Radu Iliescu, cu o gandire raportat la traditie, a vrut sa arata ceva cu tigani.

Multi nu pot face diferenta, intre a arata, si a prezenta mod concret, obiectiv. A arata este mai mult. Iisus a aratat, prin pilde. A aratat la pasarile cerului, care nu economisesc. A arata este adresat omului care aude si nu omului obiectiv, concret, rational. Omul obiectiv ar spunea, ca Iisus greseste, ca omul este mai mult ca animalele si chiar din cauza asta trebuie sa economiseasca. Sau si animalelor salbatici in prezent omul trebuie sa deie mancare. Ernst Bloch, omul obiectiv a si legat de Iisus, a spus ca este un idealist economic. A arata este o deschidere spre infinit. A fi obiectiv, reprezinta inchisul fata de infinit. Inchisul inseamna, ca este negat exteriorul, adica infinitul. Globalismul, UE, democratia, inseamna interioritate, fara exterioritate, adica inchisul. Dispare limita, granita si apare haosul, amorful, masa confuza. Fara limita, intre interior si exterior, nu exista casa adevarata, in care pot sa spui ca sant acasa. A fi acasa face limita, intre interior si exterior. Si internetul, are cel mai mare efect daunator, deconstruieste limita, intre interior si exterior, facand o lume virtuala a interioritati exclusiva, adica a inchisului. Interntul are la baza definitul, si daca nu pare asa. A defini inseamna a inchide in interioritate, amputand exterioritatea si asa este negat infinitul, experienta transcendentului. Cu disparitia infinitului exterior, dispare si infinitul interior, adica interioritate adevarata. Adevarata interioritate, are la baza infinitul ontologic. Adica cu infinitul intalnest in rascrucea structuri de baza ale fiintei, interior exterior. Cu interioritatea absolutizata - care inseamna desfiintarea structuri de baza a fiintei, interiorexterior - fara prezenta infinitului, este desfiintat realitatea fiintei, si realitatea ontologica ale fiintei, in raport cu experienta omului. Si aicea trebuie amintit, ca si familia, tata - mama, are la baza structura de baza a fiintei, interior - exterior. Tata, reprezentand exteriorul, mama, interiorul. Viata, adica nasterea are la baza, inacelasi structura, uterul reprezentand, interioritatea, care naste viata. Deconstructia structuri ale fiintei, interior - exterior, desfiinteaza si familia, distruge vitalitatea. Cineva poate sa spuna, ca vorbesc ceva teoretic numai. Mitologia, viata religioasa, are la baza, simpla structura a realitati, interior - exterior, fara care nu exista viata autentica ale omului. Vorbesc de ceva arhetipal. Daca mitologia moara, se scufunda in inconstientul colectiv, daca experienta divinului devine un parau sec, prin carora este viu structura, interior exterior, dispare si structura antropologica de baza a fiintei, interior - exterior, fara care, dispare si omul ca intreg. Structura interior exterior, nu sta in sine, trebuie realizat, unificat. In realizare are rol, trairea sacrului, miturile vie ale neamului. Unde nu este unificat, omul se rupe in doi. Asa ajunge la ideologii, la dictaturii, care reprezinta, interioritate inchisa, fara exterioritate, adica desfiintarea structuri interior exterior. A junge la o singura parter a realitati, devien unidimensional omul. Devine materialist, sau idolatrizeaza, daca sutine ca este om spiritual, golul orientului. Cu niste idei moniste incearca, disperat, ca sa leaga, cele doua parti ale realitati, interiorul cu exteriorul. Dar nu observa, ca monismele reprezinta numai, interioritatea inchisa, adica o parta a realitati, tot ramanand in starea desfiintata a realitati, interior exterior. Cred ca in teologia, mistica ortodoxa este legat, mod organic si ontologic interiorul cu exteriorul, prin inradacinarea naturi in Dumnezeu. Dar din pacate, globalismul, UE, Schengen, democratia, sant reprezentanti interioritati totalitare, care neaga infinitatea exteriroului si prin asta si infinitatea interiorului, asa realizand deconstructia omului. Trebuie deconstruite granitele in Europa, ca sa dispare limita, intre interior si exterior. Omul se realizeaza sinele, prin limita, intre interior si exterior. Pe baza asta, realizeaza comunitatea, tara. Se apara prin limita intre interior si exterior. Mod spiritual se realizeaza, de a fi acasa, prin limita, intre ienterior si exterior. Desfiintarea limitei, inseamna prabusirea omului, a neamului in neant. Prin desfiintarea limitei, se desfiinteaza orice identitate autentica.

Orice limita se naste, din limita intre fiinta si nefiinta. Structura interior-exterior, existential se bazeaza la fiinta si nefiinta. Omul modern, se simte atacat de nefiinta, si fuge de nefiinta, interiroritatea fiintei. Uitand ca fiinta se realizeaza in angoasa nefiintei. Interioritatea, adica identitatea, se realizeaza, prin angoasa nefiintei. Cine isi pierde viata, cum spunea Hristos, va recastiga. Ceea ce va recastigat, va fi fiinta, interioritatea, dobandit prin angoasa nefiintei. Numai interioritatea, care a angosit la fata nefiintei va a vea curaj, de a se iesi din interioritate, spre infinit. Omul care nu a trecut prin proba, angoasa nefiintei, va speria de infinit, ca va experimenta ca nefiinta, atacul nefiintei, si va inchide in interioritatea sa inchisa, fata de infinit. Omul care a fost probat de angoasa nefiintei, are curja ca sa iese din interior spre exterior, spre infinit, asa unind ele. Omul prin pierderea sa in nefiinta, cine isi pierde viata va castiga, devine deschis, fata de realitatea apofatica a Domnului, prin deschiderea realitati sale, interioara apofatica. Deschisul apofatic da posibilitate lucrari energiilor necreate ale Domnului, prin care se realizeaza, unirea doua structuri opuse, interior exterior, si prin care devine un intreg ontologic, apofaticul cu catafaticul, ca aicea primeste realitate ontologica, nu numai antropologica, interiorul, cu exteriorul.