Dictionar termeni constructii A ANCADRAMENT Chenar decorativ in relief care inconjura o usa, o fereastra, etc.

ANTABLAMENT Element de arhitectura clasica, orizontal, portant, compus de jos in sus din arhitrava, friza si cornisa. Antablamentul este asezat in partea superioara a unui zid sau deasupra unui sir de coloane, si sustine acoperisul unei constructii. ASTEREALA Scandura batuta perpendicular pe capriori, pe care se pune tabla. ARCADA Element arhitectural format din unul sau mai multe arce si din elementele care le sustin (coloane, stalpi, ziduri). AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE (AC) Act de autoritate al administratiei publice locale consilii judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale -, pe baza caruia se pot realiza lucrari de constructii. Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse, care va cuprinde: certificatul de urbanism; dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor; proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii; avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin Certificatul de Urbanism; dovada privind achitarea taxelor legale. Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie.

Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic. Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism. Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. In caz contrar, daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei, data inceperii lucrarilor se onsidera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei.

Valabilitatea autorizatiei se mentine in cazul schimbarii investitorului, inaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a transcrierii actelor care confera dreptul de construire. In situatia in care in timpul executiei lucrarilor, si numai in perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, survin modificari de tema privind constructia autorizata, care conduc la necesitatea modificarii acesteia, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie, potrivit legii. Pentru obtinerea noii autorizatii de construire solicitantul va depune o documentatie, elaborata cu conditia incadrarii noilor propuneri in prevederile documentatiilor de urbanism aprobate si numai in limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia initiala. Nu este necesara emiterea unui nou certificat de urbanism. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza potrivit legii. Taxa pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire se calculeaza la 30% din valoarea initiala a taxei de autorizare. B BOLOBOC Cumpana cu bula de aer folosita de zidari, lemnari etc. pentru a verifica pozitia orizontala sau verticala a suprafetei lucrarilor. BOLTA Parte constructiva destinata sa acopere un spatiu avand diverse forme. modalitatile de constructie sunt diferite in functie de localizarea geografica, material, epoca si stil. exista doua mari categorii simple -> de forma semicilindrica, semisferica sau sfert de sfera. complexe -> rezultate prin combinatii de bolti simple. BOSAJ Tip de finisaj la fata zidului exterior, realizat din blocuri de piatra, egale ca dimensiuni, dispuse in siruri regulate, a caror latura frontala e tratata in relief, in maniere diferite. BALUSTRU Coloneta de piatra, lemn, stuc, cu fusul mult bombat la partea inferioara, utilizat in general in suite de elemente identice in arhitectura si decoratii. BOVINDOU Tip de fereastra care iese in exteriorul zidului, sprijinita spre exterior pe console, pe o coloana sau pe prelungirile barnelor care alcatuiesc suportul pardoselii incaperiii careia corespunde si al carui spatiu il prelungeste practic in exterior. BUIANDRUG Element de constructie alcatuit dintr-o grinda de beton armat, de zidarie, de metal, de cermica sau de lemn, asezata deasupra unei porti, a unei usi, a unei ferestre, etc. pentru a sustine portiunea de zidarie de deasupra acestora. In cazul in care partea superioara a golului de usa sau de fereastra este suficient de sus, rolul buiandrugului poate fi jucat de centura sau grinzile de beton armat de la baza planseului. C

CADRE Cand spunem despre o constructie ca are structura incadre, ne referim la acele constructii a caror structura este formatapartial din stalpi si grinzi de beton armat si/sau metalice. Sistemul de stalpi si grinzile care leaga acesti stalpi senumeste generic CADRU. CAPRIORI Reprezinta grinzile inclinate din planul acoperisului. Se sprijina in general cu un capat pe cosoroaba, iar la celalalt pe pana de coama, daca exista, sau intre ei. Au in general pasul de 80cm si sectiunea de 8X10cm. CONTRAFORT Element de sprijin din zidarie, piatra sau caramida, ce formeaza in exterior corp comun cu peretele cladirii, avand rolul de a prelua incarcarile date de impingerile arcelor si arcadelor din interior. Folosit in special la biserici si catedrale gotice. CONSOLA Element arhitectonic din piatra sau lemn sau metal folosit la sprijinirea unui balcon sau a unei cornise. CONTRAFORT Element de sprijin ce formeaza in exterior corp comun cu peretele cladirii (in special biserici si catedrale gotice) din zidarie, piatra sau caramida, avand rolul de a prelua incarcarile date de impingerile arcelor si arcadelor din interior. COTA ZERO Cota zero (notata generic +/-0.00) reprezinta cota de referinta a unei cladiri; in functie de aceasta cota se alege cotarea planseelor de deasupra sau de dedesubt. CU CERTIFICATUL DE URBANISM Este actul de informare emis de administratia publica locala (presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai oraselor sau comunelor) prin care: face cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii; stabileste cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii. CUPOLA Element constructiv de forma semisferica destinat sa acopere un spatiu central de plan circular sau patrat. trecerea de la planul patrat la planul cupolei se realizeaza prin diverse artificii constructive (trompe de colt, pandantivi, etc). CORNISA 1. Partea superioara, iesita in afara si ornamentata, a zidului unei constructii, avand rolul de a sprijini acoperisul si de a impiedica scurgerea apei de ploaie pe fata cladirilor. 2. Mulura proeminenta care inconjoara un antablament, o mobila etc., avand rol decorativ. D DEZUMIDIFICATOR aparat folosit pentru reglarea umiditatii relative dintr-o incapere, prin eliminarea excesului de umezeala. Aerul umed din incapere este aspirat cu ajutorul unui ventilator si este racit pana sub punctul de roua. Ca urmare, acesta va condensa eliberand umiditatea in exces intr-un vas de colectare a apei.

E ELEVATIE 1. Elevatia este reprezentarea grafica, la scara, a fetelor verticale exterioare ale unei constructii, ale unei masini etc. 2. Elevatia este parte a unui element masiv de pod aflat deasupra terenului. Provine din latina: elevatio ETRIER Element de armatura transversala, din otel, care inconjoara armatura longitudinala la constructiile de beton armat (stalpi, coloane, grinzi). Provine din franceza: trier EXTRAVILAN teritoriul cuprins intre limita intravilanului si limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna), inauntrul caruia autorizarea executarii lucrarilor de constructii este restrictionata. F FATADA Partile exterioare verticale ale unei cladiri. Fatada principala este fatada aflata inspre strada sau fatada unde se gaseste intrarea principala in cladire. Din franceza: faade FEDER Mica proeminenta prevazuta in lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intra in canelura corespunzatoare (nut) a altei piese pentru a asigura o imbinare perfecta. Imbinarea poarta numele de imbinare nut si feder. Sinonime: lamba Provine din germana: Feder FORJA Instalatie utilizata la incalzirea metalelor in vederea prelucrarii acestora prin deformare plastica. Din franceza: forge FRIZA 1. In arhitectura clasica, friza este parte componenta a antablamentului, cuprinsa intre arhitrava si cornisa, de obicei impodobita cu picturi, basoreliefuri, caneluri. 2. Ornament in forma de banda orizontala cu picturi sau reliefuri in jurul unui vas, al unei sali, al unui sarcofag, etc. 3. Piesa ingusta de cherestea, folosita la fabricarea lamelor de parchet, a chenarelor de usi, a lambriurilor. 4. Chenar care inconjoara o pardoseala de parchet in lungul peretilor, facut din piese mai mari decat lamele parchetului. 5. Rama masiva de lemn in care se prind tabliile unei usi.

Provine din franceza: frise G GLAF Material de constructie realizat din lemn, marmura, beton, PVC, tabla metalica, cu care se captuseste partea inferioara a golului unei ferestre. Sinonim cu pervaz. Din bulgara: glah GRANIT Roca magmatica intruziva, compacta, foarte dura, aproape impermeabila, formata la adancimi mari din sisturi cristaline de feldspat, cuart si mica. Granitul este folosit ca si material pentru constructii la: pavaje, borduri, placarea peretilor si pardoselilor, glafuri pentru ferestre, trepte pentru scari, blat de bucatarie, etc. Granitul se gaseste intr-o gama de culori extrem de variata, de la gri la roz sau de la verde inchis la negru. Provine din franceza: granit GRINDA element structural al unei constructii, din lemn, otel, beton armat etc., cu lungimea mare in raport cu celelalte dimensiuni, folosita pentru a prelua o parte din greutatea unei constructii si a o descarca la capetele sale pe un perete sau stalp. Din slava veche: grenda. GRUND 1. Primul strat de material special aplicat pe suprafata unei piese, a unui obiect, a unui element de constructie care urmeaza sa fie finisata. 2. Strat de vopsea alba care se aplica pe panza, pe cartonul sau pe scandura pe care se picteaza. 3. Strat de mortar aplicat pe zidarie, servind ca suport pentru tencuiala vizibila. Provine din germana: Grund I IGNIFUGARE Operatiunea de acoperire sau impregnare a unui material combustibil ( lemn, textil, etc.) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra actiunii focului si a-i mari rezistenta la ardere. Provine din franceza: ignifuger INTRAVILANUL unei localitati este teritoriul care constituie acea localitate si se determina prin Planul Urbanistic General ( PUG ).

Intravilanul cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu sau fara constructii, organizate si delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate in circuitul agricol sau avand o alta destinatie, inauntrul caruia este permisa realizarea de constructii, in conditiile legii. Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior in Planul urbanistic general (PUG) al localitatii. IZOLATIA Strat de material sau un mediu izolant asezat intre doua medii sau intre doua sisteme fizice. In constructii exista o legislatie referitoare la calitatea in constructii, care reglemeteaza si cerintele de izolatie termica, izolatie hidrofuga (hidro-izolatia) si izolatie fonica pe care trebuie sa le respecte orice constructie ( Legea nr.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii; Ordonanta nr. 29 din 30 ianuarie 2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice). Din franceza: isolation IZOLATIE TERMICA Orice material care are proprietatea de a reduce transferul de caldura intre doua medii sau doua materiale. Calitatile de izolator ale unui material sunt descrise prin conductibilitatea termica sau rezistenta termica a acestuia. Cu cat un material are o conductibilitate termica mai mica sau o rezistenta termica mai mare, cu atat va fi mai bun izolator. La o constructie, principalele elementele care au nevoie de izolatie termica sunt peretii, pardoseala si tavanul, materialele folosite fiind, dupa caz, polistiren expandat, polistiren extrudat sau vata minerala. Importanti sunt insa si coeficientii termici ai materialelor ce compun ferestrele si usile exterioare ale unei constructii! J JGHEAB Conducta sau canal orizontal deschis in partea superioara, permitand acumularea si scurgerea unui lichid sau a unui material pulverulent. Sinonime: Streasina, rigola. Provine din slava veche: lebu L LEZENA element de arhitectura vertical, de forma unui pilastru plat si ingust pe fata unui zid, fara baza si capitel, legat de arce semicirculare si pe jumatate ingropat in zid. Lezena are un rol pur decorativ.

Din franceza: lsne M MARMURA Roca metamorfica foarte densa, dura, cu granulatie fina, compusa in cea mai mare parte din calcit si obtinuta prin metamorfoza calcarului. Inca din antichitate marmura este folosita in constructii, pentru decorarea spatiilor interioare si exterioare. Cele mai comune aplicatii ale marmurei sunt: placarea peretilor si a pardoselilor, glafuri de ferestre, manata pentru seminee, blaturi si chiuvete pentru bucatarie si baie, diverse obiecte decorative. Provine din latina: marmor MISTRIE Unealta de zidarie formata dintr-o lama triunghiulara de otel si un maner, folosita la intinderea mortarului pe zid. Provine din neogreaca: mistri MOBILIER URBAN sunt acele elementele functionale si/sau decorative amplasate in spatiile publice care, prin alcatuire, aspect, amplasare, confera personalitate aparte zonei sau localitatii. Prin natura lor, piesele de mobilier urban sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin legare constructiva la sol (fundatii platforme de beton, racorduri la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice), necesitand emiterea autorizatiei de construire. Din categoria mobilierului urban fac parte: jardiniere, lampadare, banci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice si altele asemenea. N NICOVALA Unealta de otel sau de fonta folosita in atelierele de forja pentru sprijinirea pieselor de metal supuse prelucrarii, in operatiile de deformare plastica prin batere cu ciocanul. Provine din slava veche: nakovalo NIT Tija de metal (cilindrica) prevazuta cu un cap de diametru mai mare decat corpul, folosita la imbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton. Imbinarea se realizeaza prin turtirea capatului subtire, de obicei batandu-l cu ciocanul, peste capatul cu diametru ai mare. Provine din germana: Niet NUT Canelura, uluc, sant facut intr-o piesa de lemn, metal.

Imbinare nut si feder sistem de imbinare a doua piese (din lemn, metal, etc.) care consta in introducerea unei proeminente fasonate, aflata pe una din fetele primei piese, in ulucul de pe fata corespunzatoare a celei de-a doua piese. Sinonime: uluc, canelura. Provine din germana: Nut O OBELISC Monument specific al arhitecturii egiptene, cu o inaltime ce putea depasi chiar 40 de metri. De forma patrata, subtiat in partea superioara si terminat cu un varf ascutit, obeliscul era amplasat la intrarea templelor egiptene, simbolizand raza Soarelui. Provine din greaca: obeliskos = frigaruie, tepusa. OBLON Dispozitiv format din unul sau din mai multe panouri de metal, lemn sau material plastic, asezat in fata sau in spatele unei ferestre, al unei usi sau al unei deschideri si servind pentru protectie sau pentru reglarea luminii care intra in camera respectiva. Pe langa functionalitatea descrisa mai sus, oblonul mai are si un rol in decorarea ferestrelor si fatadelor cladirilor. OLAN 1. Olanul este o piesa de argila arsa, de obicei de forma semicilindrica, folosita pentru executarea invelitorilor la acoperisurile unor cladiri. 2. Tub de argila arsa, din care se fac canale de scurgere a apei, cosuri pentru fum, etc. P PANA Grinda pe care se sprijina capriorii, daca sunt prea lungi, si care la randul ei sta pe popi. Poate avea mai multe dimensiuni. PARCELARE Operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea uneia sau mai multor proprietati funciare distincte, destinate construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau vanzarii loturilor rezultate. Pe langa functionalitatea descrisa mai sus, oblonul mai are si un rol in decorarea ferestrelor si fatadelor cladirilor. PAZIE 1. Scandura (ornamentala) asezata vertical la capatul din afara al capriorilor unui acoperis cu streasina pentru a ascunde capetele acestora. 2. Marginea verticala a unui cofraj. 3. Fasie de tabla asezata la intersectia unei invelitori cu un zid, pentru a impiedica patrunderea apei prin rostul de la intersectie.

PILASTRU Element arhitectonic cu axa verticala si baza paralelipipedica, rectangulara, poligonala sau compozita, ce sustine arce, bolti si arhitrave. Pilastrul are atat rol de sustinere cat si unul decorativ. Sinonime: stalp. Provine din italiana: pilastro PLANUL URBANISTIC DE DETALIU (PUD) Stabileste norme la nivelul unei strazi, unei piete sau a unui grup de terenuri si este documentul care specifica parametrii in care se poate construi. PUD-ul este documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizatie de Construire. Daca nu exista PUD pentru terenul respectiv, Primaria cere mai intai intocmirea lui, pe baza PUG si PUZ. PUD-ul contine normele pe care trebuie sa le respecte o constructie intr-o anumita zona: inaltimea maxima, procentul din teren ocupat de constructie, coeficientul de ocupare a terenului, retragerile minime admise, destinatie (locuinte, birouri, comert, industrie etc.). PLANUL URBANISTIC GENERAL (PUG) Este un proiect deosebit de complex, care contine prevederi la scara intregului oras. PUG-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza, la scara mai mica, PUZ-urile si apoi PUD-urile. PLANUL URBANISTIC ZONAL (PUZ) Stabileste norme mai detaliate decat PUG-ul, pentru o anumita zona a orasului. POP Un pop este un stalp sau barna groasa de lemn cu care se sustine provizoriu sau se consolideaza un zid, un planseu, un acoperis. In constructiile moderne clasicii popi din lemn sunt inlocuiti de popii metalici, mai durabili si flexibili in utilizare datorita inaltimii reglabile. Popii sunt folositi preponderent la sustinerea temporara a grinzilor si planseelor din beton armat. Sinonime: stalp. Provine din bulgara: pop PROIECTUL TEHNIC (PT) Este piesa principala din dosarul depus pentru obtinerea Autorizatiei de Construire. PT-ul se realizeaza urmand specificatiile din Certificatul de Urbanism. Pentru realizarea PT-ului, proprietarul (sau investitorul) trebuie sa apeleze la un proiectant (arhitect autorizat). Arhitectul autorizat realizeaza proiectul impreuna cu un inginer de rezistenta autorizat (structuristul) si cu unul sau mai multi ingineri instalatori autorizati (sunt trei proiecte de instalatii: electrice, sanitare si termo-ventilare).

Proiectul trebuie sa fie stampilat de un numar de verificatori stabiliti prin lege: verificatorul de arhitectura (arhitect), verificatorul de rezistenta (inginer constructor) si verificatorul de pompieri. Acestia nu pot fi si autori ai proiectului (verificatorii sunt profesionisti aparte, numarul lor fiind extrem de limitat). Proiectantii sunt cei care obtin aceste stampile de la verificatori. Proiectul trebuie sa obtina de asemenea un numar de avize, mentionate prin Certificatul de Urbanism (apa, canalizare, mediu, pompieri, etc). In general, tot proiectantul este cel care se ocupa si de obtinerea acestor avize, desi legea prevede ca aceasta obligatie cade in sarcina proprietarului. PVC sau policlorura de vinil, este un polimer obtinut prin combinarea etilenei, un derivat al petrolului, cu o clorura obtinuta din sare, combinatie din care rezulta o pulbere care mai are nevoie de o serie de aditivi inainte de a putea fi folosita in productia industriala. Aditivii au rol de stabilizatori termici si de culoare, crestere a rezistentei mecanice si chimice, lubrifiere, etc. Numarul si caracteristicile lor difera in functie de aplicatiile in care PVC-ul va fi folosit. Provine din engleza: Polyvinyl Chloride R RECEPTIA LUCRARILOR Constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care se certifica finalizarea lucrarilor executate in conformitate cu prevederile proiectului tehnic si cu detaliile de executie. Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si de instaltii se efectueaza atat la lucrari noi, cat si la interventii in timp asupra constructiilor existente, conform legii. Receptia lucrarilor de constructii se realizeaza in doua etape, potrivit prevederilor legale in vigoare, dupa cum urmeaza: receptia la terminarea lucrarilor; receptia finala. REZALIT Canal, sant mic sau amenajare speciala de-a lungul strazilor, cu rolul de a colecta apele superficiale si de a le dirija lspre un punct de descarcare. Din franceza: rigole. ROST Spatiu ingust lasat intre doua constructii alaturate sau intre doua parti ale unei constructii, pentru a permite miscarea lor relativa sub actiunea fortelor interioare sau a variatiilor de temperatura (dilatare, contractie).

In functie de aplicatie, rostul se umple cu diverse materiale: bitum, chit de rosturi, silicon, nisip, mortar. S SARPANTA Complex de elemente de constructie ce alcatuieste acoperisul unei case dintre aceste elemente as mentiona: cosoroabe (grinzi) capriori popi clesti pane (atentienu pene) sipci astereala SCAFA 1. Partea de jos (mai proeminenta) a unei cladiri, a unui gard, a unui grilaj de fier etc. 2. Postament, picior de sustinere, suport pentru o coloana, o statuie etc. Provine din franceza: socle SOLBANC Element de constructie executat deasupra partii exterioare a parapetelor ferestrelor sau a usilor pentru protejarea lor de scurgerea apei de ploaie. In mod frecvent solbancul este executat din beton si este acoperit cu tabla din aluminiu, zinc, cupru sau otel inoxidabil. Din germana: Sohlbank SPACLU Unealta formata dintr-o lama triunghiulara de otel cu maner de lemn, folosita la netezit sau la razuit tencuiala, chitul etc. Din germana: Spachtel. STUC VENETIAN Stuc venetian, sau stucco venetian, este o tencuiala decorativa, lucioasa, pentru interior, special conceputa pentru obtinerea unei suprafete netede si lucioase, cu efect decorativ ce imita marmura. Din italiana: Stucco veneziano T TOC cadru de lemn sau de metal in care se fixeaza, la o constructie, ferestrele si usile. Provine din maghiara: tok TRAFALET Unealta de zugravit manual, constand dintr-un rulou confectionat dintr-un material spongios, prevazut cu un maner.

TRAVERTIN Tuf calcaros format in urma evaporarii apei ajunse la suprafata gheizerelor, de aceea si structura poroasa a acestuia. Prin lustruire, inchizand porii cu praf de ciment, travertinul capata o suprafata la fel de fina ca si marmura. Travertinul se foloseste ca si piatra de constructie, la placatul fatadelor, peretilor interiori, a pardoselilor, ca si blat de bucatarie sau baie, etc. Provine din franceza: travertin U ULUC Scobitura, sant, canelura facuta de-a lungul unei piese de lemn, metal, etc., pentru a se putea imbina cu alta piesa ( lamba ). Imbinare lamba-uluc sau Nut-Feder. Sinonim: nut Provine din turca: oluk UMIDIFICATOR Aparat care mareste umiditatea dintr-o camera prin eliberarea vaporilor in aer. Umidificatoarele casnice moderne sunt prevazute in mod curent si cu functia de odorizare si filtrare a aerului, retinand impuritatile si distrugand bacteriile. Z ZGURA Subprodus industrial rezultat din procesul tehnologic de obtinere a fontei in combinatele siderurgice. Zgura este folosita ca adaos la producerea cimentului de furnal.