ROMNIA I CRIMINALITATEA ORGANIZAT

Abstract
This article refers to some aspects concerning the concept and the history of organized crime in Romania before and after the comuniste periode and how the Romanian Revolution of 1989 had a significant influence on this phenomenon.

Cu siguranta nimeni nu se mai oripileaza prea tare in ziua de astazi la auzirea formulei "crima organizata" pe teritoriul tarii noastre. Chiar daca pentru mult timp acest fenomen ni s-a parut s fi apanajul societatilor straine occdentale , astayi, in virtutea mediatizarii dar si a deselor actiuni cu nuanta frivola pe care le putem observa in jurul nostrum, notiunea a devenit una aproape banala. Crima organizata-notiune. De-a lungul timpului acestui fenomen i-au fost atribuite mai multe definitii. Astfel, presedintele Comisiei pentru Crima organizata definea fenomenul n 1986, astfel nct sa atraga atentia si spre grupurile din afara lui care protejeaza sau fac servicii gruparilor criminale. Se afirma ca: "Crima organizata este rezultatul colectiv al angajarii, al cumularii actiunilor a trei componente - grupul criminal, care are nucleul format din persoane legate ntre ele pe motive rasiale, lingvistice, etnice sau de alt tip; protectorii, persoane care protejeaza interesele grupurilor; specialistii, persoane care cu stiinta si ofera ad-hoc serviciile pentru marirea foloaselor (interesului) grupului". 1 Cercetatorii polonezi au elaborat o definitie a crimei organizate ca fiind o "asociatie criminala organizata atrasa de cstig, cu intentia de a comite diferite infractiuni continue si de a-si atinge scopurile prin coruptie, santaj, ntrebuintarea fortei si a armelor" (Serviciul pentru lupta contra criminalitatii organizate al Directiei Generale a Politiei). Totodata, n Proiectul polonez al Conventiei Natiunilor Unite, privind combaterea criminalitatii, se propune definirea crimei organizate ca fiind "actiunile comise de un membru al unei organizatii criminale, n cazul cnd ele constituie cel putin un fragment din activitatea criminala a unei asemenea organizatii"2 In Germania, ndrumarele administratiei interne (politie, tribunale) definesc crima organizata ca fiind "comiterea metodica a infractiunilor, determinate de urmarirea profitului si puterii, unde infractiunile, separat sau ca un ntreg, sunt de o importanta considerabila". Aceasta optica se aplica doar acolo unde doi sau mai multi participanti lucreaza mpreuna de mai mult timp sau de o perioada nedefinita, bazati pe diviziunea muncii, n cazurile cnd ei folosesc fie structuri comerciale sau de afaceri, fie violenta sau alte metode de intimidare sau influenta lor n politica, mass-media, administratie, tribunale sau economie. 3 Criminologii din Romnia au abordat problema definirii crimei organizate imediat dupa ce acest fenomen si-a facut simtita prezenta n societatea romneasca, dupa 1990. Astfel, crima organizata este definita ntr-o varianta clasica ca fiind "activitatile

1 Raport catre Presedintele S.U.A. si catre Procurorul General al Presedintelui Comisiei pentru Crima Organizata, The
Impact - 25/1986; 2 Barbara Kunicka-Michalska - op. cit. - RIDP vol. 69 pag. 466. 3 Hans Lilie - Infractiuni specifice ale crimei organizate n Legea penala germana, pag. 139.

infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, n scopul obtinerii unor importante venituri ilicite"4 In prezent, acest fenomen isi gaseste reglementarea in Legea nr. 39 din 21.01.2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, si este definit astfel: grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exist pentru o perioad i acioneaz n mod coordonat n scopul comiterii uneia sau mai multor infraciuni grave, pentru a obine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; Exista criminalitate organizata in Romania? Tara noastra, ca si celelalte tari aflate sub regim totalitar, cunoaste doua perioade n evolutia fenomenului infractional n sfera crimei organizate: a)Anterior instaurarii regimului democratic exista un control aproape absolut n toate sferele economico-sociale, control exercitat ndeosebi pentru mentinerea sistemului dictatorial, dar si pentru controlul permanent n interiorul tarii, n tranzit, sau n exterior, al cetatenilor romni. Astfel, prin sistemele informative si de supraveghere, se puteau identifica germenii crearii unor structuri infractionale de anvergura si legislatia deosebit de represiva putea stopa orice evolutie n acest sens. Totodata, principalele conditii favorabile dezvoltarii crimei organizate lipseau: aproape imposibilitatea circulatiei transfrontaliere a cetatenilor, cu att mai putin a infractorilor si deci dificultatea importului de tehnici si tipologii criminale ori perfectionarea sau extinderea celor existente. Astfel, unele forme clasice ale crimei organizate, nu puteau patrunde ori dezvolta (traficul si consumul de droguri, traficul de arme, carne vie, de autoturisme furate etc.)5 Acest lucru nsa nu a facut ca Romnia sa fie o zona curata, fara infractiuni si infractori. Dimpotriva, infractiuni deosebit de grave atingeau cote alarmante. De exemplu, rata criminalitatii privind infractiunile de coruptie n 1986, este superioara tuturor celorlalte infractiuni. n al doilea rnd, datorita controlului extrem de scrupulos n sistemul financiar-bancar ct si limitarea la minimum a proprietatii private, facea imposibila spalarea banilor murdari. Ori, lipsind acest mecanism, profiturile mari nu puteau fi un scop al infractiunilor, iar cotele de evolutie a crimei organizate erau minime. n al treilea rnd, lipsa pluralismului politic nu facilita existenta unor structuri ale criminalitatii gulerelor albe n sfera puterii politice aducatoare de fonduri ilicite uriase, prin deturnari ori coruptie, necesara accesului ori mentinerii n structurile puterii.6 Cu ce pret nu au putut evolua structurile crimei organizate? Cu pretul ngradirii de catre statul totalitar a unor drepturi fundamentale, cum au fost dreptul la libera circulatie, dreptul prezumat de proprietate particulara, dreptul de asociere, dreptul la intimitate s.a. b) Instaurarea regimului democratic n 1989 a facut ca, pe lnga dobndirea tuturor drepturilor democratice de catre cetatenii romni, ct si cei straini, veniti n Romnia, sa se sfarme si barierele existente ce mpiedicau dezvoltarea crimei organizate.Factorii care au determinat o crestere nemaiintalnita a delincventei 4 Gh. Nistoreanu, C. Paun, Criminologie, Bucuresti, 1996, pag. 228
5 I.Pitulescu - Al treilea razboi mondial, crima organizata - Ed. National, 1996, pag 167 6 I.Pitulescu - Al treilea razboi mondial, crima organizata - Ed. National, 1996, pag 166

infractionale in tara noastra sunt in general de ordin economic, social si cultural. O parte a acestor factori s-a manifestat si inainte de 1989, altii au fost declansati dupa aceasta data. Deschiderea granitelor dupa 1989 si conectarea tarii noastre la filierele criminalitatii internationale au facut ca criminalitatea romaneasca sa escaladeze din punct de vedere organizatoric drumul de la simpla asociere la crima organizata. Pentru multi indivizi, libertatea castigata la Revolutie inseamna posibilitati facile pentru savarsirea unor infractiuni cu inalt grad de violenta, cu moduri de operare deosebit de grave in scopul imbogatirii rapide prin specula, contrabanda, coruptie si santaj. Deschiderea granitelor dupa 1989 a creat posibilitatea ca Romania sa devina teritoriu preferat pentru tranzitarea drogurilor din Orient sau America Latina catre tarile din Europa de Vest. Tot mai multi cetateni romani au fost atrasi in organizatii de tip mafiot, existand informatii ca o parte din "banii murdari" rezultati din traficul international de droguri este "spalata" in Romania. Astfel, apar si se consolideaza caracteristicile crimei organizate: organizarea ierarhica a grupurilor, caracterul transfrontalier si racordarea la gruparile criminale transnationale, folosirea violentei, ndeosebi pentru reglarea unor conturi, practicarea coruptiei si a intimidarii s.a.Ca urmare, n Romnia exista n prezent crima organizata, opinie formulata si acceptata att n mediile politice si juridice, precum si n cele stiintifice si de specialitate.7 n perioada 1990-1999, prin particularitatile faptelor infractionale comise si a fenomenelor ce au avut loc n societatea romneasca, se poate aprecia ca evolutia crimei organizate s-a produs prin conturarea urmatoarelor directii: a)grupuri,tipologii si manfestari criminale cu sfecific autohton sau care s-au dezvoltat fara infuente exterioare; b)grupuri, manifestari si tipologii criminale de origine externa ce s-au implantat si si desfasoara activitatea n spatiul national romnesc; a)Grupuri, manifestari si tipologii criminale autohtone Aceste structuri s-au putut forma ca urmare a existentei unor conditii economicosociale interne, fara a fi fost necesar mprumutul ori racordarea la alte structuri criminale. Timide la nceput, oarecum favorizate de lipsa de cunoastere dar si de reactie a autoritatilor, ele au evoluat treptat, crend serioase probleme att n planul ordinii de drept intern, ct si imaginii tarii n exterior. Grupurile actioneaza de sine statator, nefiind necesara dezvoltarea unor retele vaste, fara o colaborare deosebita pe plan intern sau international.Aceste tipologii ale crimei organizate sunt cunoscute cel mai frecvent sub forma: criminalitatii "gulerelor albe", contrabanda si evaziunea fiscala, camata, mafia "tiganeasca" si "recuperatorii". 1.Criminalitatea "gulerelor albe" Dificultatea stabilirii barierei dintre infractiunile comise n sistemul crimei organizate si cele cunoscute sub denumirea de criminalitatea "gulerelor albe" influenteaza n mod considerabil reactia sociala mpotriva acestor fenomene antisociale. 8
7 I.Pitulescu - Al treilea razboi mondial, crima organizata - Ed. National, 1996, pag 169. Autorul dupa ce face o
prezentare detaliata a diverselor grupuri criminale, conchide ca n Romnia exista crima organizata. 8 Gh. Nistoreanu si C. Paun, Criminologie, Bucuresti, 1996, pag. 237.Potrivit opiniilor acestora, criminalitatea "gulerelor albe" se deosebeste de crima organizata prin faptul ca - structura ierarhica este ntocmita cu un sistem interrelational flexibil si eficient, violenta este aproape exclusa ntruct exista metode mai simple si de catifea de nlaturare a unor persoane incomode, nfiltrarea sferelor decizionale nu este necesara deoarece infractorii nsisi se afla n aceste sfere, ori detin conexiunile necesare, pericolul social este cu mult mai mare cu ct afecteaza societatea n ansamblul sau si se rasfrnge asupra nivelului de trai.

Manifestarea acestei forme de criminalitate are loc n cele mai multe situatii sub "protectia" autoritatilor publice, (administratie centrala si locala, justitie, organisme de control si constatare, politie, garda financiara, curtea si camera de conturi, protectia consumatorului, inspectia sanitara s.a.), precum si a factorilor politici sau de decizie, inclusiv a parlamentarilor.Asemenea activitati se produc n majoritatea sferelor economico-sociale, precum comert(vanzare de produse contrafacute, societati comerciale ilegal constituite,titluri de credit fara acoperire, etc), domeniul invatamantului,sanatatii, asigurarilor sociale(jocuri priramidale tip Caritas, mita in institutiile publice,etc), in industrie( prin activitatea societatilor capusa, creditarea cu produse si valori a firmelor particulare n conditii nelegale, privatizari ilegale,etc), in domeniul financiarbancar(acordarea de credite fara acoperiere, dobanzi preferentiale, reesalonari repetate,etc). 2. Contrabanda si evaziunea fiscala Contrabanda si evaziunea fiscala sunt tipologii ale crimei organizate, cel mai bine dezvoltata n Romnia. S-au identificat bande cu activitati programate n timp, bine documentate si pregatite logistic, n care autorii si au roluri prestabilite, urmarind profituri uriase si putere prin violenta, frauda si coruptie. Prin contrabanda si evaziune fiscala se ntretin si se dezvolta economia subterana, fiind atrase n asemenea activitati ilicite personalitati politice, guvernanti, functionari publici cu putere de decizie.9 Din practica organelor vamale si ale politiei rezulta ca infractiunile de contrabanda se savrsesc n forma clasica, respectiv prin trecerea unor bunuri peste frontiera, prin alte locuri dect cele stabilite prin lege. Cazuistica n acest domeniu scoate n evidenta faptul ca zonele cele mai afectate ale tarii au fost Portul Constanta, Dunarea inferioara, Portul Giurgiu, frontiera de vest cu Iugoslavia si Ungaria. n aceste zone, grupurile de contrabandisti autohtoni si straini au stabilit legaturi infractionale cu filiere internationale bine organizate ce sunt n complicitate cu lucratorii vamali si capitaniile porturilor, dispun de mijloace financiare si materiale deosebite, de relatii n rndul autoritatilor, astfel nct descoperirea si documentarea activitatii lor infractionale este deosebit de dificila.10 3. Mafia tiganeasca Primul sector economic lovit de "mafia tiganeasca" dupa Revolutie a fost agricultura, mai exact sistemul national de irigatii. Tiganii din zonele preponderent agricole (sudul tarii, Baragan) au sustras mii de tone de teava din aluminiu care pe o anumita filiera de prelucrare era transformata in lingouri si exportata pe bani grei cu preponderenta in Turcia. Aceste retele criminale au atacat si alte societati comerciale cu capital de stat detinatoare de metale neferoase, in principal cupru. Prin "tunurile" date de grupurile de infractori conduse de tigani in domeniul achizitionarii, prelucrarii si valorificarii metalelor neferoase s-a pus in pericol real viitorul economiei romanesti in acest domeniu. Modul de actiune al "mafiei tiganesti" este tipic mafiot si se remarca prin jafuri cu mana armata, trafic de carne vie, sechestrari de persoane, santaj, taxa de protectie si chiar spalarea banilor proveniti din aceste infractiuni. Sumele mari de bani obtinute pe cai ilicite ii fac sa iasa in evidenta prin etalarea unui nivel de trai iesit din
9 I. Pitulescu op. cit. P. 326

10

Consiliul Suprem de Aparare a arii (C.S.A.T) - Cartea alba a criminalitatii si a combaterii coruptiei. Raport, Bucuresti, 1998,. pag. 77

comun incepand cu autoturisme de lux, adevarate palate construite peste noapte, ceasuri si bijuterii scumpe. O parte din castigurile imense se pierd la jocurile de noroc (barbut) unde se cheltuiesc intr-o singura zi zeci si sute de mii de dolari. Conform unor surse, in ciuda aparentelor, mafia tiganeasca nu actioneaza pe teritoriul Romaniei chiar de capul ei. Daca in primii ani de dupa revolutie, a existat o incercare in aceasta directie, se pare ca la scurt timp dupa acest episod, mafia italiana a intervenit in tara asupra interlopilor locali, pretinzandu-le diferite taxe pentru a le permite desfasurarea activitatilor. Initial, au fost refuzati, dar dupa ce au facut unele demonstratii sangeroase, se pare ca au obtinut ceea ce doreau, stare a lucrurilor care s-ar mentine pana in zilele noastre. b) Importul de crima organizata Dupa 1990 Romnia, ca si alte tari din fostul bloc comunist, nu a fost ocolita de extinderea formelor de crima organizata provenita din exterior. Aceste forme infractionale de import, ce nu urmaresc aderenta la mediile infractionale autohtone, sunt raketii si organizatiile infractionale ale imigrantilor.11 1.Racketii Dupa destramarea structurilor statale ale fostei URSS, pe langa conditiile economice care au influentat decisiv organizarea si miscarea grupurilor criminale, un rol important l-a jucat revenirea miilor de militari din asa zisele "zone strategice". Acesti indivizi antrenati, fara locuinte, locuri de munca si venituri care sa le asigure existenta au profitat de cunostintele militare organizatorice si de armamentul adecvat, punandu-se in subordinea unor filiere ale crimei organizate unde actionau cu violenta si cruzime. Datorita conjugarii eforturilor politiilor din Romania si tarile invecinate, fenomenul Racket a scazut in intensitate pana aproape de lichidare. 2. Mafia chineza O alta grupare criminala cu implicatii directe in peisajul infractional din tara noastra o reprezinta unii "chinezi rezidenti" in Romania. Instrumentarea faptelor penale in care sunt implicati chinezii ridica probleme deosebite doarece acestia isi schimba formal resedinta sau actele de identitate, au anumite particularitati si moduri de operare folosite in savarsirea faptelor, duritatea si ermetismul de care dau dovada cand sunt anchetati si lipsa totala de cooperare a martorilor fiind de notorietate. Comunitatile chinezesti delincvente sunt foarte greu de patruns si din cauza ca in randul lor sunt folosite peste 1000 de dialecte, ceea ce face imposibila interceptarea convorbirilor telefonice sau luarea unor masuri operative. Din aceste cauze se apreciaza ca fenomenul infractional real este mult mai mare decat cel inregistrat in evidentele statistice. Argumentul forte care dezleaga limba infractorilor este amenintarea cu expulzarea in China, unde ii asteapta condamnarea la moarte si executia imediata . Pana in prezent au fost cercetati aproape 300 de cetateni chinezi organizati in grupuri infractionale, comportamentul lor fiind de o cruzime feroce prin savarsirea de omoruri, talharii, santaje. Din informatiile oferite de organismele specializate in combaterea crimei organizate atat pe plan intern cat si international s-a ajuns la concluzia ca se urmareste formarea la Bucuresti a unei comunitati chinezesti puternice care sa controleze in stil mafiot tranzactiile unor oameni de afaceri din China, Taiwan, HongKong, in atentie fiind si orasele Constanta, Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi. 3.Mafia turco-araba
11 Aceste forme de patrundere si dezvoltare n Romnia au fost denumite de unii autori "Mafia rosie sau Mareea rosie
si Mafia galbena. A se vedea n acest sens I. Pitulescu op. cit., pag. 120 si 200.

In acelasi context se remarca prezenta activa in sfera marii criminalitati a unor cetateni arabi si turci. Infractorii de origine musulmana sunt implicati in retele complexe de trafic de droguri, trafic cu autoturisme furate, talharii, jafuri armate, fapte de mare violenta. In ultima perioada s-au descoperit tot mai multe grupuri de infractori din aceste etnii care, impartindu-si capitala pe zone de influenta, pretindeau de la oamenii de afaceri importante sume de bani ca "taxa de protectie" sau pentru rascumpararea unor persoane rapite ori sechestrate. Aproape in toate cazurile infractorii opereaza mascati, patrund in apartamente, imobilizeaza victimele, taie legaturile telefonice si le deposedeaza de bani si bunuri. CONCLUZII Incercarile de definire juridica a crimei organizate au demonstrat o preocupare evidenta din partea specialistilor pentru a nfrunta fenomenul prin studiul stiintific al acestuia.Totusi, in ciuda intenselor activitati desfasurate, atat in plan national cat si international, acestea nu au avut intotdeauna reusite notabile in plan legislativ, lucru demonstrat si prin faptul ca nu s-a reusit sa se dea crimei organizate o definitie juridica,universal valabila tuturor sistemelor de drept penal, pana in prezent. In Romania, in perioada de dinainte de 1989 datorita controlului statului si partidului asupra tuturor sectoarelor de activitate,datorita circulatiei reduse a oamenilor peste granita, a controlului amanuntit al acestora si al marfurilor care intrau in tara s-a constituit o piedica in calea organizarii unor retele infractionale, ceea ce a determinat ca unele forme clasice ale crimei organizate sa nu poata patrunde ori dezvolta. Perioada postdecembrista a dus la o crestere nemaiintalnita a delincventei infractionale in tara noastra, dintre factorii care au favorizat aceasta evolutie amintindu-i pe cei de oridin economic, social si cultural. Din cele aratate mai sus s-ar putea ajunge la concluzia ca societatea post decembrista a creeat conditii optime de manifestare a comportamentului infractional, tot mai multi cetateni romani fiind atrasi in organizatii de tip mafiot, fie prin imprumutare unor manifestari si tipologii criminale de origine externa, fie prin racordarea la alte structuri criminale si nu numai. Deoarece in Romania de astazi infractionalitatea a atins cote alarmante si ea este desfasurata in mod organizat si constant, pe tipare bine definite, asemenea unei afaceri legitime puse la punct cu atentie, pentru combaterea acestui fenomen, ar trebui s se intensifice cunoaterea organizaiilor criminale i a dinamicii lor, s se strng, analizeze i s se difuzeze statistici i informaii fiabile asupra acestui fenomen.Totodata ar fi indicata desfasurarea unor programe educative pentru crearea unei culturi de moralitate i legalitate, s se elaboreze i aplice msuri destinate s aduc la cunotina publicului efectele nefaste ale criminalitii organizate, s se obin ataamentul comunitii n sprijinirea eforturilor naionale i internaionale de lupt contra criminalitatii organizate.