Formarea Tarii Moldovei Formarea Tarii Moldovei, in secolele IX-XIII, in spatiul situat intre Muntii Carpati si Nistru s-au

desfasurat procese similare cu cele din teritoriile dintre Carpati si Dunare. Cercetarile arheologice ne permit sa urmarim concentrarea populatiei in jurul unor complexe teritoriale, aparate de fortificatii in mai multe zone pe cursul inferior al Jijiei, Bahluiului si Prutului, in regiunea dintre Prut si Barlad, pe teritoriuldintre Prut si Nistru - pe valea Ciuhurului, in regiunea codrilor (teritoriul viitorului tinut Lapusna-Orhei) etc. Izvoarele istorice contin unele informatii despre formatiuni politice in aceasta zona. in vestitul poem german "Cantecul Nibelungilor" se povesteste despre o "Tara romaneasca" in frunte cu ducele Rumunc, nume derivat de la denumirea etnica a poporului-ruman. In vecinatatea cnezatului Hacici a fost atestata o "tara a bolohovenilor" (adica a "volohovenilor"), a romanilor, intre anii 1231-1257 bolohovenii au luptat cu Cnezatul Halici, fiind ajutati de mongoli. Despre trei formatiuni politice vechi, uniuni de obsti: Vrancea, Campulung si Thigheci a relatat Dimitrie Cantemir. Aceste formatiuni teritoriale si-au pastrat specificul lor in decursul intregului ev mediu, formand de rand cu alte "tari" baza pe care s-a constituit statul medieval moldovenesc. In lucrarile istoricilor au mai fost mentionate "Cnezatul barladnicilor" si "Tara brodnicilor". Numele primei formatiuni este legat de cel al cneazului Ivan Rostislavovici din Zvenlgorod, care in 1144 a fugit la sudul pamanturilor dintre Nistru si Carpati, stabilindu-se in regiunea Barladului. Istoricii inclina spre parerea ca aflarea cneazului rus si a tovarasilor lui de lupta, numiti "bartadnici", pe teritoriul Moldovei a fost un eveniment temporarfara urmari politice semnificative. In anul 1222, intr-un^act emis de regele ungar Andrei al H-lea, la sudul Moldovei este mentionata "Tara (pamantul) brodnicilor". in 1223, brodnicii condusi de voievodul lor Ploscanea au participat in batalia de la Kalka (1223) de partea mongolilor. Originea etnica a brodnicilor nu este clara. Ei au fost considerati slavi semlnomazi, romani, sau o populatie mixta, alcatuita din romani, slavi si cumani. Unii istorici considera, ca numele brodnicilor ar proveni de la "brod" (in l. slava - "vad"), acestea fiind bastinasi romani aveau functia de podari la trecerea peste rauri. Ultima parere poate fi acceptata, deoarece mai tarziu, in secolele XV-XVI, la Dunare sl Nistru era demult stabilita o populatie locala, care deservea trecatorile. Procesul de unificare politica a pamanturilor de la est de Carpati este insa, legat direct nu de formatiunile nominalizate, ci de una care a aparut la sfarsitul secolului al XlII-lea, in timpul domniei regelui maghiar Ladislau al IV-lea (1272-1290), in valea raului Moldova, afluent al Siretului. La 1308, in "Cronica rimata a lui Ottocar de Styria" este mentionat un "voievod roman (vlah) de peste munti", adica de la est de Carpati. Din aceasta zona au venit la 1325 romanii (volohi!) care au participat la o campanie a polonezilor contra Brandenburgului. Voievodatul numit "Valahia", cu centrul la Siret, este mentionat in 1340 intr-o scrisoare a calugarilor mineriti catre Papa de la Roma. Cronicile moldovenesti, ca si cele unguresti, leaga constituirea Voievodatului Moldovei de legenda lui Dragos. Asa cum Negru Voda sosise in Tara Romaneasca din Tara Fagarasului, si Dragos a venit din Tara Maramuresului in timpul vanatorii unui bour la est de Carpati, unde in valea raului Moldova a "descalecat" Tara Moldovei. Legenda isi gaseste expresie in stema Moldovei - cap de bour, dar mai mult nu este confirmata de realitatile istorice. Pamanturile de la est de Carpati erau permanent populate de autohtoni. Desi intre populatia Moldovei si a Maramuresului in evul mediu au existat relatii foarte diverse, constituirea statului independent a fost un proces launtric, care s-a desfasurat similar si in alte teritorii romanesti in directia unificarii si emanciparii lor politice. 1

Cat priveste personalitatea lui Dragos, date precise despre timpul cand a domnit lipsesc. Unii istorici sunt de parere ca el s-a situat in fruntea voievodatului din Valea Moldovei inca la sfarsitul secolului al XIHlea. Alti istorici Insista ca voievodul maramuresean Dragos a fost impus la domnie de catre regele maghiar dupa anul 1345, cand avuse loc campania sa la est de Carpati. Campania a fost reusita si voievodatul din Valea Moldovei a devenit vasal al regelui. Ultima viziune este cea mai des acceptata in istoriografia romaneasca; desi discutiile controversate continua. Dragos a fost urmat la domnie de fiul sau Sas. O a doua etapa in constituirea statului medieval moldovenesc este legata de numele voievodului maramuresan Bogdan din Cuhea. Dupa o lupta indelungata pentru pastrarea libertatilor romanilor din Maramures, el a trecut muntii impreuna cu ceata sa militara, stabilindu-se in Moldova, de unde l-a izgonit pe Bale, fiul lui Sas. Data la care s-a produs acest eveniment continua sa fie discutata de istorici. Conform unei opinii evenimentul a avut loc la 1359, cand a fost concomitent respinsa si o incercare a polonilor de a pune stapanire pe voievodatul moldovenesc, fapt relatat de cronicarul polon Ian Dlugosz. Alti istorici sunt de parere ca momentul alungarii lui Bale nu putea fi anul 1359, deoarece aceasta data nu este in concordanta cu un document maghiar din 20 martie 1360, in care se mentioneaza ca un alt Dragos - cel din Gulesti, a readus sub suzeranitatea regelui maghiar "tara noastra a Moldovei"; deci, voievodatul nu reusise inca sa-si capete independenta, in alt document din 2 februarie 1365 se mentioneaza ca Bale este despagubit pentru pierderea posesiunilor sale din Moldova prin miluirea lui de catre rege cu domeniile lui Bogdan din Cuhea, care deja plecase in Moldova. Ca urmare. Bogdan a venit in Moldova intre anii 13601365. Sunt acceptati ca fiind verosimi anii 1363-1364. Este cert faptul ca pe la mijlocul secolului al XlV-lea prin actiunea lui Bogdan a fost inlaturata suzeranitatea regelui maghiar si Voievodatul Moldovei a devenit stat independent. Chiar la inceputul domniei sale Bogdan a unificat voievodatul din Valea Moldovei cu cel de la Suceava-Radauti, apoi cu Tara Sepenitului, cu cetatile ei de la Hmilov, Tetina si Hotin pe Nistru. Statul constituit - Tara Moldovei - mai era numit si Tara de Sus, deoarece in partea de sud-est a spatiului Carpato-Nistrean-Pontic, dar si dincolo de Nistru (in Podolia Mica), exista o alta formatiune statala, numita Tara de Jos, care includea teritoriile eliberate de sub dominatia tatara. La 1386 aici era domn voievodul Costea. in anul urmator, 1387, in timpul domniei lui Petru Musat (1375-1391) Tara de Sus si Tara de Jos au fost unificate. Tara Moldovei a mai inclus in componenta sa si "culuarul unguresc" - o portiune de teritoriu la Curbura Carpatilor, care unea stapanirile ungare cu gurile Dunarii si separa Moldova de Tara Romaneasca. Contopirea Tarii de Sus cu Tara de Jos a insemnat incheierea procesului de formare a statului moldovenesc. La sfarsitul secolului al XlV-lea teritoriul Tarii Moldovei ajunge pana la Marea Neagra. Prin Moldova trecea un drum comercial care unea Marea Baltica cu Marea Neagra. Acest drum, numit apoi "drum moldovenesc", era protejat de statul moldovean, care beneficia pe aceasta cale de anumite avantaje economice. Istoria medieval Pe vremea lui Drago din Bedeu, Moldova nu depea inutul dintre Carpai, rurile Ceremu i Siret, de o parte i de alta a rului Moldova. Urmaii si i-au ntins stpnirea mai ales spre sud i est, astfel c la nscunarea luiBogdan I din Dolha, Moldova era cuprins ntre: la nord i est Nistrul, hotar cu Polonia, cu Lituania i cu ttarii, la vest Munii Carpai, hotar cuTransilvania, iar la sud o linie legnd Carpaii de Marea Neagr, trecnd mai jos de Bacu, Brlad, Goteti, Srata i Codeti (la sud de CetateaAlb): hotar cu ara Romneasc. Sub domnia lui Roman I, care se intitula Domn de la munte pn la mare, Moldova se extinse spre nord (Pocuia) i peste Nistru (Dubsari, de la "dubasele" rotunde cu care barcagii treceau fluviul, transportnd persoane i mrfuri). Sub domnia lui Alexandru cel Bun Pocuia i reveni Poloniei, dar n schimb ara Romneasc i ced Moldovei inutul de la Dunre la mare, cu excepia 2

cu Chiliei, a prii de dincolo de Trotu i a inutului Putnei, pe care le va lua un nepot al lui Alexandru cel Bun dar i vr al lui Vlad epe, anume : tefan cel Mare. Moldova a ajuns atunci la ntinderea i puterea ei maxim. tefan cel Mare, mpreun cu armata sa de boieri i rzei a luptat cu succes att mpotriva invaziilor turceti, maghiarei poloneze, ct i mpotriva celor ttare. tefan, cel mai vestit domnitor moldovean, a luptat n 36 de btlii majore, biruind de 34 de ori i terminnd doar dou nedecis. tefan a rmas pe tron n timp ce adversarii au prsit ara cu pierderi foarte mari. De altfel, n evul mediu, atunci cnd un domnitor pierdea o lupt n propria ar, ori era ucis, ori era alungat peste hotare, i pleca n pribegie. La sfritul domniei sale, independena Moldovei era nesigur, din cauza pericolului turcesc. Pentru a prezerva independena rii, tefan a fost nevoit s le cedeze turcilor Chilia,Cetatea Alb (principalele porturi ale Moldovei) i Insula erpilor. Urmndu-i domni mai slabi, ce s-au aflat mai mult sau mai puin sub tutela boierimii, Moldova a deczut i a srcit: nu mai avea flot, comerul periclita, iar armata, iniial compus din moneni i rzei capabili s lupte ndrjit pentru pmntul lor, a fost treptat nlocuit prin trupe de mercenari albanezi sau maghiari, pe msur ce erbia deposeda ranii i-i lega de glie. n aceste condiii, Moldova a czut sub influena puterii otomane n 1512, devenind un stat tributar al Imperiului Otoman pentru urmtorii 300 de ani. Pe lng plata tributului ctre Imperiul Otoman, Moldova a mai pierdut i teritorii: inuturile intului, Lungi i Tighinei ntre 1534 i 1538 (de atunci ncoace numite Bugeac, Tighina fiind numit Bender) i inutul Hotinului n1713. Pe desupra, intervenia n alegerea conductorilor Moldovei a autoritilor otomane a redus treptat independena voievodatului, care a trebuit s sufere i numeroase invazii turceti, ttreti i ruseti. Dintre domnii care i-au urmat lui tefan cel Mare, s-au evideniat pozitiv doar patru: Petru Rare, Alexandru Lpuneanu, Vasile Lupu i Dimitrie Cantemir. Expansiunea ruseasc n 1792, prin Tratatul de la Iai, Imperiul Otoman a fost forat s cedeze teritoriile deinute n regiunea care acum se numete Transnistria, ctre Imperiul Rus. Astfel, Imperiul Rus a ajuns s aib o frontier comun cu Moldova. Dup rzboiul ruso-turc din 1806, prin Tratatul de la Bucureti din1812 Imperiul Rus anex trei noi teritorii: inuturile turceti Hotin i Bugeac, i inutul moldovenesc dintre Prut i Nistru. Bugeac era un nume turcesc: n romnete, precum i n toate hrile europene, teritoriul Bugeacului figura sub numele de Basarabia (dup numele domnitorului muntean Basarab I care i biruise acolo pe ttari n 1328 i 1331). Imperiul Rus a preluat numele de Basarabia pentru a desemna ntreg teritoriul anexat n 1812, de la Hotin la mare, organizat ntr-o nou gubernie, cu capitala la Chiinu (care, pn atunci, fusese un mic trg din inutul Lpuna). Dup nfrngerea ruilor din Rzboiul Crimeii (1853-1856), Tratatul de la Paris stipula ca Moldova (i ara Romneasc) s fie puse sub garania colectiv a celor apte puteri strine care au semnat tratatul de retrocedare a Sudului Basarabiei ctre Moldova, adic a ocolurilor Cahul, Bolgrad i Ismail. n 1859 Principatul Moldovei s-a unit cu ara Romneasc, prin alegerea unui singur domn pentru ambele principate, n persoana lui Alexandru Ioan Cuza, punnd astfel baza statului modern Romnia. Prin Tratatul de la Berlin din 1878, guvernul romn a fost nevoit s cedeze din nou sudul Basarabiei ctre Imperiul Rus. Acesta a considerat gubernia Basarabiei ca un inut agricol productor de cereale, tutun, struguri, vite i cai, a construit ci ferate care duceau aceste producii la Odesa, i a cldit orae ruseti (populate i de muli Evrei i Armeni) pe lng vechile trguri moldoveneti ale Blilor, Orheiului, Chiinului i Tighinei. n Bugeac, Rusia a procedat la schimbri de populaii i de denumiri, alungnd turcii i ttarii spre Imperiul otoman, iar romnii moldoveni spre Romnia, nlocuindu-i cu ggui i bulgari venii din sudul Dunrii, cu nemi venii din vabia i din Wrtemberg, cu Elveieni din Valais (la aba), cu rui i ucraineni desigur, n timp ce localiti ca Frumoasa, Oblucia, Tighina, Ciubrciu, Zoreni, Cetatea Alb sau Codeti erau desemnate de preferin prin numirile lor turceti, ttreti sau ruseti de Kagul, Izmail, Bender, Ciobruci, Staroselie, Akkerman sau Katorga. Mai la nord, colonizarea ruseasc, mai ales la 3

orae, nu a afectat prea mult satele, rmase compact moldovene, iar numirile au fost rusificate, dar nu schimbate (Orgheiov i Kiiniov pentru Orhei i Chiinu)

Marea Unire Realizarea Marii Uniri, prin unirea Basarabiei, Bucovinei i Transilvaniei cuVechiul Regat, a fost rezultatul aciunii romnilor n conjunctura favorabil datorat primului rzboi mondial, cnd Sfatul rii din Basarabia, Consiliul naional al Bucovinei i cel al Romnilor din Transilvania, Banat, Criana i Maramure au decis unirea cu Romnia. Unirea acestor teritorii a fost posibil mulumit afirmrii treptate a sentimentului romnesc att n mpriile Austro-Ungariei i a Rusiei, ct i n "principatele dunrene" (cum se spunea atunci) ale Moldovei i rii Romneti. Puterile europene au acceptat-o n contextul afirmrii internaionale a principiului autodeterminrii naionalitilor, care a dominat n Europa la sfritul primului rzboi mondial. n cadrul "marii Uniri" a Romniei, i Moldova i-a recptat unitatea, pentru prima oar de la 1484 ncoace, prin alipirea Moldovei dintre Carpai i Prut cu Bucovina i cu Moldova dintre Prut i Nistru (proclamnd independena faa de Rusia, Sfatul rii alesese numele de Moldova n locul celui de Basarabia, pentru a sublinia unitatea vechiului voievodat). De notat c anumite legi democratice, cum ar fi reforma agrar sau dreptul de vot pentru femei, votate nc din 1918 n Basarabia i Bucovina, au fost extinse ulterior (n 1923) la toat Romnia, mulumit aciunii deputailor moldoveni. Moldova n sec.XX

Republica Democratic Moldoveneasc

Republica Autonom Sovietic Socialist Moldoveneasc

Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc Al doilea Rzboi Mondial 4

n 1940, n contextul pactului ntre Hitler i Stalin, Romnia a pierdut teritorii att n est ct i n vest: n iunie 1940, dup ce a naintat un ultimatum Romniei, Uniunea Sovietic a anexat Basarabia, Bucovina de nord i inutul Hera din Moldova dintre Carpai i Prut. Dou treimi din Basarabia au fost combinate cu Transnistria (o mic parte din URSS), pentru a forma RSS Moldoveneasc. Restul a fost oferit RSS Ucrainene. Prin Dictatul (Arbitrajul) de la Viena, Romania accept n august 1940 s cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei n schimbul garaniilor de securitate germano-italiene. De asemenea, prin Tratatul de la Craiova, sudul Dobrogei (Cadrilaterul) a fost cedat Bulgariei. Pentru a recupera teritoriile ocupate de URSS, Romnia a intrat n cel de-al doilea rzboi mondial de partea nemilor n iunie 1941. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, situaia Basarabiei i a locuitorilor si este ambigu: ceteni i inut al Romniei, eliberat de sub ocupaia sovietic ? sau ceteni i inut al URSS, ocupat de forele Romniei, la celebrul ndemn al lui Ion Antonescu: "Ostai, v ordon, trecei Prutul" ? Totul depinde de punctul de vedere. Astzi cetenii mai vrstnici ai republicii Moldova, care au luptat, unii n armata Romniei, alii n armata sovietic, au aceleai drepturi de foti combatani. Dup dreptul internaional ns, n msura n care Romnia a cedat ctre URSS Basarabia la 28 iunie 1940, aceasta este socotit ca un "teritoriu sovietic ocupat". Revenirea la Romnia nu a durat dect trei ani, deoarece la 15 martie 1944 (la nord de Chiinu) i la 23 august 1944 (la sud de Chiinu) armata sovietic a ocupat-o pentru a doua oar. De notat c ntre aceste dou date, frontul a fost staionar, fiindc sovieticii aveau cunotin de tratativele opozanilor regimului Antonescu cu Aliaii, i ateptau linitii ca Romnia s treac de partea Aliailor. La 23 august 1944, o lovitur de stat dat de Regele Mihai, cu sprjinul partidelor istorice i al armatei, a destituit dictatura lui Antonescu i a pus armata Romniei de partea Aliailor. Timp de aproape trei sptmni, Romnia a luptat greu n btliile cu germanii din ar, n timp ce armata sovietic a continuat s o socotesc ar inamic pn la armistiiul acordat abia n 12 septembrie 1944. n acest crunt rstimp, un osta romn putea fi ucis, rnit sau fcut prizonier att de forele germane, ct i de cele sovietice, care bombardau i jefuiau ara deopotriv. Dup armistiiu cu Aliaii, forele romne au fost subordonate comandamentului celor sovietice, cu care au luptat mpreun n ofensivele din Transilvania, Ungaria iCehoslovacia. Datorita procesului de restructurare inceput in tarile Europei Centrale si de Est, la 23 iunie 1990 Moldova isi proclama suveranitatea, iar la 27 august 1991- Independenta de Stat. Republica Moldova dup proclamarea independenei 1991, 27 august. PROCLAMAREA INDEPENDNEI REPUBLICII MOLDOVA. 1991, 27 august. Convocarea Marei Adunri Naionale la Chiinu, consacrat proclamrii independenei Republicii Moldova. 1991, 17 septembrie. Adoptarea Legii cu privire la partide i alte organizaii politico-obteti. 1991, 8 decembrie. Primele alegeri prezideniale n Moldova. Preedinte este ales M. Snegur. 1991, 13 decembrie. Ciocnirile ntre poliia moldoveneasc i detaamentele paramilitare ale separatitilor transnistrieni la Dubsari. 1991, 21 decembrie. Adoptarea Declaraiei a rilor-membre ale Comunitii Statelor Independente din Alma-Ata, prin care se proclam ncetarea definitiv a existenei URSS. 1991, 25 decembrie. Adoptarea Codului Funciar al Republicii Moldova. 1991, 26 decembrie. Adoptarea legii privind organizarea puterii executive i asigurarea juridic a reformei 5

economice redicale. 1992, 30 ianuarie. Republica Moldova devine membru al OSCE. 1992, 2 martie. Republica Moldova devine membru al ONU. 1992, 2 martie. Ciocnirile poliiei moldoveneti cu miliia Republicii Moldoveneti Nistrene la Dubsari i Cocieri. Declanarea conflictului militar transnistrean. 1992, 20 martie. Adoptarea, la Kiev, de ctre efii statelor membre ale CSI a Declaraiei cu privire la situaia n raioanele din stnga Nistrului a Republicii Moldova. 1992, 5 mai. Republica Moldova devine membru al Bncii Europene de Reconstrucie i Dezvoltare. 1992, 26 mai. Adoptarea Legii cu privire le referendum. 1992, 18 iunie. Adoptarea Hotrrii Parlamentul Republicii Moldova privind principiile reglementrii conflictului transnistrean. 1992, 19-22 iunie. Ciocnirile armate dintre trupele Ministerului Afacerilor Interne i ale armatei Republicii Moldova i unitile separatitilor transnistreni, susinute de armata a 14-a a Federaiei Ruse, la Tighina (Bender). 1992, 1 iulie. Semnarea Acordului cu privire la ncetarea focului n zona conflictului de pe Nistru. 1992, 21 iulie. Preedintele Republicii Moldova Mircea Snegur i Preedintele Federaiei Ruse semneaz Tratatul cu privire la principiile reglementrii panice n Transnistria. 1992, 28 iulie. Republica Moldova intr n structurile Bncii Mondiale. 1992, 29 iulie 3 august. Introducerea n zona conflictului transnistrean a unitilor forelor pacifictoare comune. 1992, 1 august. Retragerea formaiunilor militare ale Republicii Moldova i ale separatitilor transnistreni din or. Tighina (Bender). 1992, 12 august. Republica Moldova devine membru al Fondului Monitar Internaional. 1992, 14 septembrie. Crearea Mitropoliei Basarabiei, a crei nregistrare a avut loc la 30 iulie 2002. 1992. 5 octombrie. Mitropoliei Moldovei i se acord autonomie larg n componena Bisericii Otodoxe Ruse. 1992, 8 decembrie. Adoptarea Legii privind reabilitarea jertfelor represiunilor politice (7 noiembrie 1917-23 iunie 1990). 1993, 5 februarie. Republica Moldova obine statutul de invitat special al Consiliului Europei. 1993, 10 martie. Adoptarea legii privind privatizarea fondului locativ. 1993, 26 aprilie. Republica Moldova semneaz Actul de intrare n componena Comunitii Statelor Independente. 1994, 6 martie. S-a desfurat plebiscitul Sfat cu poporul. 95,4% din numrul participanilor s-au 6

pronunat pentru independena Republicii Moldova. 1994, 16 martie. Antrenarea Republicii Moldova n Programul Blocului NordAtlantic (NATO) Parteneriatul pentru pace. 1994, 8 aprilie. Ratificarea Acordului privind crearea Comunitii Statelor Independente. 1994, 12 aprilie. n cadrul soluionrii problemei transnistrene pentru prima dat este pus n discuie ideea acordrii unui statut politic raioanelor din stnga Nistrului. 1994, 7 iunie. Adoptarea Hotrrii Parlamentului privind Imnul de Stat al republicii Moldova, fiind acceptate versurile lui A. Mateevici Limba noastr. 1994, 29 iulie. Adoptarea Constituiei Republicii Moldova. 1994. 7 decembrie. Adoptarea Legilor privind alegerile locale; privind reforma admonistrativ-teritorial; privind administrarea public local. 1994, 13 decembrie. Adoptarea Legii cu privire la Curtea Constituional. 1994, 23 decembrie. Adoptarea Legii privind statul juridic special al Gagauz Ieri.1995, 1995, 8 februarie. Parlamentul adopt noua Concepie privind politica extern a Republicii Moldova. 1995, 14 iulie. Republica Moldova este admis n Asambleea Parlamentar a Consiliului Europei. 1995, 14 iulie. Adoptarea Legii privind Imnul de Stat al Republicii Moldova. 1996, 24 ianuarie. Iniierea aciunilor de evacuare a tehnicii militare a armatei ruse din Transnistria. 1996, 1 decembrie. Preedinte al Republicii Moldova este ales Petru Lucinschi 1997, 8 mai. Semnarea, la Odesa, a Memorandumului privind normalizarea relaiilor dintre Moldova i Transnistria. 1997, 15 mai. Republica Moldova ratific Protocolul de la Paris privind forele armate n Europa din 19 noiembrie 1990. 1997, 16 iulie. Republica Moldova ratific Hartia European de Autoadministrare Local. 1997, 10-11 octombrie. Crearea Uniunii statelor Georgia, Ucraina, Azerbaidjan , Moldova (GUAM) n continuare temporar i Uzbekistan (GUUAM). 1997, 21 noiembrie. Adoptarea Codului electoral. 1998, 1 iulie. ntr n vigoare Acordul cu privire la parteneriat i colaborare ntre Uniunea European i Republica Moldova. 1998, 6 noembrie. Adoptarea Legii privind administraia public local. 1998, 12 noiembrie. Adoptarea Legii privind organizarea administrativ-teritorial Republicii Moldova. 1999, 22 aprilie. Parlamentul Republicii Moldova ratific Hartia Organizaiei de Colaborare Economic a rilor din bazinul Mrii Negre. 7

1999, 21-22 noiembrie. Summit-ul OSCE la Istambul oblig Rusia s evacueze pn la 1 ianuarie 2003 foreele sale militare i armament din Transnistria. 2000, 5 iulie. Operarea unor amendamente n Constituia Republicii Moldova, prin care Preedintele rii este ales prin votul deputailor organului legislativ. Se instaureaz regimul politic parlamentar. 2001, 4 aprilie. Vladimir Voronin este ales Preedinte al Republicii Moldova. 2001, 8 mai. Republica Moldova devine membru al Organizaiei Mondiale a Comerului. 2001, 1 iunie. Adoptarea Legii privind intrarea Republicii Moldova n Organizaia Mondial a Comerului. 2001, 28 iunie. Republica Moldova devine membru cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate n Europa de Sud-Est. 2001, 28 decembrie. Adoptarea Legii privind administraia public local. S-a revenit la principiul raional privind divizarea administrativ-teritorial a republicii. 2002, 7 octombrie. Desfurarea Summit-ului rilor CSI. 2002, 27 decembrie. Adoptarea Legii privind structura administrativ-teritorial a Republicii Moldova. 2004, 2 decembrie. Adoptarea Legii privind strategia creterii economice i reducerii srciei. 2005, 25 ianuarie. Lansarea Programului Naional Satul Moldovenesc 2005, 17 februarie. Adoptarea legii privind construirea portului internaional liber Giurgiuleti. 2005, februarie. Republica Moldova a semnat, prima dintre statele CSI, la Bruxelles, Planul de Aciuni UEMoldova, recomandat pentru implementare n cadrul celei de-a VII-a reuniuni a Consiliului de Cooperare Republica Moldova Uniunea European. 2005, 4 aprilie. Alegerea lui Vladimir Voronin n funcia de Preedinte al Republicii Moldova. 2007, 12 septembrie. La terminalul petrolier al portului Ciurgiuleti a acostat rimul tanker cu petrol pentru Republica Moldova. 2007, 6 noiembrie. Emiterea decretului privind declararea anului 2009 drept An al srbtoririi a 650 de ani de la ntemeierea Statului Moldovenesc. 2007, 13 noiembrie. Asambleea Parlamentar a Consiliului Europe ratific Acorful dintre Comunitatea European i Republica Moldova privind facilitatea eliberrii vizelor de scurt edere i readmise.