Miorita

~ argumentare~
Balada populara este o creatie epica in versuri de intindere medie in care se povesteste o intamplare din trecutul indepartat. Are o actiune simpla la care participa un numar redus de personaje, iar realul se impleteste cu supranaturalul. Dupa continut baladele au fost clasificate in:balade haiducesti (Toma Alimos), balade pastoresti ( Miorita), balade legendare (Mesterul Manole), balade fantastice (Soarele si Luna) etc. Miorita este o creatie epica in versuri. Ideile si sentimentele sunt exprimate indirect prin intermediul personajelor si actiunii. Relatarea se face la persoana a-3-a de catre narrator. Ca orice creatie populara are character anonym, oral, colectiv si sincretic. Miorita este o balada populara pastoreasca in care se imbina elementele epice, dramatice si lirice. Baladaeste structurata in doua mari planuri: unul epic (planul naratiunii propriu-zise) si celalalt liricodramatic (atitudinea ciobanului in fata mortii) Ca in orice opera epica actiunea poate fi structurata pe momente ale subiectului. Actiunea este simpla: In expozitiune este ilustrat cadrul natural feeric , un taram al fericirii in care urmeaza sa se

petreaca faptele; Pe-un picior de plai,/ Pe-o gura de rai,(metafora) Prezentarea personajelor se face prin integrarea lor in mijlocul naturii Iata vin in cale ,/Se cobor la vale/Trei turme de miei/Cu trei ciobanei. Intriga o constituie complotul pus la cale de ciobanul ungurean si cel vrancean impotriva ciobanasului moldovean, care era mai avut Iar cel ungurean/Si cu cel vrancean /Mari,se vorbira,/Ei se sfatuira/Pe l-apus de soare/Ca sa mi-l omoare/Pe cel moldovean In desfasurarea actiunii aflam ca oita barsana isi instinteaza stapanul despre pericolul ce-l pandesteCa l-apus de soare/Vreau sa mi te-omoare/Baciul ungurean/Si ceu cel vrancean! Ciobanul priveste despartirea de turma sa si de locurile dragi cu intelepciunea asumarii mortii ca pe un final firesc al vietii. Este prezenta aici, credinta populara ca existenta omului are doua manifestari concrete: viata si moartea. In eventualitatea mortii ciobanasul isi destainuie dorintele mioarei,aceste dorinte iau forma unui testament. El isi doreste ca dupa moarte sa ramana aproape de fiintele pe care le-a iubit Ca sa ma ingroape / Aice pe-aproape ,/In strunga de oi,/ Sa fiu tot cu voi; El doreste sa aiba la cap fluierele dragi (de fag, de os, de soc) prin care sa traiasca vesnic Iar la cap sami pui/ Fluieras de fag,/ Mult zice cu drag!/ Fluieras de

os,/ Mult zice duios!/ Fluieras de soc ,/ Mult zice cu foc!/ Vantul cand a bate/ Prin ele-a razbate. Tanarul pastor vrea ca mioara sa ascunda oilor moartea sa de aceea nunta este infatisata ca o nunta de proportii cosmice, la care participa toate elementele naturii: soarele, luna, stelele , muntii, brazii, pasarelele. Punctul culminant marcheaza momentul de maxima intensitate a sentimentelor. Ciobanul presupune ca va fi cautat de mama sa, el presupune ca moartea sa va pricinui o mare durere acesteia de aceea o roaga pe mioara sa-i spuna mamei sale ca sa insurat cu o fata de crai , insa fara ai aminti de caderea stelei si de participarea naturii la ceremonie. Deznodamantul lipseste , balada avand un final deschis dand nastere interpretarilor contradictorii . La actiune participa un numar restrans de personaje : cei trei ciobanei, oita nazdravana, maicuta batrana. Portretul maicutei batrane este realizat succinct. Ea este batrana Cu braul de lana. Este prezentata in miscare Pe campi alergand. Verbele la gerunziu redau nelinistea, disperarea, durerea cumplita si dragostea profunda pentru fiul ei. Portretul ciobanului moldovean dezvaluie modelul ideal de frumusete masculine fizica si morala . Insiruirea de comparatii subantelese si epitete : Mandru ciobanel/ Tras printr-un inel ?/ Fetisoara lui ,/ Spuma laptelui ;Mustacioara lui ,/

Spicul graului ;/Perisorul lui ,/ Pana corbului ;/Ochisorii lui ,/ Mura campului!... prezinta un tanar suplu, cu mustacioara blonda abia majita, cu parul si ochii negri. Predomina imaginile vizuale axate pe aspectul chromatic (alb, negru, galben) la aceste attribute fizice se adauga calitati morale ca: harnicia, respectful fata de traditie, sensibilitatea sufleteasca, atasamentul fata de meseria sa si fata de natura. Balada cuprinde o meditatie filozofica asupra vietii si mortii. Credinta populara spuyne ca unul trebuie sa treaca in decursul existentei trei praguri: nasterea, casatoria si moartea. Pentru a-si desavarsi existenta , ciobanasul prezinta moartea ca pe o nunta. Cu ajutorul alegoriei este descrisa nunta ciobanasului, o nunta cosmica la care iau parte elemente ale cadrului natural, terestre si cosmice( Soarele si Luna/ Mi-au tinut cununa.)Steaua cazatoare si mireasa lumii sunt semen alelumii vesnice. Atitudinea ciobanului in fata mortii nu este nici pesimista , nici fatalista. Departe de a fi inspaimantat, el da dovada de un extraordinar echilibru sufletesc, privind moartea ca pe un fenomen natural. Moartea este vazuta ca o contopire cu natura in mijlocul careia a trait si o sa continue existenta in plan immaterial. Realul se imbina cu fantastical. Exista elemente specifice basmului popular: cifra 3,

personaje nazdravane, fantastice (soarele, luna), limbaj popularmari, daca-i intalni. Expresivitatea baladei e remarcabila. Se imbina epitetul(mandru ciobanel), personificarea(Soarele si Luna/ Mi-au tinut cununa, oita nazdravana) si metafora (O mandra craiasa/ A lumii mireasa).Repetitia e folosita pentru a fixa amanuntele semnificative Trei turme de miei/Cu trei ciobanei/ Unu-i moldovean,/ Unu-i ungurean, / Si unu-i vrancean.. Enumeratia e utilizata in scop narativ De trei zile-ncoace .... Alegoria moarte-nunta ocupa un rol central, prezentand o meditatie asupra vietii si mortii. Avand aceste caracteristici, Miorita este o balada populara.