Sunteți pe pagina 1din 50

LECTIA 23

Cum sa te manifest! in rolul de PARTENER?


Continuam in lectiile acestea drumetia prin ,,tinutul Rolurilor Sociale", care va mai dura ceva timp. Te rog sa faci cat mai multe exercitii, sa pastrezi legatura cu partenerul tau de discutie si sa implici in analiza si alte persoane in care ai incredere. In acest caiet vom analiza rolurile partenerului de viata si rolurile profesionale, incercand sa explicam cum se intampla ca ambii parteneri sa doreasca acelasi lucru, in acelasi timp, si de ce, adesea, in loc sa lenevim, preferam sa lucram. Ce anume asteapta lumea de la noi, cand indeplinim aceste roluri? Cum le interpretam noi insine? lata cateva intrebari la care vom incerca sa raspundem impreuna. Nu uita ca nu exista raspunsuri bune sau proaste la aceste intrebari. Semnificatia lor se apreciaza la nivel individual. Ceea ce se refera la majoritate nu reprezinta o norma care sa te oblige si pe tine, de vreme ce tu insuti nu o recunosti ca atare. Insa incearca sa fii consecvent! In opiniata, aceste roluri sunt atribuite de anumite circumstante sau sunt rezultatul propriei optiuni? Sentimental implinirti si alfericirii noastre depinde nu atat de indeplinirea acestor roluri, cat de alegerea constienta a partenerului potrivit si a tipului adecvat de activitate.

In cautarea ,,celeilalte jumatati" sau cum sa faci fata rolului de partener


Ce inseamna rolul partenerului de viata? In sens obisnuit, acesta este rolul unei persoane care ramane intr-o relatie de apropiere cu o alta persoana. Care este, asadar, conditia de a defini pe cineva partener? Diferenta de sex? Evident sau aproape evident. Unii ar dori sa discute mai mult pe aceasta tema, avand in vedere relatiile dintre homosexuali. Poate ca ar trebui sa abordam problema prin conferirea unui semn negativ -partenerii sunt persoane care nu se afla intr-o relatie de rudenie. Aici vor fi mult mai putine indoieli, intrucat legaturile incestuoase sunt unanim recunoscute ca patologie avansata.

Psihologie

Lectia 23

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

Un scop important al relatiei heterosexuale se considers a fi procrearea, dar intelegem ca multe cupluri nu doresc acest lucru sau si-1 doresc foarte mult, dar nu-1 pot realiza, ceea ce nu-i impiedica sa fie unul pentru celalalt parteneri de viata. Sa consideram criteriul temporal, desi putem gasi exemple care ne arata ca in acest domeniu nu se masoara atat duratele de timp, cat calitatea valorificarii lor. Stabilitatea relatiei pe parcursul vietii? Ce vor spune in acest caz sotii casatoriti de mai multe ori? De asemenea, nu este usor sa ne exprimam in privinta exclusivitatii relatiei intr-un anumit interval de timp, desi extrem de putine persoane recunosc deschis acceptarea poligamiei. Totusi, la multe persoane se manifests optiunea de a intretine mai multe legaturi in acelasi timp. Fidelitatea - inteleasa la diferite niveluri - nu este acelasi lucru cu exclusivitatea in cadrul cuplului, fiind la fel de dificil de realizat in practica, pentru multe cupluri. S-ar putea sa ne ajute perspectiva juridic-sociologica, referitoare la institutia familiei sau la concubinaj. Un element reglator sau care, dimpotriva, produce in multe cazuri neliniste si iritare este perceperea unei legaturi permanente prin prisina unei anumite religii. Casnicia? Mentinerea acesteia? In practica, si acest criteriu este foarte dificil de aplicat. Este clara doar problema comunitatii patrimoniale a casniciei, in context juridic. Trebuie sa atragem atentia, de asemenea, asupra obligatiilor comune fata de eventualii succesori, sanctionate juridic numai fata de soti.

Pentru a defini clar rolul partenerului de viata, toate aspectele anterioare nu prezinta valoare de sistematizare si ordonare, ci sunt mai degrabanorme sociologice. Este dificil sa-i spui cuiva ce anume este bine pentru el, oferindu-i, in plus, argumente si aratandu-i justetea acestor optiuni, prin exemplul propriu! Fireste, ar fi bine sa stim sa ne oferim noi insine ratiuni pentru deciziile pe care le luam si pentru modalitatile de actiune si sa le respectam consecvent. Viata - ca aspect universal - si traditia sunt ,,dascalii" care ne indica valoarea heterosexualitatii, a fidelitatii, a stabilitatii si a bunurilor si scopurilor comune etc. Fireste, ordinea acestor factori depinde de ierarhia valorica individuala. Suntem deprinsi sa-1 identificam pe partenerul de viata cu sotul (sotia) fidel, exclusiv, cununat religios, cu care avem impreuna copii si un camin. Este rau? Este aceasta o simplificare sau o incercare de sistematizare? Raspunde la aceasta intrebare, in acord cu propria ta natura, cu propria ta ierarhie de valori!

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Estefoarte important sa accepti sau sa confirmi ca tot ceea ce am spus panaacum despre criteriile prin care recunoastem pe cineva capersoana care indeplineste rolul de partener este formal, bazatpe observatie si nu determina calitatea acestei legaturi. Frumusetea unei legaturi si specificul ei se construiesc pe numeroase elemente constitutive, cum ar fi: dragostea reciproca, responsabilitatea, intimitatea, increderea, sustinerea, reciprocitatea, rabdarea, intelegerea, toleranta, afectivitatea, deschiderea, actiunea in folosul ambilor parteneri, comunicarea, egalitatea, respectul fata de individualitatea fiecaruia, negocierea in armonizarea scopurilor, rezolvarea constructive a problemelor etc. Frumoasa ,,colectie"! In ce constau, dupa tine, relatiile ideale intre doi parteneri? Exercitiul 1: Parteneri ca intr-un tablou Incearca sa constientizezi ce conditii trebuie sa indeplineasca, dupa parerea ta, un cuplu, pentru a-1 putea defini ca fiind un cuplu ideal. Imagineaza-ti ce standard ar trebui sa caracterizeze doua persoane, intr-o legatura permanenta. Gandeste-te la cupluri pe care le cunosti si care, dupa tine, se apropie de ideal. la in calcul si idealurile tale. Fii deschis, nu gandi ca realizarea lor este dificila. Foloseste-te de procedeul metaforelor - un cuplu ideal este ca... Daca esti dispus, intreaba-i si pe altii. Poti compara viziunile ideale, poti gasi asemanarile si deosebirile dintre ele. Prin ce crezi ca se justifica acestea? Analizeaza aceste aspecte cu partenerul tau de discutie si elaboreaza materialul astfel incat sa-1 poti trimite, daca doresti, ca tema pentru acasa.

Psihologie

Lectia 23

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

Daca stim spre ce anume tindem si ce asteptam de la noi insine, de la partener si de la amandoi, in cadrul cuplului, atunci de ce apar atatea probleme in acest plan? Aceste probleme se refera, printre altele, la: abordarea eronata a rolului de partener; formularea unor asteptari confuze sau contradictorii fata de sine si fata de partener; dificultati in mentinerea legaturii; probleme in realizarea obiectivelor cuplului; dificultati in armonizarea acestui rol cu celelalte roluri sociale. Libertatea de actiune si responsabilitatea incep sa devina o posibilitate reala abia atunci cand constientizam si intelegem atitudinile noastre de viata, jocul, limitele care decurg din experienta vietii noastre de pana acum. Cata vreme vom fi incorsetati de trecutul nostru confuz si neconstientizat, nu vom fi in stare sa reactionam liber la cerintele si la aspiratiile celorlalte persoane cu care ne aflam in legatura in prezent.
Dacaspunem casuntem liberi, inseamna ca stint cefacem!

Dar ce facem de obicei? Construim legaturi. Frecvent, incheiem casatorii. Casatoria este cea mai complicate legatura interumana, care poate declansa emotii extreme. Adesea demareaza cu impartasirea confesiunilor despre fericirea suprema. Uneori se incheie prin anularea ei juridica, indiferenta, alteori este incarcata de traume psihice sau de plictiseala si de indiferenta. Poate fi intalnit si un scenariu pesimist, cu toate ca unii il considera realist:
Dezamdgirile reciproce si reprosurile se transformd rapid in dispute si certuri care lasdin urmd sentimente amare si resentimente. Incepdndcu acest moment, existd in general treisolutii, dintre care cea maifrecventd este ruperea relatiilor, despdrtirea si divortul. Mai rar au he impdcarea si stabilizarea relatiilor. Altiipreferd sustinerea negativd, care decurge din certuri, si intrigile, ca pe ceva mai bun totusi decdt singuratatea, in felul acestapartenerii rdmdndnd impreundformal, din teama de singurdtate. Ei renuntd in felul acesta la orice sansd de a trdi sentimente profunde, le indbusa, persifldndu-le, dar undeva, in addncul propriului EU, Copilul simte dorinta de tandrete si de dragoste, proprie tuturor oamenilor, si, de aceea, citesc pe ascuns romane de dragoste. (R. Rogol)

Oare trebuie sa se intample astfel? Ce anume ne poate proteja, ce anume ne poate sustine eforturile noastre indreptate spre realizarea binelui? Constiinta. Incearca sa aprofundezi cu atentie materialul prezentat aici. Poti observa ca acesta s-ar putea sa nu fie suficient. Este dificil sa explici procesul si mecanismele care ne conduc in alegerea partenerilor de viata. Unul dintre motivele de baza, care ne insoteste la nivel constient si inconstient, este impulsul sexual. Insa cunostintele din acest domeniu ar necesita o abordare separata. Sa incercam sa constientizam cine este atragator pentru noi!
Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale Atragator? Din ce punct de vedere?

Capitol X

Aceasta problema i-a framantat de mult pe cercetatori. Se constata ca preferam oamenii frumosi, fiindca, in mod stereotip, ni se pare ca ceea ce este bun este si frumos. Acest lucru este deosebit de important la inceputul vietii de cuplu. li alegem pe cei capabili si competenti, dar nu prea ne plac cei infailibili. li rnconjuram cu mai multa simpatie pe cei care reusesc uneori sa manifeste o slabiciune obisnuita, comuna, decat pe cei care se pretind impecabili, perfecti. Este amuzant faptul ca o gafapoate spori gradul de atractivitate al unei persoane capabile, diminuandu-1 pe cel al uneia mediocre.

Exemplu (A):
Un exemplu potrivit ar fi modul de a trata o actrita cunoscuta si o asistenta care varsa cafeaua. Ceea ce in primul caz este receptat ca fermecator si plin de gratie, in al doilea caz este considerat ca neindemanare si necoordonare a miscarilor. Dragostea este adesea doar un schimb benefic intre doi oameni care obtin in mare parte ceea ce asteaptd, tindnd seama de valoarea lor pe piata personalitdtii. (E. Fromm) - o afirmatie rece, dar care confirma intru totul rezultatele cercetarilor citate mai sus. Este ceva mai greu de inteles de ce suntem atragatori unii pentru altii. Vom analiza in continuare mecanismul acestui fenomen.

Una dintre modalitatile de explicare a acestui fenomen consta in analiza bilantului dintre pedepsele si recompensele pe care le implica relatia cu o alta persoana. Ce anume obtinem si ce pierderi suportam, ramanand intr-o legatura concreta? Oamenii sunt inclinati sa faca ceea ce atrage o stimulare pozitiva, evitand comportamentul pentru care sunt sanctionati. Aceasta afirmatie este dezvoltata in teoria justetei,
Psihologie 5

Lectia 23

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

care afirma ca toti ne straduim sa obtinem rezultate cat mai favorabile pentru noi, suportandpierderi minime. Este destul de amuzant cum este transpusa aceasta teorie in practical Exemplu (B): Este mai simplu si mai putin ,,cronofag" pentru noi sa iubim, de exemplu, pe cineva care locuieste mai aproape. In mod similar, preferam sa petreceni si sa mentinem legaturi cu cei care sunt amabili si draguti cu noi, mai curand decat cu cei care se cearta si au obiceiul de a jigni. Ne plac cei care pot sa ne faca anumite servicii, fara a cere ceva in schimb. Cand doi oarneni se imprietenesc, pentru a analiza bine legatura lor, este nevoie sa se ia in considerare doua elemente: recompensele si pierderile. Aceasta inseamna examinarea beneficiilor si pierderilor pentru fiecare parte a relatiei. Exercitiul 2: Care este bilantul nostru? Te rog sa faci bilantul beneficiilor si al pierderilor reciproce dintr-un cuplu. Cei mai bine ar fi sa ahalizezi aceste aspecte in relatia cu partenerul tau de viata. Trebuie sa intelegi insa ca acest exercitiu poate genera emotii puternice, chiar negative. Gandeste-te la elementele pozitive si la cele negative pe care le implica prezenta persoanelor legate in cadrul unui cuplu. Ce anume castiga si ,,cu ce plateste" fiecare dintre aceste persoane? Noteaza toate observatiile. Acorda timp suficient reflectiei, pentru ca analiza sa nu fie superficiala. Ar fi minunat daca ai analiza tu insuti ,,veniturile" si cheltuielile" tale, rugandu-1 pe partenerul tau sa faca acelasi lucru. Puteti discuta impreuna rezultatele. Daca lucrezi la analiza altui cuplu, gandeste-te cum se rasfrange bilantul obtinut asupra trainiciei cuplului. Bilantul poate fi pozitiv sau negativ, pentru fiecare dintre persoane, dar trebuie sa ramai realist in aprecierile pe care le faci. Poate iti este util tabelul:
Beneficii Persoana A Persoana B Pierderi Bilant

Te rog sa te gandesti la cauzele unei asemenea situatii. Daca doresti, prezinta consideratiile tale in tema pentru acasa. Potrivit teoriei justetei, o anumita legatura se mentine doar atunci cand bilantul este pozitiv pentru ambii participanti. Fiecare trebuie sa detina din aceasta legatura recompense cat mai mari, cu eforturi personale minime. Ce anume poate constitui o recompensa, un stimul pozitiv? Pentru unii poate fi prestigiul, pentru altii -sentimentul propriei valori, iar pentru anumiti oameni, dobandirea unui mai mare simt al sigurantei, al securitatii.
Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Se constata ca, intr-un cuplu, obtinereafericirii esteposibila cand cei dot membri ai sai mentin o legatura echUibrata, in care schimbul de investitii \ este just, Cu alte cuvinte, ne simtim bine intr-o legatura in care fiecare am ^ ^' obtine avantaje echivalente.

Cercetarile cu privire la gradul de atractivitate indica faptul ca sunt foarte atragatoare din punct de vedere social persoanele placute fizic, inteligente, bogate etc. Asa cum ai citit anterior, mai bun este eel inteligent, frumos si bogat, ceea ce stiai de mult timp! Dar exista si continuarea. Teoria sustine ca persoanele atragatoare, avand insusirile prezentate mai sus, ar trebui sa caute parteneri cu insusiri similare, in timp ce persoanele cu un grad mai scazut de atractivitate ar trebui sa stabileasca legaturi cu oameni potriviti din punctul de vedere al insusirilor mentionate. Dar se intampla adesea sa ne straduim cu insistenta sa dobandim parteneri mai atragatori decat noi. Ce^rezi despre aceasta? Ce experienta si ce observatii ai in aceasta privinta?
Exercitiul 3: Avansare sau mezalianta?

"^

Incearca sa prezinti cat mai multe exemple de legaturi in care exista fenomenul ,,echilibrului", sub raportul atractivitatii, si de relatii in care acest echilibru este puternic afectat. Gandeste-te la consecintele unei asemenea situatii pentru fiecare dintre cupluri. In ce masura constiinta si aprecierea lor se pot deosebi in aceasta privinta de aprecierea unui observator din exterior? Nu uita de rolul factorilor care nu sunt accesibili observatiei tale. Te rog sa adopti o atitudine plina de sensibilitate si de respect si sa nu te limitezi la comparatii grosiere: dot saraci, dot bogati, doifrumosi, dot uratei etc. Gandeste-te ca si legatura ta ar putea deveni obiectul unei asemenea analize. Facem o asemenea analiza nu pentru a ne satisface nevoia de a ne arata rautacios superioritatea, ci pentru a aprofunda cunostintele cu privire la anumite mecanisme psihice. Cred ca intelegi perfect acest lucru. In literatura de specialitate, ca explicatie a mecanismului atractivitatii, intalnim si teoria beneficiului si a pierderilor, al carei autor este E. Aronson. Potrivit acestei teorii, indragim eel mai mult persoanele care manifests fata de noi o atentie si o admiratie din ce in ce mai mari. Este vorba despre rolul schimbarii modului in care suntem apreciati de o alta persoana. Aceasta schimbare este esentiala si decisiva - nu este atat de important ca cineva ne place, ne apreciaza si ne stimeaza, ci este mai important ca cineva ne-a indragit si ca emotiile lui si aprecierea persoanei noastre se schimba in bine, ceea ce reprezinta o situatie ,,de castig". In mod similar, nu suportarn persoanele in ai caror ochi aratam din ce in ce mai prost; in schimb, manifestam mai putin emotii negative fata de o persoana care nu ne-a aratat simpatie niciodata - situatia ,,de pierdere".

Psihologie

Lecfia 23

Cum sa te manifesti in rolul de partener?

Care este cauza unei asemenea stari de lucruri? Se pare ca schimbarea atitudinii unei alte persoane fata de noi o interpretam ca rezultat al actiunii noastre. Simtim ca noi insine suntem responsabili, ca propria noastra manifestare a determinat aceasta schimbare. In schimb, atitudinea permanenta si neschimbatoare a cuiva fata de noi o interpretam ca efect al insusirilor de personalitate ale persoanei respective. Exercitiul 4: El ma indrageste (nu ma indrageste) fiindca asa este el" sou ,,El m-a indragit (a inceput sa ma indrdgeascd) fiindca m-a cunoscut maibine"? Incearca sa dai cateva exemple din domeniul relatiilor tale interumane, in care: se mentine aceeasi atitudine fata de tine - eel putin cate un exemplu de atitudine pozitiva si negativa; atitudinea fata de tine s-a schimbat vizibil - eel putin cate un exemplu de schimbare in bine si in rau.
A

Incearca sa stabilesti cine anume poarta raspunderea pentru aceasta situatie in fiecare exemplu. Ai observat anumite legitati? Parerile stabile pe seama noastra le atribuim eel mai frecvent altora, iar schimbarile, noua rnsine. In plus, aici actioneaza teama. Cineva care initial ne-a starnit nelinistea, reduce teama initiala prin exprimarea acceptarii noastre, pe cand cineva care nu era ,,primejdios", iar acum are o parere negativa despre noi, devine amenintator, fiindca ne starneste teama. Exemplu (C): Pentru verificarea acestei teorii s-au efectuat cercetari pe studenti. Au fost investigate femei care lucrau in cupluri artificial create, pe parcursul unor sesiuni de scurta durata. Una dintre studente era colaboratoarea experimentatorului. In timpul unei situatii special construite ,,pentru a trage cu urechea", studentele - fara a sti despre ce este vorba - au auzit opinia despre ele transmisa cercetatorului de asa-zisa partenera. Fireste, opiniile erau pregatite in asa fel incat sa se obtina structura: toate pozitive, toate negative, pozitive crescand progresiv (situatia de castig) si negative in crestere progresiva (situatia de pierdere). Efectele cercetarilor au confirmat formularile anterioare: ulterior, in stabilirea relatiilor, cele mai sigure pe ele au fost partenerele asociate cu situatia de castig, iar cele mai suspicioase, mai tematoare - cele care se asociau cu situatia de pierdere. Ar trebui sa reamintim aici doua fenomene esentiale care decurg din cercetarile cu privire la atractia reciproca. Acestea sunt rolurile de asemanare si de complementaritate, ca indicii ale atractiei reciproce. li indragim pe cei care seamana ( 11 (12-14)^) cu no^' ^deosebi in privinta atitudinilor, a gusturilor. Suntem noi insine mai atragatori pentru ei. Asemanarea este o sursa de stimulare - ne certam mai putin, ne confirmam mai des justetea conceptiilor si a atitudinilor noastre. Persoanele asemanatoare cu noi ne ofera informatii despre capacitatile, emotiile, atitudinile noastre, pe principiul ,,oglinzii" care ne reflecta pe noi insine sau ceea ce am dori sa fim.
! Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Complementaritatea reprezinta completarea nevoilor, a tipurilor de personalitate sau a stilurilor de functionare si poate constitui un motiv al atractiei interpersonale. Un exemplu il ofera legatura dintre o persoana care domina si una subordonata.
In diferite perioade ale constituirii si duratei legdturii dintre douapersoane de sex opus, esteprobabil ca diferitifactori sdprezinte o aha semnificatie in ceea cepriveste atractivitatea.

Similitudinea atitudinilor, a valorilor fundamentale ale omului, a principiilor morale este decisiva pentru prima faza in construirea cuplului. In faza ulterioara, pare mai importanta tocmai Complementaritatea nevoilor, a carei existenta prefigureaza mentinerea cuplului o perioada indelungata. Dragostea nu inseamna mereu acelasi lucru! Sa urmarim acum mecanismul aparitiei sentimentului de iubire. lubirea romantica aproape ca nu constituie obiect al investigatiilor psihologice sistematice. Poate ca este mai bine? De ce crezi ca ti s-a pus o intrebare astfel formulata? Se pare ca fenomenul datorita caruia inca nu am disparut ca specie merita ceva mai multa atentie. Pe de alta parte, cum sa investighezi cu mijloace rationale ceva atat de efemer si de irepetabil? Este ca si cand am analiza gramatical si logic o frumoasa poezie lirica sau am diseca si conserva fluturi. Intimitatea si irepetabilitatea iubirii o fac sa devina o cetate bine pazita in fata cercetatorilor empirici, dar, in ciuda dificultatilor, unii dintre ei reusesc sa ajunga pana in cele mai putin accesibile zone. Ar fi interesant sa aflam ce anume s-a stabilit. In cadrul cercetarii, s-a folosit o intreaga gama de metode: chestionarul, experimentele de laborator, observatia. Important este ca a fost creata o defmitie de lucru a iubirii! Cum iti imaginezi o astfel de defmitie?
Exercitiul 5: Care este definitia iubirii romantice, in viziunea cunoscutilor tdi?

Este interesant ce fel de oameni vei alege - persoane care sa formuleze definitia iubirii romantice si care se deosebesc intre ele, in privinta mai multor aspecte.

Psihologie

Lectia 23

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

Materialul va fi mai interesant si mai diversificat daca autorii defmitiilor vor fi diferiti ca varsta, sex, stare civila, profesie, pozitie sociala etc. In ce masura definitiile voastre sunt asemanatoare? In ce constau deosebirile? Care este relatia intre ceea ce ai auzit si ceea ce gandesti tu insuti? Ar fi bine sa-ti impartasesti reflectiile pe aceasta tema cu partenerul tau de discutie. Revenind la definitia iubirii romantice, formulata in urma cercetarilor empirice, trebuie sa mentionam ca au fost luate in considerare urmatoarele trei componente importante: nevoia de afiliere si de dependents; predispozitiile in privinta acordarii ajutorului; exclusivitatea si gradul de absorbtie.

Persoanele investigate au fost rugate sa marcheze raspunsul pe o scala de noua puncte (de la 1, care inseamna ,,dezacord total", la 9, care semnifica ,,acord total"). Ti-ai dori sa te supui acestui test?
SCALA IUBIRII

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Daca X ar fi mahnit(a), prima mea datorie ar fi sa-i ridic moralul. Am sentimentul ca pot sa-i marturisesc lui X aproape totul. Uit fara dificultate greselile facute de X. As face aproape totul pentru X. Sunt foarte gelos (geloasa) pe X. Daca nu as putea fi niciodata cu X, m-as simti extrem de nefericit(a). Daca as fi singur(a), primul meu gand ar fi sa-1 caut pe X. Unul dintre lucrurile de care ma ingrijorez eel mai mult este binele lui X. I-as ierta lui X aproape totul.

10. Ma simt responsabil(a) de fericirea lui X. 11. Cand sunt cu X, petrec mult timp pur si simplu uitandu-ma la el (la ea). 12. M-as bucura foarte mult, daca X si-ar marturisi sentimentele. 13. Mi-ar fi greu sa traiesc fara X. Cum poti interpreta rezultatele obtinute? Facand totalul punctelor. Cu cat numarul de puncte este mai mare, cu atat intensitatea sentimentelor este mai mare. Din pacate, cu versiunea in sine a definitiei am putea polemiza. Acum iti propun sa te relaxezi si sa te gandesti in ce situatie ar putea fi folositoare aceasta scala. Atunci cand iubim doi parteneri deodata?! Una dintre dimensiunile iubirii, ale acestui sentiment atat de greu de definit, este, in acceptiunea obisnuita, impartasirea acelorasi trairi si emotii. Cel care iubeste pe cineva nu numai ca isi da seama ca partenerul sau traieste ceva, dar simte acelasi lucru (vezi mecanismul empatiei). A aparut chiar ipoteza empatiei in dragoste, verificata empiric.
10 Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Exemplu (D): Ca de obicei, au fost investigati studentii. De data aceasta, scopul experimentului a fost bine camuflat. Cercetatorii au simulat cercetarea proceselor memoriei. Au cerut persoanelor adunate intr-o aula mare sa memoreze cuvintele citite de diferite persoane si sa citeasca ele insele anumite grupuri de cuvinte. S-a constatat ca oamenii memoreaza prost ceea ce le citesc altii, in schimb inregistreaza bine materialul citit de ei insisi. Unde actioneaza aici ipoteza empatiei si unde este iubirea romantica? In acea sala au fost selectionate, la inceput, persoane care se aflau intr-o asemenea relatie. S-a observat un fenomen fascinant: persoana care era partenerul vorbitorului memora setul de cuvinte al acestuia aproape la fel de bine ca atunci cand le citea ea insasi, asadar se identifica intr-un anumit fel cu partenerul, traind probabil o tensiune emotionala similara cu a acestuia in timpul prezentarii. Aici s-a manifestat trairea empatica a starilor. Poti incerca sa observi tu insuti acest fenomen. Exercitiul 6: Simtirea mea magicd Ai simtit durere atunci cand persoana iubita s-a ranit? Ai simtit candva neliniste, cand ea se temea de ceva? I-ai impartasit starea de iritare, teama puternica sau jena? Simturile tale au inregistrat aceleasi emotii pozitive - bucurie, mandrie, admiratie, plutire? Ofera cat mai multe exemple. Daca nu reusesti sa le gasesti, incearca eel putin sa te gandesti ce anume iti spun toate acestea despre tine insuti, despre relatia voastra. Daca vrei, cauta si exemple din viata altor cupluri pe care le cunosti - parinti, rude, cunostinte. Asemenea exemple se gasesc in literatura, arta, istorie, film. Daca legatura noastra exista, ce anume ,,contine", in ce consta spiritul activ al relatiei, cum valorificam timpul petrecut impreuna? Tocmai de acest aspect depinde bilantul emotional general, coerenta si trainicia {16(29-43)} cuplului. La aceste intrebari raspunde intr-un mod interesant analiza tranzactionala, pe care am descris-o anterior in cadrul cursului nostru.
Un specialist afirma: Indiferent de genul de actiune, simtim nevoia de a trai iubirea, recunoasterea, atragerea atentiei celorlalti asupra noastra. Am dori sdfim siguri cd apartinem cuiva, deoarece, in caz contrar, viata capdta o semnificatie dureroasd.

Orice legatura, chiar si una frumoasa si plina de sperante, poate fi anihilata, irosita, otravita. Unii dintre noi sunt maestri in acest domeniu, in timp ce altii sunt adevarati ,,cultivatori" sau ,,gradinari", stiind sa transforme, cu rabdare, pricepere si energie, orice urma de emotie intr-o iubire pasionata si puternica, vitala si fertila. Toate acestea depind de spiritul activ din cadrul cuplului, de actiunile intreprinse, indeosebi de cele care se manifesta mai frecvent.
Psihologie 1

Lec|ia 23

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

In acest sens, fiecare dintre noi are de ales sase modalitati de relationare (organizare a timpului): 1. Retragerea - izolarea fizica sau spirituals (de exemplu in lumea fanteziei). In felul acesta ne distantam si evitam multe probleme, desi, din pacate, renuntam la posibilitatea de a intretine legatura cu lumea si de a acorda sustinere celorlalti. 2. Ritualul - totalitatea formelor de comportament repetabile, stereotipe, rigide, prin care primim anumiti stimuli fara mult efort. Aceste forme devin automatisme, limitandu-ne spontaneitatea. Pe de o parte, alunecam intr-o rutina neproductiva, iar pe de alta, ne economisim energia si ne este usor sa ne mentinem la un nivel satisfacator (dar superficial) relatiile cu ceilalti. 3. Formele de divertisment - conversatii amabile pe teme generale, barfe, complimente, care devin destul de repede plictisitoare. Datorita acestor teme banale si climatului de bunavointa ne simtim in siguranta. 4. Spiritul activ - modalitate de relationare (organizare a timpului) prin efectuarea unor activitati cu caracter creativ, care ofera posibilitatea de a reduce tensiunea excesiva, mentinandu-ne conditia psihofizica. Din pacate, practicarea obsesiva a acestor activitati se poate dovedi primejdioasa, deoarece limiteaza celelalte forme de activitate a omului. 5. Jocurile - tranzactii care contin intentii ascunse, punand in valoare motive ^16(35-43) J care se repeta permanent. Prin intermediul lor, receptam stimuli negativi, distrugem formele de cordialitate si de apropiere dintre oameni. 6. Intimitatea - tipul de relatie interpersonal^ nemijlocita, deschisa si sincera, in care oferim si primim, fara a prima interesul vreuneia dintre parti. Intrucat intimitatea reprezinta pentru cuplu forma optima de relationare (organizare si valorificare a timpului), merita sa o analizam mai amanuntit. Intimitatea vizeaza sfera afectiva si emotionala profunda a omului. Cei care se multumesc cu forme de ritual stereotipe, cu distractii neinteresante, cu jocuri bazate pe manipulare si pe rea intentie sunt saraci si demni de mila. Intimitatea poate fi descoperita ca o apropiere de suflet. Oamenii ar trebui sa fie deschisi unii fata de altii, tandri, mentinandu-si capacitatea de araspunde la starile afective ale celorlalti (prin empatie, consonants afectiva). Asemenea schimb de stimuli ne permite sa atingem si sa mentinem armonia individuala si omogenitatea cuplului. Legaturile intinie ofera sansa iubirii si a fericirii si, de aceea, constituie telul visurilor si al dorintelor multor oameni. Cati dintre noi traiesc aceste visuri? Cati nu ajung la ele niciodata? Si cati tindem spre ele si cati ne prabusim, in goana dupa o fericire inchipuita, distrugand sentimente si legaturi si ramanand vesnic neimpliniti! Te rog sa citesti acum Povestea picaturilor de apa.
Incd de cdnd au venitpe lume, picdturile de apd tdnjeau dupd ceva. Simteau ca nu suntfdcutesdtrdiascdsingure. Doreausdfiealdturi, apropiate. Cdzdndpepdmdnt, se adunau in pdrdiase, alunecau spre bazine mai mart sau pdtrundeau in sol, devenind hranda acelorasiplante. Se evaporau in acelasi norisorsau inghetau in aceeasipojghitd. Nu mai eraupicdturi, deveniserd apd, vapori, gheatd.
12 Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Picaturile exprima dorinta ta dupa intreg oceanul, atunci cand ti-e sete. Nu vrei sa-ti indrepti atentia spre picaturile de langa tine. Alergi pe distante mari, spre oceanul necuprins, fiindca ai impresia ca in el vei gasi ceva mai bun, mai deosebit. Totusi, oceanul este alcatuit din picaturi separate.

Nu este usor sa descriem in termeni psihologici ce anume se intampla cu noi atunci cand traim sentimentul de apropiere in relatiile intime. Intimitatea si dragostea nu pot fi identificate cu activitatea sexuala, cu toate ca acestea pot coexista. Nu toti ne dam seama ca sexul poate fi divertisment, ritual, joe etc. Te rog sa incerci sa cauti exemple pentru o asemenea abordare divergenta a vietii sexuale, in cupluri pe care le cunosti, in texte literare sau in filme. Intimitatea poate exista in legaturile dintre oameni de varste diferite, intre parinti si copii de sex si varste diferite, intre parteneri, indiferent de varsta sau de sex, intre bunici si nepoti etc. Intensitatea intimitatii este variata si ne insoteste atunci cand plangem, cand ne manifestam compasiunea si mila fata de eel care sufera sau moare. Uneori se afirma ca acesta este un fenomen de neinteles, inutil, patetic, ca nu este nevoie de asa ceva pentru a ne manifesta apropierea de oameni, insa adesea este vorba despre manifestarea mecanismelor de aparare, declansate de trairea unor esecuri sau traume, de afectarea sensibilitatii unei persoane, in relatiile anterioare cu ceilalti. Orice intimitate implica riscul de a modifica puternic sentimentele cuiva. O asemenea interventie in plan afectiv poate fi deosebit de puternica. Statistica ofera in acest sens cazuri de sinucideri si tendinte de autoagresivitate variate, consecinte ale unor probleme emotionale in relatiile intime. Exista persoane care nu doresc sa riste, carora le este teama sa nu fie ranite si evita apropierea sau remmta - nu intotdeauna pe deplin constienti - la posibilitatea de a oferi si de a primi, preferand firimituri intr-o situatie care nu presupune riscul. Insa asemenea experience nu permit sa se atinga starea de multumire, de satisfactie si realizarea nevoilor de afiliere cu ceilalti. Intelegi prin ce se deosebeste aceasta situatie de povestea picaturilor de apa? Este simplu: nu este vorba de cantitate, caci in ambele cazuri exista mai multe relatii, nu
Psihologie 13

Lectia 23

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

este vorba de frecventa si nici de intensitate, ci de calitatea schimbului de stimuli. Aici intervine un schimb cu o ,,moneda mai slaba", atat de devalorizata, incat nu exista sansa echivalarii calitatii prin cantitate. Ceea ce primeste omul in felul acesta nu este pe masura nevoilor sale, dimpotriva, il face sa devina nemultumit.
Cu cat oferim siprimim maiputin, cu atatse manifesto maiputernic tendinta de a deprecia rolul si valoarea intimitatii in sine.

Exercitiul 7: Ptiu, ce fandoseala absurda!

Cauta in anturajul tau cateva persoane care privesc tocmai in felul acesta orice manifestare de apropiere stransa in relatiile interumane. Straduieste-te sa fii un bun observator si interpreteaza adecvat observatiile acestora referitoare la spiritul interesat al oamenilor, la suspiciunea lor, la urmarirea unor intentii ascunse in relatiile apropiate cu ceilalti. Observa daca persoanele care manifesta o asemenea atitudine sunt angajate in legaturi afective si cat de profunde si de stabile sunt acestea. Poti sesiza, in cazul lor, o anumita sensibilitate fata de scenele care afecteaza sfera emotionala? Subiectii observatiei tale nu trebuie sa fie persoane cu o sensibilitate scazuta, in general, din considerente de patologie a personalitatii. Interpreteaza comportamentul unor persoane sensibile, afectate, inchisein sine, tematoare, pasive, conservatoare, incapabile sa tolereze riscul. Poti sa faci o analiza adecvata a cauzelor, a evolutiei si a consecintelor unei asemenea atitudim fata de intimitatea sau de apropierea deosebita in contactele dintre oameni, la o anumita persoana pe care o poti aborda. Straduieste-te sa nu influentezi negativ pe nimeni. Aceasta sarcina poate fi rezolvata ca tema pentru acasa. Este adevarat ca nu intotdeauna si nu oriunde putem sa ne manifestam in relatiile cu ceilalti intr-un mod deschis, cordial, bazat pe incredere. Cordialitatea noastra nu va fi receptata peste tot in spiritul intentiilor noastre. Uneori putem parea inoportuni in manifestarea grijii fata de altcineva. De asemenea, actionand in favoarea cuiva apropiat si sincer, putem fi suspectati de cu totul alte intentii. Nu toate legaturile dintre oameni iau forma unui parteneriat pentru toata viata.

14

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale


l

Capitol X

Insa depinde de noi insine cum ne structuram timpul si cum folosim energia in relatiile interumane, atunci cand ne confruntam cu stari de tristete, rautate, pasivitate si smguratate, nefericire si nedreptate, cu plictiseala, barfe, intrigi, ironie, persiflare, cu lacrimi si cu iubire. Alege ce doresti - sa te joci sau sa ramai intr-o legatura reciproca profunda cu alt om pe care il indragesti, ceea ce nu trebuie sa se identifice cu activitatea sexuala. O asemenea legatura poate face ca viata sa ne para frumoasa si valoroasa, plina de surprize placute si de speranta. Sa reflectam si asupra sentimentului de obligativitate, in ceea ce priveste abordarea rolului de partener de viata. Sa ne gandim impreuna daca rolul de sot sau de sotie nu este initial stresant, fie si datorita convingerii destul de puternice despre valoarea superioara a vietii si despre personalitatea celor care il indeplinesc, in comparatie cu cei care nu au dorit, nu au putut sau nu au stiut sa si-1 asume.
Exercitiul 8: Sindromul ,,fetei batrane"si al cavalemlui tomnatic"

4_:_^4
Al

""' *"*

Cauta in anturajul tau persoane care nu si-au asumat rolul de partener de viata permanent. S-ar putea ca tu insuti sa fli o astfel de persoana. In acest caz, te-as ruga sa te ingrijesti de propriul confort si sa te straduiesti sa fli sincer si curajos in reflectiile tale. Altfel, nu are rost sa abordezi acest exercitiu. Gandeste-te la reactiile pe care le intampina acesti oameni in gnipurile lor de referinta. Acestea pot fi definite ca acceptare, aprobare sau, mai degraba, ca dezaprobare sau presiune pentru a efectua cat mai repede schimbari? Cum definesti cauza ramanerii fara partener? A fost vorba de alegerea singuratatii ca valoare alternative, de lipsa oportunitatii, de lipsa posibilitatii, a priceperii, de teama in fata exigentelor unui asemenea rol sau de renuntarea constienta in favoarea indeplinirii altor roluri? Poate ca este vorba de alte cauze! Sistematizeaza-ti reflectiile. Impartaseste-le unei persoane importante pentru tine. Este bine sa te temi de singuratate? Probabil ca da, pentru binele intregii noastre specii, dar categoric nu, din perspective individuala. Din pacate, o asemenea emotie ofera sansa considerabila de a declansa mecanismul unei profetii ce se va implini de la sine. In plus, teama puternica ne paralizeaza si ne face sa devenim pasivi. Asadar, mai bine sa pastram respect fata de singuratate, fiindca acest lucru ne permite sa fim rationali si sa ne mentinem spiritul activ.

Ce nu merita?
Nu merita: sa credem ca partenerul va raspunde asteptarilor noastre (nu uita ca nimeni nu traieste pentru a indeplini asteptarile altcuiva, cu atat mai mult cu cat, de multe ori, nu le constientizeaza sau le interpreteaza in alt mod); sa credem ca noi insine vom raspunde asteptarilor partenerului (poti chiar sa doresti foarte mult sa le indeplinesti, cu toate ca aceasta nu este cea mai buna cale, deoarece duce la subordonarea vietii noastre binelui celuilalt);
15

Psihologie

Lectia 23

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

sapromitemcavomindeplini acest rol in mod ideal (estenecesarsarenuntam la rolul ideal de sotie sau de sot si sa fim mai degraba un partener viu, cu defecte, decat unul care tinde insistent spre ideal, asumandu-si o gramada de costuri, vesnic nemultumit si incarcat de simtul vinovatiei); sa promitem cuiva ceva, folosmd cuvintele niciodata, intotdeauna, niciunde, pretutindeni (nu uita de stereotipuri, de convingerile nerationale si de generalizarile excesive).

sa comunicam intr-un stil care nu se bazeaza pe parteneriat (aminteste-ti ("15(24-26)") consecintele strategiilor de comunicare care nu se bazeaza pe echilibru in perceperea valorilor partenerilor); sa tindem spre putere sau spre supunere (puterea si manipularea sunt o piedica in calea iubirii, ca si resemnarea totala sau negarea de sine); sa ne concentram asupra modelelor negative; sa folosim propria energie pentru a evita fapte si comportamente care ne-au afectat pe noi si pe ceilalti, care au fost patologice in viata parintilor nostri sau a celor apropiati, caci in felul acesta fixam solutiile eronate si declansam mecanismul mostenirii de generatii a modelelor patologice; sa ramanem cu convingerea ca relatiile, odata stabilite, se vor dezvolta de la sine, in directia dezirabila, fara efortul si fara participarea noastra; sa gandim in mod negativ; sa cedam la primele insuccese (insuccesul in sine ne poate intari, daca ne vom convinge ca, in cele din urma, am reusit sa inlaturam efectele negative); sa ne atribuim noua sau partenerului intreaga vina pentru ceea ce s-a intamplat rau; sa credem ca suntem in stare sa-i schimbam pe altii dupa modelele noastre (te poti schimba doar tu insuti, modificandu-ti comportamentul, atitudinile, sentimentele, criteriile de apreciere, modul de actiune); saprivim legatura noastra cupartenerul cape ceva static, neschimbator (orice persoana, ca element care construieste o legatura, se dezvolta, se schimba; in felul acesta se modifica calitatea ,,schimbului nostru" de sentimente si de atirudini); sa credem atat de mult in noi, incat sa fim siguri de sentimentele si de atitudinile partenerului (cunoastem numai reprezentarile noastre despre ele); sa fim inconstienti sau complet dependent! de scenariul referitor la povestea legarurii noastre - daca suntem convinsi ca este doar o legatura ,,de moment", ca ,,nu se va mentine", ca nu este vorba de cineva ,,pentru tot restul vietii", nu are rost sa ne obosim pentru a verifica acest lucru. Cand o legatura dureaza, putem trai cu vocatia tiranului care domina sau a victimei supuse. Putem sa ne jucam, sa practicam ritualuri, sa ne ascundem in spatele paravanului efortului, sa nu patrundem in intimitate, dar la ce bun toate acestea?
Psihologie

16

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Exercitiul 9: Renunta la realizarea ideala a rolului de partener de viata! (21(18-19)) Te rog sa te intorci pentru un moment la caietul anterior si sa incerci sa renunti la rolul partenerului de viata ideal. Daca ramai langa partener, atunci indreapta-ti sentimentele, mesajele si deciziile catre omul real. Nu uita de conditiile necesare pentru ca exercitiul sa poata deveni o experienta importanta pentru tine. Scopul tau este acela de a-ti permite sa nu fii perfectionist in aceasta relatie si sa nu-ti faci reprosuri din aceasta cauza. O asemenea permisiune determina declansarea mecanismului de iertare a partenerului. lerti atunci cand renunti la recompensa pentru nedreptatile suferite. Sunteti amandoi pregatiti sa faceti acest lucru? Exercitiul 10: Care este scenariul cuplului nostru? Daca nu ai rnca un partener de viata, lucreaza la asa-numitul ,,model mostenit". Daca nu ai un asemenea model (din cauza decesului, divortului, despartirii parintilor/bunicilor) porneste de la istoria unui cuplu care s-a desfasurat in trecut, iar daca ai o legatura in prezent, incearca sa te bazezi in lucrarea ta pe realitatile respective si sa te confrunti cu partenerul. Pune-ti tie si partenerului o serie de intrebari. Intreaba-1 cum aratau relatiile parteneriale in familia lui de-a lungul generatiilor si in ce masura aceste modele sunt repetate de voi si in ce masura doriti sa le evitati. Observa in ce masura sunteti ,,sclavii" scenariilor de familie, multiplicandu-le sau contestandu-le. Reusiti sa alcatuiti o versiune creativa, un scenariu propriu in istoria cuplului? Care sunt reprezentarile in legatura cu trainicia relatiei voastre? Care sunt fanteziile pe tema posibilelor infidelitati, a viitorilor copii si a destinului acestora, a succeselor materiale pe care le veti inregistra impreuna? Nu vorbi despre ceea ce visezi, ci incearca sa invoci reprezentari, convingeri, intuitii de a caror realizare esti aproape sigur, fara a sti exact pe ce te bazezi. (2103-14)) Reveniti, daca este nevoie, la lectura fragmentului despre scenariile de viata individuale din caietul anterior, pentru a va va usura sarcina. Care poveste iti aminteste de istoria cuplului tau? Iti poti imagina finalul acestuia, in forma si au traitfericitipdnd la addnci bdtrdnetil Sa discutam ceva mai mult, folosind analiza tranzactionala, despre ce iiiseamna sa realizam un scenariu in alegerea partenerului, ramanand in cadrul legaturii cu el sau renuntand la acesta.

Psihologie

17

Lectia 23

Cum sa te manifest! in rolul de partener?

C16 (29-30) ") Alegandu-ti partenerul de viata, poti analiza impreuna cu el starile eului vostru de Parinte, de Adult si de Copil. Puteti sa verificati totodata care sunt atitudinile C 11 (16) j voastre de viata. Ar fi bine sa constientizati continuturile scenariilor voastre de viata, in ceea ce priveste alegerea partenerului si istoricul legaturii (vezi exercitiul 10 din aceasta lectie). Vreti sa realizati scenariul celui aflat ,,sub papuc" si al mamei ,,cu suflet mare"? Sau poate doriti o reteta pentru nefericire cu titlul ,,Marita-te si nu fi femeie" sau ,,Insoara-te, dar nu te apropia". Acestea sunt doar scenarii ilustrative, care nu prefigureaza nimic bun pentru cuplu. Stii ce propuneri se fac unui cuplu care doreste sa pastreze o legatura de buna calitate? Fiecare dintre noi ar putea sa alcatuiasca o lista proprie cu recomandari. Ce anume merita? Merita: sa-ti tratezi partenerul si pe tine insuti ca pe niste persoane la fel de valoroase; sa pariezi pe iubire, nu pe putere; sa manifest! cat mai multa toleranta fata de partener; sa intelegi ca ai dreptul de a nu tolera anumite comportamente; sanuminti; sa nu-ti ascunzi sentimentele; sa vorbesti despre emotii; sa vorbesti despre dorinte; savaascultatireciproc; sa constientizati ca nu sunteti victime sau salvatori, ci persoane cu drepturi egale; sa traiti cat mai multe bucurii impreuna si sa nu uitati sa radeti.

Te rog sa adaugi ,,recomandarile" tale, demne de a fi realizate pentru asigurarea succesului unui cuplu. De ce propunem diferite solutii? Discuta despre aceste aspecte si cu alte persoane.

Deosebirile determinate de apartenenta sexuala


Analizand legaturile dintre barbati si femei, ar fi bine sa ne gandim la ce anume stim si la ce nu stim despre deosebirile de natura sexuala. Majoritatea persoanelor se decid sa stabileasca legaturi si sa traiasca impreuna cu persoane de sex opus. Nu facem o ierarhizare valorica a optiunilor altora si nu cream norme pe baza criteriului frecventei. Este util sa cream norme doar pentru noi si sa le ramanem fideli, ingrijindu-ne totodata de concordanta dintre ceea ce declaram si ceea ce facem.
18 Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Asadar, fii sensibil la stereotipuri, la afirmatii uzuale si nejustificate, potrivit carora femeile/barbatii sunt ,,de un anumit fel". In majoritatea cazurilor, avem de-a face cu stereotipuri. Nu este importanta conotatia, adica atribuirea valorilor pozitive sau negative pentru anumite insusiri date, ci gradul de certitudine al acestor sugestii. Te rog sa reflectezi si sa-ti verifici convingerile in legatura cu judecatile despre sex. Baiatul trebuie sa fie puternic ca un leu si curajos ca un tigru, intransigent, independent, sa-i domine pe cei din jur, sa aiba potential intelectual, fiind gata sa asimileze multe deprinderi practice. Fata trebuie sa fie subtila, delicata, docila, nu prea agera, ezitanta, ,,micuta", solicitand protectie, dar ,,fara sa descopere praful de pusca" etc. Cunosti, desigur, si alte afirmatii stereotipe.

Intr-un articol de sinteza pe aceasta tema, gasim o clasificare a stereotipurilor in mituri (stereotipuri demolate definitiv in urma cercetarilor), in diferentieri (deosebiri de natura sexuala, argumentate stiintific) si ambiguitati (ipoteze care nu pot fi nici confirmate, nici infirmate pe baza cercetarilor de pana acum). Te rog sa urmaresti cu atentie materialul care urmeaza. Stereotipuri (mituri) Nu este adevarat ca: fetele au mai rnulte inclinatii sociale decat baietii; fetele sunt mai predispuse sugestiei decat baietii; fetele au un sentiment mai scazut al propriei valori decat baietii; fetele nu sinit dorinta de a se realiza; fetele rezolva mai bine teme bazate pe memorie, simple si repetabile; baietii sunt mai performanti in rezolvarea unor probleme dificile, care necesita respingerea solutiilor cunoscute anterior; baietii au un spirit mai analitic decat fetele; fetele sunt mai dependente ereditar; baietii sunt determinati de mediu intr-o mai mare masura; fetele se bazeaza pe ,,memoria auditiva"; baietii se bazeaza pe ,,memoria vizuala".

Psihologie

19

Lectia 23

Cum sa te manifesti in rolul de partener?

Diferentieri Este adevarat ca: * baietii sunt mai agresivi decat fetele; * fetele au aptitudini lingvistice mai dezvoltate decat baietii; * baietii au reprezentari vizual-spatiale mai dezvoltate; * baietii au performance superioare in domeniul matematicii. Ambiguitati Trebuie verificate inca afirmatiile conform carora: * exista deosebiri in ceea ce priveste sensibilitatea pipaitului; * fetele sunt mai tematoare, mai timide si se nelinistesc mai usor; * baietii sunt mai activi decat fetele; * baietii simt o mai mare nevoie de a intra in competitie in comparatie cu fetele; * baietii simt o mai mare nevoie de a domina decat fetele; * docilitatea tine de orientarea sexuala; * comportarea ,,materna" si grijulie este tipica pentru femei; * femeile sunt mai pasive decat barbatii. Exercitiul 11: Cum sunt barbatii si cum sunt femeile? Iti propun sa faci investigatii proprii in acest domeniu. Alcatuieste o lista cu afirmatiile anterioare, dar ai grija sa le schimbi ordinea. Prezinta catorva persoane investigate lista de stereotipuri, de diferentieri si de ambiguitati, cerandu-le sa incadreze afiraiatiile date in categoriile respective. Ele pot raspunde la intrebarea daca afirmatia respectiva este o certitudine stiintifica, o falsitate sau o problema care inca nu a fost confirmata. Te rog sa verifici procentul celor investigati in privinta exactitatii raspunsurilor si sa observi daca exactitatea se schimba in functie de sex, asadar daca barbatii sau femeile raspund in concordanta cu realitatea. Gandeste-te daca persoana desemnata apreciaza la fel de exact parerile despre persoanele de acelasi sex ca si ea sau parerile despre cele de sex opus. Alcatuieste o lista cu rezultatele obtinute, in care sa specific! persoana, sexul, procentul raspunsurilor exacte, indicele procenrual al exactitatii in asertiunile referitoare la propriul sex si indicele procenrual al exactitatii cu privire la asertiunile despre persoanele de sex opus. Incearca sa sintetizezi materialul obtinut. Te-ai gandit la indicele de exactitate pe care 1-ai detine tu in aceasta investigatie? Daca doresti, poti folosi exercitiul ca tema pentru acasa. Te-ai familiarizat cu cercetarile referitoare la deosebirile de natura sexuala si poate ca ai facut tu insuti cercetari pe aceasta tema. Dispui de observatii suplimentare? Ce concluzii ti-ai formulat?
20 Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Din punct de vedere rational, ar trebui sa concluzionam ca numeroase convingeri referitoare la caracteristidle psihice ale celor douasexe au bate nerelevante stiintific sau sunt complet lipsite de asemeneafundamente.

Una dintre posibilele explicatii ale faptului ca aceste convingeri nejustificate se mentin se bazeaza pe selectivitatea atentiei umane - observatorul sesizeaza in comportarea celui observat mai des ceea ce a intentional sa sesizeze. In plus, un membru al unui grup social se comporta adesea in spiritul asteptarilor observatorului. In felul acesta, convingerea sa anterioara este consolidate si confirmata. Daca manifestarea unui individ nu este conforma cu asteptarile, adesea nu este observata sau este interpretata intr-un mod care permite mentinerea conceptiilor initiale. Este vorba in primul rand despre acei observatori care sunt puternic convinsi de justetea ideilor lor, precum si de observatiile persoanelor de sex opus. Stereotipurile care ar fi trebuit sa dispara sub presiunea dovezilor traiesc in continuare printre noi.

Ai sansa de a nu opera cu stereotipuri, de a evita judecati eronate si de a trai in armonie cu tine insuti si cu partenerul! Foloseste-te de aceasta sansa!

Psihologie

21

LECTIA 24
Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?
Este dificil sa vorbim despre rolurile profesionale fara a preciza semnificatia acestei notiuni. Ce inseamna a indeplini un rol profesional? A fi medic, scriitor, contabil, pompier, a lucra intr-o intreprindere anume sau a fi superiorul sau subalternul cuiva? Probabil toate acestea inseamna sa fii obligat sa executi anumite activitati, in functie de cerintele profesiei si ale functiei respective. Care dintre aceste propuneri iti este mai apropiata? Reusesti sa formulezi una personala? Rolurile profesionale pot fi examinate din mai multe perspective, precum: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. asteptari, cerinte, standarde si activitati ale omului, referitoare la prestarea unei profesii concrete sau a unei functii anumite; relatii cu sefii; relatii cu subalternii; relatii cu colaboratorii; mod de realizare a activitatii creative si de concretizare a propriului potential; mod de asigurare a veniturilor necesare existentei; mod de a-ti petrece timpul; forma de dobandire a prestigiului, apozitiei sociale; metoda de aprofundare sau de mentinere a sentimentului propriei valori. Exercitiul 1: Ce reprezintapentru tine activitateaprofesionala? La inceput, iti propun cunoscurul joe ,,de-a metaforele". S-ar putea ca astfel sa apara anumite nuante mai putin rationale, dar cu un caracter ceva mai autentic in aceasta analiza. Incearca sa continui in mai multe moduri propozitia: Munca mea este precum... De exemplu, cultivarea unei grddini, trecerea fdrdvreo urmd, bdtutulapei inpiud, un concert, Sisifneobositetc. Cu ce anume se asociaza activitatea ta profesionala? Aceasta este a doua etapa a exercitiului. Prezinta cat mai multe asocieri, sub forma unei serii de cuvinte - birou, hartie, computer, telefon, sef, Cris cea roscata, gelozie etc. Cu siguranta, vei reusi sa reflectezi asupra acestei teme pe baza unor premise

22

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

rationale. Ce activitati compun munca ta? In ce relatie se afia aceasta cu celelalte actiuni din viata ta? Ce nivel de satisfactie asociezi cu ceea ce faci? Dupa exercitiu, incearca sa raspunzi cu un singur cuvant la intrebarea: Ce inseamnapentru tine aceasta muncd? Pedeapsa, recompensa, obligatie, rutina, aventura sau pasiune? A venit momenrul sintezei. Ai aflat ceva despre tine? Te surprinde ceva? Care dintre atitudinile si reflectiile tale anterioare pe tema activitatii profesionale proprii au fost confirmate? Daca nu lucrezi, poti efectua aceasta analiza dintr-o alta perspective temporala: analizeaza munca pe care ai prestat-o inainte sau pe care ai de gand sa o efectuezi in viitor. Impartaseste-ti concluziile cu partenerul tau de discutie. Nu putem uita ca analiza noastra ar trebui sa se refere la rolul profesional, nu la orice fel de activitate pe care o efecruam si care apare cu prilejul satisfacerii altor roluri sociale, cum ar fi rolul de parinte, de elev sau de partener. De ce anume trebuie sa facem aceasta departajare se va intelege dupa lectura urmatoarelor fragmente. Problemele care ne pot tmpiedica in realizarea rolului profesional sunt variate: lipsa motivatiei, determinata de un anumit scenariu de viata; dificultatea de a lua decizii adecvate cu privire la tipul sau la locul de munca; lipsa posibilitatilor in realizarea propriilor hotarari in acest domeniu; problemele privind modul divergent de abordare a muncii: ca mijloc sau ca scop in sine; raportul inadecvat al posibilitatilor si al aspiratiilor in acest domeniu; relatiile improprii cu colegii la locul de munca; costurile nemijlocite ale muncii, decurgand din efecruarea consecventa a sarcinilor si activitatilor; plictiseala, oboseala, rutina, epuizarea profesionala, ca urmare a unei munci stresante, de durata.
a . a z i t o a m u t e a.. ^~

Sa pornim de la teza potrivit

careia munca este o valoare, o necesitate. Poti accepta aceasta afirmatie sau iti este straina? Cum o interpretezi in general?
Psihologie 23

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

In termeni general!, in psihologia clasica gasim urmatoarea abordare a muncii. Munca reprezinta un sistem organizat, din punct de vedere social, al activitatii omului, cu scopul de a satisface nevoile acestuia. Diferite genuri de munca fac posibila satisfacerea unor cerinte variate. O importanta deosebita revine activitatii productive, indispensabila pentru satisfacerea oricaror nevoi, indeosebi la nivelul intregii societati. Alaturi de aceasta s-au dezvoltat insa si alte tipuri de munca, nu mai putin importante, legate nemijlocit doar de anumite cerinte (serviciile, asistenta medicala, activitatea didactica, stiintifica etc). Munca a devenit o ratiune a dezvoltarii omului ca specie, care s-a delimitat de lumea animala. Un important rol 1-a jucat in acest sens caracterul colectiv al muncii umane, care consta in faptul ca o singura sarcina este efectuata de mai multe persoane. Aceasta face posibila in primul rand rezolvarea acelor sarcini care depasesc puterea unui singur individ. Si mai important este faptul ca aspectul colectiv al muncii a stat la baza formelor organizatorice ale activitatii umane, cu toate consecintele care decurg de aici. Una dintre aceste consecinte este dhizarea muncii, care a condus la schimbarea structurii activitatilor. Are loc separarea legaturii nemijlocite dintre genul de activitate si cerinte. Un animal care urmareste prada efectueaza o activitate care corespunde perfect cerintelor sale, caci doar in acest fel isi poate satisface foamea. In schimb, un om care se ocupa cu producerea de incaltaminte isi asigura in felul acesta nu numai nevoia de a-si proteja talpile de frig si de disconfort, dar si cerintele din domeniul alimentar, artistic, cultural etc. Altcineva isi satisface aceste cerinte vanzand incaltamintea sau ocupandu-se de promovarea acesteia. Se schimba, de asemenea, caracterul motivatiei fata de munca: ceea ce influenteaza nemijlocit desfasurarea activitatilor omului sunt adesea nu nevoile sale care, pana la urma, sunt satisfacute prin recompensele obtinute, ci sarcinile. Nevoile prezinta aici o influenta mai mult indirecta, in comparatie cu etapele timpurii din istoria evolutiei speciei noastre. Caracterul colectiv al muncii determina totodata dezvoltarea si optimizarea desfasurarii proceselor de comunicare. Efectuarea aceleiasi sarcini de cateva persoane necesita intelegere. Initial, aceasta a constituit baza dezvoltarii vorbirii, care, la randul sau, a jucat un rol decisiv in accelerarea dezvoltarii intelectuale a omului.
Desi mic, acest cuvdnt-cheie are dimensiuni uriase, ca semnificatie. El inseamnd deschiderea oricaror usi,fiindpiatrafilosofald, care transforms, orice metal in aur. Pe celprost ilface inteligent, pe eel inteligent, ager, pe eel ager, profund. Tinerilor le oferd speranta, celor maturi, increderea, varstnicilor, odihna. Lui trebuie sd-i atribuim toateprogresele medicale din ultimul sfert de veac. A devenit nu numai o garantie a progresului, dar si un etalon al succesului in viata defiecare zi. Acest cuvdnt-cheie este munca - afirma W. Osier, un remarcabil medic Canadian.

24

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Influenta tipului de munca asupra personalitatii


Pentru adult, munca este forma esentiala a activitatii sale, care ii determma in mod substantial soarta. Aceasta este activitatea cea mai organizata, care organizeaza, la randul ei, celelalte forme ale activitatii noastre. Munca ne impune cum si cand sa ne odihnim; nu rareori si alte decizii familiale sau personate (intemeierea unei familii, continuarea studiilor etc.) sunt subordonate acesteia. Munca este, de asemenea, factorul principal in organizarea personalitatii noastre. ExercitiuL 2: Cum ,,m-a modelat"munca mea? Efectuarea acestui exercitiu depinde de propria ta experienta in indeplinirea rolului profesional. Propunerea se adreseaza persoanelor care o perioada indelungata de timp au fost sau sunt active profesional, indeplinind cerintele aceluiasi rol, ale aceleiasi profesii (chiar daca au functii diferite, in institutii diferite, intr-un context social variat, cultural, politic etc.). Incearca, asadar, sa constientizezi in ce masura felul in care esti astazi a depins de activitatea ta profesionala. Acest exercitiu poate fi usor pentru vanzatorii cu experienta indelungata, pentru cadrele didactice, agricultori, juristi, medici, militari, politisti, actori, dar nu caracterul profesiei este aici decisiv, ci implicarea in sine si identificarea cu rolul profesional. Care dintre insusirile, deprinderile sau modalitatile tale de comunicare reprezinta o consecinta a activitatii profesionale? Alcatuieste o lista cat mai exacta si analizeaz-o impreuna cu partenerul tau de discutie. Daca nu lucrezi inca sau nu ai lucrat niciodata, iti fac unele propuneri: poti purta discutii cu persoane care intrunesc conditiile de mai sus, incercand sa rezumi rezultatele sub forma de generalizari si concluzii; poti face un studiu de caz, un studiu al rolului activitatii profesionale pentru viata, de exemplu, a unui membru din familia ta sau a unei cunostinte; poti scrie un studiu despre reprezentarile tale in privinta implicatiilor rolului profesional pe care ai dori sa-1 prestezi; poti face aceeasi analiza pentru un rol profesional pe care il consideri deosebit. Daca ti se pare potrivit, trimite acest exercitiu ca tema pentru acasa. Rolul profesional face parte din categoria rolurilor care influenteaza aproape intregul ansamblu al comportamentului uman. Exemplu (A): Rolul medicului este de a acorda ajutor bolnavului, al profesorului, de a-i instrui si educa pe cei incredintati lui in acest scop, iar eel al frizerului este de a pieptana, tunde sau vopsi parul clientilor sai. Comportamentul integral al celui care are rolul medicului se va deosebi, in consecinta, in raport cu al persoanei care are rolul de profesor sau de frizer.
Psihologie 25

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

Toate acestea par absolut firesti. Dar asemenea roluri implica o serie de alte comportamente, chiar un anumit mod de a se imbraca. Si aici este nevoie de exemple.

Exemplu (B): Cu totul diferit trebuie sa se imbrace, in functie de specificul muncii lor, muncitorul de pe santier, diplomatul, pompierul, asistenta medicala in timpul unei operatii. Este vorba totodata si de anumite maniere, de modul de a vorbi, de limbajul si de expresiile lingvistice utilizate. Exemplu (C):
Unul este lexicul intrebuintat in comunicare de catre un comerciant, alrul de catre un bancher, avocat, inforaiatician sau specialist endocrinolog. O asemenea diferentiere se poate observa si in relatiile interumane, desi unora li se pare ca cerintele muncii in acest domeniu se limiteaza la activitatea profesionala, neexercitand influente asupra vietii noastre dincolo de rolul respectiv. Putem totusi sa reflectam la modul in care se comporta fata de pacientul sau un medic, merita sa observam deosebirea dintre ceea ce este recomandabil si ceea ce se intampla in practica de fiecare zi, in functie de numerosi alti factori! Este bine sa observam totodata comportarea unui proprietar de firma care se afirma pe piata comerciala, manifestand atitudinea ,,clientul are dreptate, totul este sa beneficieze de serviciile mele". Instructiva este, de asemenea, analiza comportamentului unui ofiter de grad superior, care este destul de autoritar in relatiile cu ceilalti. Rolul profesional influenteaza, de asemenea, sfera si genul, adesea frecventa contactelor din cadrul anturajului. Incearca sa gasesti exemple din mediul tau. Poti sa observi in care cercuri isi petrec timpul profesorii, intreprinzatorii, oamenii de stiinta, actorii, regizorii sau muncitorii. Ai analizat astfel de factori in timp ce ai lucrat la exercitiul 2? Ce concluzii poti formula? Este important totodata sa constientizam ca munca a devenit baza dezvoltarii celui de-al doilea mare sistem al activitatii omului -invatarea. Toate activitatile omului sunt dirijate de fluxul de informatii si toate solicita un anumit volum de cunostinte asimilate. Ca sistem complicat si sistematizat, munca necesita multe asemenea cunostinte. Ca si animalele, omul acumuleaza, pe parcursul vietii, numeroase cunostinte, dobandeste experienta, cu rol important in activitatea desfasurata, dar, din pacate sau din fericire, aceste cunostinte nu sunt suficiente.

26

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Dobandirea cunostintelor s-a constituit intr-un sistem distinct al activitatii umane, organizat si structurat astazi in institutii specializate. S-ar putea spune chiar ca, din perspectiva sociala, invatamantul, conducand la ridicarea gradului de calificare profesionala, a fost inclus in sistemul de viata al intregii societati, cu toate ca noua ni se pare ca aceasta este o problems a noastra, absolut personala. Poate ca este bine pentru noi toti sa receptam lucrurile astfel! Nimeni si nimic, in afara de perseverenta noastra in realizarea obiectivelor de viata, nu ne obliga sa ne dezvoltam in directia profesionala. Tu ce crezi? Exercitiul3:Madezvolt, mamentinsauinvoluez? Te rog sa stabilesti pe axa urmatoare cum anume evolueaza, in opinia ta, activitatea ta profesionala. Scala evolutiei competentelor si a calificarii profesionale, percepute subiectiv:
(maximum 100% ipotetic) 50% \ 1 1 -Momentul Viitorul prezent (perspectiva dezvoltarii)

Inceputul activitatii profesionale

Cum apreciezi ponderea in aceasta evolutie a propriei motivatii, in raport cu presiunea situationala? Exprima aceasta relatie in procente. De exemplu, relatia 80%-20% arata ca, in opinia ta, tu ai fost eel care a decis in aceasta chestiune, ca mai mult din proprie vointa ai hotarat sa-ti imbunatatesti calificarea profesionala, decat ai fost obligat de factori externi (patronul, reglementarile juridice etc.). Nu uita sa-ti impartasesti reflectiile cu partenerul tau de discutie.

Sa lucrezi? Da, dar la ce bun?


Lucram doar pentru a supravietui sau traim, in general, doar pentru a munci? Sa muncim, dar cu ce rezultate? Sa obtinem succese in munca sau doar sa supravietuim? Daca este vorba despre succese, ce fel de succese? Cum intelegi tu succesul in plan profesional? Sa invingi pe cineva, sa castigi, sa obtii glorie, bani, satisfactie personala, respectul celorlalti? Gloria si linistea nu pot merge mdnd in mdnd niciodatd - a afirmat Montaigne! Dar daca nu ai asemenea nazuinte? In general, trebuie sa doresti sa castigi, sa te mobilizezi pentru orice fel de lupta. Chiar si pentru lupta cu propria slabiciune si cu propriile limite. Pentru a progresa si pentru a te dezvolta in orice plan (in cazul de fata, in eel profesional) trebuie sa doresti lucrul acesta.
Psihologie 27

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

/ \ orientdrii
\ -!

Lipsa motivatiei sau nedezvoltarea acesteia determinapierderea


,.

in actmne. Motivatia, ambitia de a face ceva ce ne ofera satisfactie autentica si nu dauneaza nimanui reprezinta un aspect esential pentru viata noastra. Munca ne leaga pe fiecare dintre noi de realitate si serveste la modelarea acestei realitati, in functie de nevoile omului. O implicatie suplimentara a muncii este aceea ca ne elibereaza de tensiunea interioara si de furie. Munca ne apara totodata in fata plictiselii. Ne mentine tonusul vietii fizice, psihice si spirituale. Oamenii lipsiti de preocupari se irosesc si sunt predispusi bolilor. Exercitiul 4: Suntnefericitfiindcanu lucrez! In mediul tau intalnesti persoane care traiesc o stare de disconfort psihic, din cauza lipsei activitatii profesionale? Este vorba despre persoane care nu gasesc, in general, de lucru sau despre oameni care cauta o munca in acord cu un standard propriu foarte inalt? Cunosti oameni care nu pot lucra, in general, dar care doresc foarte mult lucrul acesta (obstacolul se afla ,,in ei", se refera la conflictul cu alte roluri sociale sau la diferite boli)? Ai exemple de persoane lipsite temporar de posibilitatea de a lucra? Acesti oameni traiesc stari neplacute? De ce natura? In ce masura problemele emotionale sunt legate de teama pentru statutul material si in ce masura de lipsa posibilitatilor de realizare a acestei forme de activitate, atat de importanta pentru noi in procesul de autorealizare? Poti realiza un studiu de caz sau extinde materialul, pentru a putea face generalizari. Optiunea iti apartine. Actioneaza in functie de interesele si de posibilitatile tale. Discuta si organizeaza datele si observatiile. Tema pentru acasa poate fi efectuata si pe baza acestui exercitiu. Care este legatura dintre sentimentul de confort, bucuria vietii si indeplinirea activa a rolului profesional? Pentru cei inai multi dintre noi, activitatea profesionala constitute unul dintrefactorii esentialipentru bilantulgeneral al valorilor in viata. Proverbele si zicatorile par sa confirme acest lucru: Dupd munca si rdsplatd, Munca este brdtard de aur, Lenea e cucoand mare etc. Majoritatea oamenilor sunt de acord ca activitatea profesionala contribuie la modelarea calitatii vietii. Confirma aceasta afirmatie numerosi oameni pensionati pe caz de boala, care nu stiu cum sa-si umple timpul liber si nu au sansa de a-1 folosi lucrand. Lipsa accesului la munca este stresantdpentru om.

28

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Dar ce se intampla in situatia inversa? Munca in exces ne poate epuiza fortele fizice si psihice. O asemenea situatie ne poate limita posibilitatile de valoriflcare a timpului rezervat relatiilor intime, distractiilor etc. Muncind prea mult, adesea micsoram progresiv sansa de a aprofunda relatiile in familie, de a cultiva legaturile intime, neglijam unele nevoi biologice (somnul, odihna, hrana), deteriorandu-ne astfel sanatatea.
Exercitiul 5: Munca - un dar de la Dumnezeu sau o valoare de neatins?

La inceput, incearca sa delimitezi doua scenarii: a) cineva nu are de lucru, dar doreste sa aiba (este nefericit din aceasta cauza); b) cineva are o munca apasatoare, pe care o evita cat poate (este nefericit din cauza excesului de munca). Analizeaza situatia insuficientei si a excesului. Gandeste-te care dintre aceste situatii este mai frecventa si tipicapentru mediul tau. Care sunt consecintele celor doua fenomene? Tu te incadrezi, prin situatia ta, intr-una dintre categoriile de mai sus? Ai exemple alternative? Este vorba despre sentimental fericirii, al confortului emotional care decurge din munca in exces (in sens obiectiv), adica despre atitudinea ,,pasionatului de munca" si despre bucuria care decurge din lenea si din trandaveala celui care asteapta ,,sa pice para malaiata". Ce reflectii poti face? Sunt importante cele care prezinta pentru tine o semnificatie individuala. De data aceasta este mai important sa te concentrezi asupra aprofundarii cunostintelor despre tine, decat asupra analizei generate a fenomenului.
Hans Salye afirma chiar ca munca este o necesitate biologica: Asa cum muschii devinflasci si degenerati dacdnu suntfolositi, si creierul nostru va aluneca intr-o stare de haos si neordnduiald dacdnu-l vomfolosi mereu, efectudnd activitdti care ne par demne de un anumit scop. Omul obisnuit crede cd lucreazd pentru a-si asigura mijloacele economice sau pentru pozitia sa sociald, dar, cdnd la capdtul celei mai reusite cariere isi atinge in sfdrsit aceste scopuri, nu-i mai rdmdne nimic pentru care ar trebui sdlupte, nici o sperantdinprogres, doarplictiseala determinatd de monotonia asiguratd din punct de vedere material.

Unii spun ca in viata exista ceva mai mult decat munca. Auzim, de asemenea, ca trebuie sa muncim pentru a trai, nu sa traim pentru a munci. Aceste afirmatii pot fi, cu siguranta, interpretate in mod diferit. Scopul esential al vietii omului nu ar trebui sa constea in evitarea muncii, ci in a gasi o asemenea ocupatie care sa fie pentru noi o placere, o sursa de relaxare, chiar daca semnifica, in acelasi timp, o provocare.

Psihologie

29

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

Cel mai bun mijloc de a evita stresul daunator (distresul) consta in a gasi un mediu pe masura asteptarilor noastre - un partener corespunzator, sot/sotie, sef, prieteni -si in a alege o activitate profesionala pe care sa o indragim si sa o respectam. In felul acesta, vom construi o posibilitate adecvata, care sa ne permita sa traim

sentimentul implinirii. Pe aceasta cale putem elimina eficient nevoia de a ne adapta permanent la conditiile schimbatoare, pe care nu le acceptam si pe care le apreciem in mod negativ. Asadar, o oaza de liniste? Mai degraba, o gradina proprie, cultivata dupa gustul nostru. ' ""*' L^. , _ A Exercitiul6: Visul men despre munca ideald j pQ|- pierc[e jn sfera visurilor spontane, neincorsetate. Nu le opri cu nici un fel de restrictii sau de ingradiri. Amuza-te, nutrind speranta ca aceasta distractie poate sa faca din efortul tau o zona a punerii in valoare a propriului tau potential. Cum ar trebui sa arate activitatea ideala, pentru tine? Cu siguranta, o munca in care efortul si satisfactia sa fie armonios echilibrate, nemonotona, dar nici apasatoare. la in considerare natura activitatii, conditiile de lucru, colaboratorii, sefii, onorariul. Gandeste-te si la perspectiva temporala. Nu te enruziasma de niulti bani pentru nimic, pe o perioada scurta de timp. Ai aflat ceva nou despre tine? Invita-ti partenerul de discutie si analizeaza aceasta tema. Apar, de asemenea, argumente suplimentare in favoarea sensului muncii in sine, dincolo de rolul sau profesional. Urmareste cu atentie exemplul care urmeaza.

30

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Exemplu(D):
Se stie, in general, ca terapia prin munca constituie unul dintre modurile eficiente de tratare a unor boli psihice. Acest principiu este perfect cunoscut si realizat in toate mstitutiile care acorda supraveghere si ingrijire persoanelor neadaptate din punct de vedere social, celor care sufera de schizofrenie, de depresie. Munca este folositoare deoarece ne disciplineaza corpul si vointa, consolideaza sentimentul functionarii, ne mentine conditia psihofizica si uneori, datorita muncii, reusim sa conferim sens vietii. O asemenea munca trebuie sa fie demna (spre deosebire de situatia in care un grup de pacienti sapa o groapa, pe care, imediat dupa aceea, o astupa un altgrup). Nu este vorba despre a lipi cutiute sau a repeta monoton si fara de sens miscari stereotipe, nici despre efortul fizic care depaseste posibilitatile unei persoane. Daca un pacient trebuie sa sape o groapa, o face pentru a planta flori, daca o femeie care sufera de depresie trebuie sa mature podeaua, o face fiindca, dupa scurt timp, in sala respectiva va avea loc un concert. Este importanta sesizarea unor efecte clare, nemijlocite, care, in felul acesta, recompenseaza propria munca. Oriunde este posibil, munca in terapie trebuie sa fie individualizata si adaptata la posibilitatile si la aspiratiile individuale. Exersarea muschilor ne mentine intr-o conditie buna, chiar si atunci cand nu suntem pacienti! In acelasi mod, munca intelectuala ne permite mentinerea sentimentului confortabil al eficientei intelectuale. Intreaba-i despre aceasta manifestare pe intelectualii pensionati, care si-au incetat activitatea. Totul depinde de tipul de munca pe care o prestam si de modul in care ne raportam la aceasta.

Eficienta si costurile muncii


Adesea, in psihologie, un mod de abordare a muncii umane este acela de a o alatura analizei eficientei sau productivitatii activitatilor. Se preconizeaza ca exista un anumit criteriu de functionare psihica adecvata a omului care lucreaza, iar acestareprezinta eficienta activitatilor sale. Celelalte fenomene apartin domeniului psihologiei muncii, in masura in care determina nivelul aceleiasi eficiente . Eficienta poate fi conceputa ca productivitate masurata in mod obiectiv, precum si ca productivitate subiectiv perceputa de om, adica, pur si simplu, ca satisfactie generata de rezultatele propriului efort. Tu cum concepi eficienta muncii depuse?
Exercitiul 7: Ce inseamna sa lucrezi efident, in viziunea ta?
1

Te rog sa definesti tu insuti aceasta notiune, raportandu-te la propria activitate profesionala sau, eventual, la activitatea unei persoane apropiate, pe care o observi nemijlocit.

Psihologie 1

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

Ce crezi? Esti eficient? De ce anume depinde eficienta ta? Cine iti stabileste nivelul eficientei profesionale? Simti, in general, nevoia de a-ti imbunatati propria eficienta? Esti determinat, in acest sens, de factori externi? Ce anume te impiedica in realizarea acestui scop? Gate impedimente sunt de natura externa si cate de natura interna? Ce anume s-ar schimba pentru tine si pentru ceilalti daca ar creste sau s-ar diminua eficienta muncii tale? Toate aceste intrebari le poti aplica, fireste, si in cazul persoanei pe care o observi.

eei eare, r efa'&ie*t deadf be, cef t i e-jj&et... f t i f i e > et etuv, si Mffd...

Poti trimite analiza ca tema pentru acasa. Cum iti apreciezi eficienta in legatura cu efectuarea acestei teme? Luarea in considerare a criteriului eficientei, in analiza manifestarii psihice a omului care lucreaza, este neindoielnic justa, deoarece scopul activitatii sale practice il constituie obtinerea de rezultate pozitive si valoroase din punct de vedere obiectiv. Dar individul uman nu poate fi privit doar in acest fel, caci ne manifestam in mai multe planuri: fizico-chimic, biologic, social, metafizic etc. Este dificil sa gasesti pentru cei care ocupa functii diferite si au profiluri diferite ,,acelasi numitor"! Incercarea de a depasi perceptia traditionala asupra acestui rol social consta in acceptarea unei perspective subiective. Asadar, ne putem concentra asupra lumii interne a trairilor celui care lucreaza. Fireste, eficienta muncii este mai observabila si masurabila, in comparatie cu aceasta lume a trairilor. Ar trebui sa retinem totodata faptul ca eficienta muncii noastre se schimba si ca depinde de starea de sanatate si de cea psihica individuala a persoanei, de varsta si de capacitatea generala de efort a organismului. Psihologia muncii ar trebui sa se preocupe in primul rand de acele momente in care lucratorul traverseaza anumite situatii problematice, stari tensionale si dificultati, se confrunta cu anumite suferinte, chiar daca el lucreaza eficient sau nu, indiferent daca el insusi este multumit de rezultatele muncii sale. Eficienta activitatii omului nu exclude o anumita stare de suferinta. Confirma acest lucru discutiile cu oamenii care spun cu ce pret obtin rezultatele muncii, cate eforturi psihice ii costa realizarile deosebite. Asemenea eforturi sunt numite in literatura de specialitate costuri ale muncii.

32

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale Iti propun in continuare un exercitiu practic.

Capitol X

Exercitiul 8: Care sunt costurile muncii mele? Te rog sa te asezi comod si sa-ti asiguri linistea. Ar fi bine sa nu te deranjeze nimeni. Ai nevoie de o foaie mare de hartie si de un creion. Acest exercitiu se adreseaza tuturor celor care desfasoara o activitate profesionala sau celor care, chiar daca nu mai sunt activi profesional, au experienta, in urma desfasurarii unei munci cu o durata mai mare de trei ani, in aceeasi profesie. Reprezinta-ti exact activitatile pe care le faci zilnic. Intreaba-te in ce procent se repeta si in ce procent se schimba. In ce masura accepti stabilitatea sau variabilitatea in munca ta? Cat din munca ta este efort fizic si ce pondere are activitatea intelectuala? Ce relatii ai cu colegii de serviciu? Dar cu sefii? Dar cu subalternii? Ce relatie exista intre aspiratiile si posibilitatile tale si ceea ce faci intr-adevar? Esti laudat si recompensat pentru efortul depus? Te simti animat sau plictisit? Ai sanse sa fii avansat profesional? Intrebarile de mai sus au rolul de a-ti crea o stare care sa-ti permits sa analizezi cat mai obiectiv care sunt costurile muncii tale. Ce pret platesti pentru ca prestezi tocmai o asemenea munca? Cum stabilesti nivelul de rutina pentru ceea ce faci? In ce masura aspectele muncii tale sunt generatoare de stres? Ce efecte tensionale percepi inprestarea activitatii? Te rog sa notezi raspunsurile la aceste intrebari. Gandeste-te la avantajele care decurg din activitatea ta profesionala. Nu uita ca trebuie sa gasesti argumente care sa-ti justifice munca, fiindca altfel nu gasesti rostul a ceea ce faci. Materialul elaborat il poti trimite ca tema pentru acasa.

Psihologie

33

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

Un rol important il joaca aici relatia dintre exigentele activitatii si posibilitatile omului. Unele dintre cele mai importante cerinte sunt: fizice, organizatorice si sociale, precum si exigentele care decurg din specificul rolului profesional. Posibilitatile omului sunt dependente indeosebi de procesele sale cognitive, emotionale (indeosebi atitudinea fata de munca), precum si de scopurile si planurile de viata pe care omul doreste sa le realizeze in activitatea proprie sau prin intermediul acesteia. Intelegi perfect ca exigentele si posibilitatile pot corespunde intr-un grad diferit, iar concordanta dintre acestea depinde de factori esentiali de comportament, in situatia de munca. In activitate, sarcinile concrete sunt adesea trasate. Cel mai important este daca persoana le accepta. Omul poate nega scopul sau programul activitatii trasate. Important! este, de asemenea, si acceptarea conditiilor de realizare a sarcinilor. Cand nu acceptam scopul, nu avem sentimentul sensului intregii activitati, iar cand nu acceptam programul, adesea avem sentimentul ca detinem competence mai ridicate in domeniu decat persoana care ne-a repartizat sarcina; cu alte cuvine, stim mai bine cum trebuie sa o rezolvam. Neacceptarea conditiilor arata ca persoana observa neajunsurile in privinta materialelor, a instrumentelor de lucru, a timpului, apreciind negativ aceasta stare de lucruri. Foarte rar o persoana poate refuza realizarea sarcinii, fara a suporta consecinte negative. Cel care nu accepta ceea ce face simte o anumita obligatie, traieste stari emotionale negative si disconfort psihic. Exercitiul 9: A refuzat executarea ordinului! Te rog sa-ti amintesti cat mai multe exemple - din propria activitate profesionala sau din observarea altor medii profesionale - de persoane care au refuzat sa efectueze sau sa realizeze obligatiile de serviciu, ca urmare a neacceptarii scopului, a programului sau a conditiilor de lucru. Ce consecinte au suferit in urma unor astfel de decizii? Cunosti vreun asemenea caz urmat de absenta oricaror consecinte? Cunosti cazuri de neacceptare a scopurilor, a programelor sau a conditiilor de lucru si, cu toate acestea, de continuare a activitatii, pe un fond de teama fata de consecintele refuzului? Asemenea comportament iti starneste mandria, admiratia fata de ceilalti sau iti determina sentimente reprobabile? Ai intalnit asemenea manifestari in calitate de sef, de colaborator sau de subaltern? Cum ai putea sa rezumi materialul elaborat in acest exercitiu? Te rog sa analizezi acest aspect cu partenerul tau de discutie si sa notezi concluziile la care ati ajuns. Poti folosi materialul ca tema pentru acasa.

34

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale


v

Capitol X

-''

Esential este, de asemenea, raportul dintre ceea ce a obtinut in mod concret autorul actiunii si ceea ce a intentional sa obtina. Efectele muncii pot fi clasificate in: intentionate - conforme cu scopul; neintentionate, dar acceptate - indepartate de scop, dar incadrandu-se in limitele tolerantei; neplanificate si neasteptate, dar acceptate; neintentionate si neacceptate - indepartate mult de scop si, de aceea, neacceptate sau neplanificate si imposibil sa fie acceptate. Nivelul satisfactiei celui care lucreaza depinde de tipul efectului obtinut. I j Rezultatul neintentionat si neacceptat determinanemultumire,frustrare, ^ams*-' disconfort psihic.

V-*

Exemplu (E): Un profesor intentioneaza sa-i educe si sa-i instruiasca pe copiii de care se ocupa, in asa fel meat sa obtina un rezultat concretizat in ameliorarea disciplinei, in dezvoltarea motivatiei pentru cunoastere, in aprofundarea cunostintelor si a deprinderilor. El intentioneaza si accepta acest fapt. Este obligat sa se documenteze si sa predea o disciplina care depaseste posibilitatile elevilor din grupa. Nu accepta acest lucru. In activitatea sa observa pretul suportat de copii - oboseala, apatie, scaderea spiritului de initiativa. Nu a intentional acest aspect si nu-1 accepta. Apar si cazuri care-i depasesc asteptarile in privinta progresului individual la unii copii si al imbunatatirii integrarii lor in colectiv. Acest lucru nu era in plan, dar ii aduce satisfactie. Doar analiza tuturor acestor factori permite efectuarea unui bilant. Poate oferi tu insuti alte exemple. <^ Ar trebui sa constientizarn ca, desfasurand o activitate, putem obtine concomitent diferite tipuri de rezultate, ceea ce conduce la situatia in care realizam sarcinile principale, dar costurile depasesc efortul necesar pentru executarea acestor sarcini. Rezultatele muncii pot fi clasificate, de asemenea, in: specifice - apropiate de natura sarcinilor; nespecifice-nelegatenemijlocitde natura sarcinii. Rezultatele nespecifice pot fi clasificate, la randul lor, in: personate - care se rasfrang asupra starii psihice sau asupra sanatatii celui care lucreaza; sociale - care influenteaza starea psihica sau fizica a celorlalti oameni. Toate acestea pot fi intentionate sau nu si acceptate sau nu de catre eel care lucreaza. Suportam costuri ale muncii atunci cand exista o prea mare discrepanta intre ceea ce exista in reaiitate si ceea ce contin structurile noastre cognitive, \^ standardele sau modelele.
Psihologie 35

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

lata cateva exemple, necesare pentru a sistematiza notiunile noi. Exemplu (F): Conditiile specifice de lucru ale unui medic pediatru in spital, acceptate de el, sunt: atingerea starii de sanatate sau remisia bolii, diminuarea consecintelor negative ale bolilor si profilaxia eficienta. Conditiile specifice neacceptate sunt decesele, inrautatirea starii de sanatate, lipsa progresului in tratament. Conditiile nespecifice acceptate sunt mandria medicului, bucuria lui, contactul eficient cu pacientii si cu familiile acestora, precum si cu colaboratorii sai. Certurile, oboseala, ostilitatea parintilor, grevele si protestele personalului reprezinta conditii nespecifice si neacceptate.

Pretul muncii creste si mat mult daca realizam camodelul nostru individual se indeparteaza de ceea ce este unanim acceptat ca normal in situatia data.

Aceasta este o situatie in care solicitam ceva deosebit, in timp ce ceilalti, care se conduc dupa un anumit stereotip, nu procedeaza astfel. Se creeaza astfel sentimentul insingurarii sau al presiunii exterioare. Persoanele din acelasi mediu profesional pot sa nu inteleaga deseori sursa insatisfactiei resimtite de tine la locul de munca. Uneori pot exercita o anumita presiune pentru ca tu sa accepti modul lor general de apreciere. Colegii tai pot folosi presiunea pentru ca tu sa fii tot atat de multumit de munca sau, la fel ca ei, sa-ti manifesti dezaprobarea. Ai o asemenea experienta? Frecvent suntem determinati sa folosim strategia de ,,a fi multumiti de orice", bazata pe principiul ca ,,intr-o balta fara pesti, si racii sunt buni", dar aprecierea finala iti apartine. Cand modelele noastre cognitive au un caracter relativ durabil, avem sentimentul identitatii, iar conceptia despre lume si despre noi ne permite sa anticipam evenimentele si sa ne planificam actiunile. Cand informatiile care ajung la noi nu le confirma, apare sentimentul de amenintare si se manifesta diferite stari cu incarcatura negativa. Imaginea eului nostru si imaginea lumii pot fi astfel alterate.

36

Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Rezumand cele spuse pana acum, o sarcina nu-1 afecteaza pe om numai atunci cand el nu obtine ceea ce a intentional; il afecteaza totodata perceperea si neacceptarea incongruentelor dintre diferitele elemente ale acestei sarcini si modelele interne de care el dispune. Aceasta este o sursa de emotii negative. Chiar si atunci cand pare ca totul se desfasoara normal si ca persoana rezolva sarcina data, atingand obiectivele propuse, aceasta sufera, se simte nefericita, are probleme pe care nu intotdeauna stie sa le depaseasca. Apasarea emotionala de lunga durata si disconfortul psihic care insotesc munca pot deveni cauza unor afectiuni fizice si psihice (definite adesea ca nevroze), ceea ce constituie o problema nu numai pentru subiectul in cauza, ci si pentru superiorii sai, care gandesc in perspectiva. Ar trebui sa intelegi ca problemele analizate nu sunt intamplatoare, ci rezida potential in orice situatie in care trebuie sa rezolvam o sarcina anume. Exercitiul W: Despre suprasolicitarea profesionala Incearca sa gasesti exemple potrivite (din viata, dm filme sau dm literatura) pentru procesul de suprasolicitare profesionala. Din ce iti amintesti, acest mecanism se refera indeosebi la acele persoane care indeplinesc roluri profesionale de mare raspundere, stresante, apasatoare atat fizic, cat si psihic, ceea ce presupune totodata necesitatea de a face fata situatiilor extreme, care implica o mare raspundere pentru ceilalti. Suprasolicitarea profesionala se leaga, de asemenea, de nevoia de a accepta lipsa unor efecte rapide si vizibile in activitatea desfasurata. Acest aspect este caracteristic pentru acele roluri care necesita repetarea activitatilor de rutina, monotone. Care crezi ca sunt rolurile profesionale vizate? Daca doresti, poti trimite materialul elaborat pentru acest exercitiu ca tema pentru acasa. G. B. Shaw spunea ca Muncd inseamnd sd fad ceea ce trebuie; timp liber inseamnd sdfaci ceea ce-tiplace. Astfel, orice activitate este munca, daca trebuie sa o faci pentru a te intretine, si distractie, daca i te dedici din proprie initiativa. Poti gasi exemple pentru acest fenomen? Te gandesti la un jucator de tenis profesionist si la un sportiv ,,de duminica", la un critic literar care citeste o capodopera pentru a scrie o recenzie si la un tanar care citeste cu pasiune sub plapuma, la un dansator profesionist intr-un spectacol pe scena si la unul amator, plin de expresivitate naturala!

Psihologie

37

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

Asadar, muncapoatefi consideratd o nevoie elementard a omului. Nu ar trebui sa ne gandim daca ar trebui sa muncim sau nu, ci care este tipul de activitate care ni se potriveste eel mai bine.
Salye afirma: Pentru a se manifesto normal, omul are nevoie de muncd asa cum are nevoie de aer, de hrand, de somn, de contacte cu oamenii si de viatd sexuald. (...) Sdnu asteptdmfebril timpurile cdnd tehnica vaprelua acest gen de activitate.

Lumea noastra este preocupata de nevoia de a scurta timpul de lucru si de a-si spori veniturile. Sper ca intelegi perfect faptul ca atingerea acestei stari de lucruri nu reprezinta o fericire in sine. Trebuie sa ne preocupe apoi problema ocuparii timpului liber! Homo sapiens, homo faber sau homo ludens? FilozoM francez Henri Bergson ne atrage atentia ca ar fi mai adecvat sa numim specia noastra homo faber, adica omul care produce, deoarece trasatura caracteristica a omului nu este intelepciunea sa (homo sapiens - omul care gandeste), ci dorinta continua de a perfectiona mediul nostru. Caracteristica pentru noi este si tendinta spre distractie, dar aceasta dorinta nu ne deosebeste de alte specii. Tendinta de a construi si de a imbunatati ne este, de asemenea, comuna noua si altor fiinte vii (castori, furnici etc.). Suntem parte a naturii, iar legile acesteia se refera si la noi. Exercitiul 11: Gandim? Construim?Nedistram? Te rog sa rntrebi cateva persoane daca activitatile din titlu sunt, dupa parerea lor, specific umane. Incearca sa afli, de asemenea, care este ordinea importantei acestor activitati pentru interlocutorii tai. Compara ierarhiile obtinute. Intreaba-i, de asemenea, fara care dintre aceste activitati am inceta sa fim oameni. Care este parerea ta in aceasta privinta? Este absurda tendinta de a lucra din ce in ce mai putin. Pentru a putea sa te bucuri de timpul liber si de mijloacele financiare, trebuie mai intai sa te simti obosit. Cercetatorii afirma cdnumai bolnavii psihic si cei cu deficiente de intelect preferdsdnu lucreze. Unii doar isi arogd aceasta posturd, ceea ce se poate observa in inchisori. Numarul mai mic de ore de munca este o binecuvantare pentru persoanele care stiu sa-si gaseasca preocupari interesante in afara activitatii profesionale. Cei care isi castiga existenta in locuri si functii mai putin atragatoare, care nu corespund aspiratiilor lor, nu traiesc o mare satisfactie, dar pot cauta posibilitatea de a se pune in valoare in alte contexte.
38 Psihologie

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Capitol X

Din fericire, sunt putine ocupatiile care nu s-ar potrivi nimanui si la fel de putine cele care, cu un pic de ingeniozitate, nu pot fi transformate intr-o forma de castig. Oamenii sufera in primul rand fiindca fac o alegere inadecvata a propriei activitati profesionale. Ei trebuie sa procedeze la schimbari responsabile sau sa-si regaseasca locul corespunzator, in acest caz. Cei care ar putea sa se retraga din viata profesionala activa si nu doresc sa faca acest lucru sunt oamenii care au ales bine si au gasit tipul de activitate care sa le satisfaca nevoile si aspiratiile. Munca poate fi examinata si ca forma de evadare din viata afectiva (vezi analiza tranzactionala). Putem sa folosim activitatea noastra pentru a evita intimitatea, ramanand noaptea la birou, in loc sa ne intoarcem acasa, straduindu-ne sa castigam bani, in loc sa castigam prieteni. Aceasta forma de activitate ne poate mentine departe de oameni, departe de legaturi apropiate si agreabile. Incearca sa dai cat mai multe exemple concrete de folosire a unor asemenea mecanisme ,,de evadare" din anturajul tau. Despre bucuria muncii Activitatea ta profesionala va fi mai eficienta daca reusesti sa te bucuri de ceea ce faci. Sa folosim unexemplu plastic. Exemplu (G): Un gradinar care sadeste ceapa se apleaca la fiecare fir, il atinge, gandindu-se cum anume o sa creasca. li doreste sa se dezvolte si ii spune Sdcresti mare. El nu simte oboseala, ci admiratia. Ar putea face acest lucru vrerne indelungata, cu toate ca, pentru un observator din afara, nu ar parea decat o serie de miscari simple, de acelasi fel. Orice activitate (mecanica sau de rutina) va deveni mai placuta si mai rezonabila daca te concentrezi asupra ei. Nu te grabi, nu incerca sa te detasezi, gandindu-te ce anume trebuie sa faci in clipa urmatoare. Acorda-i destula energie, pentru a avea semmficatie. Surprinde-i specificul si ceea ce este irepetabil. Constientizeaza energia necesara pentru a fi realizata in conditii bune, care sa-ti ofere satisfactie. Aceasta este regula multumita careia poti sa-ti gasesti forta de a zambi celui de al cincizecilea client, care, pe deasupra, mai este si nemultumit! Surprinderea irepetabilitatii clipei si a placerii care decurge din felul nostru de a actiona tine de optiunea ta. Munca si sanatatea psihica In incheiere, iti propun sa reflectezi asupra legaturii dintre munca si sanatatea psihica. Care este relatia dintre sanatatea psihica si indeplinirea rolurilor profesionale? Specialistii afrnna ca o petsoana matuia si echiiibTata teuseste, m actiMitatea sa profesionala, sa manifeste responsabilitate fata de ceilalti, este productiva, ceea ce
Psihologie 39

Lectia 24

Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

inseamna ca nu doreste sa obtina beneficii gratuit, ci doreste sa creeze si sa ofere. Nu intra in competitie, nu trebuie sa-si dovedeasca superioritatea. Isi apreciaza in mod realist propriile actiuni, efectele acestora si posibilitatile individuale. In opinia altora, un om sanatos psihic, intelept si matur se implica si in activitatile esentiale pentru ceilalti oameni, fara a se concentra asupra aspectului material. Aprecierile lui sunt realiste. Are capacitatea de a se adapta, dar nu renunta la incercarile de a face fata frustrarilor si insucceselor. De asemenea, este importanta dezvoltarea competentelor si implicarea personals in activitatea profesionala. Desfasurarea cu profesionalism a unei activitati importante pentru noi constituie un important factor pentru sanatatea si dezvoltarea personala. Carl Rogers afirma ca o persoana sanatoasa este intens si profund implicata in orice moment al existentei sale (din care face parte si munca), este activa si isi dirijeaza dezvoltarea, avand o atitudine creativa si spontana fata de activitatile pe care le efectueaza. Ce crezi despre aceste opinii? Incheiem reflectiile noastre cu o afirmatie adecvata: Nu este un cdstig adevdrat ceea ce obtinemfdrd nici un efort, ci doar ceea ce pldtim prin ddruire de sine. (R. Tagore)

40

Psihologie