Intamplarile exterioare, vizibile ale istoriei, corespund cu una invizibila, care seamana cu un curs de apa, unui rau subteran.

Pe care putem si simti, dar nu vedem! Raul asta subteran da adevaratul inteles ale intamplarilor exterioare istorice. Raul subteran aduna intamplarile haotice izolate ale istoriei, la intrun loc focalizant, care arata ca evenimentele sant iradierile raului subteran. Care rau subteran asa fel focalizant arata, unde se indreapta, cursul apei si ce cotitura va lua in cursul sau. Profetul conducator cunoaste inainte, cotiturile raului. Cunoaste raul, in intregime, cu o cunoastre focalizant. Pentru el din adancime iese istoria, cele intamplate in istorie. Cursul raului subteran maghiar, in cursul istoriei a devenit tot mai ingusta. Tot ce era pe suprafata pamantului, primea tot mai putina apa vitalizanta in lumea maghiara, din adancimile pamantului. Jung scrie, ca la un popor nu prea se fac modificari in inconstientul colectiv, problemele se fac in subconstientul poporului. Raul reprezinta inconstientul colectiv si personal, adica problema la maghiarime, este intro adancime, cu care rar se confrunta un popor, adica de unde se nasc adevarate energii, spiritual-vitale, din cauza nepreluari autentice ale crestinismului. Din cauza asta putem spune, ca scaderea vitalitati spirituale, ca adevarata vitalitate este spirituala, ale maghiarimi, s-a dus la o treptata retragere a maghiarimi in bazinul Carpatic. Trianonul nu este o cauza a nenorociri ale maghiarimi, este o consecinta a sacaderi vitalitati spirituale ale maghiarimi. Este un punct culminant, unde se indreptase cursul subteran al raului maghiar, o cotitura a raului. Tragedia unui popor, cand conducatori sai, nu realizeaza cu o reflectie adanca spre unde se curge raul inconstient, nu constientizeaza, ce cotitura va urma. Conducatorul profet are vocatia, ca sa simte si reflecte si dezvaluie. Dar si mai mare tragedie este, cand conducatori spirituali unui popor nu sant constienti, ca nu este vorba de o tragedie in sine, este vorba un punct culminant, o cotitura, al curgeri nepotrivnice. Problema Trianonului apare nationalismului maghiar, ca o tragedie, din cauza, ca nu este reflectat, cu tot cursul apei, cu izvorul sau in intregime, ca o curgere, care de mult se curge, de un mileniu, spre o catastrofa, care fapt nu era reflectat niciodata in istoria maghiarimi, nici inainte de Tranon in realitate nu era catastrofa, ca s-a distrus aparenta exterioara numai, pe care era imposibil de sustinut. Nu este reflectat - nu a fost reflectat, nici inainte de Trianon raul maghiar in intregime, mod focalizant, si Trianon, apare ca o cauza a toate relelor. Si din cauza asta, ca nu a fost si nu este reflectat raul maghiar subteran istoric, poate sa-si duca si maideparte, la noi cotituri nedorite, ca maghiarul traieste strain de raul sau subteran, nu stie de unde vine si spre unde se indreapta, traieste in cel mai mare inconstienta, nu stie de mult ce se intampla cu el in adancimea sa, si asta este cel mai mare tragedie a sa si nu Trianonul. Raul maghiar nu va aduce pericolul umflari, ca tot cursul sau in istorie a dezumflat. A reflecta focalizant, raul maghiar, este o practica verticala, ca raul reprezinta verticalul. Problema maghiarimi este problema verticalului trait, care sta la baza oricarei identitati comunitare. Nu degeaba nare mistica maghiarimea. Nare isihasti, unde se traieste in adancime identitatea spirituala ale neamului. A indolia Trianonul, ascunde o frustrare milenara, ca maghiarimea a preluat crestinismul, numai ca o forma, ca o institutie numai, dar nu s-a crestinizat adevarat niciodata. Si ii lipseste energiile necreate ale Domnului, care este adevaratul rau subteran, care da vitalitatea unui neam, daca traieste in adancime. Energiile necreate ale Domnului reprezinta adevaratul rau vertical ale neamului.