-90, dup modul de transmitere asupra omului, vibraiile se clasific n modul urmtor: generale, care se transmit prin suprafeele de sprijin asupra corpului omului, care ede sau st;
-

locale, care se transmit prin mini. Conform direciei de aciune, vibraiile se divizeaz n:

-cu aciune de-a lungul axelor sistemului ortogonal de coordonate X, Y, Z pentru vibraia general unde: Z- axa vertical, X i Y- axele orizontale (des. 1);
67

- cu aciune de-a lungul axelor sistemului ortogonal de coordonate Xm, Ym, Zm pentru vibraia local, unde: Xm coincide cu axa zonei care cuprinde sursa de vibraie, axa Zm se gsete n planul alctuit de ctre axaXm i direcia de avans sau de aplicare a forei, ori axa antebraului In conformitate cu sursa de provocare, vibraia general se clasific n urmtoarele categorii: 1- de transport, care acioneaz asupra conductorilor mainilor mobile i a mijloacelor de transport n timpul micrii lor; 2- de transport-tehnologic, care acioneaz asupra conductorilor mainilor i agregatelor care se mic pe ci tehnologice; 3- tehnologic, care acioneaz asupra operatorilor instalaiilor staionare sau se transmite la locurile de munc ce nu posed surse de vibraie. 53.Masurarea vibratiei.Normarea Msurarea vibraiei la locurile de munc se efectueaz conform STAS 12.1.012-83 Mijloacele de msurare i control a vibraiei la locurile de munc. Cerine tehnice".Vibraia periodic a utilajului i mainilor care funcioneaz n condiiile de producie i laborator se msoar cu vibrometrul VIP2.Aparatul este alctuit din redresorul de vibraie D 21 A cu receptorul seismic, dispozitivul de msurare i cablul de legtur. Pe carcasa aparatului se afl contactoarele de cuplare a redresorului de vibraie i a oscilografului. Msurarea vibraiei. Pentru a msura vibroviteza V (mms-1), e necesar de a instala inversorul ROD RABOT n poziia mm/s, de conectat sursa de
68

vibraie i de ales poziia inversorului PREDEL IZMERENIA n aa fel, ca acul aparatului s se stabileasc n a doua treime a scrii de msurare. Mrimea real a vibrovitezei se determin prin nmulirea indicaiei respective a aparatului la valoarea preului diviziunii, care se determin prin mprirea diapazonului de msurare la lungimea scrii. Valoarea msurat a vibrovitezei se nscrie n tabelul msurrilor Normarea vibraiei Aprecierea igienic a vibraiei care acioneaz asupra omului n condiiile de producie se face prin una din urmtoarele metode: 1-analiza spectral a parametrului de normare; 2- aprecierea integral dup frecvena parametrului de normare; 3- doza de vibraie; La analiza spectral parametrii de normare sunt valorile medii ptratice ale vibrovitezei V sau vibroacceleraiei a i nivelurilor lor logaritmice ( L , L )- pentru vibraia general n diapazonul de frecvene de o octav sau 1/3 de octav; pentru vibraiile localen intervalul de frecven de o octav.
v a

Intervalul de frecvene (octava) se caracterizeaz prin valoarea medie geometric a frecvenei: f = f f .Valorile admisibile ale parametrilor vibraiilor generale i locale pentru diferite categorii de vibraii sunt indicate n tabelele corespunztoare ale normelor.
m. g . s l

54. Zgomotul. Parametrii caracteristici. Actiunea asupra organismului uman. Aciunea zgomotului asupra omului depinde de mai muli factori: caracteristicele zgomotului, durata aciunii,calitile individuale ale omului (strea psihic i fizic).
69

Aciunea negativ a zgomotului influeneaz mai nti de toate asupra organelor auditive i se manifest n trei forme: obosirea auzului,traum sonor, hipoacuzie profesional. Zgomotul influeeaz negativ asupra proceselor fiziologice, provocnd n primul rnd ngustarea capacitilor, mrire tensiunii arteriale i dereglarea ativitii cardiovasculare, mrirea coninutului de zahr n snge: n al doile rnd, spasme ale tractului intestinal, i micorarea contraciilor stomacale, eliminrii sucului gastic i salivei, cea ce duce la bolile de gastrit i ulcer stomacal.Zgomotul exercit aciune nemijlocit supra scoarei cerebrale. Conform standartului de stat (GOST 12.1. 003 83 SSBT . ) zgomotul este clasificat dup epecrul i caracteristecile temporare.Spectrul de fregven repartizarea nivelurilor presiunii sonore dup game de fregvene (octave).Dup caracrerul spectrului zgomotil se mparte n: zgomot de band larg cu specrul continu mai lat dect o octav; tonal cu spectrul discret n care componentele de fregvin sunt desprite una de alta prin intervale de fregven destul de nsemnate.Dup caracteristicele temporare zgomotul se mparte n permanent, nivelul cruia n timpul scimbului de lucru (8 ore) se schimb nu mai mult dect cu 5dBA; variabil (ntrerupt, impulsiv, oscilator n timp), nivelul sunetului cruia n timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimb n timp cu mai mult de 5 dB A. Zgomotul la locurile de munc nu trebuie s depesc nivelurile admisibile, zonele cu nivelul sunetului mai nalt de 85 dBA trebuie s fie marcate cu semne de pericol. Administraia este obligat s-i asigure pe angajaii ce muncesc n aceste zone cu mijloace de protecie individual.

70

71