Revistă a sindicatului

“Cultivatorii direcŃi din România”

-1-
Legea nr. 212/2008 -
modificarea art. 36 din
Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului
de proprietate asupra
terenurilor
Legea nr. 212/2008 privind mo-
dificarea art. 36 din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole si celor fores-
tiere, solicitate potrivit prevederi-
lor Legii fondului funciar nr.
18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
a fost publicata in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 737 din
30.10.2008.
Parlamentul Romaniei adopta
prezenta lege.
Articol unic. - Articolul 36 din
Legea nr. 1/2000 pentru reconsti-
tuirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole si
celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului fun-
ciar nr. 18/1991 si ale Legii nr.
169/1997, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
8 din 12 ianuarie 2000, cu
modificarile si completarile ulte-
rioare, se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 36. - Persoanelor fizice
carora li s-a stabilit dreptul de
proprietate prin improprietarire,
prin aplicarea Legii nr. 187/1945
pentru infaptuirea reformei agra-
re, dar carora nu li s-a atribuit
efectiv terenul la care aveau
dreptul sau carora atribuirea le-a
fost anulata, persoanelor
indreptatite la improprietarire,
inscrise in tabelele nominale,
precum si persoanelor care dove-
desc cu acte de la arhivele milita-
re ale Ministerului Apararii ca au
luptat pe front si ca indeplineau
conditiile prevazute de Legea nr.
187/1945 pentru a fi
improprietarite li se vor acorda
terenurile respective, agricole si
forestiere, in limita suprafetelor
disponibile, sau despagubiri."
Aceasta lege a fost adoptata de
Parlamentul Romaniei, cu res-
pectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (1) din
Constitutia Romaniei, republica-
ta.
Regimul fiscal al exploataŃiei agricole
1.Notiunea juridica de exploataŃie agricolă şi necesitatea formulării
unei definiŃii în dreptul fiscal cu scopul de a stabili viitoarele evo-
luŃii şi cercetări în domeniu.
Tema acestei lucrări
concentrându-se pe aspectele
fiscale ale exploataŃiei agricole
şi pe susŃinerile comunitare ale
sectorului agricol, impune să ne
oprim mai întâi la definirea
agriculturii,agricultorului şi a
exploataŃiei agricole în dreptul
fiscal şi civil.
Nucleul sectorului
primar îl reprezintă cultivarea
pământului, creşterea
animalelor şi anumite activităŃi
clasice de prelucrare a produselor respective. Dar dezvoltarea tehnologică
reduce implicarea factorului uman în favoarea factorului capital, conducând
la exploataŃii agricole de dimensiuni tot mai mari.
Cercetarea ştiinŃifică a favorizat stabilitatea producŃiei, creşterea gamei
şi a cantităŃii de produse agricole oferită pieŃei, conservarea acesteia înainte de
a fi introduse în consum şi alte numeroase avantaje ce au caracterizat evoluŃia
sectorului. Dar nu putem uita şi „dezavantajele” pe care cercetarea ştiinŃifică
le-a adus agriculturii: de la folosirea masivă a insecticidelor, fungicidelor şi
erbicidelor, până la organisme modificate genetic. Aceste problematici au ca-
racterizat dezbaterile privind oportunitatea la nivel comunitar de susŃinere a
agriculturii biologice sau a tehnicilor clasice în defavoarea noilor oportunităŃi.
Important s-a dovedit şi factorul socio-cultural care a influenŃat activi-
tatea agricolă orientând-o către noi frontiere (agricultură biologică şi agrotu-
rism).
Limitându-ne totuşi doar la aspectul normativ, problema definirii în
plan juridic nu este simplă, existând multiple definiŃii de activităŃi agricole
destul de diferite între ele.
Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c):
„Prin activitate agricolă se înŃelege: producerea, creşterea sau cultiva-
rea de produse agricole, implicit recoltarea, mulsul, creşterea şi custodia ani-
malelor cu finalităŃi agricole, ca şi menŃinerea pământului în bune condiŃii
agronomice şi de mediu în sensul art. 5.”
Art.2135,Codice civile, Italia: Întreprinzător agricol
„Este întreprinzător agricol cel ce exercită o activitate îndreptată către
cultivarea fondului(funciar n.t.), a silviculturii, a creşterii animalelor şi activi-
tăŃile conexe.
Se consideră conexe activităŃile îndreptate către prelucrarea sau livra-
rea de produse agricole, când intră în exerciŃiul normal al agriculturii.”
Încercând să definim întreprinzătorul agricol se poate spune că este
cel care „desfăşoară o activitate directă pentru îngrijirea şi dezvoltarea unui
-2-

Vor fi fonduri SAPARD
si in 2009
"In mod normal, fondurile
SAPARD trebuiau cheltuite
pana la sfarsitul acestui an.
Cum insa au fost probleme de
natura administrativa, cu pu-
terea de absorbtie a fonduri-
lor, dar si pentru ca platile
sunt blocate de ceva vreme,
am decis sa mai acordam
Romaniei si Bulgariei un an
pentru a cheltui acesti bani,
deoarece noi credem ca este
important ca acesti bani sa fie
folositi pentru imbunatatirea
infrastructurii rurale".
Purtatorul de cuvant al comi-
sarului european pentru agri-
cultura, Michael Mann.
In Romania vor mai intra 200
de milioane de euro cu aceas-
ta ocazie.
Platile SAPARD catre
Romania au fost intrerupte in
vara acestui an, dupa ce o
misiune a executivului co-
munitar a constatat, probleme
in sistemul de gestionare si
control legat de autorizarea
platilor catre beneficiarii fon-
durilor SAPARD.
Romania a trimis Comisiei
Europene un raport realizat
de Curtea de Conturi, prin
care se arata ca problemele
sesizate de misiunea Comisi-
ei din luna iunie au fost, in
general, remediate,
Executivul comunitar a
considerat insa ca
informatiile continute in ra-
portul de audit nu sunt sufici-
ente si a trimis o scrisoare
catre Ministerul roman de
Finante, cerand informatii
suplimentare, in baza carora
ar putea decide reluarea
rambursarilor catre Romania.
ciclul biologic sau a unei faze necesare a acestui ciclu cu caracter vegetal
sau animal, care utilizează sau poate utiliza terenul, pădurea sau apele dulci,
sărate sau marine”.
„InformaŃii generale pentru fermieri, privind plăŃile directe pe suprafaŃă în
anul 2007”, pag.21/34, 12.DefiniŃii:
„Fermier -o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau
juridice cu statut juridic conform dreptului naŃional, sau un grup de membri
a căror exploataŃie se găseşte pe teritoriul ComunităŃii şi care exercită o
activitate agricolă.”
OrdonanŃa nr.20 din 26 ianuarie 2006:
Art.1.-(1)Programul „Fermierul” este un ansamblu de măsuri menite să
sprijine realizarea proiectelor de investiŃii în agricultură, precum şi a celor
de dezvoltare rurală.
(2)Programul „Fermierul” se adresează producătorilor agricoli din mediul
rural care doresc să îşi organizeze o fermă familială cu caracter comercial de
un anumit profil şi care este condusă şi administrată de către proprietar îm-
preună cu membrii familiei.”
Art.2.-Pentru accesarea Programului „Fermierul” este necesar ca terenul
agricol pe care se realizează investiŃia să fie deŃinut cu titlu de proprietate
şi/sau cu contract de arendare sau concesiune, potrivit legii.
Obs. O persoana fizică (SINGUR) care deŃine teren agricol cu titlu de pro-
prietate şi/sau cu contract de arendă şi care nu vrea să se asocieze, de ce să
nu aibă acces la fondurile de investiŃii dacă taxele şi impozitele le plăteşte
oricum , conf. art. 74, 75, 76 ş.a. din CODUL FISCAL?
# ExploataŃia agricolă este considerată ca exerciŃiu al dreptului de a
folosi terenul, o pură exploatare a energiei genetice a pământului. Eventuala
vânzare a produselor nu cade în sfera codului comercial; „vânzarea pe care
proprietarul sau cultivatorul o face cu produsele pământului său sau cultivat
de el” nu constituie act de comerŃ. Agricultura trebuie să constituie deci un
sector sustras complet legii comerciale, rămânând exclusiv în domeniul
dreptului civil.
Prelucrarea şi vinderea produselor agricole se configurează ca „des-
făşurare naturală a ciclului productiv agricol”.
a. PreponderenŃă: activitatea de prelucrare desfăşurată de agricultor trebuie
să fie reŃinută ca agricolă dacă nu asumă importanŃă preponderentă. Invers,
atunci când mâna de lucru şi maşinile au preponderenŃă, activitatea trebuie
considerată comercială. În sfârşit, dacă agricultorul, prelucrează şi vinde fie
produse proprii, fie produsele altcuiva, activitatea poate fi considerată agri-
colă numai dacă acestea din urmă nu sunt preponderente.
b. Autonomia (sau criteriul necesităŃii): activitatea de prelucrare a produse-
lor nu îmbracă aspect comercial atunci când se configurează nu ca activitate
autonomă ci ca activitate necesară vinderii acelor produse.
c. Complementaritate: activitatea de prelucrare se înŃelege agricolă atunci
când este îndreptată către integrarea funcŃiei productive menŃinând caracte-
rul instrumental al acesteia. Invers, dacă activitatea se configurează ca acti-
vitate total distinctă de producŃie, cu scop economic propriu, ea asumă as-
pect comercial.
3
Din 2010 si agricultorii
vor avea dreptul la
pensie
Legea stabileste ca in cadrul Casei
Nationale de Pensii si Alte Drepturi
de Asigurari Sociale (CNPAS) se va
infi+inta Departamentul de pensii
pentru agricultori, care va administra,
va gestiona si va controla activitatea
privind asigurarile sociale, pensiile si
alte drepturi de asigurari sociale ale
agricultorilor.
Calitatea de asigurat va putea fi
dobandita de cetatenii romani si de
cetatenii altor state sau apatrizi, pe
perioada in care au, conform le-
gii, domiciliul sau resedinta pe
teritoriul Romaniei, in mediul ru-
ral.
Potrivit legii, asiguratii vor avea
obligatia sa plateasca contributii la
sistemul de pensii pentru agricul-
tori si, de asemenea, vor avea drep-
tul sa beneficieze de prestatii de
asigurari sociale.
Conform legii promulgate, vor fi
asigurate obligatoriu, prin efectul
legii persoanele cu varstele cuprin-
se intre 16 si 63 de ani, care locuiesc
temporar sau definitiv in mediul rural,
precum si membrii de familie ai aces-
tora, si care:
a) detin, sub orice titlu, terenuri agri-
cole in exploatare sau sunt proprietari
de terenuri forestiere, exploatari pis-
cicole, animale, stupi de albine;
b) desfasoara activitati agricole in
gospodaria proprie, precum si
activitati private nesalarizate in do-
meniul agricol, forestier, zootehnic,
piscicol, apicol, sericicultura si altele;
c) sunt membri ai societatilor agricole
sau ai altor forme de asociere din
agricultura.
d. Normalitate: după acest criteriu, trebuie să se Ńină cont de ceea ce în
mod normal intră în activitatea agricolă. Este vorba, în mod evident, de un
criteriu extrem de flexibil care face referire, în fiecare moment la agricul-
tură aşa cum rezultă din uzanŃele cunoscute.
Acest ultim criteriu, pentru elasticitatea sa şi pentru capacitatea de
a se adapta în orice moment practicii agricultorilor şi evoluŃiei tehnicii
agricole poate conduce de la ideea de întreprindere ca activitate profesio-
nală (activităŃi liberale) la cea de întreprindere ca act de comerŃ, apărând
definiŃia normativă de „FERMIER” ca „specie” a „genului” întreprinzător
.
ORDONANłA nr.20 din 26 ian.2006
Art.3.-(1) În sensul prezentei ordonanŃe, prin fermă familială cu caracter
comercial se înŃelege exploataŃia agricolă constituită din membrii unei
familii sau rudele acestora până la gradul IV inclusiv, care desfăşoară acti-
vităŃi economice în mod independent, iar peste 50% din producŃia realizată
este valorificată pe piaŃă.
Considerăm că trebuie acceptată locuŃiunea „întreprinzător agricol”, cu
următoarea definiŃie:
„Întreprinzătorul agricol este persoana care exercită o activitate
directă de cultivare a fondului funciar, a silviculturii, creşterea animalelor
şi chiar activităŃi conexe de manipulare, depozitare, prelucra-
re,comercializare şi valorificare a produselor, care intră în exerciŃiul nor-
mal al agriculturii.”
Această definiŃie poate determina două categorii distincte de activi-
tate:
- activitate esenŃialmente agricolă: cultivarea pământului, silvicultură şi
creşterea animalelor care exprimă esenŃa agriculturii şi atribuie calitatea de
întreprinzător agricol (profesiune liberală) şi
- activitate conexă, adică nu agricolă în sine, dar astfel pentru că este des-
făşurată de cineva care practică una din activităŃile esenŃialmente agricolă
şi de aceea conexă agriculturii.
Elementul comun al activităŃii esenŃialmente agricole trimite la fondul
funciar care devine „element de referinŃă de neeliminat” al întreprinderii
(exploataŃiei) agricole.
Dacă pentru cultivare, co-legarea cu pământul este clară iar pentru
activitatea silvică este suficient să aminteşti că nu este altceva decât „cul-
tivare de pădure”, mai puŃin imediat apare co-legarea creşterii animalelor
cu fondul funciar. Cu privire la aceasta se poate afirma că utilizarea ter-
menului „animale” indică necesitatea legării oricărei activităŃi de producŃie
animalieră la natura agrară (a fondului funciar). Orice activitate zootehnică
are în fondul funciar factorul său productiv esenŃial şi de aceea zootehnia
însăşi este activitate agricolă, „activitate îndreptată spre exploatarea fondu-
lui funciar şi a productivităŃii sale naturale”.
Obs. De verificat legătura pe care o face legiuitorul român intre nr. de
animale şi suprafaŃa de teren deŃinută.
# „Se rămâne agricultor chiar şi când pe lângă activitatea de exploa-
tare a pământului se desfăşoară şi alte activităŃi conexe.” (c.c. italian
art.63)
Pentru a subzista conexiunea se cere ca exercitarea activităŃii prin-
cipale şi activitatea conexă să fie făcute de acelaşi întreprinzător agricol.
Dar aplicând cu rigurozitate acest principiu, se exclude posibilita-
tea de a vorbi de activităŃi conexe când acestea sunt desfăşurate de o
4
Fonduri de la UE de 176 mi-
lioane euro, sporuri de 300 de
milioane euro
Dupa ce ani de zile guvernanŃii
noştri şi-au batut joc de banii eu-
ropeni, acum şi-au dat seama că şi
aceştia sunt buni la ceva şi încear-
că să mai repare ce se poate repara
după ani buni de hibernare.
Ministrul de finanŃe Pogea: "Sunt
salarii de bază de 2.800 lei, dar
veniturile permanente se cifrează
de fapt la 13.000-26.000 lei. N-am
să permit acest lucru cât voi fi
ministru".
Rămâne de văzut ce va mai face
ministrul în continuare; chiar va
reduce salariile bugetarilor sau se
va trezi peste câteva săptămâni şi
va spune că paragraful de mai sus
a fost scos din context şi lucrurile
vor rămâne la fel de proaste pen-
tru Ńăranii români şi nu numai...
Agentia de Plati pentru Dez-
voltare Rurala si Pescuit
(APDRP) a declarat
Cele mai multe cereri depuse au
fost înregistrate pe măsura
121 - Modernizarea exploataŃiilor
agricole, 3.581 proiecte, în valoare
de 983 milioane euro
322 - Renovarea şi dezvoltarea
satelor, 1.370 proiecte, în valoare
de 3,32 miliarde euro.
Pentru măsura 142, înfiinŃarea
grupurilor de producători, suma
este de 138,855 milioane euro.
Fondurile pot fi accesate până în
anul 2013.
Pentru măsura 141, sprijinirea
fermelor agricole de
semisubzistenŃă, suma totală este
de 476, 077 milioane euro.
În data de 20 februarie 2008
PNDR a fost aprobat de
reprezentantii din cadrul Comite-
tului de Dezvoltare Rurală, şi a
fost lansat la începutul lunii mar-
tie, cu măsurile
121, modernizarea exploataŃiilor
agricole
123 creşterea valorii adăugate a
produselor agricole şi forestiere
322 renovarea satelor
societate ai cărei asociaŃi exercită în mod individual activitate esenŃialmen-
te agricolă.
Referirea la fondul funciar nu se mai poate face în cazul culturii
ciupercilor, plantelor hidroponice (plante cu rădăcinile cufundate în soluŃie
de apă cu săruri nutritive), creşterea animalelor în baterii. Dar prin natura
produselor obŃinute şi aceste activităŃi sunt agricole.
Teoria agrobiologică
„Activitatea productivă agricolă constă în desfăşurarea unui ciclu
biologic privind creşterea de animale sau vegetale, care apar legate direct
sau indirect de exploatarea forŃelor şi resurselor naturale şi care se rezolvă
din punct de vedere economic în obŃinerea de fructe”. Criteriul calificativ
propus se bazează pe implicita considerare că activitatea agricolă are ca
obiect creşterea de plante şi animale în timp ce pământul este un suport
care poate chiar lipsi. Această definiŃie poate schimba noŃiunea de între-
prindere (exploataŃie) agricolă.
„Pot fi definite agricole toate activităŃile de control şi exploatare a
unui ciclul biologic de natură vegetală sau animală şi care constituie una
sau mai multe etape necesare derulării acestui ciclu”. (Loi d’orientation
agricole nr. 1202 / 30.12.1988, art. 2 et Code Rural)
Este activitate antreprenorială agricolă numai când se intervine în
ciclul biologic al plantelor şi animalelor cu scopul de a le favoriza dezvol-
tarea şi deci creşterea, adică de a stimula obŃinerea de la acestea a anumi-
tor produse cum ar fi: fructele, laptele, etc., cu aceasta confirmând necesi-
tatea intervenŃiei umane pentru obŃinerea acestor rezultate. Vânătoarea şi
recoltarea fructelor din flora spontană, chiar dacă sunt organizate şi desti-
nate pieŃei nu pot fi considerate activităŃi agricole, cu excepŃia cazurilor
legiferate în mod explicit (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale).
Recent, emanarea de norme comunitare cu caracter definitoriu de natură
mai generală au condus la acceptarea tezei existenŃei unei definiŃii comu-
nitare a întreprinderii(exploataŃiei) agricole. „Prin activitate agricolă se
înŃelege: producerea, creşterea sau cultivarea de produse agricole, implicit
recoltarea, mulsul, creşterea şi custodia animalelor cu finalităŃi agricole ca
şi menŃinerea pământului în bune condiŃii agronomice şi ambientale în
sensul art. 5.”
(Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c)
Asemenea definiŃie asociază existenŃa întreprinderii agricole de produs.
Sistemul fiscal nu poate renunŃa la problema definirii activităŃii agricole
din motive de impozitare si este posibil sa întâlnim chiar doua definiŃii
pentru cele doua sectoare principale de impozitare:TVA si impozite direc-
te.
Ex. din Italia
Art.4 din D.P.R.26 oct.1972,n.633, în materie de TVA, consideră activita-
te de întreprindere exerciŃiul „ pentru profesiune obişnuită, chiar daca nu
exclusivă, de activităŃi comerciale sau agricole conform art.2135 si
art.2195 din c.c., făcând deci, scurt, un apel la noŃiunea din dreptul civil”.
Art.32DPR 22 dec. 1986, n.91, Testo unico delle imposte sull reddito
(T.u.i.r.) dispune in schimb că , pentru impozitele directe( asupra cărora se
concentrează această lucrare in legătură cu ajutoarele comunitare pentru
5

Credit bancar pentru
agricultori
CEC a anunŃat că "Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltarii Rurale
(M.A.P.D.R.) va pune la dis-
poziŃia CEC Bank suma de
16 milioane lei, sub forma
unei linii de finanŃare, ce se
va utiliza de către bancă doar
pentru obiectivele şi plafoa-
nele prevăzute prin listele de
investiŃii anuale, stabilite prin
Ordinul M.A.P.D.R. nr. 430
din 02.07.2008, pentru apro-
barea tipurilor de investiŃii şi
a plafoanelor maxime ale
creditelor care nu beneficiază
de finanŃare din fonduri eu-
ropene sau de la bugetul de
stat, în condiŃiile Legii nr.
231/2005 privind stimularea
investiŃiilor în agricultură,
industrie alimentară, silvicul-
tură, piscicultură, precum şi
în activităŃi nonagricole cu
modificările şi completările
ulterioare".
FinanŃarea este destinată urmă-
toarelor categorii de benefici-
ari: asociaŃii agricole familiale,
asociaŃii de producători agri-
coli, grupuri de producători,
cooperative agricole, asociaŃii
agricole, societăŃi comerciale,
persoane fizice autorizate con-
form legislaŃiei în vigoare,
producatori agricoli individuali
înregistraŃi în registrul exploa-
taŃiilor agricole.
Termenul de rambursare ma-
xim este de 10 ani iar dobanda
pentru acest tip de credit este
de 4,95% pe an la lei iar comi-
sionul de gestiune este de
0,95% pe an.
agricultură),se consideră activitate agricolă cultivarea terenului,
silvicultura, producŃia de vegetale cu structuri fixe sau mobile, creşterea
animalelor şi activităŃile privind manipularea, conservarea, prelucrarea,
comercializarea si valorificarea produselor agricole.
Articolul 32, PROFITUL AGRICOL
1.Profitul agricol este constituit din partea de profit mediu ordinar a tere-
nurilor, imputabilă capitalului de exerciŃiu şi muncii de organizare impli-
cate, în limitele potenŃialităŃii terenului, în exerciŃiul activităŃii agricole
desfăşurată pe acesta.
2.Sunt considerate activităŃi agricole:
a) activităŃile îndreptate către cultivarea terenului şi silviculturii;
b) creşterea animalelor cu furaje ce pot fi obŃinute cel puŃin pe sfert de pe
teren şi activităŃile
îndreptate către producŃia de vegetale prin utilizarea de structuri fixe sau
mobile, chiar provizorii,dacă suprafaŃa destinată producŃiei nu depăşeşte
dublul terenului pe care există producŃia înseşi.
c) activităŃile la care face referire alin.3, art.2135 c.c.,îndreptat către mani-
pulare, conservare, prelucrare, comercializare şi valorificare, chiar dacă nu
sunt desfăşurate pe teren, a produselor obŃinute prevalent din cultivarea
fondului(funciar n.t.) sau din pădure sau din creşterea animalelor, cu refe-
rire la bunurile individualizate, la fiecare doi ani şi Ńinând cont de criteriile
alin.1, cu decretul Ministerului economiei şi a finanŃelor pe baza propune-
rilor Ministerului politicilor agricole şi forestiere.
3.Cu decretul Ministerului de finanŃe, concertat cu Ministerul agriculturii
şi pădurilor, a fost stabilit pentru fiecare specie de animale numărul de
capete care intră în limitele prevăzute la lit. b) a alin.2, Ńinând cont de po-
tenŃialitatea productivă a terenurilor şi de unitatea furajeră necesară speci-
ei crescute.
4.Nu se consideră producătoare de profit agricol terenurile indicate în
alin.2, din art. 27.
Deci, noŃiunea de activitate agricolă conŃinută în Tuir rezultă „ afine” celei
din art. 2135c.c. dar prezintă anumite diferenŃieri.
Argumentul a fost tratat pe larg în doctrină şi, în lumina noii versiuni a
art.2135c.c. ca urmare a decretului din 18 mai 2001 s-a ajuns la necesitatea
reformulării noŃiunii fiscale de „întreprindere agricolă” avertizând in ace-
laşi timp că cele doua definiŃii, civilă si fiscală, nu este necesar să coinci-
dă.
Supunerea la taxe pe baze cadastrale(posesia fondului funciar si disponibi-
litatea sa) in sensul art.26 si 33 Tuir.
Art.32,alin.1, stabileşte că dă loc la venit agricol desfăşurarea de activităŃi
agricole „pe el”(pe fondul funciar) şi pune limite ulterioare privind poten-
Ńialitatea terenului.
Vezi:lit.c),art.32 şi modificările aduse prin L.n.350/2003(pt. sens contrar)
Dacă intr-adevăr în art. 32 Tuir pentru activităŃile „conexe” consistând în
manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea
produselor obŃinute din cultivare sau creşterea animalelor, nu se pune con-
diŃia ca activitatea să se desfăşoare pe fondul funciar, este
tot adevărat că terenul trebuie totuşi să existe pentru ca activitatea conexă
să poată fi considerată agricolă şi taxată corespunzător.
6
S-a ajuns la un compromis
łăranii îşi vor putea vinde în
pieŃe produse alimentare fără să
se înregistreze ca persoană fizi-
că autorizată şi nu vor fi obli-
gaŃi să îşi ambaleze individual
produsele atat timp cât îndepli-
nesc condiŃiile minime privind
igiena şi siguranŃa alimentelor.
A început campania de depu-
nere a cererilor de plată pen-
tru schemele de sprijin pe
suprafaŃă la APIA
AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie
pentru Agricultură (APIA) în
data de 2 martie 2009, a dema-
rat campania de depunere a
cererilor de plată pentru sche-
mele de sprijin pe suprafaŃă.
Cererile pot fi depuse de agri-
cultori în perioada 02 martie -
15 mai 2009 pentru următoare-
le măsuri:
- plata unică pe suprafaŃă
(SAPS);
- plăŃile de agromediu;
- schema de plată separată pen-
tru zahăr;
- schema de plată pentru culturi
energetice;
- plăŃile tranzitorii pentru toma-
tele destinate procesării;
- plăŃile compensatorii pentru
zonele defavorizate;
- plăŃile naŃionale directe com-
plementare (PNDC);
Anul acesta, România primeşte
o alocaŃie financiară de 618,1
milioane de euro, ceea ce în-
seamnă aproximativ 71 de euro
pentru un hectar.
Cu alte cuvinte, locuŃiunea „chiar dacă nu se desfăşoară pe teren” consim-
te desfăşurarea activităŃii conexe în afara fondului funciar, fără ca aceasta
să-şi piardă natura agricolă dar nu consimte să se facă abstracŃie de exis-
tenŃa terenului.
Pe de altă parte, art. 32, alin. 2, lit. C), cere totuşi ca activitatea de manipu-
lare şi prelucrare (sau altele) să privească produsele obŃinute preponderent
din cultivarea fondului funciar sau creşterea animalelor desfăşurată pe
acesta. Şi aceeaşi condiŃie vine cerută de-a dreptul de art. 56-bis,Tuir, pen-
tru produsele neindividualizate de decretul ministerial cu scopul de a apli-
ca acestor activităŃi (definite în rubrica „alte activităŃi agricole”),în cadrul
profitului de întreprindere, un regim forfetar de determinare a bazei impo-
zabile.
Articolul 56-bis. ALTE ACTIVITĂłI AGRICOLE
1.Pentru activităŃile îndreptate către producŃia de vegetale, exercitate din-
colo de limitele stabilite de art. 32, alin.2 ,lit. b), profitul relativ părŃii ex-
cedentare contribuie la formarea profitului de întreprindere cu însumarea
corespunzătoare la profitul agricol relativ la suprafaŃa pe care există pro-
ducŃia, proporŃional cu suprafaŃa excedentară.
2.Pentru activităŃile îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea,
valorificarea şi
comercializarea pro-
duselor diferite de cele
indicate în art. 32, alin.
2, lit. c), obŃinute
prevalent
din cultivarea fondului
(funciar n.t.) sau din
pădure sau din
creşterea animalelor,
profitul este
determinat aplicând
însumarea respecti-
velor operaŃiuni
înregistrate sau supuse înregistrării la efectele de impozitare pe valoarea
adăugată, derivate din astfel de activităŃi, coeficientul de 15% pe profitabi-
litate.
3.Pentru activităŃile îndreptate către furnizarea de servicii la care face refe-
rire alin.3 din art. 2135 c.c., profitul este determinat aplicând însumarea de
prestări echivalente(în bani sau în natură) a operaŃiunilor înregistrate sau
subiect de înregistrare la efectele de impozitare pe valoarea adăugată, re-
zultând din asemenea activităŃi, coeficientul de profitabilitate de 25%.
4.DispoziŃiile alineatelor 1,2 şi 3 nu se aplică subiecŃilor prevăzuŃi în
art.73. alin.1, lit.a), b) şi
d), ca şi societăŃilor în nume colectiv şi în comandită simplă.
5.Contribuabilul are facultatea de a nu se supune prevederilor acestui arti-
col. În acest caz
opŃiunea sau revocarea pentru determinarea profitului în mod normal se
exercită cu modalităŃile stabilite de regulamentul repurtând norme pentru
reordonarea disciplinei opŃiunilor în materie de impozite pe valoarea adă-
ugată şi a impozitelor directe, conform decretului Preşedintelui Republicii
din 10 nov. 1997,n. 442, şi modificările ulterioare.
7
Aceasta conduce evident la concluzia că dacă asemenea activităŃi se desfăşoară în afara fondului funciar şi făcând
abstracŃie de acesta, asemenea activităŃi nu pot să fie definite altfel decât comerciale, cu finalitate fiscală
şi asta independent de faptul că şi activităŃile agricole la care se referă art. 56-bis dau loc la profit de întreprindere.
Sub aspectul definirii, trebuie evidenŃiat că chiar în interiorul aceluiaşi Tuir nu este posibil să se identifice un spa-
Ńiu univoc pentru întreprinderea agricolă având în vedere că în afara art.32,art.55, alin.1 din Tuir stabileşte că
„pentru exerciŃiu de întreprindere comercială se înŃelege exerciŃiul (…) activităŃilor indicate la literele b) şi c) a
alin. 2 din art. 32, care depăşesc limitele aici stabilite.
Printre altele, aceasta nu este unica distincŃie de făcut cu referire la întreprinderea agricolă din moment ce norma-
tiva fiscală prevede regimuri diverse dacă activitatea agricolă este exercitată de întreprinderi individuale, societate
simplă, instituŃii necomerciale sau societăŃi comerciale( SRL, SA etc.), vezi art. 73, alin.1, lit. b) din Tuir
Astfel de regimuri se pot diferenŃia şi ulterior, în funcŃie de opŃiunile operate de contribuabil şi consimŃite de legi-
uitor.

Filiera de produs Legume-Fructe

Pentru cei interesaŃi de accesarea fondurilor nerambursabile pentru sectorul "legume-fructe" le

recomandăm Ordin (MADR) nr.684/2007, M.of. nr.589/2007, care modifică Ordin (MADR)
nr.171/2006, OG nr.37/2005 şi Legea nr.338/2005, privind recunoaşterea grupurilor şi organizaŃi-
ilor de producători în sectorul de fructe şi legume.

Prezentăm mai jos, în imagini, filiera de produs "legume-fructe".

Institutul NaŃional de AsisenŃă pentru CetăŃeni (INAC)

tel. 0724.38.98.37, 0745.93.86.81
mail. inaccdr@yahoo.com
8
 Campania de strângere de fonduri.
„2% pentru INAC”

INSTITUTUL NAłIONAL DE ASISTENłĂ PENTRU CETĂłENI

C.I.F. 23582986
Cont Bancar RO02RZBR0000060010294094
Despre noi:
INAC este o asociaŃie fără scop lucrativ, şi are următoarele scopuri:
- tutelarea şi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole şi a
diferitelor forme de asociere şi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii;
- afirmarea dreptului la libera iniŃiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaşterea şi întărirea
dreptului la muncă, la siguranŃă socială, la sănătate şi la pensie;
- dezvoltarea şi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritori-
ale, ambientale, sociale şi culturale;
- Eliminarea birocraŃiei în accesarea fondurilor UE destinate agriculturii;
- Credite bancare subvenŃionate pentru agricultorii individuali (întreprinzători agricoli).
- Fonduri de pensii pentru agricultorii individuali.
- AsistenŃă Socială şi Medicală pentru agricultorii individuali.
- Informarea corectă şi la timp a agricultorilor privind Ordinile şi OrdonanŃele.
- Crearea de locuri de muncă în mediul rural, pentru a asigura surse alternative de venit.
- Sprijinirea agroturismului prin acordarea de credite subvenŃionate.
- Consultarea OrganizaŃiilor Profesionale ale agricultorilor pentru adoptarea de legi favorabile
întreprinzătorilor agricoli, procesatorilor şi comercianŃilor de produse agricole
De ce e bine sa faceŃi asta?
- Nu vă costă nimic!
- ContribuiŃi la eficientizarea cheltuirii banului public - deci al dvs.!
- PuteŃi ajuta la rezolvarea unei probleme din comunitatea dvs. direcŃionând 2% către o organizaŃie care
lucrează în acel domeniu.
- Vă puteŃi asigura că acei bani rămân în comunitatea dvs. direcŃionându-i către o organizaŃie locală.
- PuteŃi ajuta oameni în nevoie direcŃionând 2% către o organizaŃie care lucrează pentru ei!
Cererile pot fi depuse personal sau pot fi trimise prin poştă recomandat la AdministraŃia Fiscală din
localitatea dumneavoastră.
InformaŃii suplimentare privind virarea a 2% din impozit găsiŃi pe http://doilasuta.ro

telefon: 0724.38.98.37
http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com
mail: inaccdr@yahoo.com
persoană de contact: Secretar Manole Silviu

9
10
11
12
Legislatie agricola la zi
Februarie 2009

O.U.G. nr.6/18-02-2009
ORDONANłĂ DE URGENłĂ privind instituirea pensiei sociale minime garantate
H.G. nr.65/11-02-2009
HOTĂRÂRE privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea AgenŃiei pentru Implementarea Proiectelor şi Pro-
gramelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

Ianuarie 2009

13
14
 LegislaŃie agricolă la zi
Februarie 2009
O. nr.83/24-02-2009 (M.A.P.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind stabilirea condiŃiilor de acordare a cotei
individuale de lapte din rezerva naŃională

O. nr.80/20-02-2009 (M.A.P.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind aprobarea formularului-tip de cerere uni-
că de plată pe suprafaŃă pentru anul 2009

O. nr.75/19-02-2009 (M.A.P.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind modificarea Metodologiei de decontare a
cheltuielilor prevăzute la art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenu-
rilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.
169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi
dezvoltării rurale nr. 454/2006

O.U.G. nr.6/18-02-2009
ORDONANłĂ DE URGENłĂ privind instituirea pensiei sociale minime garantate

H.G. nr.65/11-02-2009
HOTĂRÂRE privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea AgenŃiei pentru Implementarea Proiectelor şi Pro-
gramelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

Ianuarie 2009
O. nr.6/15-01-2009 (M.A.P.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind aprobarea preŃurilor de referinŃă pentru
anul 2009, folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 4 alin. (7) din Hotărârea Gu-
vernului nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienŃa, circulaŃia şi comercializarea materia-
lelor lemnoase, la regimul spaŃiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaŃiilor de prelucrat lemn ro-
tund

O. nr.4/14-01-2009 (M.A.P.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor privind accesul la
resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în apele maritime
interioare şi în apele continentale

O. nr.1/08-01-2009 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor pentru modifi-
carea anexelor nr. 1 şi 2 la Norma sanitară veterinară privind notificarea bolilor animalelor, aprobată prin Ordinul
preşedintelui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor nr. 77/2005 ORDIN al
preşedintelui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor pentru modificarea anexe-
lor nr. 1 şi 2 la Norma sanitară veterinară privind notificarea bolilor animalelor, aprobată prin Ordinul preşedinte-
lui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor nr. 77/2005

15
 Citit de sus in jos, e discursul pentru alegatori
citit de jos in sus, este ceea ce gandesc ei cu adevarat !!!!!

In partidul nostru politic, ne respectam promisiunile

doar imbecilii pot crede ca
noi nu vom lupta impotriva coruptiei
pentru ca, un lucru e sigur pentru noi:
cinstea si transparenta sint fundamentale pentru atingerea idealurilor noastre
vom demonstra ca e o mare prostie sa crezi ca
mafia va contina sa faca parte din guvern ca in trecut
va asiguram, fara umbra de indoiala, ca
dreptatea sociala va fi scopul principal al mandatului nostru
cu toate acestea, exista inca oameni prosti care isi imagineaza ca
guvernarea sa fie posibila in continuare
cu aceleasi vechi smecherii politice
cind ne asumam puterea, facem totul pentru ca
sa se termine cu situatiile privilegiate si cu traficul de influenta
nu suportam in nici un fel ideea ca
poporul va flaminzi
ne vom indeplini misiunea chiar daca
rezervele economice vor fi complet epuizate
vom exersa puterea pana ce
veti intelege ca incepand de acum
noi sintem partidul xxxxxxxxxxx, noua politica.

- Ce s-a întîmplat,de ce ai lipsit ieri?

- Păi ştiŃi... a murit bunicul...
- Aoleu! Cum aşa?
- Păi a ieşit pe balcon şi a căzut balconul cu el.
- Vai, săracul! Şi aşa a murit?
- Nu, că a reuşit să se prindă de tocul de la geam, dar apoi a alunecat şi a căzut iar.
- A, şi a murit?
- Nu, a căzut în copacul din curte şi de acolo a fost catapultat pe casă, apoi a alunecat şi a tras toată Ńigla după el.
- Şi aşa a murit?
- Nu, că s-a prins de burlan. Dar burlanul s-a desprins.
- Şi aşa a murit?
- Nu, a reuşit să se balanseze şi a intrat în casă prin geamul de la etaj, s-a rostogolit pe scări.
- Si aşa a murit?
- Nu, în cădere a încercat să se prindă de balustradă, dar balustrada s-a rupt şi el a căzut în gol până la parter.
- Şi aşa a murit?
- Nu, dar l-am împuşcat noi,că ne dărâma toată casa! .
16