INM 2013 I.

COMPETENA

COMPETENA 1.1. Competenta generala a instantelor judecatoresti Justitia se realizeaza prin ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Existenta unor litigii specializate cu un pronuntat caracter tehnic precum si necesitatea de a degreva instantele judecatoresti de unele cauze foarte simple, impun existenta unor organe cu atributii jurisdictionale din afara instantelor judecatoresti, ceea ce inseamna ca autoritatea judecatoreasca nu are monopolul functiei de a judeca, unele cauze fiind incredintate prin lege, altor jurisdictii. Pe langa plenitudinea de competenta a instantelor judecatoresti de a solutiona pricinile civile, prin anumite dispozitii legale, se stabileste posibilitatea instantelor judecatoresti de a controla hotararile pronuntate de alte organe cu activitate jruisdictionala. A. Competenta in materia controlului de constitutionalitate Dintre atributiile Curtii Constitutionale ne intereseaza cele referitoare la: - controlul de constitutionalitate, control care vizeaza legile inainte de promulgare - tratatele sau alte acorduri internationale - regulamentele Parlamentului - legile si ordonantele in vigoare Competenta de a verifica constitutionalitatea actelor cu caracter normativ de o forta juridica inferioara legilor si ordonantelor cum ar fi hotararile Guvernului, ordinele ministrilor, aceasta competenta apartine instantelor judecatoresti. Verificarea constitutionalitatii poate fi facuta si in cadrul contenciosului administrativ, instanta sesizeaza prin incheiere motivata instanta de contencios administrativ si suspenda cauza.

INM 2013 I. COMPETENA

Instanta de contencios se pronunta dupa procedura de urgenta, in sedinta publica, cu citarea partilor si emitentului, solutia fiind supusa recursului in 5 zile de la comunicare si se judeca de urgenta si cu precadere. - conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice - hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. Contestatia se solutioneaza cu citarea contestatorului, a partidului in cauza si a Ministerului Public. Decizia nu e supusa niciunei cai de atac, se publica in Monitorul Oficial, cand se admite se transmite TB pentru radiere. B. Competenta in materie electorala b.1. Alegerile locale Competenta apartine Biroului Electoral Central, Birourilor Electorale Judetene, Birourilor Electorale de circumscriptie. Judecatoria/tribunalul in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care se depune candidatura inregistreaza propunerile de candidatura admise de biroul electoral de circumscriptie. Contestatiile se solutioneaza in 48 ore, hotararea nu se comunica; recursul se poate face in 24 de ore de la pronuntare la instanta ierarhic superioara si se solutioneaza in 24 ore. Judecatoria in a carei raza teritoriala se afla comuna/orasul valideaza alegerea primarului; primarul general al Municipiului Bucuresti se valideaza de catre presedintele Tribunalului Bucuresti. b.2. Alegerile parlamentare Protocolul de constituire a aliantei electorale se depune la BEC in 48 de ore de la infiintare; BEC se va pronunta in 24 de ore asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a aliantei electorale; decizia poate fi contestata la ICCJ. Contestatiile privind inregistrarea semnelor electorale se solutioneaza de catre TB, hotararea este definitiva. Camerele Parlamentului valideaza alegerea senatorilor si deputatilor. b.3. Alegerile prezidentiale
2

INM 2013 I. COMPETENA

Atributiile privind alegerile prezidentiale revin BEC, BE de circumscriptie sau ale sectiilor de votare insa o serie de atributii revin Curtii Constitutionale astfel: - solutionarea contestatiilor pv inregistrarea sau neinregistrarea candidaturilor sau a semnelor electorale de catre BEC; Solutia este definitiva si se publica in M.Of - rezolva contestatiile cu pv la impiedicarea unui partid sau formatiuni politice ori a unui candidat sa isi desfasoare campania electorala in conditiile legii - anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut lor prin frauda - publica rezultatul in presa si in M.Of pentru fiecare tur de scrutin si daca este cazul confirma primii doi candidati care vor participa la turul doi de scrutin - valideaza rezultatul alegerilor pentru Presedintele ales, rezultat pe care il va comunica Parlamentului pentru depunerea juramantului C. Competenta in materia contenciosului administrativ c.1. Competenta instantelor judecatoresti ordinare de contencios administrativ (contenciosul administrativ exercitat de instante potrivit procedurii de drept comun) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica,printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins, repararea pagubei. Prin nesolutionarea in termen a unei cereri se intelege faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii daca prin lege nu se prevede alt termen. Conditiile sesizarii:

INM 2013 I. COMPETENA

- actul atacat sa fie un act administrativ unilateral (actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice) - actul administrativ sa emane de la o autoritate publica - actul sa produca o vatamare unei persoane fizice sau juridice intr-un drept al acesteia sau intr-un interes legitim - sa se fi indeplinit procedura administrativa prealabila prevazuta de lege - cererea sa fie introdusa intr-un termen de 6 luni de la: - data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila - data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii - data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile, respectiv data expirarii termenului legal de solutionare a cererii - data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, in cazul contractelor administrative Competenta de a solution actiunile directe este impartita intre tribunal si curti de apel astfel: Tribunalele administrativ fiscale: - litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si acesorii ale acestora de pana la 500.000 lei. Recursul se solutioneaza de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel.

Curti de apel, prin sectiile de contencios administrativ si fiscal:

INM 2013 I. COMPETENA

- litigiile ce privesc actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei. Recursul se solutioneaza de Sectia de contencios administrativ si fiscal a ICCJ c.2. Competenta instantelor judecatoresti speciale de contencios administrativ Atacarea unor acte administrative nu se face uneori la sectiile de contencios administrativ de la tribunal sau curti de apel, ci la instante judecatoresti de drept comun, dar care, in materia contenciosului administrativ sunt instante speciale: - contestatiile in materie electorala, sunt de competenta judecatoriiloe si tribunalelor - plangerile impotriva incalcarii dispozitiilor legale referitoare la inscrierile in cartea de munca - plangerile importiva proceselor-verbale de contraventie c.3. Competenta instantelor judecatoresti de a controla solutiile unor jurisdictii special administrative Actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, sa faca obiectul unei jurisdictii speciale administrative pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, daca partea intelege sa nu exercite procedura administrativjurisdictionala. Actul administrativ-jurisdictional pentru care, prin lege organic speciala, se prevede o cale de atac in fata unei alte jurisdictii administrative special poate fi atacat direct la instanta de contencios administrativ in 15 zile de la comunicare, daca partea intelege sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala de atac. - in materie de expropriere hotararea comisiei poate fi atacata cu contestatie la Curtea de Apel in raza careia se afla imobilul propus a fi expropriat

INM 2013 I. COMPETENA

- in materia inventiilor contestatia se judeca de o comisie de reexaminare din cadrul OSIM, iar hotararea comisiei de reexaminare poate fi atacata in termen de 30 zile la Tribunalul Bucuresti D. Competenta in materia litigiilor de munca In aceasta materie, competenta apartine de regula, instantelor judecatoresti, existand totusi si alte competente ale: Consiliului Suprem al Magistraturii, Plenul Curtii Constitutionale, consiliul de disciplina pentru abaterile savarsite de notari, avocati, executor judecatoresti. Hotararile sectiilor CSM prin care s-a solutionat actiunea disciplinara pot fi atacate cu recurs a carui solutionare este de competenta completului de 9 judecatori ai ICCJ; recursul suspenda executarea hotararii sectiei CSM de aplicare a sanctiunii disciplinare. E. Competenta in materia rezolvarii unor neintelegeri referitoare la exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti Unele neintelegeri intre parinti cu privire la exercirarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti se solutioneaza de autoritatea tutelara iar altele de instantele judecatoresti: - cand parintii au locuinte diferite, locuinta minorului va fi stabilita de instanta, insa dupa implinirea varstei de 14 ani daca copilul cere schimbarea locuintei pentru ca aceasta sa corespunda invataturii sau pregatirii sale profesionale, va decide autoritatea tutelara - cererea unui parinte de a avea legaturi personale cu copilul minor (vizita minor) introdusa in timpul castaoriei, cand sotii sunt despartiti in fapt este de competenta autoritatii tutelare

INM 2013 I. COMPETENA

F. Competenta in material actelor de stare civi la si a inregistrarilor de stare civila Au atributii de stare civila: - serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor - serviciul public comunitar de la locul de coborare/debarcare in interiorul tarii; comandantu navei/aeronavei in afara granitelor tarii In cazul in care se refuza efectuarea unei inregistrari de stare civila persoana nemultumita poate sesiza judecatoria in raza careia domiciliaza. Cererile privind reconstituirea sau intocmirea ulterioara a actelor de stare civila sunt de competenta serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor si se solutioneaza prin dispozitia primarului. G. Delimitarea competentei instantelor de cea a notarului public g.1. in materie succesorala: In materie succesorala, criteriul de stabilire a competentei in favoarea instantei judecatoresti sau a notarului public il constituie caracterul contencios sau necontencios al cererii. Exista unele cereri care vor fi solutionate obligatoriu de instanta chiar daca mostenitorii se inteleg: - cererile de repunere in termenul de acceptare a succesiunii - cererile de anulare a declaratiei de acceptare sau de renuntare la succesiune pentru viciile de consimtamant - cererile de rectificare a actelor de stare civila folosite ca dovezi in stabilirea legaturii de rudenie - cererile prin care se tinde la schimbarea statutului civil al unei persoane, in scopul de a-i conferi dreptul de a veni la o succesiune - cererile in constatarea smulatiei unor acte juridice incheiate de defunct si care sunt invocate in cursul procedurii succesorale
7

INM 2013 I. COMPETENA

Raman in competenta notarului public: - luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale - procedura deschiderii si constatarii starii materiale ale testamentelor olografe si mistice - primirea si inregistrarea declaratiilor de acceptare a succesiunii sub beneficiu de inventor - inregistrarea declaratiilor de renuntare la succesiune - taxarea succesiunilor - eliberarea certificatului de mostenitor Anularea certificatului de mostenitor se poate obtine numai pe cale judecatoreasca, la cererea celor care au pretentii la mostenire sau care au fost prejudiciati in alt fel prin eliberarea ori cuprinsul certificatului. In cazul in care certificatul de mostenitor a fost anulat, notarul public va elibera un nou certificat, conformandu-se hotararii judecatoresti respective.

1.2. Competenta materiala = stabileste daca un litigiu este de competenta judecatoriei, tribunalului, curtii de apel sau ICCj. Competenta materiala cuprinde:

INM 2013 I. COMPETENA

- competenta materiala functionala = se stabileste dupa felul atributiilor ce revin fiecarei categorii de instante (judeca in prima instanta, apel, recurs) - competenta materiala procesuala = se stabileste in functie de obiectul, natura sau valoarea litigiului Competenta materiala este reglementata de norme de ordine publica deci are caracter absolut, astfel incat partile nu pot conveni sa deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instantei. a) Competenta materiala a judecatoriei: a) in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante b) in prima si ultima instanta procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv. Domeniul de aplicare este limitat la cereri si procese ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - sunt evaluabile in bani, in materie civila sau comerciala, decurgand din obligatii contractuale sau extracontractuale - au ca obiect sume de bani! nu obligatii de a/a nu face, de predarea unor bunuri - sunt deduse judecatii pe cale principala (daca ar fi accesorii sau incidente vor urma calea prevazuta pt cererea principala) - nu reprezinta creante ce presupun plati periodice, chiar daca suma aferenta unei prestatii ar fi pana la 2.000 lei inclusiv

Aceste prevederi nu se aplica in domeniile procedurilor speciale ale somatiei de plata si ordonantei de plata !!! Cererea prin care se declanseaza procedura somatiei de plata in materie civila, precum si cererea in anularea ordonantei ce contine

INM 2013 I. COMPETENA

somatia de plata, insa numai daca pentru litigiul de fond in procedura de drept comun competenta de prima instanta ar apartine judecatoriei. c) plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege - textul se refera la controlul judecatoresc pe care il exercita judecatoriile asupra legalitatii si temeiniciei hotararilor pronuntate de alte organe cu activitate jurisdictionala. Acest control intervine numai daca este expres prevazut de lege d) in orice alte materii date prin lege in competenta lor Exista unele situatii speciale pentru anumite judecatorii, in sensul stabilirii unei competente exclusive: - judecatoria s1 Bucuresti, solutioneaza cererile referitiare la anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civila sau mentiunile inscrise pe acestea, in cazul in care cererea este facuta de un cetatean strain sau de un cetatean roman cu domiciliu in strainatate - judecatoriile Constanta si Galati au competenta materiala exclusiva in materie maritima si fluviala (in prima instanta; in ultima instanta plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor privind poluarea apelor marii de catre nave maritime)

b) Competenta materiala a tribunalului b.1.Competenta tribunalelor in prima instanta: - procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 500.000 lei cu exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia
10

INM 2013 I. COMPETENA

succesorala, a cererilor neevaluabile in bani, si a cererilor privind materia fondului funciar (acestea sunt de competenta judecatoriei) - conflictele de munca, care nu-s date in competenta altor instante (prima instanta de drept comun este tribunalul) - procesele si cererile in materie de contencios administrativ, cu exceptia celor date in competenta Curtilor de Apel ((prima instanta de drept comun este tribunalul) - procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala - procesele si cererile in materie de expropriere - cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei (tribunalul in a carui raza teritoriala se gaseste domiciliul adoptatului; cand nu se poate determina instanta competenta se judeca de catre Tribunalul Bucuresti) - cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale - cererile pentru recunoasterea si incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine b.2.Competenta tribunalelor ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta (in aceasta situatie tribunalul este instanta de apel de drept comun)

b.3. Competenta trinunalelor ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii care potrivit legii nu sunt supuse apelului. Recursul exercitat impotriva incheierii (necontencioase) pronuntata de presedintele judecatoriei se judeca de tribunal, iar apelul exercitat impotriva incheierii (necontencioase) pronuntata de presedintele tribunalului se judeca de completul instatei respective.
11

INM 2013 I. COMPETENA

b.4. tribunalele judeca in orice alte materii date prin lege in competenta lor Tribunalul Bucuresti are competenta speciala in legatura cu inregistrarea partidelor In materie fluviala si maritima, tribunalele judetene Galati si Constanta au competenta speciala.

c) Competenta materiala a Curtilor de Apel: c.1. In prima instanta judeca procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale c.2. Ca instanta de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta (curtile de apel sunt instante de exceptie in privinta judecarii apelurilor, avand in vedere ca tribunalele sunt instante de exceptie cat priveste judecata in prima instanta)
12

INM 2013 I. COMPETENA

c.3. Ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in apel sau impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instanta, care potrivit legii nu sunt supuse apelului Curtea de apel judeca si recursurile declarate impotriva incheierilor date de presedintele acestei instante, in acele cazuri in care legea ii permite sa ia o serie de masuri cu caracter necontencios. c.4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor - contestatiile la titlu indreptate impotriva propriilor hotarari, deci atunci cand titlul executoriu il constituie hotararea curtii de apel - contestatiile impotriva hotararilor comisiei ce privesc solutionarea intampinarilor referitoare la propunerile de expropriere - recursul exercitat impotriva hotararii date de judecatorul sindic privind procedura insolventei - procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere - cererea de suspendare a grevei

Curtea de Apel Bucuresti solutioneaza: - contestatia impotriva hotararii pronuntate de Tribunalul Bucuresti cu privire la cererea de inregistrare a unui partid politic sau la cererea prin care Ministerul Public solicita incetarea activitatii partidului si radierea lui din Registrul partidelor politice - cererile persoanelor fizice sau juridice ce se considera vatamate in drepturile lor recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al CNVM de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege
13

INM 2013 I. COMPETENA

d) Competenta materiala a ICCJ d.1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari in cazurile prevazute e lege d.2. recursurile in interesul legii d.3. in orice alte materii date prin lege in competenta sa Sectiile ICCj in raport cu competenta fiecareia solutioneaza: - cererile de stramutare, de la o curte de apel la alta pe motiv de rudenie si afinitate, si toate cererile de stramutare intemeiate pe motiv de banuiala legitima sau de siguranta publica
14

INM 2013 I. COMPETENA

- conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege - orice alte cereri prevazute de lege: contestatiile impotriva hotararilor BEC cu privire la protocolul de constituire a unei aliante electorale; contestatiile pv modul de formare si componenta BEC; recursul magistratului impotriva hotararii pronuntate de CSM; recursurile impotriva hotararilor CSM privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor Completul de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecata in prima instanta de Sectia penala a ICCJ; ca instanta disciplinara sau alte cauze date in competenta sa prin lege. Recursurile in interesul legii se solutioneaza de catre un complet format din: - presedintele ICCJ - presedintii sectiilor din cadrul ICCJ - 20 judecatori (14 din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit, si 2 din cadrul celorlalte sectii) ICCJ se constituie in Sectii Unite pentru: - solutionarea in conditiile legii, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei ICCJ sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare 1.3. Competenta teritoriala Competenta teritoriala este de trei feluri: - competenta teritoriala de drept comun : cand cererea se introduce la instanta de drept comun din punct de vedere teritorial dar partile pot conveni sa se judece la o alta instanta - competenta teritoriala alternativa sau facultativa: daca reclamantul are alegerea intre doua sau mai multe instante deopotriva competente - competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala: cand cererea trebuie introdusa la o anumita instanta, fara a exista posibilitatea partii de a stabili o alta instanta

15

INM 2013 I. COMPETENA

Normele de competenta teritoriala sunt norme juridice de ordine privata daca este vorba de pricini privitoare la bunuri, cu exceptia cazurilor prevazute de art 13-16 cpc, insa sunt norme juridice de ordine publica in materie de persoane in alte pricini care nu sunt cu privire la bunuri precum si in cazurile prevazute de art 1316 cpc. a) Competenta teritoriala de drept comun Regula de drept comun in materia competentei teritoriale este aceea ca: cererea se face la instanta domiciliului paratului; domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv. Pentru stabilirea competentei teritoriale prezinta interes domiciliul pe care paratul il avea in momentul introducerii cererii de chemare in judecata, o eventuala schimbare ulterioara a domiciliului nu influenteaza competenta. Atunci cand paratul nu are domiciliul in tara sau domiciliul sau in tara nu este cunoscut, instanta competenta va fi cea in a carei circumscriptie se afla resedinta din tara a paratului, iar daca nici resedinta paratului nu este cunoscuta cererea se introduce la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. In cazul in care paratul este o persoana juridica de drept privat, cererea este de competenta instantei in a carei raza teritoriala se afla sediul principal al acesteia. Cererea de chemare in judecata formulate impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica este de competenta instantei de la domiciliul persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii; in lipsa unei asemenea persoane, cererea se va putea face la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati; Reclamantul are posibilitatea sa solicite instantei numirea unui curator care sa reprezinte interesele asociatilor. b) Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Sunt unele situatii in care, pe langa instanta de la domiciliul/sediul paratului, mai sunt competente si alte instante
16

INM 2013 I. COMPETENA

b.1. daca paratul in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri pentru obligatiile patrimoniale nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc b.2. in cazul in care o persoana juridica de drept privat are o reprezentanta, cererea impotriva acesteia se poate face si la instanta locului unde se gaseste reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta b.3. cand cererea este indreptata impotriva mai multor parati, competenta teritoriala apartine oricareia dintre instantele de domiciliu ale paratilor, insa, in cazul in care printre parati sunt si debitori obligati accesoriu, cererea se introduce la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali. In cazul in care unii dintre parati au domiciliul cunoscut,iar altora li se cunoaste numai resedinta, cererea poate fi introdusa la instanta unuia dintre paratii cu domiciliu cunoscut. b.4. In afara de instanta domiciliului paratului mai sunt competente urmatoarele instante: - in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract chiar si in parte a obligatiunii. Daca vanzatorul unui imobil solicita rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare, competenta teritoriala apartine instantei in a carei circumscriptie teritoriala se afla situat imobilul.Daca rezolutiunea este solicitata de catre cumparator sau se cere rezolutiunea unui bun mobil, fie de catre vanzator fie de catre cumparator sunt aplicabile prevederile art 10 (competenta alternativa). - in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in justificare sau in prestatie tabulara, instanta locului unde se afla imobilul. Mai sunt de competenta instantei de la locul situarii imobilului sau a instantei de la
17

INM 2013 I. COMPETENA

domiciliul paratului cererea in justificare, adica aceea prin care se solicita transformarea in inscriere definitiva a unei inscrieri provozorii in cartea funciara, precum si cererea in prestatie tabulara. - in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata - in cererile privitoare la obligatiile comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii - in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire - in cererile facute de ascendeti sau descendenti pentru pensie de intretinere, instanta domiciliului reclamantului. Aceasta se aplica in cazul in care se solicita acordarea pensiei de intretinere ori majorarea ei, nu si cand debitorul obligatiei de intretinere pretinde reducerea sau sistarea pensiei. - in cererile ce izvorasc dintr-o fapta ilicita, instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acea fapta. Articolul nu se refera la instanta in a carei circumscriptie s-a produs prejudiciul, ci cea unde s-a produs fapta. Daca fapta a fost savarsita in circumscriptiile mai multor instante toate deopotriva sunt competente impreuna cu cea de la domiciliul paratului. b.5. in materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla fie domiciliul asiguratului, fie bunurile asigurate, fie locul unde s-a produs accidentul. Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului de despagubire. Acest articol nu se alica in materie de asigurari maritime si fluviale. b.6. competenta este alternativa si in ipoteza alegerii de domiciliu (a instantei) prin conventia partilor, facuta inainte de sesizarea instantei, daca alegerea s-a facut in favoarea partii care ulterior va declansa procesul civil, deci in favoarea
18

INM 2013 I. COMPETENA

reclamantului. Reclamantul va putea alege fie instanta aleasa prin conventie fie instanta competenta potrivit regulilor de drept comun. Daca alegerea instantei a fost facuta in interesul ambelor parti sau in interesul exclusiv al celui ce va fi chemat in judecata (paratul) nu mai este vorba de o competenta alternativa, ci reclamantul este tinut sa actioneze la instanta aleasa prin conventie b.7. cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale se pot face la instantele din Capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. Cand sunt competente mai multe judecatorii cererile in care figureaza aceste persoane se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta iar in Bucuresti la judecatoria sectorului 4. c) Competenta teritoriala exclusiva c.1. Cererile privitoare la bunuri: - se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele; daca imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul. ! Textul are in vedere numai actiunile reale imobiliare (cnd obiectul dreptului real este un imobil sau cnd posesia poart asupra unui imobil);(drept real = drept subiectiv patrimonial care confera titularului posibilitatea de a exercita in mod direct posesia, folosinta si dispozitia) Asadar instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla situat imobilul este competenta sa solutioneze: - cererile in revendicarea imobilului respectiv - cererile confesorii sau negatorii
19

INM 2013 I. COMPETENA

- cererea in granituire - cererile in materie de ipoteca - cererrile posesorii cu privire la acel imobil - cererea prin care vanzatorul imobilului solicita rezolutiunea contractului de vanzare cumparare (daca rezolutiune este ceruta de comparator se plica regulile de drept comun)

*Daca intr-o pricina in anularea casatoriei se cere si impartirea bunurilor dobandite de parti competenta apartine instantei de la domiciliul paratului; daca in cadrul divortului se solicita si partajarea bunurilor competenta revine instantei de la ultimul domiciliu comun al sotilor; Daca partajarea bunurilor comune ale sotilor are loc in timpul castoriei, sau dupa desfacerea casatoriei, respectiv impartial a bunurilor are loc dupa desfiintarea casatoriei, competenta este a instantei de la locul imobilului. c.2. Cererile in materie de mostenire: sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului: - cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare - cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia - cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar Ultimul domiciliu al defunctului = ultima locuinta efectiva nu eventualul domiciliu care era inscris in actul de identitate
20

INM 2013 I. COMPETENA

c.2.1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare cuprind: - cererile pentru anularea unui testament - cererea pentru constatarea validitatii unui testament - cererile pentru executarea dispozitiilor unui testament atunci cand validitatea acestuia nu este contestata c.2.2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia: - cererea in anularea certificatului de mostenitor - cererea pentru reductiunea liberalitatilor excesive - cererea pentru raportul donatiilor de catre mostenitorii obligati la raport - cererile referitoare la conservarea sau administrarea bunurilor in timpul starii de indiviziune - cererea de anulare sau de rezolutiune a vanzarii de drepturi succesorale - cererea de iesire din indiviziune succesorala - petitia de ereditate Art 14 nu se aplica in cazul in care mostenitorii valorifica drepturi culese din succesiune impotriva tertilor debitori ai defunctului, ci intr-o astfel de situatie, competenta teritoriala se stabileste potrivit regulii de drept comun c.2.3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar: - cererea pentru predarea unui legat cu titlu particular - cererile prin care creditorii personali ai defunctului valorifica drepturile din contracte incheiate cu acesta - cererile prin care creditorii succesiunii ridica pretentii in temeiul unui titlu posterior deschiderii succesiunii

21

INM 2013 I. COMPETENA

Textul se aplica in privinta tuturor creditorilor care au pretentii impotriva succesiunii, indiferent daca aceste pretentii au o cauza anterioara sau o cauza ulterioara deschiderii succesiunii. In cazul in care mostenitorii cheama in judecata pe un creditor al succesiunii competenta teritoriala se determina potrivit dreptului comun. Pentru a fi competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului, reclamantul trebuie sa aiba calitatea de creditor al succesiunii; daca tertul-reclamant nu urmareste valorificarea unui drept de creanta asupra succesiunii, atunci competenta teritoriala va fi de drept comun. Cererea reala imobiliara introdusa de un tert impotriva mostenitorilor este de competenta instantei de la locul imobilului; in schimb cererea mixta si cererea reala mobiliara sunt de competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului. Ramane competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului in cazul cererii de garantie pentru tulburari si evictiune, introdusa de unul dintre mostenitori impotriva celorlalti mostenitori, precum si in cazul cererii in desfiintarea impartelii pentru dol sau violenta. Atunci cand exista un singur mostenitor, competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului era limitata pana la momentul efectuarii impartelii mostenirii; daca era un singur mostenitor nu mai putea fi vorba de partaj deci creditorii mostenirii se vor adresa instantei de la domiciliul mostenitorului. Daca unicul mostenitor are calitatea de legatar universal, iar testatorul a instituit ca executor testamentar o terta persoana, cererile referitoare la executarea dispozitiilor terstamentare sunt de competenta instantei locului unde s-a deschis succesiunea. c.3. Cererile in materie de societate Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul ei principal.

22

INM 2013 I. COMPETENA

Cereri in materie de societate = cererile care au fost avute in vedere de legiuitor, in sensul ca trebuie sa fie vorba despre cereri cu privire la existenta societatii sau la ansamblul activitatii sale. Partile in proces trebuie sa fie asociati intre ei, societatea si asociatii, in legatura cu activitatea societatii. Nu sunt supuse prevederilor acestui articol, litigiile in care parti sunt, pe de o parte, societatea sau asociatii, iar pe de alta parte, terte persoane, deoarece acestea nu intereseaza raporturile juridice ale societatii referitoare la societatea insasi si asociati; pentru asemenea litigii competenta teritoriala este determinate conform regulilor de drept comun. In cazul unei cereri in materie de societate care ar fi in legatura cu un bun imobil situat in raza teritoriala a unei alte instante decat cea a locului unde societatea isi are sediul principal, competenta este instanta locului unde societatea isi are sediul ei principal. Competenta se mentine pana la lichidarea in fapt a societatii, adica pana in momentul impartirii intregului active al societatii. c.4. Cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului. Este competenta instanta in a carei circumscriptie teritoriala comerciantul isi are sediul principal numai in cazul in care cererile introduse impotriva tertilor isi au cauza in insolventa; Competenta teritoriala se determina potrivit regulilor de drept comun in cazul cererilor pentru care insolventa nu reprezinta cauza lor si despre care s-ar putea spune ca nu sunt cereri in materie de insolventa, ci doar cereri care eventual, ar interesa insolventa. c.5. Alte cazuri de competenta exclusiva: In pricinile ce nu sunt referitoare la bunuri, competenta teritoriala este exclusiva.

In materie de divort, competenta este in favoarea judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor, insa numai atunci and cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia
23

INM 2013 I. COMPETENA

acestei instante la data introducerii cererii de divort. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau nici unul dintre ei nu mai locuieste in circumscriptia instantei ultimului domiciliu comun, competenta apartine instantei domiciliului paratului, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, judecatoria de la domiciliul reclamantului. Instanta de la domiciliul reclamantului este competenta si in cazul in care domiciliul paratului este necunoscut. Cererile privitoare la adoptie se intorduc la tribunalul in raza caruia domiciliaza cel ce urmeaza a fi adoptat, iar atunci cand nu se poate stabili competenta potrivit acestei reguli, competenta apartine Tr. Bucuresti.

Cererea de declarare a disparitiei, a mortii prin hotarare judecatoreasca respectiv de anulare a unei hotarari care declara moartea unei persoane sunt de competenta instantei in circumscriptia careia persoana si- avut ultimul domiciliu.

Cauzele prevazute de lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului; daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul. Cererea pentru inregistrarea tardiva a nasterii este de competenta judecatoriei in a carei raza are domiciliul persoana interesata sau unde are sediul institutia de ocrotire a copilului. Contestatia importiva dispozitiei primarului prin care s-a admis/respins o cerere de reconstituire sau de intocmire ulterioara a unui act de stare civila este de competenta instantei in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul autoritatii emitente.

Cererile referitoare la anularea, modificarea, completarea actelor de stare civila sau mentiunilor inscrise pe acestea sunt de competenta judecatoriei in
24

INM 2013 I. COMPETENA

a carei raza teritoriala domiciliaza sau se afla sediul celui ce formuleaza cererea; cand cererea este formulate de un cetatean strain sau de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate, competenta apartine judecatoriei sectorului 1 Bucuresti. In materie contraventionala, competenta de a solution plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii apartine judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala s-a savarsit contravetia, daca printr-oi norma speciala nu s-ar stabili competenta in favoarea altei instante. In cazul unor pricini, care nu sunt referitoare la bunuri, pentru care legea nu prevede expres instanta competenta dpdv teritorial se aplica regula de drept comun, deci competenta va apartine instantei de la domiciliul paratului, cu precizarea ca este vorba de o competenta teritoriala exclusiva, exemple: o Cererile privind nulitatea casatoriei o Cererile in stabilirea paternitatii din afara casatoriei o Cererile in tagaduirea paternitatii o Cererile pentru stabilirea filiatiei fata de mama o Contestarea recunoasterii de maternitate sau de paternitate o Cererea de punere sub interdictie sau de ridicare a interdictiei o Cererea de incredintare sau reincredintare a minorului o Cererea de stabilire a locuintei minorului la unul dintre parintii sai atunci cand acestia sunt despartiri in fapt In materia asigurarilor sociale, cererile indreptate impotriva Casei Nationale de Pensii Publice, a caselor teritoriale de pensii sau impotriva caselor de pensii sectoriale, sunt de competenta instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul
25

INM 2013 I. COMPETENA

sau sediul reclamantul, iar celelalte cereri sunt de compeneta instantei de la domiciliul sau sediul paratului. Competenta teritoriala este exclusiva si atunci cand o cerere, care are caracter incidental, urmeaza sa fie solutionata de instanta care judeca pretentia pe fond. 1.4. Prorogarea competentei Sunt cazuri in care competenta unei instante primeste o extindere, in sensul ca instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant devine competenta sa resolve si cereri care , in mod obisnuit, nu intra in competenta sa. Prorogarea competentei poate fi: - prorogare legala (intervine in temeiul legii) - prorogare judecatoreasca (intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti) - prorogare conventionala sau voluntara (intervine in temeiul conventiei partilor) A. Prorogarea legala intervine in 3 cazuri a) art 9 cpc Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei; in cazul cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii ei principali b) art 17 cpc Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala. Prorogarea legala de competenta nu poate opera cu incalcarea normelor de competenta generala, deci instantele judecatoresti nu isi pot prelungi competenta pentru a solution litigii care intra in competenta altor organe de jurisdictie. Caracter absolut au si competenta materiala si cea teritoriala exclusiva. In unele situatii, consideratii de ordin practic impun ca litigiul sa fie solutionat de o singura

26

INM 2013 I. COMPETENA

instanta chiar daca s-ar incalca normele de competenta materiala sau de competenta teritoriala exclusiva.

c) art 164 cpc Conexitatea: Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura. Exceptia de conexitate poate fi invocata si din oficiu de catre instanta; in cazul admiterii exceptiei dosarul va fi trimis instantei care a fost mai intai investita, afara numai daca, in limitele ingaduite de caracterul normelor de competenta, partile nu se inteleg asupra altei instante. Conexarea este posibila numai daca nu se incalca normele de ordine publica in materie de competenta. Litispendenta (NU este caz de prorogare legala) = presupune acelasi proces, in legatura cu care s-au formulat mai multe cereri, la aceeasi instanta sau la instante deosebite, dar deopotriva competente. Daca una din instantele sesizate cu aceeasi cerere este necompetenta atunci se va invoca exceptia de necompetenta si nu cea de litispendenta. Este posibil ca, intr-o pricina pentru care normele de competenta au caracter de ordine privata, paratul sa nu invoce in termenul prevazut de lege exceptia de necompetenta astfel incat este decazut din dreptul de a o mai ridica, iar daca ulterior este sesizata cu aceeasi cerere o alta instanta, se va putea opune exceptia de litispendenta. Intr-o astfel de situatie, prima instanta sesizata va rezolva pricina, insa nu ca un efect al litispendentei ci ca urmare a decaderii paratului din dreptul de a invoca necompetenta relativa, acest din urma efect producandu-se mai inainte de a se ivi litispendenta.
27

INM 2013 I. COMPETENA

B. Prorogarea judecatoreasca stramutarea Prorogarea judecatoreasca a competentei intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti, insa si in acest caz exista un text de lege care indreptateste instanta sa pronunte o hotarare ce are drept consecinta judecarea unei cereri de catre o instanta care, in mod normal, nu ar fi competenta . Cazurile de prorogare judecatoreasca a competentei sunt urmatoarele: - delegarea unei alte instante = ICCJ, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina, in cazul in care, din cauza unor imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. - recuzarea = atunci cand nu se mai poate alcatui completul de judecata - administrarea unei dovezi prin comisie rogatorie (prorogarea este partiala, vizand numai administrarea probei respective, nu si solutionarea fondului) - admiterea recursului cu casarea si trimitere spre rejudecare la o alta instanta decat cea care a judecat fondul, dar egala in grad - stramutarea pricinilor Stramutarea pricinilor Stramutarea este o forma de prorogare judecatoreasca a competentei, deoarece prelungirea competentei instantei la care s-a stramutat pricina este efectul hotararii judecatoresti superioare care a incuviintat cererea de stramutare Pricina poate fi stramutata numai la o instanta de acelasi grad cu instanta de la care s-a cerut stramutarea. Motivele de stramutare sunt expres prevazute de lege: - cand una dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei
28

INM 2013 I. COMPETENA

- banuiala legitima - siguranta publica a) Rudenia sau afinitatea trebuie invocata de partea interesata, sub sanctiunea decaderii, inainte de inceperea oricarei dezbateri. Cererea pentru acest motiv se depune la instanta ierarhic superioara careia legea ii acorda competenta de a se pronunta asupra ei. b) Banuiala legitima = banuiala se socoteste legitima ori de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale; in practica este cel mai frecvent motiv de stramutare. Partea care invoca banuiala legitima trebuie sa dovedeasca imprejurarile ce o determina sa aprecieze ca instanta de judecata nu va fi obiectiva. Cererea de stramutare pentru banuiala legitima va fi rezolvata de ICCJ deci cererea se va depune la aceasta instanta. c) Siguranta publica = prin motive de siguranta publica ar putea produce tulburarea ordinii publice. Stramutarea pentru siguranta publica nu poate fi ceruta de parti, ci numai de catre procurorul de la Parchetul de pe langa ICCJ, rezolvarea pricinii fiind de competenta acestei. Procedura de solutionare a cererii de stramutare: - in camera de consiliu - cu citarea partilor - hotararea se da fara motivare (in practica se solutioneaza prin incheiere) - nu este supusa niciunei cai de atac Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii cauzei, comunicand aceasta masura instantei de la care se solicita stramutarea.
29

se intelege acele

imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instantacompetenta

INM 2013 I. COMPETENA

C. Prorogarea conventionala (voluntara) Prorogarea conventionala intervine in temeiul unei intelegeri a partilor, in acele cazuri in care legea permite partilor sa deroge de la regulile de competenta pe care le stabileste, deci in cazul competentei teritoriale reglementate de norme de ordine privata. O forma de manifestare a conventiei partilor privind prorogarea competentei o constituie asa numita alegere de domiciliu, cand partile stabilesc competenta in favoarea instantei de la domiciliul ales. - daca alegerea s-a facut in favoarea paratului sau a ambelor parti, reclamantul urmeaza sa sesizeze instanta de la domiciliul ales; - daca alegerea s-a facut in favoarea reclamantului, atunci acesta are optiunea de a sesiza fie instanta de la domiciliul ales, fie instanta competenta potrivit legii. In situatia in care partile au stabilit competenta in favoarea altei instante decat cea care, in mod normal, este competenta potrivit legii, sa solutioneze pricina si totusi reclamantul sesizeaza instanta competenta, paratul va putea cere declinarea competentei, insa numai pana la prima zi de infatisare.

30

INM 2013 I. COMPETENA

1.5. Incidente procedurale referitoare la competenta A.Exceptia de necompetenta a) Invocare: Daca se contesta competenta in cursul judecatii, dupa sesizarea instantei si inainte de a se pronunta o hotarare, indiferent ca este vorba de judecata in prima instanta sau a unei cai de atac, mijlocul procedural de invocare a necompetentei instantei este exceptia. - competenta generala, se poate invoca de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu, in orice faza a judecatii - competenta materila si teritoriala exclusiva, pot fi invocate de oricare dintre parti cat si de instanta numai pana in prima zi de infatisare si nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului - exceptia de necompetenta relativa cand se incalca norme de competenta teritoriala in afara de cea exclusiva, poate fi invocata numai de catre parat si numai prin intampinare sau daca intampinarea nu e obligatorie ori daca paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare. b) Solutionare: Exceptia de necompetenta este o exceptie de procedura ce se rezolva inainte de intrarea in cercetarea pe fond a pretentiilor formulate de reclamant. Exceptia trebuie pusa, in mod obligatoriu, in discutia partilor. Daca instanta respinge exceptia de necompetenta, declarandu-se competenta, va pronunta o incheiere interlocutorie, deci care leaga instanta, nemaiputandu-se reveni asupra acestei incheieri. Incheierea poate fi atacata cu apel sau, dupa caz, cu recurs, numai odata cu fondul. Daca exceptia este admisa, instanta este obligata sa stabileasca instanta competenta sau organul cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii, urmand prin hotarare (sentinta sau decizie) sa isi decline competenta. Cand competenta apartine unui organ fara activitate jurisdictionala, instanta nu pronunta declinarea competentei ci respinge cerera ca inadmisibila. c) Particularitatile hotararii de declinare a competentei
31

INM 2013 I. COMPETENA

- hotararea de declinare a competentei dezinvesteste instanta care a pronuntat-o si investeste instanta sau alt organ cu activitate jurisdictionala, in favoarea careia s-a pronuntat declinarea de competenta - hotararea nu este supusa niciunei cai de atac - trimiterea dosarului la instanta competenta se va face de indata - daca la instanta necompetenta au fost indeplinite anumite acte de procedura, acestea sunt lovite de nulitate cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si care nu vor fi refacute de instanta competenta decat pentru motive temeinice Hotararea de declinare a competentei se bucura de putere de lucru judecat, insa numai in ceea ce priveste instanta care se dezinvesteste. Legsilatia noastra reglementeaza institutia conflictelor de competenta asa incat, instanta indicata in hotararea de declinare a competentei ca fiind competenta va putea, la randul ei, sa isi decline competenta.

B. Conflictele de competenta

32

INM 2013 I. COMPETENA

a) Conflict de competenta = situatia in care doua sau mai multe instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera deopotriva competente sa solutioneze o pricina, sau se considera toate necompetente si isi declina competenta reciproc. Pentru a exista conflict negativ de competenta: - trebuie sa existe doua sau mai multe instante sesizate cu aceeasi pricina (aceleasi parti, obiect si cauza) - instantele sa se fi declarat necompetente - declinarile de competenta intre instantele sesizate sa fie reciproce - cel putin una dintre aceste instante sa fie competente sa solutioneze cererea respectiva; daca niciuna nu este competenta atunci dosarul va fi trimis, pe cale administrativa (de catre instanta competenta sa solutioneze conflictul), instantei competente care va putea la randul ei sa isi decline competenta b) Solutionarea conflictelor de competenta Conflictele de competenta se solutioneaza pe calea regulatorului de competenta, de catre instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict. Eventualul conflict ivit intre ICCJ si o alta instanta se rezolva de catre ICCJ, cu particularitatea ca hotararea acesteia constituie, in acelasi timp, declinator de competenta cat si regulator de competenta. Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotrasca asupra conflictului. Suspendarea judecarii pricinii se dispune printr-o incheiere insa lipsa acesteia nu inlatura procedura regulatorului de competenta. Conflictul negative de competenta apare in fata instantei care s-a pronuntat ultima cu privire la competenta. Acest conflict apare numai in momentul in care hotararea acestei instante de declinare a competentei a ramas irevocabila. Instanta competenta sa judece conflictul de competenta:
33

INM 2013 I. COMPETENA

- va hotari in camera de consiliu - fara citarea partilor - dispune printr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare - hotararea prin care se solutioneaza conflictul de competenta de catre ICCJ este irevocabila - judecarea recursului se face cu citarea partilor - hotararea prin care se rezolva conflictul de vine irevocabila, are putere de lucru judecat - conflictul de competenta dintre o instanta judecatoreasca si un tribunal arbitral se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara celei aflate in conflict Procedura de solutionare a cererii de stramutare: - in camera de consiliu - cu citarea partilor - hotararea se da fara motivare (in practica se solutioneaza prin incheiere) - nu este supusa niciunei cai de atac

34