Psihologie Lectia 51 +52

LECTIILE 51 SI 52
LECTIA 51
EU si partenerul meu de viata
Moto: ...Lumeafdrddragoste este o lume moartdsi totdeauna vine ceasul cdnd, obosit de inldntuiri, de muncd si de curaj, (omul) implord sd aibd in preajmd chipul uneifiintesi inima ei invdluitdin tandrete. (A. Camus) Nu veiputea sd-ti iubesti cu adevdrat sotul, copilul sauprietenul, cat timp aceste persoane nu-ti permit sa le cunosti bine si sa stii de ce anume au nevoiepentru a fi sdndtoase si pentru a avea o bund dispozitie. Asistentele medicale nu sunt in stare sd-si ingrijeased bolnavii dacdnu le permit pacientilor sd-si dezvdluie nevoile, dorintele, temerile sou indoielile. Profesorul nu este in stare sd-si ajute elevii dacd nu le va permite sd-si dezvdluie complet ignoranta sau lipsa de cunostinte. El nu vafi in stare nici sd le impdrtdseascd elevilor sdi informatiile corespunzdtoare, dacd nu le va permite sd descopere de ce anume se intereseaza cu adevdrat. Dacddorim sdafldm ceva mat mult despre EU-l individului, trebuie sane extindem cunostintele asupra conditiei acestuia... Acceptarea in mod activ, empatia, prietenia, reactiile (...), pe scurt, iubirea of era conditii optime in care individul se dezvdluie, Idsdndu-ne sd-iprivim EU-l vibrdnd. lar dacddorim sdfim umani, trebuie sa dezvoltdm si sd aprofunddm semnificatia dragostei si sd invdtdm sd-l incurajampe celdlalt in existenta sa. Acest lucru cere inainte de toate ca noi insinesdne afinndm propria noastrd existenta. (Jourard)
In acest caiet ne vom ocupa de optimizarea legaturilor cu partenerul de viata. Vom raspunde la intrebarile: Ce trebuie sdstim, pentru ca imbundtdtirea relatiilor sdfie posibild? si Ceputem face pentru aceasta?.
Ce pot face pentru a aprofunda legatura mea cu partenerul si pentru a preintampina rutina?
Partenerul de viata, legaturile interumane cu caracter exceptional, atitudini, reprezentari, visuri... - toate sunt atat de complicate si in acelasi timp atat de simple. Toate aceste aspecte sunt puternic legate de nevoia esentiala a omului, nevoia de afiliere, de impartasirea vietii cu altcineva, de sustinere reciproca, de ingrijire fizica in momente de indispozitie, precum si de nevoia sexuala si de procreatie. Nu ne vom ocupa de analiza statistica a acestei probleme, la nivelul fenomenelor si al mecanismelor proprii generatiilor contemporane. Nu vom aborda nici tema fenomenelor patologice, cum ar fi violenta, deviatiile sexuale, problema preferintelor si a relatiilor homosexuale. Vorbind despre legaturile cu partenerul, vom analiza relatiile specifice casniciei si familiei. Aceasta nu inseamna insa ca ele nu se pot manifesta in afara familiei sau ca, mai mult, in acest caz nu pot fi mai apropiate si mai durabile.
Psihologie 1
Lectia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata
Te las pe tine sa decizi in functie de ce criterii consider! ca o persoana iti este partener de viata. Vom proceda astfel pentru a nu complica excesiv lucrurile si pentru a raspunde exact la mtrebarea formulata in titlul acestui capital al lectiei. Relatiile de parteneriat dintre barbati si femei sunt in prezent satisfacatoare, sunt valoroase? Ce crezi despre acest aspect? Ceea ce se petrece in prezent intre oameni il determina pe Laing la o critica absoluta: A inceput sa lipseascd orice sentiment al tragicului sau alpasiunii. A mceput sa lipseascd limbajul bucuriei, al admiratiei, al incdntdrii, al sexului si al violentei. Este obligatoriu limbajul sdlii de conferintd. Dar, dupa parerea lui, nu trebuie sa ne pierdem speranta: Totusi, in aceastd stare de lucruri, nu exclud situatia in care cei mai rdtdciti iubiti sepot descoperi reciproc, in care iadulsepoate transforma in rai si coboripepdmdnt, in care aceastd nebunie sepoate transforma in bucurie si in sdrbdtoare. In alt loc, autorul se exprima astfel: Probabil suntem in stare sdtransformdmpartial ceea ce ne-aufdcut altii si ceea ce noi singuri am infdptuit. Poate ca bdrbatii si femeile sunt ndscuti mai degrabd pentru o dragoste simpld si adevdratd deceit pentru oparodiepe care o numim dragoste. Se pare ca, in afara cercetatorilor care aduna date statistice, atat cei care nu au legatura cu stiintele sociale, cat si teoreticienii isi sprijina atitudinea pe experienta individual^ in acest domeniu si pe observatiile nemijlocite. Uneori, chiar si rezultatele (34-35)) cercetarilor sunt interpretate intr-un mod mai putin obiectiv, in asa fel incat sa justifice ipoteza deosebit de ,,apropiata" autorului. Pentru a scapa de asemenea ,,capcane" ale spiritului uman, sa incercam sa fim subiectivi in consideratiile din aceasta lectie. Te rog sa te gandesti la tine si sa vorbesti despre tine, despre partenerul tau real, actual, de demult sau chiar viitor (eel asteptat, imaginar). Ar fi minunat daca ati reusi sa studiati impreuna materialele cursului. Atentie insa sanu generalizati judecatile si observatiile voastre. Invita-ti partenerul la o lectura comuna, propune-i sa citeasca materialele sau eel putin sa accepte o discutie pe aceasta tema. Rezervati-va tinip pentru aceasta actiune. Nu va fi un timp pierdut. Vom trece in revista principalele chestiuni legate de cuplul barbat-femeie. Sa incepem cu ceva optimist: succesul.
Ce mseamna succesul in casnicie?

Functionarea corectda relatiilor matrimoniale in toatefazele constituie o dovada a omogenitdtii lor interioare si duce la succesul in casnicie. Gradul acestei omogenitdti este influentat de un intreg ansamblu defactori de natura internd si externd.
Psihologie
Eu si partenerul meu__________ ___________________________________Capitol XIX
Dintrefactoriiinterniartrebuisdmentiondm: dragostea reciprocda sotilor si a membrilorfamiliei; sentimentul de rdspunderepentru sot si copii; aspiratia comundspre carierd; aspiratia insistentd spre implinirea propriilor visuri si reprezentdri din perioada logodnei; grijapentru locuinta comund, pentru casd; impdrtirea corectda rolurilor casnic-pdrintesti; posibilitatea dezvoltdrii armonioase a personalitdtii partenerilor si a valorificdrii cdsdtoriei ca mijloc de realizare a aspiratiilor personale ale fiecdruisot.
Factori cu caracter extern: prejudecdti religioase sau sociale, carepreintdmpinddezmembrarea cdsnidei; presiunea opiniei sociale care refuzd celor din cdsniciile destrdmate o pozitie stabildin sodetate; presiunea conditiilor economice, carefac ca sotii sd depindd unul de celdlalt, de gospoddria si de bunurile comune, ca baza a existentei materiale.
Intelegerea acestei notiuni nu este unitardin diferite societdti sau chiar in diferite medii sociale. Cu certitudine este vorba aid totdeauna dejoculprin care sotii ating anumite scopuri, in diferiteplanuri ale vietii conjugate sifamiliale. Care sunt aceste scopuri? In primul rand: obtinereafericirti personale; potrivirea deplind a partenerilor; armonizarea personalitdtii partenerilor; atingerea echilibrului emotional; satisfactia sexuald; satisfactia generatd de scopurile realizate impreund. Este vorba, asadar, despre succes in sens subiectiv, adicd despre satisfactia subiectivd a partenerilor ca urmare a realizdrilor in viata, despre aprederea subiectivd a pdrtilor bune ale vietii lor in comun. Independent de succesul astfel perceput, continutul acestuia este determinat si de realizdrile obiective ale sotilor, constdnd in indeplinirea sardnilor din cdsnide, asadar in nasterea si cresterea copiilor, in atingerea bundstdrii economice si in deplina partidpare a sotilor la viata sociald si profesionald...
Astfel prezinta F. Adamski succesul in casatorie. Nu crezi ca s-ar putea discuta pe seama mai multor postulate? Care este atitudinea partenerului tau?
Succesul in cdsnide este rezultatul actiondrii unorforte legate depersonalitatea partenerilor, este rezultatulpriceperii de a sepotrivi unul cu altul si de a se adapta la situatiile din viata; de asemenea, intr-o anumitd mdsurd, este conditional de circumstantefavorizante externe, independente de vointa sau de insusirile sotilor... (dupa Burgess, Cartrell)
Psihologie
Intr-o asemenea abordare, este vorba mai curand despre mecanismele succesului. Drept criterii ale succesului in casnicie ar trebui sa acceptam, in primul rand: trainicia legaturii matrimoniale; sentimentul subiectiv al fericirii ambilor parteneri;
dezvoltarea deplina a personalitatii lor, legata de atingerea unei bune potriviri;

coeziunea legaturii; absenta conflictelor si a tensiunilor durabile.
Un criteriu extern al succesului il constitute indeplinirea de catre parteneri a asteptarilor unor grupuri mai largi, in primul rand, cum arfi nasterea si cresterea urmasilor.
Din acest set de factori si de conditii rezulta ca succesul deplin, indiferent cum il masuram, reflecta foarte rar contributia sotilor. Avem de-a face aici cu o viziune foarte slab conturata, necesitand transpunerea intr-un limbaj operational. De exemplu, casatoriile nedurabile sunt condamnate la esec? Cum se poate vorbi despre sentimentul de fericire subiectiva, in raport cu indeplinirea asteptarilor sociale? Ce inseamna dezvoltare ,,deplina"? De ce dezvoltarea este conceputa in relatie cu potrivirea si cum trebuie sa fie inteleasa? Multi factori ingreuneaza sau fac de-a dreptul imposibila functionarea normala a cuplului sau a familiei. Dificultatea consta in capacitatea de depasire a conflictelor si a tensiunilor. De fapt, principalul factor constitute in acest caz vointa ambilor parteneri de-a obtine fericirea si succesul in familie. Nu-i asa ca suntem cu totii de acord in aceasta privinta? Dar cum se construieste aceasta vointa? Pentru aceasta, de mare ajutor sunt toleranta, intelegerea, receptarea situatiilor si a aspiratiilor partenerului prin empatie, teama de destramarea casniciei si de pierderea valorilor preferate, dobandite impreuna, precum si presiunea controlului social, care ii obliga pe soti si pe parinti sa tina seama de opinia celor din jur. Asa se exprima teoreticienii. In primul rand, ar fi minunat sa sesizam aceste aspiratii la ambii parteneri, dar ele sunt variat ,,amplasate" in diferite cupluri; in al doilea rand, trebuie sa fim constienti ca rolul presiunii externe se limiteaza la consecinte superficiale, la prelungirea aparenta si adesea fatarnica, patologizanta, a unui cuplu nesatisfacator. Rolul pozitiv al mediului este urias, dar acesta nu consta in a determina o actiune contrara convingerilor, ciin schimbarea convingerilor, prin interiorizarea autentica a valorilor.
Psihologie
Eu si partenerul meu
Capitol XIX
Este importanta, de asemenea, intelegerea reciproca, renuntarea la mijloace represive in favoarea persuasiunii, dobandirea increderii reciproce si adoptarea unui limbaj comun in comunicare.
Aprederea unei casnicii reprezinta ceva mai mult decat suma insusirilor fiecarui partener in parte.
(23(8-9)]
Aprecierea se refera nu doar la barbat si la femeie ca parteneri, ci si la relatiile reciproce dintre ei. Uneori se vorbeste despre existenta unei axe conjugate specifice, adica de o anumita complementaritate in bilantul nevoilor, care a reprezentat initial factor de constituire a cuplului. Aminteste-ti ca am vorbit anterior despre mecanismul asemanarii ca indiciu al atractiei interpersonale, in general. Cand, in loc de succes, de atingere a scopurilor preconizate, apar dificultati si perturbari, se pare ca presiuni din afara si din interior sau o combinatie a acestora au perrurbat acest bilant. Ne ajuta aici analogia cu balansoarul: introducerea unei greutati suplimentare poate determina o inclinare excesiva si primejdioasa a acestuia. Nici cuplul nu poate fi privit in mod izolat fata de mediul social, deoarece formeaza impreuna cu acesta un anumit camp de interactiuni. O problema esentiala isi poate avea sursa in individ, in relatiile dintre soti sau in mediul social. De obicei se manifesta un complex al acestor surse.
tufa/oupu. coK^, ca. taafe w a ji' a/ifttf-f (mat d& a/to/.
Intrucat avem de-a face aici cu mai multe neclaritati si controverse, te rog sa incerci sa efectuezi urmatorul exercitiu.
Psihologie
Lectia 51______________________ viata
Eu si partenerul meu de
Exercitiul 1: Ce inseamna succesul in casnicie? Iti propun cateva versiuni ale acestui exercitiu: singur(a), cu partenerul(a), cu imaginea partenerului viitor si cu amintirea fostului partener. Te rog sa alegi varianta optima pentru tine. Incearca sa scrii ori sa vorbesti - ar fi bine sa inregistrezi ceea ce gandesti, pentru a putea reveni la asta - despre criteriile succesului intr-o casnicie sau intr-o alta relatie cu partenerul. Daca lucrezi impreuna cu partenerul(a), faceti lucrul acesta independent unul de celalalt. Daca lucrezi singur(a), compara rezultatele tale cu abordarea teoretica. Daca ai posibilitatea de a lucra impreuna cu partenerul, invita-1 sa procedeze la fel. Daca lucrezi cu amintirea sau cu reprezentarea, fa acest lucru inca o data ,,in numele lui". Te rog sa observi asemanarile, deosebirile, ierarhia valorilor, configuratia accentelor. Nu incerca sa armonizezi nimic. Pur si simplu, in masura in care poti, discuta aceste lucruri. Ce rezulta din toate acestea pentru tine, pentru el, pentru amandoi?
Despre modelele de familie

Uneori, neintelegerile din relatiile casnice provin din faptul ca ne raportam la un alt model de familie. Alteori, este vorba despre viziunea generatiilor. Amintim sumar despre acest aspect, pentru a avea prilejul sa observi modelul cu care te identifici tu insuti si partenerul tau.
Familia in trecut
Aceasta era patriarhala, reunind mai multe generatii, numeroasa, cu puternice legaturi afective, cu o baza materiala substantiala. Era principalul centra al vietii religioase, culturale si sociale. Era, de asemenea, independenta din punct de vedere material, ospitaliera, altruista.
Familia contemporana
Aceasta este mai putin durabila, adesea ,,in triunghi", bazata pe parteneriat si pe o singura generatie, mai putin numeroasa, cu legaturi mai putin stranse, conflictuala, destramata sau amenintata de destramare, dependenta material, consumatoare, cu variate atitudini de viata si valori uneori contradictorii, cu preocupari proprii in familie si cu organizatii proprii in afara ei. Adesea, tinerele familii nu au casa. Femeile lucreaza destul de mult, ceea ce contribute la destramarea relatiilor de familie. Asa arata familia, in cercetarile actuale. Asadar, este mai bine sau mai rau? Cu siguranta, este altfel. Nu totdeauna reusim sa facem fata acestui rol important. De aceea, interventia specialistilor poate luaurmatoarele forme: actiuni profilactice; preventie; terapie.
Psihologie
Eu si partenerul meu____________ XIX
Capitol
Despre profilaxie si optimizare vom vorbi in partea a doua a caietului. Acum vom vorbi despre mdrumarea conjugala. Nevoia de a indruma familiile este dictata de faptul ca, in fata oamenilor care se decid sa se casatoreasca ori sa-si intemeieze o familie sau o viata in comun, apar numeroase probleme noi si dificile. Ele decurg si din caracterul civilizatiei contemporane: industrializarea, urbanizarea, activitatea profesionala a femeilor, angajarea in viata sociala, politica, organizatorica, migrarea populatiei, problemele legate de locuinte, somajul unor persoane chiar cu o calificare superioara etc. Problema consta in adaptarea la aceasta situatie noua si dificila, care creeaza o serie de tensiuni si conflicte. Nu este simplu! Este necesar, totusi, sa constientizam ca si fara aceste poveri ,,suplimentare", externe, construirea in sine a unui cuplu, chiar si in conditii optime, este plina de situatii dificile si de tensiuni generatoare de stres. Orice cuplu aduce noi valori, diferite modele de comportament, preluate din propriul mediu familial, formeaza noi tipuri de legaturi si de contacte interpersonale. Apar noi legaturi emotionale, sufera o anumita relaxare sau chiar se rup legaturile de pana atunci, ceea ce nu se produce fara incordari si fara crize. Ne mdepartam de parinti, de frati, de prieteni. Nu trebuie sa-i parasim, dar legatura noastra cu ei se schimba. Daca nu se intampla astfel, este si mai rau, aceasta insemnand o tendinta imatura spre simbioza, care atesta lipsa sentimentului de siguranta. Indrumarea este utila la inceputul casniciei. In acest interval se dezvolta atitudinea de dominare, de stapanire sau de supunere. Primii ani reamintesc incercarea de lupta, in tacere sau cu voce tare, de zbatere fara cuvinte, dar foarte dureroasa. Ate pregati sa traiesti impreuna cu cineva inseamna a stabili teluri comune, un stil de viata, repartizarea unor atributii. Trebuie sa-ti cunosti si sa-ti definesti posibilitatile, fara exagerare totusi. Nepriceperea de a gati nu trebuie sa tulbure fericirea in familie. Lucrurile sunt mai complicate in cazul geloziei bolnavicioase. Investigatiile preliminare ar putea fi de folos pentra ambii parteneri, atat pentru fiecare din ei, cat si pentru binele comunitatii. Ar fi amuzanta insa ideea ca fara asemenea investigatii insuccesul este sigur sau ca faptul in sine de a te supune unor asemenea investigatii conditioneaza succesul. Tinerii se intreaba uneori: Cum suntem? Suntem apti pentru casnicie? Ne putem lua "? De fapt, intrebarile lor ar trebui sa sune astfel: Cum vom trai? Ce vom face in fata dificultdtilor care vor apdrea? Le vom rezolva in mod matur? Ar fi importanta stabilirea nivelului de maturitate sociala si de structura a personalitatii, nu ca nivel de inteligenta, desi este important si acest aspect, ci ca maturitate a emotiilor, a sentimentelor, a atitudinilor sociale, a atitudinii fata de viata, de munca, de ierarhie a valorilor, de obligatii si de scopuri in viata. Ar fi importanta prognoza modalitatilor de rezolvare a eventualelor dificultati si a formelor prin care depasim situatiile conflictuale. Toate acestea permit stabilirea pragului de toleranta. Ar trebui sa fie luate in considerate si eventualele tulburari de personalitate ale viitorilor parteneri.
Psihologie
Oricum, este indicata interpretarea individuals a rezultatelor si, dupa caz, si cea comuna, pentru binele viitorului cuplu. Ca norma, ar trebuie sa existe insa pastrarea unui anumit secret la care oricare dintre cei investigati are dreptul. Pentru __________binele cuplului, nu trebuie sa fie dezvaluite aspectele cu caracter personal, intim, fara o influents esentiala asupra vietii conjugate. Deschiderea excesiva si sinceritatea pot fi folosite in situatii conflictuale ca acuze pentru partener. Bar daca cuplul exista deja? Sau daca ani la rand a functional cu succes si acum se deterioreaza ceva? Sunt cunoscute in practica de indrumare crizele casniciei: la inceputul cuplului (dupa 2-3 ani), apoi, dupa circa 25 de ani, cand copiii pleaca de acasa, iar parintii raman singuri. In aceste intervale se inregistreaza cele mai multe divorturi. In astfel de situatii este necesara indrumarea de specialitate a psihologului. Aceasta indrumare este necesara nu numai in cazul crizelor durabile sau periodice, ci, in primul rand, in situatii legate de fazele succesive ale evolutiei vietii in casnicie, laolalta cu problemele variate ale acestor faze. Este important momentul preluarii unor roluri noiin casnicie: rolul de mama, de tata, de protector al partenerului. Tinerii trebuie sa-si asume roluri, obligatii si raspunderea pentru comunitatea familiei, pentru cuplul ,,NOI", nu doar pentru ,,SINE", pentru ceea ce este ,,AL MEU", ,,AL TAU" etc. Indrumarea poate avea, de asemenea, rolul de optimizare. Cand in familie apar conflicte, neintelegeri, lipsa armoniei, specialistul se poate concentra asupra explicarii cauzelor si metodelor de actiune, pentru a se ajunge la armonie. Partenerii ar trebui sa discute intre ei, sa mearga la plimbare impreuna, la teatru, sa le ofere copiilor posibilitatea de a-si manifesta initiativa. Problemele importante carora trebuie sa li se acorde atentie in procesul de indrumare sunt: conceptia despre viata a partenerilor: filosofia de viata, conceptia religioasa, politica (care este marja de tolerantareciproca, in masura in care aceste atitudini se deosebesc), armonizarea stilului de educare a copiilor, in cazul unor atitudini diferentiatoare; rolul in cadrul cuplului: de tata, de mama, functiile educative, atitudinile dominante, legate de activitateaprofesionala, repartizarea atributiilor; problema locuintei: dorinta de a avea o locuinta proprie, chiar daca relatiile de familie sunt dintre cele mai bune; problema activitatii: profesionale, temporare, stiintifice, studiile, munca ambilor parinti sau soti, deplasarile in interes de serviciu, delegatiile, activitatea extraprofesionala, organizatorica, politica, artistica, religioasa, deplasarile in strainatate; problema contactelor: familiale, in afara familiei, personale (mentinerea contactelor pe care le-a avut pana atunci fiecare partener), relatiile cu rudele, cu prietenii si cu cei de la locul de munca, problema legaturilor intamplatoare, a increderii reciproce, a suspiciunii si a geloziei;
Psihologie
Eu si partenerul meu___________ Capitol XIX
__
participarea la cultura si distractiile: institutiileculturalefrecventate-prezenta impreuna sau separat, problema gustului si a deprinderilor de pana atunci -, vizitele si primirea oaspetilor.
Te rog sa te gandesti o clipa daca problemele enuntate anterior au un caracter ,,constructiv" in cuplul tau, daca suntputernice, fara conflicte sau, dimpotriva, devin ,,marul discordiei". Ce crede partenerul tau despre aceasta? Sunt putine cabinete de indrumare familiala sau institutii care sa se ocupe de problemele complexe ale familiei. Exista mai degraba cabinete care se ocupa de anumite aspecte ale vietii de familie, precum problemele sexuale, planificarea familiei, adoptarea copiilor, reglarea nasterilor, problemele mamelor singure. Faptul ca numarul specialistilor in acest domeniu este mic nu inseamna insa ca nu merita sa le solicitam ajutorul.
Terapia familiei
Uneori, problemele se deruleaza rapid, dinamic, iar mecanismele cu ajutorul carora incercam sa le depasim devin insuficiente. Cand exista vointa de a fi mai bine, exista speranta si increderea ca eforturile intreprinse vor da rezultatele scontate. Sa ne ocupam acum de ceea ce se intampla in cadrul terapiei familiei. S-ar putea ca aceasta tema sa fie pentru tine prea timpurie sau tardiva. In acest caz, poti trata aceste aspecte prin prisma cunostintelor teoretice sau a experientei tale anterioare. Terapeutul familiei ar trebui sa reactioneze empatic cu fiecare partener si sa stie sa valorifice maturitatea personalitatii acestora. Aceasta serveste prerntampinarii regresiei. Terapeutul trebuie sa fie la curent cu tehnicile de interventie activa, de sustinere si de confruntare, pentru a depasi starea de incordare. Implicarea partenerilor in procesul terapeutic, in functie de sistemul lor de valori, de disponibilitatea si de capacitatea de intelegere a acestora, necesita din partea terapeutului aptitudini deosebite. Este un rol dificil. Terapia poate evolua diferit. Se poate folosi uneori terapia pe termen scurt, numita si interventie. Potrivit specialistilor, in terapia pe termen scurt a familiilor si a cuplurilor, terapeutul ar trebui sa valorifice selectiv intregul arsenal de abordari teoretice, de la cele psihodinamice la cele behavioriste. Aceasta inseamna ca procedeul eclectic face posibila flexibilitatea in apreciere, in stabilirea diagnosticului si in alegerea metodei adecvate de tratament. Exista opinii conform carora procedeul eclectic este considerat inconsistent - un conglomerat de metode diverse, neunitare din punct de vedere teoretic, la baza carora se afla diferite principii, uneori contradictorii, cu privire la natura umana si la posibilitatile de cunoastere ale omului. Dimpotriva, altii considera o asemenea atitudine ca fund valoroasa, utila, justificata si eficienta. In aceasta privinta, discutiile continua.
Psihologie
Lecfta 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata
In terapia pe termen scurt se propun scopuri limitate. Nu totul este finalizat. Se preconizeaza ca, in urma experientei terapeutice, care a permis pacientilor sa-si modifice comportamentul intr-o sfera sau in mai multe sfere ale vietii conjugate, acestia vor fi capabili sa lucreze independent la alte aspecte nerezolvate inca. Problemele care necesita concentrare si rezolvare in continuare se stabilesc, de obicei, pe parcursul tratamentului. Avem de-a face aici cu solutionarea starilor de criza, legate de dezvoltare sau de evenimente intamplatoare - situatii neprevazute, boala, moarte, pierderea locului de munca, a locuintei, invaliditate, detentie etc. Familiile aflate in astfel de situatii necesita o deosebita sustinere si sprijin pentru a depasi dificultatile si nu intotdeauna reusesc sa gaseasca sprijin si ajutor. Cand cuplurile vin cu probleme, sunt vizibile indiciile emotionale ale starii de criza, laolalta cu sentimentul disperarii, al inadecvarii, al frustrarii, cu un nivel de teama sporit si cu incapacitatea de a face fata situatiei in mod eficient. A fost afectata armonia emotionala sau legatura care a unit candva cuplul, constituind axa casniciei. Metodele folosite pana atunci in rezolvarea problemelor au devenit inutile si trebuie cautate altele noi. In aceste cazuri, va fi folosit principiul esential al teoriei crizelor: nevoia de interventie imediata, in punctul de maxima importanta a crizei, cand tensiunile sunt puternice si ameninta cu un esec cea mai elementara dintre relatiile interumane, ceea ce poate constitui un factor puternic de stimulare si de mobilizare in producerea schimbarilor. Ajutorul de scurta durata, in acest interval, poate oferi rezultate mai bune decat terapia de lunga durata, prevazuta pentru mai tarziu.
Un ajutor mic oferit in perioada criticd este mai eficient decat un ajutor mai consistent, oferit intr-o perioada de mai mica accesibilitate emotionala. (L. Rapoport)
10
Psihologie
Eu si partenerul meu ______________________________________________ Capitol XIX
Esti de acord cu aceasta parere? Ce crede despre aceasta partenerul tau? In situatia de criza, terapeutul trebuie sa sesizeze potentialul de dezvoltare. Criza are o durata limitata si se poate finaliza la unul dintre urmatoarele niveluri: revenirea la nivelul anterior crizei; regresia la un nivel inferior; adaptarea la un nivel superior. Terapeutul poate indemna cuplul sa apeleze la forme noi de rezolvare a situatiilor dificile. In terapie stabilim sarcini specifice, legate de criza, care au ca scop orientarea activitatii prin reducerea starii de teama si prin eliberarea energiei necesare rezolvarii problemei. De obicei, psihologul se situeaza in ipostaza de aparare a copiilor, ca persoane slabe, dependente, neformate deplin, si a unitatii vietii de familie, ca valoare de baza a comunitatii familiale. El tinde spre evitarea dizarmoniei in relatiile familiale. Functia reparatorie a oricarei indrumari si terapii se refera la optimizarea relatiilor interumane in familie, nu la actiunea in interesul indivizilor. Se intampla ca psihologul sa ajute ca despartirea sa se produca in asa fel incat sa fie evitate traumele si resentimentele. Caracterul preventiv si profilactic se exprima in descoperirea si in stoparea tendintelor improprii din interiorul familiei, tendinte care pot avea o influenta distructiva asupra cuplului, a grapului sau a individului. Psihologul nu poate fi in nici un caz partinitor in aprecierile si in judecatile sale morale. El trebuie sa fie o persoana neutra si constructiva. Numeroase conflicte si nemtelegeri decurg, de asemenea, din erori educative fata de propriii copii. Cele mai frecvente constau in: satisfacerea doar a nevoilor materiale, nu si a celor educative; experimentarea unor tehnici educationale variate, uneori incongruente sau contradictorii; protejarea excesiva sau controlul excesiv; pedepsirea prea aspra si restrictiva sau lipsa totala a oricaror interdictii; abordareatarzieaeducatieiactive-deexempluabiainperioadaadolescentei; preferinta de a-i instrui pe copii in loc de a-i educa etc. 21 25 ^ Numarul lor este mult mai mare. Te rog sa te gandesti care dintre ele s-au r manifestat in familia ta primara si/sau in cea secundara. Daca doresti, intoarce-te la lectiile 21 si 25 ale cursului nostru. Uneori ne punem rntrebarea cu privire la normal si la patologic in cadrul propriului cuplu. Poti discuta cu partenerul, daca vrei, fireste. Te rog sa accepti urmatoarea reflectie: cuplurile, familiile, sotii care se adreseaza terapeutului au mai multe sanse de succes decat cei care nu fac acest lucru, in ciuda problemelor care le depasesc posibilitatile de rezolvare, ei nefiind constienti pe deplin de profunzimea problemelor respective.
Psihologie 1 1
Principalele criterii utile pentru a distinge familiile sanatoase de cele cu tulburari sunt: conflictul, dominarea, iubirea si transparent in comunicare.
Familiile sanatoase se remarca prin faptul ca percep mediul din jur ca pe ceva logic si posibil de controlat (Wild, Shapiro, Goldenberg). In familiile sanatoase are loc un vast schimb de informatii intre membrii sai (Framo). Acest schimb de informatii vizeaza probleme legate de mediul apropiat si viata de familie. Cercetatorii se concentreaza adesea pe desfasurarea procesului de comunicare intre parinti si copii, vorbind despre un echilibru intre stilul infantil si eel paternalist. Singer si Wynne se exprima foarte clar in acest sens: ...in familiile sdndtoase, pdrintii ascultd cu atentie ce anume spun copiii, schimbd cu ei idei, existd o comunicare reciprocd. Copiii invatd priceperi adecvate si apreciate in sfera culturald data, cum arfi investigarea realitdtii, intelegerea sinelui ca persoand, a propriilor posibilitdti si limite, a preocupdrilor si a capacitdtilor de a stabili legdturi interumane, interesdndu-se totodatd deplanificarea actiunilor de viitor si de realizarea lor in viata... Principalele criterii dupa care este apreciata sanatatea unei familii sunt individualitatea diferentiata, identitatea puternica a fiecarui membru de familie si comunicarea binevoitoare si echilibrata intre toti membrii acesteia. lata de ce scopurile primordiale ale terapiei si ale interventiei in familie vizeaza de cele mai multe ori: ameliorarea comunicarii; dezvoltarea autonomiei si a specificului individual in cadrul familiei; cresterea nivelului de intelegere empatica intre membrii familiei. Influcnta patologiei individuate a parintilor asupra tulburarilor copiilor Nu sunt de bun augur simbioza accentuata a copilului cu familia si lipsa unor granite bine delimitate ale propriului EU. Familiile ar trebui sa aiba un anumit sistem de valori, principii proprii de comportament, programe concrete de actiune si norme. Rolul de parinte, obiceiurile, modelele ne ingreuneaza viata atunci cand sunt contradictorii, neunitare, irationale, neclare si incurcate. Aceasta inseamna ca imaginea proprie si felul de a fi nu sunt clare si coerente. Mamele pacientilor cu afectiuni psihice se caracterizeaza adesea printr-un EU imatur, printr-o viata nefericita, prin lipsa de intimitate matura cu sotul care este, fizic sau psihic, absent din viata de familie. Rolul tatalui se reduce la exercitarea pedepselor. El vegheaza asupra disciplinei, manifestandu-si forta, nu afectiunea. In asemenea structuri familiale, mama isi concentreaza intreaga atentie asupra copilului, asteptand din partea lui o apropiere deosebita. In felul acesta, fara sa vrea, ii blocheaza dezvoltarea, maturizarea si delimitarea propriei identitati. Intarind legaturile simbiotice cu copilul, mama devine cauza tulburarilor din procesul de diferentiere a individualitatii copilului.
12 Psihologie
Capitol XIX
Ea poate mtreprinde aceasta prin atacuri directe sau indirecte asupra copilului, prin care ii perturba sentimentul sigurantei de sine si ii blocheaza procesul de structurare a autoaprecierii corecte. De asemenea, ea se poate implica excesiv, invatandu-si astfel copilul sa fie dependent si sa nu se descurce singur. O asemenea mamaisi introduce uneori copilul in aspecte in time ale vietii de familie, referitoare indeosebi la infidelitatea matrimoniala, pe care o interpreteaza ca pe o abandonare a familiei din partea tatalui, rapindu-i astfel copilului bucuria si subminandu-i increderea in oameni, in general. Patologizarea se poate manifesta printr-un control aspru, ostil si {rational, imbinat cu transmiterea fragmentara a informatiilor. Copilul, in acest caz, nu are permisiunea parintelui la un alt comportament in afara de eel bazat pe supunere, ceea ce-i distruge propria vointa si interesele personale. Reactia tipica si fireasca a copilului, intr-o asemenea situatie familiala, este de a i se fixa sentimentul valorii scazute, al autoaprecierii slabe si al lipsei de sens. Parintii patologici, sub aparenta iubirii, fac din copil un prizonier din punct de vedere psihic. Fac aceasta inconstient, fara a realiza ca propriile lor comportamente constituie cauza tulburarilor de dezvoltare ale copiilor. Comportamentul caracteristic familiilor normale este individualizat, plin de bunavointa si de sinceritate in comunicare. Profunzimea patologiei si evolutia acesteia depind si de factorii mediului extrafamilial, care ar trebui sa ii sustina calea spre propria identitate - scoala, colegii, prietenii, familia mai indepartata etc.
owe?
PROBAB/L.
Familia seprezintala terapeut cu scopulde a elimina simptomele, asteptand insa rareori o schimbare a intreguluisistem familial.
Psihologie
13
Lecfta 51_________________________
___^________Eu si partenerul meu de viata Este oare
suficienta eliminarea simptomelor?
Pentru un profan, simptomele reprezinta defapt boala, iar vindecarea constd in eliminarea simptomelor. Mediculse straduieste sd deosebeascd simptomele de boala in sine si preconizeazd cd eliminarea simptomelor nu inseamnd incd vindecarea bolii. Dar ceea ce rdmdne din boala dupdeliminarea simptomelor reprezinta doar capacitatea de a genera noi simptome. (S. Freud)
Sarcina terapeutului este, asadar, de a asocia simptomele si sistemul tntr-un intreg si de a arata familiei ca schimbarea unui element atrage dupa sine, inevitabil, schimbarea celuilalt. Accentul terapiei se muta de pe aspectul ,,cum sa eliminam simptomele" pe ceea ce se va intampla in familie, pe consecintele schimbarii. Aceasta cere familiei sa defmeasca riguros problema si perceperea rezolvarii ei. De ajutor va fi intelegerea sistemului de convingeri al familiei. Acest sistem apare pe baza premiselor, a asteptarilor, a convingerilor si a atitudinilor pe care le aduc in familie ambii soti si care provin din familiile lor de origine. Acest sistem este denumit in mod diferit de catre diferiti autori - de exemplu mit, concept, tema. Cunoasterea si intelegerea acestor convingeri permite sa abordam functionarea familiei intr-un context mai larg. ; Sistemul de convingeri al unor famili evita cautarea de noi solutii atunci cand se afla intr-o situatie de functionare mai putin optima. Se intampla astfel din cauza selectiei informatiilor care ajung intr-o familie care functioneaza la un nivel oarecum neconstientizat. Confruntarea cu formele prin intermediul carora familia incearca sa depaseasca problemele ne duce la concluzia ca, in realitate, aceste strategii consolideaza problemele carora ar fi trebuit sa le faca fata. Cu toate ca sunt ineficiente, ele sunt reluate mereu de la inceput. Se pare ca solutiile alternative nu sunt accesibile familiei ca sistem. Terapia inseamna furnizarea de noi informatii familiei si crearea de conditii pentru fixarea acestora. Aceste informatii sunt furnizate direct sau indirect. Insa, uneori, singurul mod care face posibila acceptarea lor este introducerea unui haos specific in sistemul rigid al convingerilor anterioare. Incercarile repetate si ineficiente de arezolva o problema, incercari care fac ca familia sa caute ajutor, restrang experienta de viata a acesteia. Care sunt simptomele tipice pentru soti? Simptomul caracteristic al tulburarilor in casnicie il constituie perturbarea comunicarii dintre soti. V. Satir distinge patru tipuri de simptome ale desfasurarii distructive a comunicarii intre soti: 1. comu nicarea subordonata, orientata spre pastrarea linistii si a echilibrului legarurilor ihtre parteneri, prin propunerea tranzactionala a concilierii pe credit, adica: Fac astapentru ca tu sdfaci altceva; 2. comunicarea restrictiva, care avanseaza mustrarile, reprosurile, respingerea si critica; 3. comunicarea r ationalizata, arida, monotematica, fara manifestare afectiva;
14 Psihologie
Eu si partenerul meu______________________________________________Capitol XIX
4.
comunicarea irelevanta, nelegata de ceea ce face sau ce spune partenerul, distragand atentia de la tema de baza in favoarea altei teme, in acest caz neimportanta pentru cauza discutata.
Te rog sa te gandesti la simptomele pe care le observi in relatiile tale cu partenerul. Discutati despre aceste aspecte.
Simptomele referitoare la dificultatile din relatiile partenerilor pot fi clasificate astfel: simptome identificate in relatarea pacientului: lipsa dorintei de a continua casnicia, sentimental scazut al valorii proprii, evitarea petrecerii timpului acasa, discutii frecvente neconstructive intre soti, insotite de agresivitate reciproca etc., de regula, afirmatiile pacientului fiind sustinute de intentia vadita sau ascunsa de a cauta raspunderea pentru starea de lucruri existenta in reaua-vointa si in atitudinea distructiva a partenerului, trecandu-se peste propria participare la toate acestea; simptome descrise in diagnosticarea terapeutului: comunicare ocolita, indreptata spre o serie de nevoi nesatisfacute, de exemplu cu caracter istoric, provenind din trecutul familiei, al mediului etc., manifestandu-se in urmatoarele variante: - comunicare unidirectionala, avand caracterul exclusiv al transmiterii sau exclusiv al receptarii semnalelor comunicationale ale partenerilor; - comunicare unidirectionala, similara celei descrise anterior, dar raportata la unul dintre soti. Pe baza experientei practice de indrumare a familiei si a sotilor, se poate afirma ca, in majoritatea casniciilor care traverseaza o criza caracterizata de conflicte accentuate, de senzatia de indepartare afectiva reciproca sau de dificultati in viata sexuala, exista tulburari ale comunicarii interpersonale. Aceasta se refera indeosebi la cuplurile in care dificultatile de intelegere reciproca s-au acumulat treptat si, dupa mai multi ani de convietuire, au devenit vizibile. Ce crezi? Care dintre aceste perspective este mai importanta: cea subiectiva sau cea obiectivizata? Putem oare si trebuie sa le aratam tulburarile de comunicare celor care au simtul subiectiv al fericirii in cadrul cuplului? Pe ce rezultate putem sconta in acest caz?
Cauzele problemelor in casnicie

Pentru a functiona optim, casnicia - sau alt sistem social - ar trebui sa aiba limitele specificului sau, delimitate clar. O casnicie care functioneaza optim reprezinta o structura de parteneriat care are granite clar constitute si rational protejate si un subsistem care este separat de subsistemele similare, de exemplu familia primara si subsistemul copiilor. Amestecurile externe pot fi reprezentate de amestecul parintilor unuia sau ai ambilor soti, de concentrarea excesiva asupra problemelor copiilor, ceea ce absoarbe intreaga munca a unuia dintre soti. Te rog sa observi ca aceleasi grupuri pot actiona, prin delimitarea granitelor cuplului, ca un minunat sistem de sprijin si de sustinere, favorabil maturizarii si dezvoltarii spiritului de independenta. Nu este vorba, asadar, de izolare, ci de separarea sanatoasa a sistemului, de delimitarea acestuia, dintr-un context mai larg.
Psihologie 1
Lec|ia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata
Exercitiul 2: Despre ,,intmsi" si despre ,,salvare" Te rog sa reflectezi la grupurile si la indivizii care fie constituie, fie au constituit candva, fie ti se pare ca vor constitui o primejdie (intrusi) sau o sustinere (salvare) pentru cuplul tau, in ceea ce priveste construirea si mentinerea independentei externe si a integritatii interne. Cine si in ce mod are grija ca familia ta sa ramana independenta si matura, pentru a se conduce dupa reguli proprii si a-si rezolva singura problemele sau a lua decizii? Cine si in ce mod se amesteca, ii limiteaza autonomia, tinzand spre dominarea, afilierea sau dependenta familiei tale? Ar fi minunat daca ti-ai putea confhmta parerea proprie cu aceea a partenerului. Te rog sa observi ca perceptiile acelorasi grupuri pot diferi mult intre ele. Se intampla ca actiunile unui grap social concret sau ale unui individ sa nu fie unitare in aceasta privinta: uneori acestea se schimba in timp, alteori nu sunt lizibile ca intentie. Va rog sa discutati despre aceste aspecte, sa formulati concluzii. tnvatati sa va aparati mai bine independenta si sa nu rupeti legaturile sanatoase. Dificultatile in comunicarea partenerilor pot fi influentate de realizarea de catre unui dintre soti exclusiv a nevoilor proprii, fara a tine seama de interesele partenerului. Un impediment serios pentru succesul in casnicie il constituie realizarea nevoilor nesatisfacute, aduse din familia de origine sau din mediul colegilor de aceeasi varsta etc. Acest impediment se refera, de asemenea, la nevoi nesatisfacute create prin modele bazate pe mituri, adica desprinse din convingeri culturale, religioase sau chiar din informatiile transmise prin intermediul mijloacelor de informare in masa. Astfel apar miturile familiei. Acestea influenteaza planurile de convietuire ale partenerilor: administrarea bugetului, ingrijirea copiilor, petrecerea timpului liber, relatiile sexuale si comunicarea intre parteneri. Plzak mentioneaza urmatoarele mituri: caracteral universal al intelegerii reciproce in casnicie; caracterul permanent al fericirii conjugale; miturile referitoare la vina si la pedeapsa - nevoia de a demonstra in orice situatie cine este vinovat; caracterul deschis al cuplului - a spune totul despre orice; ingrijirea egala a copiilor de catre ambii parinti. Herper scrie despre formele de convingere infantile referitoare la relatiile dintre soti si mentioneaza: mitul iubirii vesnice - Partenerul trebuie sd md iubeascd tot timpul, cu o fortd maxima de angajare afectivd, chiar si atunci cdnd manifestarea mea nu esteprea inteleaptdsi diferdde reprezentdrile lui;
16 Psihologie
Capitol XIX
mitul fortei magice a iubirii, conform caruia iubirea in sine invinge toate barierele, constituind apararea eficienta in fata raului - Dacdne iubim, nimic nu mat are importantdsi totulpoatefi depdsit; mitul posibilitatilor de manifestare deplina a emotiilor si a sentimentelor - Dezvdluirea sentimentelor lifacepe cei dinjur sensibili si binevoitori fata de mine, Sentimentele nefacfericiti, sunt maiputernice decdt mine, nu am influenta asupra lor si, ca atare, nu lepot controla niciodatd; mitul absolutului, conform caruia unele lucruri si fenomene sunt absolut si intotdeauna rele, catastrofale si respingatoare, altele sunt absolut si intotdeauna minunate, pozitive, iar altele, absolut normale; mitul razbunarii reciproce - Trebuiesd intorc cu aceeasifortd orice rdupe care ilsufdr din parteapartenerului; mitul sortii - Ce a fast sdse intdmple s-a intdmplat; ceea ce are sdfie vafl; asa a trebuit sd se intdmple, funded asta am meritat sau asta a meritat partenerul meu.
Miturile acestea sau altele de acest tip au adesea o influenta decisiva asupra atitudinii partenerilor. Ele necesita in acest caz o reevaluare si rationalizarea convingerilor. Pot fi uneori foarte complicate, datorita caracterului lor contradictoriu: de exemplu, sotul poate sa fie fatalist, iar sotia optimista etc.
ra/xa.. Exercitiul 3: Ce mituri apar in cdsnicia noastra? Ar fi interesanta compararea miturilor observate de tine in cadrul cuplului cu cele observate de partener. De asemenea, ar putea fi intrebati despre acest aspect observatori din afara si comparata parerea lor cu a voastra. Puteti reflecta, de asemenea, asupra genezei anumitor mituri in relatia dintre voi. Pot fi analizate, totodata, deosebirile de natura culturala, elementul tinip, dinamica miturilor in familie, functiile si consecintele lor. Daca ai diagnosticat mitul sau miturile, te rog sa te gandesti la modalitatile de eliminare a acestora din viata voastra. Reaminteste-ti materialul despre generalizarea stereotipurilor, despre folosirea unor cuvinte de tipul niciodatd, totdeauna, nimeni si despre anumite convingeri irationale. Nu te lasa stapanit de mit, a carai actiune este distrugatoare. Transforma-1 intr-un vis constructiv, pe care il realizati impreuna, in fiecare zi, putin cate putin, uneori cu truda, dar si cu speranta. Dar daca reprezentarile noastre sunt excesiv de idealiste? Ce putem face cand nu reusim sa le eliminam singuri?
Psihologie 17
(17 (1-2))
Exercitiul 4: Avocatul diavolului

lubirea este un dar pe care i-lfaci celuilalt; acesta trebuie sa fie asezat totdeauna pe primul loc.
Oare nu se gaseste nimeni care sa-si manifeste neincrederea fata de o asemenea reprezentare a perfectiunii? O asemenea intrebare pusa unui grup de prieteni apropiati poate aduce discutia mai aproape de realitate. Nu este vorba aici despre declansarea reactiilor ironice, a disputelor pe tema atitudinilor si a gusturilor personale, ci mai curand despre utilizarea unui numar mare de argumente rationale, atunci cand convingerile sunt irationale. In felul acesta, putem rediscuta o parte a miturilor, indeosebi a celor idealiste. Tehnica avocatului diavolului este folositoare cand persoana prezinta o convingere absolut sigura, formulata global, cu un mare grad de generalitate. Scopul nostru nu este de a-i schimba atitudinea, ci de a inlatura imaturitatea formularii, de a o face sa sesizeze unele nuante posibile si mai putin radicale. Oricum, cred ca este mai bine sa fii un idealist in mod excesiv, dar care gandeste pozitiv, decat un cinic rece si negativist, care vede raul pretutindeni! Se constata ca atitudinile noastre personale fata de rolurile in casnicie pot fi, de asemenea, un factor de patologizare a intregului sistem. Retineti, asadar, si aceasta problema. Clasificarea atitudinilor individuate fata de rolurile din casnicie, elaborata de Sager, se concentreaza pe delimitarea interactiunilor care conduc la situatii problematice, care sunt generatoare de conflicte: 1. partener care vede echilibrul si egalitatea rolurilor in casnicie pentru ambii soti, care asteapta drepturi si obligatii stabile; 2. partener romantic, care asteapta intelegere spirituala, dorind sa formeze o legatura afectiva puternica; pune mare accent pe simbolica sentimentala, simtindu-se dezamagit si mintit cand celalalt nu doreste sa joace fata de el acelasi rol din jocul lui imaginar si romantic; 3. partener parintesc, care se ingrijeste cu placere de celalalt, care il protejeaza, cand acesta vine in intampinarea asteptarilor sale; 4. partener copil, care aduce in casnicie spontaneitatea, exaltarea si bucuria, experienta de fiecare zi facand insa ca asupra acestor forme de comportament sa predomine adesea celalalt aspect al rolului de copil - neputinta si slabiciunea; 5. partener rational, care se abtine de la manifestarea afectelor, respecta drepturile si indatoririle reciproce din casnicie, este responsabil, prevazator, prudent si concret, se adapteaza destul de bine si te poti baza pe el, cat timp celalalt manifesta o atitudine asemanatoare fata de asteptarile lui rationale, el comite insa erori in decodificarea intentiilor partenerului; 6. partener colegial, dornic sa fie sociabil si vazandu-si astfel partenerul, nu aspira spre modelul iubirii romantice si accepta cu barbatie toate caznele vietii de familie;
18 Psihologie
Capitol XIX
7.
partener independent, care mentine in casnicie o distanta permanenta, ferindu-se de orice tulburare a intimitatii personale din partea partenerului si cerand sa i se respecte conditiile pe care i le pune.
In interactiunile reciproce ale partenerilor, aceste tipuri de atitudini pot fi omogene sau complementare, celelalte configuratii putand crea conflicte. De exemplu, pot crea relatii omogene partenerii independent! si rational!; o relatie complementary il poate uni pe partenerul parinte cu eel copil sau romantic, iar generator de conflicte este, de exemplu, cuplul format dintr-un partener independent si unul romantic.
Exercitiul 5: Care sunt atitudinile noastre si configuratiile lor?
Te rog sa pui diagnosticul propriei atitudini fata de rolul din casnicie. Fa acelasi lucru in ceea ce il priveste pe partenerul tau. Propune-i un exercitiu comun: asadar, diagnoza similara, independents, a rolului tau si al sau, in familie. Va rog sa stabiliti configuratia acestor roluri. S-ar putea sa nu reusiti sa va atribuiti nici una dintre posibilitatile prezentate anterior, dar nu este un motiv de ingrijorare! S-ar putea sa alcatuiti un tip mixt sau atitudinea ta este una mai complicate si mai creativa. Concentreaza-te mai curand asupra constientizarii relatiei dintre atitudinile voastre. Cum sunt ele: omogene, complementare sau conflictuale? Ce lucru important decurge din toate acestea pentru tine, pentru voi?
Abordari teoretice care explica mecanismul patologiei Previziunea realizata de la sine (P. Watzlawick)
Watzlawick afirma ca in cadrul cuplului format din soti sau parteneri apare uneori perturbarea perceptiei cauza-efect a fenomenelor. Intoarcerea la cauza este frecventa in relatiile interumane, relatii in care se manifests permanent fenomenul asa-numitei ,,punctari" a consecintelor fenomenelor. Sa ne imaginam o familie angajata intr-un conflict. Fiecare parte considera conflictul ca aparand din vina partenerului, iar propria manifestare o vede doar ca pe o reactie adecvata la comportamentul celeilalte parti. Femeia se plange ca sotul se indeparteaza din ce in ce mai mult de ea, ceea ce acesta din urma confirma, dar vede in tacerea sa ori in parasirea camerei o reactie la mustrarile si la criticile necontenite ale acesteia. Pentru ea, un asemenea rationament constituie tulburarea completa a realitatii: comportamentul lui constituie cauza criticii si a furiei sale. Sotii vorbesc adesea despre aceeasi realitate interumana, dar ii atribuie cauze complet diferite. In mod eronat, putem sa ne imaginam existenta unui anumit punct de plecare, care nu mai exista, acest fapt neavand insa nici o importanta. Comportamentul partenerilor se repeta de mai mult timp, iar acum nu mai are nici un rost cine anume a inceput.
Psihologie 19
Lectia 51
Eu si partenerul meu de viata
In abordarea contradictorie de acest tip, ambii parteneri creeaza doua realitati opuse si, ceea ce este chiar mai important, doua previziuni care se realizeaza de la sine. Cele doua moduri de comportament, vazute subiectiv ca reactie la manifestarea celeilalte parti, genereaza manifestarea partenerului si o justifica pe cea proprie. Putem adauga ca, in relatiile interumane, pot fi valorificate asemenea previziuni in mod intentional. Realitatea creata devine ,,adevarata" numai atunci cand credem profund in ea. Acolo unde elementul convingerii lipseste, nu va exista nici un efect. Daca vom intelege mai bine previziunile realizate de la sine, atunci va creste capacitatea noastra de a le depasi. Profetia despre care stim ca este doar profetie nu se poate realiza de la sine. Modelul lui Bowen cu privire la ,,triunghiul" din relatiile de familie, ca proces al proiectiei asupra familiei Cand apar dificultatile, cuplul are posibilitati limitate de a reactiona. Partenerii pot fie sa rezolve problemele intre ei, sa le confrunte si sa incerce sa le depaseasca, fie sunt obligati, daca tensiunea emotionala devine insuportabila, sa nu mai fie un cuplu. Implicarea in interactiune a unei a treia persoane face posibila diversificarea solutiilor, dincolo de cele doua extreme, amintite anterior. Grupul de trei persoane - adesea, parintii si un copil - face posibila o serie de variate configuratii. Doi membri ai grupului se pot coaliza totdeauna, vizibil sau nu, impotriva celui de-al treilea. Este posibila alianta unuia dintre parinti cu copilul, pentru a elimina autoritatea si puterea celuilalt parinte. De asemenea, un conflict esential intre parinti poate degenera intr-o cearta permanenta intre mama si copil. Intr-o alta configuratie triunghiulara, sotii se pot alia tn jurul problemei pe care o au cu copilul lor ,,rebel". Cei doi soti se vad pe ei insisi intr-o relatie prietenoasa si armonioasa - ei nu au alte probleme in afara de cele pe care le creeaza copilul care nu se lasa oriental. Incearca, te rog, sa analizezi acest aspect pe baza catorva exemple. Exemple (A): > Tatal si mama impotriva copilului - mama isi indeamna copilul sa faca ceva, copilul nu vrea sa o asculte, iar mama il ameninta ca o sa-i spuna tatei sau mama il doj eneste pe tata, iar copilul iritat se infurie si este trimis laculcare. ^* Mama si copilul impotriva tatalui - mama ii spune tatalui, dupa ce acesta vine acasa, cat de neascultator a fost copilul. Tatal il trimite in camera sa, fara a-i permite sa mai ia cina. Mama ii duce pe ascuns ceva de mancare. > Tatal si copilul impotriva mamei - tatal incearca sa imblanzeasca pedeapsa si-i propune un joe interzis de mama. Defapt, configuratia triunghiulara cu un copil permite ca, pentru un timp, sotii sd-si domine incertitudinea siteama. Insa, in final, copilul care creste va incerca sa iasa din configuratia unor secvente repetabile.
20 Psihologie
Eu si partenerul meu______ _____________________________________Capitol XIX
Celelalte parti implicate in joe, al caror propriu conflict este rezolvat si descarcat prin intermediul copilului, sunt cuprinse de panica si adesea reactioneaza in asa fel meat incearca sa blocheze eforturile copilului lor de a deveni independent. Acest lucru nu se intampla insa constient, ci este vorba despre reactii automate. In cazul in care copilul ar reusi sa iasa din configuratie, incordarile si necazurile cuplului ar reveni la forme mult mai intense. Conflictul pe care triunghiul 1-a acoperit ar trebui acum dezvaluit si rezolvat, altfel sistemul ar putea fi distrus. Problemele profunde ale copilului ii alatura pe parinti in grija fata de el sau in lupta cu el, m masura in care acesta intra in conflict cu normele sociale. Problema conjugala este astfel invizibila, ascunsa. O asemenea configuratie in casnicie necesita interventie profesionala din exterior. Abordarea lui Laing
Arta de a-i intelegepe ceilalti, care initial arputeapdrea o introducere intr-o noud practica lingvisticd, se dovedeste o deschidere nemijlocitd, dincolo de cuvant, spre ceilalti. A ajunge la lumea cuiva, a intelege existenta in lume a cuiva nu inseamnd ate exprima in vreo limbd concreta, ci, mai cur and, a gdsi legatura dintre experienta ta proprie si experienta altcuiva. Tdcerea, netulburatd de cuvinte, insoteste incercarea de a-i intelegepe altii... (Laing)
Laing se refera aici la limbajul experientei, care - ca si experienta insasi - este unic, in sensul ca este destinat exprimarii unei singure experience - un singur adevar ,,in doi", o relatare a unei intalniri.
Intermedierea altei persoane reprezintd, probabil, cea mai bund forma, fie pentru a inviora lumea cuiva, fie, printr-o singurdprivire, un gestsau un cuvant, pentru a transforma in cenusd realitatea in care omul este ancorat. (E. Goffinann)
Exemplu (B): lata, Mihai si Elena raman impreuna in cadrul cuplului. Comportarea lui Mihai fata de Elena este receptata de ea intr-un mod propriu doar ei. Modul in care Elena il recepteaza pe Mihai determina in mare masura manifestarea ei fata de el. Pe de alta parte, manifestarea ei fata de el influenteaza, fara a determina pana la capat, felul in care el o recepteaza. Modul ei de a-1 recepta influenteaza manifestarea lui fata de ea, care, la randul ei... si asa mai departe. Actiunea unei persoane date poate fie sa-i deschida posibilitatea de a-si fmbogati experienta, fie sa-i inchida aceasta posibilitate. Actiunea unei persoane date are in primul rand ca scop confirmarea, consolidarea, sustinerea curajului, amplificarea propriei valori. De asemenea, este posibil sa ii rapeasca omului aceasta valoare, sa-1 slabeasca, sa-1 descurajeze, sa-1 submineze si sa-1 raneasca. Aceasta actiune poate fi, asadar, creativa sau distructiva. fn multe cazuri, intalnim tocmai actiunea distructiva. Diferite strategii de aparare - de exemplu mecanismele defensive - actioneaza si la scara interpersonala.
Psihologie 21
Daca Mihai a reusit, in sfarsit, sa uite ceva, nu are prea mare importanta, de vreme ce Elena ii reaminteste mereu acest lucru. Mihai trebuie sa o influenteze in asa fel meat ea sa inceteze sa mai faca acest lucru. Cel mai sigur este nu sa o determine sa nu mai vorbeasca despre acest subiect, ci sa o faca sa uite de el. Mihai poate actiona asupra Elenei in mai multe moduri. Ii poate crea Elenei sentimental de vinovatie, prin revenirea perpetua la acest subiect. De asemenea, poate anula importanta experientei ei. El poate face asta intr-un mod mai mult sau mai putin radical. Se poate limita, deci, la a arata ca este un lucru banal sau neimportant, desi pentru Elena este esential si foarte important. Mergand mai departe, poate transfera experienta ei din sfera memoriei in aceea a imaginatiei: Sunt door ndscociri de-ale tale. Mergand si mai departe, Mihai poate submina continutul mesajului insusi: Nu s-a mtdmplat niciodatd un lucru ca dsta. In sfarsit, poate submina nu doar importanta si continutul, ci chiar capacitatea in sine a Elenei de a memora, creandu-i acesteia sentimentul de vina ca a retinut, in general, asa ceva. Asemenea cazuri nu sunt izolate. Oamenii se comporta mereu astfel. Dar, pentru ca anularea interpersonala sa reuseasca, trebuie sa existe o anumita doza de mistificare. De exemplu, poti nega fata de cineva ca faci un lucru pe care intr-adevar il faci sau, mai departe, poti respinge receptarea cuiva, folosind expresiile: Cum ai putut gdndi una ca asta! sau Cred cd ai innebunit! si multe altele.
Ai observat sau ai trait asa ceva? Care sunt reflectiile tale pe aceasta tema? Discuta despre aceste posibilitati cu partenerul tau. Ai observat, cu siguranta, multe inconsecvente in aceste abordari - limbajul diferit, intelegerea contradictorie a mecanismelor. Totusi, asimilarea teoriei nu constituie o pierdere de timp, in masura in care iti starneste refiectia. Casnicia reprezinta o structura interpersonala specified, un cuplu a cdrui functionare armonioasd depinde depersoanele care-l alcdtuiesc. (Stanik) Daca exista in voi dorinta de ameliorare sau de dezvoltare, actionati! 22 Psihologie
LECTIA 52
Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?
Cand ne decidem sa convietuim cu cineva, se intampla ca toate cunostintele noastre, constiinta noastra, chiar daca sunt foarte profimde, sa nu fie suficiente. Ne lipseste energia, apar sentimente imprevizibile, ceva ne blocheaza. Apare nevoia de a apela la experienta nemijlocita, la sentimente autentice, care vor constitui baza implementarii schimbarilor, a corectarii unor aspecte imperfecte si a imbogatirii unei legaturi, chiar daca aceasta este o legatura sanatoasa si satisfacatoare. Exista persoane care, prin ordonarea cunostintelor, prin valorificarea noilor informatii, prin extinderea orizontului intelectual, pot mtelege ceva ce pana atunci le era inaccesibil sau neclar. Alte persoane inteleg totul: cauzele fenomenelor, mecanismele si consecintele lor, reusesc sa puna un diagnostic exact si sa prefigureze evolutia lucrurilor, chiar si pe a celor care le privesc direct. Insa nu rareori cunostintele lor profimde sunt ,,moarte", neconducand la comportamente si la decizii adecvate. Avem de-a face, in aceste f 8 i (33-34n cazuri, cu oameni care au tendinta de intelectualizare. Lor le-ar prinde bine sa traiasca ceva la nivel emotional. Anumitor persoane nu le lipsesc nici cunostintele, nici experienta, ci ceva absolut elementar, primar: energia care se bazeaza pe sentimental securitatii si pe dragostea neconditionata si care conduce direct la sentimentul propriei valori, generator de comportamente asertive, de comunicare eficienta, de bunavointa.
Din urmatoarele trei premise diferite decurg trei strategii diferite de optimizare a relatiei cu partenerul de viata: aprofundarea cunostintelor despre natura si despre mecanismele care exista in cadrul cuplului si in familie; trairea emotiilor si comunicarea lor, prin participarea nemijlocita la diferite evenimente, ceea ce duce la reflectie si la decizie; activitatea terapeutica, al carei scop este de satisfacere a nevoilor de baza si construirea imaginii pozitive a propriului eu - terapia individual^ a membrilor cuplului, insotita de sustinerea partenerului.
Dar daca esti singur, te-a parasit partenenil, poate a decedat sau poate nu ai trait niciodata alaturi de cineva mai mult timp, mai ,,profund"? Nu pierzi nimic. Iti propun sa lucrezi pe baza amintirilor, a reprezentarilor despre viitor sau chiar pe baza analizei relatiei tale cu familia primara sau a altui cuplu de care te simti legat si care te intereseaza indeaproape. Alege o modalitate potrivita pentru tine si valorifica propunerile care urmeaza.
Psihologie 23
Lectia 52________________________
Aceste exercitii pot fi valorificate deopotriva de catre persoanele vaduve, divortate si parasite sau de catre cei care s-au decis sa traiasca singuri sau sa caute un partener. Te rog sa te gandesti cum ai putea folosi ceea ce citesti, atat pentru tine, cat si pentru binele celor apropiati. In loc sa dai sfaturi, sa iei asupra ta raspunderea pentru deciziile care ii privesc pe ceilalti, sa-i apreciezi pe parteneri pe baza unor informatii unilateral, poti propune unui asemenea cuplu cateva dintre exercitiile urmatoare, fireste, cu acordul lor. In felul acesta te vei comporta ca un profesionist: ii ajuti sa se ajute singuri. Am incredere ca vei proceda corect si ca nu vei renunta in graba la exercitii, considerand ca ele nu iti aduc nimic nou. Fireste, eel mai mult pot beneficia de ele cuplurile care parcurg aceste propuneri impreuna, invitandu-i uneori pe prieteni sa colaboreze cu ei. Exercitiul 1: Cum ne-am cunoscut? Te invit la un experiment. Invita o a treia persoana la un experiment comun. Roag-o sa te asculte pe tine si pe partenerul tau, in timp ce raspundeti la intrebarea Cum v-ati cunoscut? Fiecare dintre voi isi va indrepta atentia atat asupra elementelor subiective -sentimente, senzatii, reprezentari, intuitii -, cat si asupra celor obiective -moment, loc, imprejurari. Acest joe nu duce la ,,surprinderea" incoerentelor din relatarea voastra. Este mai curand un prilej de a reinvia aspecte adesea uitate, cu toate ca sunt importante. Se intampla ca unul dintre parteneri, pe baza amintirilor si a reprezentarilor, sa-si construiasca un mit propriu. Se intampla ca uitarea unor lucruri importante pentru unul dintre parteneri sa fie dureroasa si interpretata ca simptom al aversiunii sau chiar ca desconsiderare. Incercati sa va ganditi la aceste lucruri cu sentimente autentice. Fiti toleranti fata de celalalt! Acest experiment va ofera ocazia de a trai emotii autentice, reimprospatand geneza legaturii voastre. Exercitiul 2: Cestiu despre rddddnile lui(ale ei)? Descopera cat mai multe detalii. Este vorba aici despre identificarea unui mesaj important din perioada copilariei: interdictii, imperative si atribute pe care le-a primit ca ,,zestre" in viata partenerul tau. Esti constient de ele? Cum se numeau bunicii partenerului tau? Unde s-au nascut acestia? Cum a fost copilaria partenerului - cine si cum se ingrijea de el cand era mic? Cum a evoluat din punct de vedere emotional, motrice, social? Stii, de exemplu, de ce boli a suferit in copilarie? Ce mijloace - pedepse si recompense - au fost folosite in educatia lui? Care era jocul sau preferat? Ce jucarie ii placea cu predilectie? De ce anume ii era teama? Cum erau relatiile cu ceilalti frati sau surori? s.a.m.d.
24 Psihologie
Capitol XIX
Numai cunoscand binepe cineva, ilputem iubi cu adevarat.
Cunoasterea unei persoane nu inseamna colectionarea de informatii despre aceasta, ci intelegerea deplina, ordonarea si cautarea semniflcatiilor. De aceea, nu totdeauna eel care nu stie ceva este vinovat, ci se poate intampla sa aiba alaturi un partener inchis, inaccesibil.
ExercitiuU: Confmntarea
Si in acest caz ar fi utila prezenta unei persoane cunoscute, a unui prieten, care va va pune intrebari.
Intrebarile ar trebui sa se refere atat la cunostintele voastre, cat si la gusturi, la atitudini, la convingeri, dar nu din perioada copilariei, cand se structureaza personalitatea noastra, ci din perioada in care traiti alaturi. Nu il poate intreba pe partenerul tau, asadar, in ce an a avut loc examenul tau de bacalaureat, ce tema a avut lucrarea ta de diploma, daca el (ea) nu te cunostea pe atunci. Se poate interesa despre fapte si intaniplari al caror martor direct sau indirect ati fost cu adevarat. Poate intreba, de asemenea, ce culoare, ce desert, ce anotimp si ce tinuta vestimentara etc. prefera fiecare din voi. Ar trebui sa fie multe intrebari importante pentru voi, daca sunt formulate fara echivoc. Incercati sa raspundeti in scris, notand raspunsurile intr-un tabel de tipul:
EU TU
Nu are sens sa va concentrati asupra corectitudinii raspunsurilor, ci mai degraba explicati cauzele raspunsurilor inexacte, discutand despre acestea. S-ar putea ca partenerul tau sa nu fi reusit sa tina pasul cu dezvoltarea ta personals. S-ar putea, de asemenea, sa va ascundeti unul in fata celuilalt, dupa cum se poate intampla ca cele doua aspecte - constiinta de sine si cunoasterea de sine - sa fie slab structurate. Oricare dintre aceste explicatii duce la un alt tip de interventie. Poate ca exercitiul va va satisface pe deplin, fund un prilej de a constata cu bucurie ca va cunoasteti foarte bine. Esti sigur ca acest lucru este un aspect pozitiv?
Exercitiul 4: ,,Diamantele" noastre
Probabil ar trebui sa va reimprospatati amintirile, sa va uitati la fotografii, la casete video, sa va intoarceti spre suvenirurile de familie. Gandeste-te la ce anume este sau a fost in relatia voastra eel mai valoros, eel mai de pret aspect, ceea ce ai desemna cu ajutorul cuvantului ,,diamant". Gandeste-te la fapte, la intamplari, la momente care, dupa tine, pot fi percepute astfel de amandoi.
Psihologie
25
Lectia 52
Te rog sa observi cate sunt si ce natura au. Gandeste-te la momentele legate de venirea pe lume a copiilor vostri, de domiciliile voastre, de succesele personale, care s-au rasfrant asupra rntregii familii, dar si la momentele efemere si fhimoase, mai putin durabile, nu mtotdeauna pastrate profund in memorie, referitoare la sprijin, la mangaiere, la clipele traversate impreuna, la truda zilnica, la temerile si la pasiunile partenerului. Analizati rezultatele la care ati ajuns. Discutati despre ce anume acceptati din viziunea partenerului, despre ce este apreciat ca fund foarte valoros.
Cea mai importantd concluzie consta aid in constientizarea faptului ca asemenea ,,diamante" exista, in general, ca acestea mtaresc cuplul ca un liantputernic, ca. alcdtuiesc o legatura la care este greu sa renuntati si dupa care tanjiti, in cazul in care opierdeti.
Exercitiul 5: Egogramele noastre
(16(30-31))
Intoarce-te la exercitiul specific analizei tranzactionale. Construiti-va propriile voastre egograme. Puteti pregati, de asemenea, viziunea proprie a egogramelor partenerilor vostri. Priviti produsele voastre. Daca este posibil, pregatiti cate doua variante care sa prezinte ambele personaje - versiunea ta si pe cea a partenerului. Inainte de a face acest exercitiu, improspatati-va cunostintele pe aceasta tema. II puteti invita la exercitiu pe partenerul de discutie sau pe altcineva cu care va imprieteniti. Acest lucru poate fi util la crearea imaginilor egogramelor voastre, iar ceea ce veti analiza in final va fi constiruit din cele trei versiuni: a ta, a partenerului si a observatorului. Ce semnificatie au pentru cuplul vostru dimensiunile puternice si cele slabe ale EU-lui in diferite egograme?
EU
TU
4
26
ev ,
v
Psihologie
Capitol XIX
Exercitiul 6: Tranzactnle noastre elementare

Va rog sa desenati doi omuleti, care vor reprezenta structurile personalitatii voastre in limbajul specific analizei tranzactionale. Delimitati cele mai frecvente tipuri de tranzactii: simple, interferate, ascunse. (16 (32-35)) Defmiti nu numai tipul lor, ci si rolul transmitatorului si al receptorului din schema. Luati in consideratie ceea ce este frecvent, tipic, repetabil sau dificil de corectat, in ciuda constientizarii acestui fapt. Din ce ipostaze ale EU-lui transmiti mesajele tale? Cum face aceasta partenerul tau? Cum ii raspunzi? Cum iti ofera raspunsul tovarasul tau de viata? Aminteste-ti notiunile teoretice despre normal si patologic in comunicare si foloseste-le in cuplul vostru. Ce rezulta din toate acestea? Doriti sa schimbati ceva? Ce anume? In general, sunteti de acord in aceasta privinta? Cine si cum va poate ajuta?
Exercitiul 7: Jocuripe care le desfasuram in cadrul cuplului (16 (35-43)]

Te rog sa recitesti lectia despre jocurile interpersonale in comunicare. Raporteaza legatura ta cu partenerul de viata la acele cunostinte. Gandeste-te la jocuri care constituie ,,practica" voastra frecventa, pe termen lung, la jocuri care se manifesta sporadic si la jocuri care va sunt straine. Investigheaza aceeasi problema la o persoana din afara cuplului, in masura in care este posibil. De asemenea, poti confhmta observatiile tale cu parerea partenerului pe aceasta tema. Nu uitati: constiinta existentei jocului este conditia de baza pentru inlaturarea lui, fara interventia specialistului. Jocul nu aduce nimic nou, ci face ca bilantul afectiv-energetic saramana fara schimbari. Jocul ,,apara" cumva stabilitatea, indiferent daca este avantajos pentru voi sau nu. Jocurile inseamna o rasucire in cere. Merita sa ne pierdem timpul cu ele? Cred ca sunteti in stare de mai mult!
Psihologie
27
F"
Lectia 52
Ceputem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?
Exercitiul 8: Condica noastra defamilie Nu este vorba aici despre interdictiile voastre individuale, despre imperative si atribute provenite din copilarie, nici despre o ,,reteta de viata", despre o cronica sau despre un scenariu personal. Trebuie sa descoperi ceea ce ati construit impreuna pentru relatia voastra. Discutati despre fanteziile voastre referitoare la cat timp veti fi impreuna, la cum va arata bilantul vostru afectiv, la succesele si esecurile voastre. Acestui scop ii pot servi povestioare intitulate, de exemplu: A fast odata o familie, o casnicie, un cuplu... Spuneo asemeneapoveste singur, apoiinvita-1 si pe partenerul tau sa povesteasca. In ce masura fanteziile voastre se aseamana ori se deosebesc? Sunt optimiste sau nu? Care este viziunea voastra asupra incheierii cuplului? Naturala, dramatics, fortata, unilaterala? O asemenea structure se construieste si se intareste pe parcursul convietuirii in cadrul cuplului, dar poate fi confuza si greu de delimitat in relatii de scurta durata. In cupluri care exista de mult timp este clar conturata, desi nu totdeauna omogena.
(21 (13-16))
Care este povestea relatiilor voastre? Dar povestea depanata in comun? Ce decurge din ea pentru voi? Tindeti spre realizarea ei? Doriti sa va eliberati de anumite viziuni dramatice? Exercitiul 9: Cum neputem baza unulpe celalalt, cand avem probleme personate? Ce fad pentru mine candmasimtfoarte rdu? Gandeste-te la esecurile personale, la dezamagiri, rusine, umilire, la epuizarea si insuficienta energiei. Concentreaza-te asupra aspectelor referitoare doar la tine, nelegate de relatia voastra, dar care au aparut in viata ta pe parcursul acestei relatii. Cum procedezi? Oare esti atent la nevoile mele in aceste situatii? Cum ma revansez eu in situatii similare? Esti in general sensibil si empatic in momentele mele de slabiciune, de esec si de indispozitie? Doresti, poti, iti place sa fii alaturi de mine in asemenea momente? Sau poate fugi de ele si creezi o viziune de tipul Dar nu s-a intdmplat mare lucru, fara a dori nici macar o clipa sa accepti mesajul meu despre problema personala? In ce masura suntem unul alaturi de celalalt in clipe grele, in timpul unor dificultati personale? Evitam aceste probleme? Avem tendinta de a ne vaicari impreuna sau poate chiar de a ne juca de-a Mie mi-e mai greu decdt Iti este tie? Un asemenea schimb - in masura in care exista - este unilateral sau reciproc? Esti alaturi de el (de ea)? Ea (el) este alaturi de tine la rdu? Ce importanta are aceasta pentru voi?
28
Psihologie
Capitol XIX
Exercitiul 10: Ce anume ne-au invatat problemele noastre comune? Acest exercitiu poate fi folosit doar atunci cand relatia voastra a fost supusa, in general, unor mcercari de viata dramatice. Este nevoie, in acest sens, de o anumita experienta. Nu-i asa? Aceasta nu depinde de vointa sau de firea noastra, ci se leaga mai curand de intamplari critice, pe care soarta ni le rezerva. In ce masura ati avut parte de asemenea intamplari triste, stresante si negative decese, pierderi, esecuri, cataclisme, schimbari fortate, cum ar fi schimbarea domiciliului, boli, insuccesele celor dragi etc.? Puteti incerca sa aflati impreuna, de exemplu, ce anume ati invatat din toate acestea, din confruntarea comuna cu stresul, ce anume veti evita, pe ce va veti baza? Reusiti sa valorificati toate aceste experience triste? In ce masura au intarit sau au deteriorat legatura dintre voi? Daca doresti, intoarce-te la temele abordate in lectiile 7 si 9. Exercitiul 11: Cum itireceptezipartenerul cu ajutorul celor cinci simturi? Daca doresti, reia materialul referitor la vizualizare. Te rog sa te asezi comod si sa-ti asiguri confortul deplin - inchide telefonul, cauta sa te simti sigur, sa fii singur. Relaxeaza-te prin metodele pe care deja le cunosti. Reprezinta-ti imaginea parteneralui, o imagine plurisenzoriala. Incearca sa reconstitui senzatiile vizuale, auditive, tactile, olfactive si gustative care te insotesc in receptarea partenerului. Incearca sa le clasifici mai intai in placute si neplacute. Cauta, de asemenea, specificul lor, irepetabilitatea lor. Reusesti sa-ti reprezinti, de exemplu, vocea, mirosul, gustul, culoarea ochilor, atingerea pielii? Te rog sa observi ca nu le putem influenta, ca adesea acestea actioneaza inconstient. Ai suficient curaj sa intrebi ce senzatii ii starnesti partenerului? A pune o asemenea intrebare inseamna sa ai disponibilitatea de a accepta si un raspuns negativ, neplacut, nevinovat si neintentionat. Este o dovada de mare maturitate. Te indemn sa-ti asumi un asemenea rise. Erati constienti de aceste aspecte? Cum veti folosi noile informatii? Exercitiul 12: Oare este bine sastiu ce veiface tupeste o clipa? Te rog sa incerci sa iti observi cu atentie partenerul timp de o zi. Alege la intamplare cateva intervale, cum ar fi: ora 7:30-8:45, 9:50 etc. si, in acest timp, intreaba-te: Ce-o sdfacdpeste o clipdpartenerul meu? Ce anume va spune? Ce gest vaface? Ce decizie va lua? etc. Cerceteaza corectitudinea predictiilor tale, dar in mod onest. Poti ruga o persoana apropiata sa lucreze impreuna cu tine. Verifies ce s-a adeverit din prognozele tale.
Psihologie 29
(14) )
(3 (9-10) ) ( 21(18))
(28 (24-25))
Lectia 52
Daca doresti, propune aceeasi activitate partenerului tau, fara a stabili, fireste, intervalele in care sa fii observat. Cu toate acestea, incearca sa faci acest lucru. Nu te minti, bazandu-te pe ceea ce iti reprezinti, ci verifica in mod real. Nu folosi nici in comunicare, nici in gand categoriile totdeauna sau niciodata. Creeaza-ti tie si partenerului posibilitatea de a fi creativi si spontani in propriii vostri ochi. Nu te astepta sa nu intervina nici o schimbare, chiar daca aceasta este baza sentimentului tau de securitate. II limitezi in felul acesta pe eel de langa tine. Ritualurile sunt frumoase si valoroase doar ca modalitate de transmitere a traditiei. Reluati impreuna problema daca si in ce masura este bine sa stii sa prevezi manifestarea partenerului tau. Incercati sa dati si alte exemple. Ce concluzii s-au dovedit importante pentru relatia voastra?
Sotia si... caw /d6a.ta IKQ.
Exercitiul 13: Un concediu neobisnuit Ar fi minunat in acest exercitiu sa treci peste granita gandurilor si a reprezentarilor obisnuite. Iti propun un experiment in care sa incercati sa faceti ceva ce nu ati facut niciodata. Gandeste-te, asadar, la un proiect de concediu, dar fara restrictii. Nu are decat sa apara o viziune fara nici o incorsetare! Poti sa te gandesti, de asemenea, la ce anume nu ati facut in situatiile cotidiene si nu cere nici un fel de investitie speciala, nici eforturi speciale. Probabil ca nici nu v-a trecut prin minte asa ceva! De ce nu ati incercat niciodata sa faceti asa ceva? Intreaba-1 si pe partenerul tau ce crede. Este interesant daca viziunile voastre vor fi comune sau diferite? Ce sentimente iti vor starni? Dar partenerului? Ce anume face dificila sau imposibila realizarea acestor proiecte? Poate ca va decideti la punerea in practica a ideii imaginate! Incercati!
30
Psihologie
Capitol XIX
Exercitiul 14: Incd te-as mai ierta... Verifica-ti, te rog, limitele tolerantei. Te rog sa desenezi pe o foaie de hartie o serie de cercuri concentrice. Umple mai intai spatiile care se formeaza intre cercurile cu cea mai lunga raza, pe cele care sunt in afara. Acestea vor fi neplacerile si neglijentele manifestate de catre partener pe care le poti ierta usor. Pe masura ce inaintezi spre centrul cercurilor, completeaza cu aspecte care pot fi din ce in ce mai greu iertate.
Straduieste-te sa-ti valorifici imaginatia si sa nu te limitezi doar la ceea ce consideri posibil. Gandeste-te si la ceea ce nu iarta ceilalti oameni. lertarea este expresia iubirii mature, este un mecanism care duce la libertate interpersonald. Este ceea ce permite pastrarea demnitatii. Dar cat de greu ne este sa iertam, in realitate, indeosebi pe cei apropiati, pe care ne bazam! Te rog sa fti sincer. Incearca sa constientizezi ce anume inca nu ai putea sa ierti. Daca doresti si reusesti, invita-ti partenerul sa faca acelasi lucru si discutati impreuna rezultatele. Exista in ele ceva surprinzator? Aceasta constiinta va schimba ceva in modul vostru de a actiona? ( 21 (19) ) In acest scop, poti revedea materialele despre iertare. Exercitiul 15: ,,Lumile" noastre neimpartite Ai raspuns vreodata la intrebarea in cate dimensiuni de viata existente nu-ti impartasesti experienta si impresiile cu partenerul? Te rog sa incerci sa numeri si sa numesti aceste dimensiuni. Fa lucrul acesta referitor la tine si la partener. Este vorba despre: activitatea profesionala, creatie, hobby-uri, cunostinte, activitate sociala, religioasa, actiunipentru dezvoltarea personala, grija fata de familie, educarea copiilor, treburi casnice etc. Gate asemenea dimensiuni exista? Ce zona din activitatea ta ramane dincolo de constiinta partenerului? Poti pregati un test cu intrebari despre numele sefului, date cu privire la prieteni, moduli de petrecere a timpului liber, principii ale jocului preferat, carti citite in ultima vreme si afectiuni somatice prezente.
Psihologie 31
Lectia 52
Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu parteneml?
Gate ,,lumi" neimpartite exista in viata voastra? Acesta se intampla ca urmare a unei optiuni constiente sau va scapa de sub control? Este o situatie reciproca sau una dintre parti participa mai mult, este mai deschisa, in timp ce cealalta se inchide in sine, fuge si se ascunde? Aceste fenomene sunt acceptate de voi sau impuse? Ce importanta au toate acestea pentru noi? Gate si ce dimensiuni crezi ca ar trebui sa ramana in cadrul cuplului inaccesibile partenerului? Nu crezi ca este nevoie sa se ajunga la un contract clar in aceasta privinta?
Exercitiul 16: Am fast..., suntem..., vomfl...?
(11(3,6,8))
Foloseste exercitiile dintr-un caiet anterior. Verifica identitatea voastra comuna, dezvoltata in timp, raportata la autoobservare, la obligatii, la asteptari si la teluri proprii... Puteti incepe cu descrierea unui alt cuplu pe care il cunoasteti. Ce anume face sa putem sa-1 distingem de alte cupluri? Ce anume s-a schimbat in timp si ce a ramas stabil, neschimbat? Puteti formula metafore sau folosi descrierea cu ajutorul diferentiatorilor semantici. Reflectiile referitoare la relatia dintre voi ar putea fi trecute, de exemplu, intr-un label:
Categoria Diferentiatori semantici Metafore Adjective Activitati Scopuri principale etc. Am fost... Suntem... Vom fi...
Tabelul poate fi completat independent sau impreuna. Scopul acestor operatii este de a cauta sentimentul de stabilitate, in ciuda schimbarilor referitoare la esenta si la natura cuplului. Ce anume face sa fiti irepetabili, diferiti de toti ceilalti? (11(3-10)) Daca doresti, reciteste mai intai materialul despre identitate din lectia 11. Exercitiul 17: Ce-iinvatampecopiiinostri? Ce mesaje despre cuplu transmitem generatiei urmatoare? Ganditi-va la ce anume ati dori sa-i invatati pe copiii vostri si pe cei care v-au fost incredintati despre construirea relatiei dintre barbati si femei. Incercati sa descoperiti ce anume ii invatati in realitate. - Sunteti coerenti in mesaj ele verbale si in comportament? - Aveti timp unul pentru celalalt? - Va bucurati de apropierea dintre voi? - Va sprijiniti unul pe altul la nevoie? - Va stimulati reciproc in ceea ce priveste dezvoltarea personala?
32 Psihologie
Capitol XIX
Spunem foarte des ca familia si casnicia reprezinta valorile de baza ale imei societati si ar fi bine sa realizam ca un mesaj verbal ,,gol" nu ,,va rezista" oboselii pe care o observam, plictiselii, incordarii, dezgustului, invinovatirii reciproce, adesea minciunii si ipocriziei. (25 (25-26))
Va rog sa nu uitati ca mesajul Tu sdnufaci ceea cefacem not, ci door ceea ce iti spunem! adresat copilului nu duce la nimic bun.
Doar bucuria autentica, sprijinul, posibilitatea de a te baza pe celalalt, atasamentul, acceptarea, observarea iubirii in actiune permit sa transmitem o imagine unitara, care poate deveni un standard pentru copil. Cum sunt pentru voi aceste lucruri? Ce puteti ameliora? Exercitiul \8:Informatiilereversibile-verbale, nonverbale, optime Vorbeste despre sentimentele proprii, despre emotiile pozitive si despre cele negative. Nu le aprecia, ci indreapta-ti aceste enunturi spre aspectele dependente de vointa, care pot suferi schimbari. Asuma-ti raspunderea enuntului. Ceea ce iti propun aici, dupa cum ai sesizat, ia forma unor informatii verbale optime. Vorbeste si arata-ti sentimentele, atat pe cele bune, cat si pe cele rele. Manifestarea sentimentelor nu este legata de aprecierea lor. Spune adesea ceea ce simti fata de partener, ori de cate ori acest lucru este posibil si natural pentru relatia voastra. Incepe-ti fraza cu: Mdbucur cdnd tu..., Md simt in sigurantd cdnd..., Sunt mdndru dacd tu..., Md simt pldcut surprins cdnd... etc. In enunturile tale pot aparea si emotiile negative: Mi-e tare teamdcd..., Imi pare ran cdnd tu..., Mi-afost rusine cdnd tu... etc. Puteti incerca sa adunati experientele din ,,Ziua transmitatorului", din ,,Ziua receptorului" sau sa propuneti variate forme de transmitere: verbale, nonverbale, directe sau indirecte etc. Scopul acestui exercitiu, in diferite variante si versiuni, il constituie cunoasterea nemijlocita a nevoii de a impartasi informatii reversibile si de a alege forma de transmitere potrivita pentru cuplu si frecventa transmiterii. Care forma de transmitere este cea mai potrivita pentru voi? Care este frecventa optima? Ce rol iti este mai apropiat: eel al transmitatorului sau eel al receptorului? Te rog sa nu uiti ca aici este necesar echilibrul.
( 15,18 )
Pentru aceasta, ar fi utila repetarea materialului din lectiile 15-18. ExercitiuH9: Safim maifericiti! Incearca sa notezi ori sa inregistrezi toate manifestarile partenerului tau, in urma carora te poti simti mai fericit. Pot fi atat situatii obisnuite, cotidiene, cat si de exceptie. Incearca sa concepi insa ceea ce este posibil de realizat pentru partenerul tau de viata, fara ca aceasta sa intre in conflict cu valorile si cu preferintele sale, incadrandu-se, asadar, in limitele tolerantei sale personale.
Psihologie
33
Lectia 52
Gandeste-te mai curand la tine, la ceea ce iti trebuie, la ce visezi si la ceea ce ti se pare accesibil pentru partener. Ai indrazneala de a-1 intreba direct daca ar putea face acest lucru pentru tine?
Gandeste-te la emotiile pe care i le starnesc fanteziile si asteptarile tale! Pe care dintre ele este gata sa le implineasca? Pe care le respinge? Ce inseamna aceasta pentru voi amandoi?
Exercitiul 20: Ce pot face pentru ca tu safiifericit(a)? La inceput, trece in revista comportamentele si deciziile care iti vin spontan in minte. Gandeste-te ce anume i-a facut placere si bucurie pana acum partenerului tau. Acum, celalalt va fi important! Gandeste-te la nevoile si la valorile sale esentiale, de care esti constient(a). Nu actiona insa in conflict cu propriile tale valori. Nevoile tale pot fi insa, in aceasta situatie, in plan secundar. Noteaza sau inregistreaza-ti enunturile. Pronunta-te atat despre situatii obisnuite, de fiecare zi, cat si despre comportamente si fapte nefiresti, care iti vin in minte. Intreaba-1 despre aceste lucruri pe partenerul tau. Observa divergentele si asemanarile. Important este daca ceea ce ai scris nu este strain, ostil sau neplacut pentru partener. Uneori, ideile si fanteziile tale poate nu i-au trecut prin minte, dar, odata propuse, ele pot fi acceptate in totalitate. Este ciudata si semnificativa siruatia in care ideile tale sunt neplacute pentru partener. Incercati sa vorbiti despre aceste lucruri. Materialele obtinute din exercitiile 19 si 20 ar trebui sa iti serveasca drept punct de plecare pentru schimbarea comportamentelor reale. Nu uita ca, atunci cand oferi, nu esti frustrat de nimic. Aoferi din proprie vointa - mai mult, a oferi ceva ce este necesar si asteptat - reprezinta in sine o recompensa! In acelasi timp, acceptarea binelui ne motiveazapentru apractica binele. Acest lucru se intampld spontan.
34
Psihologie
r
Eu si partenerul meu Capitol XIX
Va propun, deci, cu multa bucurie, sa beneficiati mult timp de ,,lista placerilor" pe care le puteti oferi si primi. Nu confundati comportamentul cu aspectele materiale! Am mtrebat ce anume putem face unul pentru celalalt, nu ce cadou sa-i alegem! Exercitiul 21: Contactulcu reprezentarea initiala Un romantic a transformat-o pe femeia adorata intr-un tablou, in care aceasta era foarte bine pictata, iar apoi si-a consacrat toata viata privitului tabloului respectiv.
Briliantul este o bucatade carbune care a reusit sa preschimbe in realitate cele maifrumoase visuri ale sale. (G. de la Serna)
Te rog sa confrunti ceea ce constituia continutul visurilor si al asteptarilor tale personate fata de partener, mainte de a stabili relatia respectiva, cu ceea ce observi in cadrul cuplului. Cu alte cuvinte, cum este partenerul in ochii tai, in comparatie cu ceea ce ai fi dorit candva? ( 23 (3) ) Poti observa, de asemenea, diferentele care trebuie sa apara in confruntarea dintre imaginea partenerului si ideal. Care este concluzia ta? Esti dezamagit? Asteptarile tale s-au implinit in totalitate? Realitatea a depasit visurile? Partenerul tau este schimbator si nu se potriveste reprezentarilor imuabile? Ce concluzii se impun? Te rog sa nu uiti care ar fi consecintele acestui exercitiu efectuat de partenerul tau! Sau poate ca il faceti impreuna! Acest lucru cere curaj, dar poate fi extrem de creativ!
Exercitiul 22: Despre tdcere

Nu incurajati tdcerea care, desipare inofensivd, se intdrestesi incremeneste ca un zid de beton intre voi. (G. de la Serna)
Psihologie 35
Lecjia 52
Ocupati-va o clipa de analiza rolului tacerii dintre voi. Puteti incerca experimental de a nu vorbi unul altuia o zi intreaga, fara a afisa ostilitate, deceptie, repulsie sau tendinta de a pedepsi pentru ceva. Ar fi bine sa incercati si altceva: o zi in care sa aplicati ,,imperativul" comunicarii verbale permanente. Te asigur ca este o experienta interesanta. Incercati sa discutati si sa constientizati conditiile in care tacerea in cadrul cuplului devine constructiva sau distructiva. De obicei, merita sa facem experimente referitoare la ceea ce nu s-a practical pana atunci: cupluri care tac incearca sa vorbeasca, iar cele care discuta in exces incearca sa taca. Alegeti varianta care vi se potriveste.
Exercitiul 23: Afirmarea impreuna
(l (17-19)) (12 (35-37))
Trebuie sane apropiem de oameni discret..., in liniste deplind... Ne apropiem de oameni cu dragoste, pe mdsura posibilitdtii lor. lubirea este discretd si extrem de tdcutd. Este unul dintre cele mai importante atribute ale ei. Cu cat omul are mai multd iubire, cu atdt devine mai tdcut, dispare, cu atdt se vede maiputin si cerintele lui sunt mai mid. In schimb, se gdndeste mai mult la ceea ce le trebuie altora. Prevede si vine in intdmpinarea nevoilor celorlalti. Este o artd dificild, dar binecuvdntatd! Omul, datoritd iubirii, se schimbd mereu. Devine minunat, desi nici mdcar nu stie asta. Oferd mult, desi nu intentioneazd acest lucru. Actioneazd fdrd sd vrea, ford sd-si planifice faptele... (S. Wyszynski) In cateva lectii anterioare ne-am ocupat de tehnica afirmarii. Ai acum prilejul sa verifici eficienta acesteia si sa o experimentezi intr-o importanta relatie de viata. Merita sa facem acest lucru? Te asigur ca merita. Puteti consolida eficienta actiunii de afirmare, permitandu-va sa faceti afirmatiile cu glas tare, sa discutati despre indoieli, sa va sustineti motivatia si eforturile, practicandu-le in mod sistematic. Puteti sa va concentrati asupra atributelor importante pentru fiecare din voi, dar si asupra acelora care sunt benefice pentru legatura dintre voi. Exercitiul 24: Sane confruntam asteptdrile! Te rog sa citesti afirmatiile urmatoare si sa le subliniezi pe cele care, dupa parerea ta, sunt adevarate. Poti sa-1 inviti si pe partenerul tau sa faca lucrul acesta. Nu uita ca sunt importante si reprezentarile, si amintirile. El (ea) ma face dependent(a), prin aceea ca: defineste ceea ce este bine; convins(a) ca o face pentru binele meu, imi explica exact cum trebuie sa gandesc, sa vorbesc, sa fiu si sa procedez; schimb cu placere modul de a proceda, de a gandi si simti, pentru a fi asa cum doreste sa fiu;
36
Psihologie
r
Eu si partenerul meu Capitol XIX
el (ea) ma dirijeaza, ma conduce, ia asupra sa problemele mele; ma supun, ma subordonez, fac ceea ce-mi cere el (ea); el (ea) ma obliga sa procedez in acord cu indicative, normele lui (ei), pentru a actiona cum trebuie;
procedez in concordanta cu regulile, cu principiile si cu obiceiurile lui (ei) preferate;

in convingerea ca o face pentru binele meu, el (ea) ma fereste si imi aminteste ce ar trebui sa fac; sunt de acord cu toate preferintele lui (ei); el (ea) se amesteca in treburile mele, mablocheaza, malimiteaza; fac totul asa cum doreste el (ea), dar apatic, fara o angajare launtrica.
Eu il (o) fac sa fie dependent(a), prin aceea ca: il (o) oblig sa urmeze indicatiile mele si sa procedeze cum trebuie; nu tin minte sarcinile si intelegerile stabilite in comun; ma izolez de el (ea), nu aud, nu reactionez, actionez in propriul beneficiu; il (o) umilesc, ii spun ca face totul prost, ma comport arogant fata de el (ea). Sa construim relatii de interdependenta! El/ea: asculta cu placere; arata intelegere empatica; te sustine asa cum esti; te indeamna sa ai o identitate distincta; este el (ea) insusi (insasi), are principii proprii, norme specifice; sustine autonomia si competenta celuilalt; are sentimentul propriei competente; respecta parerea celuilalt; are incredere in sine; incearca sa ma inteleaga cu adevarat, asculta cu atentie, cu prietenie, fara amajudeca; manifests intelegere pentru parerile mele, se straduieste sa ma inteleaga chiar si atunci cand gandeste altfel decat mine.
Eu: ma simt multumit(a), puternic(a), in ordine fata de mine insumi (insami);
Psihologie
ii las libertatea de a fi ceea ce alege singur(a); ascult si urmez ceea ce descopar in interiorul meu; cunoscandu-mi deopotriva defectele si calitatile, accept linistit(a) ca sunt asa, si nu altfel; ma iubesc si ma respect pe mine, ma simt cu adevarat bine;
37
Lectia 52
Ceputem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?
* ma comport fata de el (ea) cu devotament, cu delicatete si cu tandrete; il (o) intampin cu bucurie, cu entuziasm si cu caldura; il (o) invit cu bucurie si tandrete sa mentina legatura cu mine; ma relaxez, ma bucur si ma simt bine in prezenta lui (a ei); accept cu caldura si cu liniste ajutorul pe care mi-1 ofera si interesul pe care mi-1 arata; il (o) fac sa simta ca il (o) iubesc si ca il (o) pretuiesc asa cum este; ma preocupa problemele lui (ale ei), ma straduiesc sa il (o) apar si sa il (o) sustin activ; ma deschid in fata lui (a ei) si il (o) fac participant(a) la trairile si la actiunile mele; il (o) inteleg si ii arat bunavointa, chiar si atunci cand gandeste altfel decat mine; apreciez situatiile care privesc persoana lui (a ei), in mod constructiv, rational si convingator; imi exprim sentimentele si gandurile amabil, astfel incat el (ea) sa ma poata intelege bine; ' ma straduiesc sa-1 (o) inteleg cu adevarat, il (o) ascult cu atentie si fara sa-1 (o) judec, chiar si atunci cand parerile noastre se deosebesc; il (o) stimulez in mod constructiv, ii inlesnesc intelegerea problemelor si rezolvarea acestora; ii dezvalui liber si clar lumea mea interioara, daca aceasta il (o) intereseaza; ii analizez cu atentie parerile, punctele de vedere, il (o) tratez in mod serios; gandesc si ii spun ca poate actiona pe cont propriu, fiindca este competent(a); ii las mana libera, pentru a nu se simti jenat(a) in dezvoltarea propriei identitati si autonomii; sunt eu insumi (insami), actionez pe baza convingerilor personale. Va rog sa comparati optiunile voastre, care pot sa devina o introducere la o discutie constructiva. Tot ceea ce faceti ar trebui sa se bazeze pe incredere si pe speranta schimbarii in bine. In alte cazuri, poate nu trebuie sa faci asta. S-ar putea sa ai nevoie de ajutorul unei a treia persoane. Oricum, ai grija de binele si de siguranta ta! Exercitiul 25: Candluam hotararea de a ne desparti... Divortul constdlnfaptul cdsotia inceteazdsdne mai coasa nasturiipe care oricum nu-i mai cosea. (G. de la Serna) Daca tu crezi ca relatiile dintre voi nu mai pot continua, ca trebuie sa fie intrerupte, fa lucrul acesta in mod onorabil! Poti reveni la exercitiul despre bilantul in casnicie, la stabilirea plusurilor si a minusurilor pe un cantar imaginar, reflectand asupra consecintelor oricarei decizii Psihologie
( 23(6))
38
Capitol XIX
de exemplu, imaginandu-te pe tine si pe ceilalti membri ai familiei peste cativa ani sau peste zece ani. Vorbeste si scrie. Asculta-te pe tine - de exemplu din inregistrari. li poti asculta si pe ceilalti, fara a uita ca nu poti renunta la propria raspundere. Orice schimbari aduc neliniste, ne dor, ne irita, eel putin un timp. Daca simti ca nu poti depasi singur acestor probleme, adreseaza-te unui specialist. Cand mergeti acolo impreuna, inca mai exista speranta ca... va veti intoarce impreuna.
CM fEDERA gHMIBM DERANDltMGA...
In incheiere, iti reamintesc ca multe exercitii din domeniul comunicarii verbale si nonverbale (lectiile 15-18), al psihoterapiei prin exercitii fizice (lectiile 43 si 44) si al relatiilor cu cei apropiati (lectiile 49-50) pot fi folosite foarte bine in colaborarea cu partenerul tau. Pot actiona, de asemenea, eficient exercitiile referitoare la negociere si la planificare, mentionate in caietul despre sustinerea adolescentilor (lectiile 47-48).
Psihologie 39

Psihologie Lectia 51 +52

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologie Lectia 51 +52

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LECTIILE 51 SI 52

Lectia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

Ce mseamna succesul in casnicie?

Eu si partenerul meu__________ ___________________________________Capitol XIX

Lectia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

dezvoltarea deplina a personalitatii lor, legata de atingerea unei bune potriviri;

tufa/oupu. coK^, ca. taafe w a ji' a/ifttf-f (mat d& a/to/.

Lectia 51______________________ viata

Despre modelele de familie

Eu si partenerul meu____________ XIX

Lectia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

Eu si partenerul meu___________ Capitol XIX

Lecfta 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

Eu si partenerul meu ______________________________________________ Capitol XIX

Lectia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

___^________Eu si partenerul meu de viata Este oare

suficienta eliminarea simptomelor?

Eu si partenerul meu______________________________________________Capitol XIX

Cauzele problemelor in casnicie

Lec|ia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

Lectia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

Exercitiul 4: Avocatul diavolului

Eu si partenerul meu de viata

Eu si partenerul meu______ _____________________________________Capitol XIX

Lectia 51__________________________________________Eu si partenerul meu de viata

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Numai cunoscand binepe cineva, ilputem iubi cu adevarat.

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Exercitiul 5: Egogramele noastre

Exercitiul 6: Tranzactnle noastre elementare

Exercitiul 7: Jocuripe care le desfasuram in cadrul cuplului (16 (35-43)]

Ceputem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Sotia si... caw /d6a.ta IKQ.

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu parteneml?

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

Exercitiul 22: Despre tdcere

Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

(l (17-19)) (12 (35-37))

procedez in concordanta cu regulile, cu principiile si cu obiceiurile lui (ei) preferate;

Ceputem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul?

CM fEDERA gHMIBM DERANDltMGA...

S-ar putea să vă placă și

Eu si partenerul meu _________________________Capitol XIX

_^______Eu si partenerul meu de viata Este oare

Eu si partenerul meu _______________________________Capitol XIX