Sunteți pe pagina 1din 171

Orson Scott Card

Vorbtor n numee Mortor


Proog
n anu 183 - dupa ntemeerea Congresuu Stear, o nava-robot de cercetare a transms un
raport prn ansbu: paneta pe care o studase prezenta parametr norma, permtnd
dezvotarea vet umane. Cea ma apropata paneta pe care se nregstrase o presune
demografca era Baa; Congresu Stear e-a acordat ceor de acoo aprobarea pentru a contnua
exporarea.
Asa se face ca prm oamen care au vazut noua ume erau portughez prn mba, brazen
prn cutura s catoc prn crednta. n anu 1886 au debarcat de pe naveta spataa, s-au facut
cruce s au numt paneta Lustana vechea denumre a Portugae. S-au apucat apo sa
cataogheze fora s fauna. Cnc ze ma trzu, au ntees ca mce vetat care traau n padure
s pe care e denumsera porqunhos purceus - nu erau ctus de putn anmae. Era pentru
prma oara de a Xenocdu Gndacor coms de monstru Ender cnd oamen descopersera o
forma ntegenta de vata extraterestra. Dn punct de vedere tehnoogc, purceus erau prmtv
nsa fooseau unete, s construau case s vorbeau o mba.
- Aceasta este o noua sansa pe care ne-a ofert-o Dumnezeu, a decarat Cardnau Prmat de
Baa. Putem f mntut pentru dstrugerea Gndacor.
Membr Congresuu Stear venerau mut ze sau nc unu, dar au aprobat spusee
Cardnauu Prmat. Lustana va f coonzata cu oamen de pe Baa, sub patenta catoca, asa
cum cerea tradta. Dar coona nu avea voe sa se extnda dncoo de o anumta suprafata sau sa
depaseasca un anumt numar de ocutor. S, ma presus de toate, era obgata sa respecte cu
orce pret o sngura ege:
Purceus nu trebuau sa fe tuburat.
Captou 1
PIPO
ntruct nu ne mpacam nca pe depn cu deea ca ocutor dn asezarea nvecnata
sunt a fe de uman ca s no, am f nste prefacut fara pereche daca prvnd fntee
pretenoase, creatoare de unete, aparute pe ate ca evoutve, e-am consdera frat s nu
fare, tovaras de peerna| care caatoresc spre sanctuaru ntegente s nu rva.
S totus, asta e ceea ce vad sau tn|esc sa vad. Dferenta dntre roman s varese
exsta pentru creatura care |udeca, nu pentru cea care este |udecata. Cnd afrmam ca o
spece extraterestra este ramen, nu nseamna ca ea a trecut pragu maturtat morae.
nseamna ca -am trecut no nsne.
Demostene, Scrsoare pentru framng
Radacna era ce ma dfc s, n aceas tmp, ce ma ndatortor dntre pequennos. Or de
cte or Ppo vzta umnsu or, e se afa acoo s s dadea toata osteneaa sa raspunda a
ntrebare pe care, prn ege, Ppo nu avea voe sa e puna n mod drect. Ppo se baza pe e - prea
mut, probab - s, cu toate ca Radacna se |uca s facea tot feu de zburdanc ca un
copandru pst de raspundere, ceea ce de fapt era, nu scapa nc un pre| de a observa, sonda
sau pune a ncercare. Ppo trebua sa se pazeasca tot tmpu de capcanee pe care Radacna e
ntndea.
Cu o cpa n urma, Radacna se catarase ntr-un copac, agatndu-se de coa|a doar cu
pernutee cornoase de a ncheeture membreor s de pe partea nteroara a coapseor. Tnea
doua bete n mn - Bete-Tata, asa se numeau - cu care ovea trunchu n ropote nertmate,
rezstbe, n tmp ce se catara.
Zgomotu facu pe Mandachuva sa asa dn casa construta dn busten. Strga spre
Radacna n mba mascuor, ar apo n portugheza:
- P'ra baxo, bcho!
Auznd |ocu de cuvnte n portugheza, ctva purceus afat n apropere s exprmara
aprecerea frecndu-s brusc pupee una de ata. Rezuta un sunet ca un sst, ar Mandachuva,
ncntat de apauzee or, facu un mc sat prn aer.
n aceas tmp, Radacna se apeca pe spate pna paru aproape sgur ca se va prabus a
pamnt. Apo s azvr mne napo, facu o tumba prn aer s aterza pe pcoare; topa de
cteva or, dar nu se dezechbra.
- Dec a devent acum s acrobat, spuse Ppo.
Radacna pas eganat spre e. Era modu u de a- mta pe oamen. Aceasta facea ca
rdcuzarea sa fe ma evdenta, ntruct botu u turtt, natat n vnt, arata ct se poate de
porcn. Nc nu era de mrare ca ce de pe ate um numeau "purceus". Asa apucasera sa-
boteze prm vztator a aceste panete, care transmsesera rapoartee n '86 s, dn 1925,
momentu ntemeer Coone Lustana, fusese mposb sa se ma schmbe numee. Xenoog
raspndt pe cee O Suta de Lum se refereau a "aborgen Lustane", des Ppo sta foarte bne
ca era doar o chestune de demntate profesonaa; fara ndoaa ca atunc cnd nu- mentonau n
vreo ucrare savanta, xenoog numeau tot purceus. n ceea ce- prvea pe Ppo, e se adresa
de obce cu pequennos, ar e nu pareau sa aba ceva mpotrva, pentru ca de-acum ncepusera
s e sa-s spuna "mcut". La urma-urme, demntate sau nu, era peste putnta sa nege
reatatea. n asemenea momente, Radacna semana cu un porc rdcat pe doua pcoare.
- Acrobat, spuse Radacna, cntarnd nou cuvnt. Ce-am facut eu? Avet o vorba pentru
oamen care fac asa ceva? Exsta oamen pentru care asta nseamna munca?
Ppo ofta n tacere, ar zmbetu ngheta pe chp. Legea nterzcea cu strctete sa dea
nformat despre socetatea umana, pentru ca nu cumva sa nfuenteze cutura purceusor. Dar
Radacna s facuse un obce dn a expoata pna s cea ma nensemnata auze dn orce
remarca a u Ppo. De data aceasta nu era nsa dect vna u Ppo, care asase sa- scape o
afrmate ce deschdea o fereastra nedorta spre modu uman de vata. Uneor se smtea att de
reaxat prntre pequennos nct vorbea fara sa se ma controeze. Percou acesta pndea
mereu! "Nu ma prcep a |ocu nencetat de a stoarce nformat s de a ncerca n aceas tmp sa
nu ofer nmc n schmb. Lbo, tacturnu meu fu, a deprns de|a arta dscrete ma bne dect
mne s nu m-e ucenc dect de... ct o f trecut de cnd a mpnt tresprezece an?... patru
un."
- S eu as vrea sa am a pcoare pernte ca tne, spuse Ppo. Coa|a copacuu m-ar face
peea ferfenta.
- Asa ceva ne-ar face pe tot sa ne fe rusne. Radacna ramase nemscat, n acea attudne
de asteptare despre care Ppo credea ca arata o usoara ngr|orare or un avertsment mut catre
at pequennos de a manfesta prudenta. Putea f s un semn de spama extrema, dar, daca nu se
nsea, pna acum nu vazuse vreun pequennos extraordnar de nspamntat.
n orce caz, Ppo se grab sa- cameze:
- Nu te ngr|ora, eu sunt prea batrn ca sa ma catar n copac asa cum o facet vo. Las asta
n seama vastareor voastre.
S repca dadu roade; trupu u Radacna deven mob.
- m pace sa ma urc n copac. Pot vedea totu. Radacna se ghemu n fata u s- prv de
aproape. Ve aduce anmau care aearga pe deasupra erb fara sa atnga pamntu? Ceat nu
m-au crezut cnd e-am spus ca am vazut asa ceva.
O noua capcana. "Cum, xenoog Ppo, ve um pe acest membru a comuntat pe care o
studez? Sau, n cazu ntnr de az, ve respecta egea nfexba stabta de Congresu
Stear?" Exstau doar cteva precedente. Snguru contact cu fnte extraterestre ntegente
avusese oc acum tre m de an, ar e se nchease cu moartea tuturor Gndacor. De data asta
Congresu Stear voa sa se asgure ca daca umantatea gresea, eroarea avea sa fe de semn opus.
Informat mnme, contact mnm.
Radacna detecta eztarea u Ppo, tacerea u determnata de precaute.
- Ncodata nu ne spu nmc, ncepu Radacna. Ne urmarest s ne studez, dar ncodata
nu ne ngadu sa trecem peste gard, sa ntram n asezarea voastra, sa va urmarm s sa va
studem s no.
Ppo raspunse ct de cnstt se prcepu, des precauta era ma mportanta dect
onesttatea.
- Daca e adevarat ca vo nvatat att de putne s no att de mute, cum se face ca vorbt s
Esentaa s portugheza, n tmp ce eu nca ma chnu sa deprnd mba voastra?
- No suntem ma stet. Apo Radacna se asa pe spate s se rasuc pe sezut, astfe nct
ramase cu spatee a Ppo. ntoarce-te dncoo de gardu tau.
Ppo se rdca medat n pcoare. Nu departe de e, Lbo era cu tre pequennos, ncercnd sa
afe cum mpeteau acesta vtee de merdona pentru a face acopersur. Lbo vazu pe Ppo s se
aatura, gata de pecare. Ppo nsot fara sa scoata o vorba; tnnd seama ca pequennos
stapneau att de fuent mbe oamenor, ncodata nu dscutau despre ce afasera dect dupa
ce treceau de poarta.
Le trebu o |umatate de ora ca sa a|unga acasa, ar cnd trecura de poarta s o uara de-a
ungu deauu catre Statunea zenadoror, ncepu sa poua torenta. Zenador? Prvnd paca
mca de deasupra us, Ppo se gnd a nteesu nscrpte. Cuvntu XENOLOG era scrs n
Esentaa. Asta sunt eu, ce putn pentru ce de pe ate um. Dar ttu de zenador era att de
usor de pronuntat n portugheza, nct aproape nmen de pe Lustana nu- ma foosea pe ce de
xenoog, nc macar cnd vorbea n Esentaa. "Asa se schmba mbe", medta Ppo. "Daca n-ar
exsta ansbu, care asgura o comuncare nstantanee n toate cee O Suta de Lum, nu ne-am
ma putea pastra o mba comuna. Caatore ntersteare sunt prea ente s se desfasoara foarte
rar. Esentaa se va puverza n zece m de daecte n ce mut un seco. Poate ca ar f nteresant
sa ruez pe computer o proecte a modfcaror ngvstce de pe Lustana ca sa afu daca
Esentaa va a|unge sa se degradeze s sa absoarba portugheza, sau se va ntmpa nvers."
- Tata, ntrerupse Lbo.
Aba atunc s dadu seama ca se oprse a zece metr de statune. "Tangente. Cee ma bune
portun ae vet mee nteectuae sunt tangentae, stuate n domen dn afara pregatr mee.
Presupun ca regue care n s-au mpus n profesune ma mpedca sa cunosc sau sa nteeg
ceva. Stnta xenooge tnde sa respecte ma mute mstere dect Bserca-Mama."
Amprenta pamara era sufcenta pentru deschderea us. Imedat ce trecu pragu, stu cum
s va petrece seara. Le vor trebu cteva ore de munca a termnae pentru a ntocm rapoarte
separate despre ceea ce facusera n cursu ntnr de az. Ppo va ct apo nottee u Lbo, ar
Lbo pe ae u Ppo s dupa ce vor f mutumt, Ppo va redacta un rezumat s va permte
computereor sa contnue ucru, ntroducnd nottee n fsere s transmtndu-e nstantaneu
prn ansbu catre xenoog dn restu ceor O Suta de Lum. "Sunt ma mut de o me de oamen
de stnta a caror carera nseamna studerea sngure spec extraterestre pe care o cunoastem s,
n afara de ceea ce pot descoper satet despre aceasta spece arborcoa, toate nformate pe
care e au e provn dn ceea ce e transmtem no do. Asta nseamna ntervente mnma. "
Dar medat ce ntra n statune Ppo nteese ca nu avea sa fe o seara de munca
nentrerupta s odhntoare. nauntru astepta Dona Crst, mbracata n strae monahae. Oare
era vorba de vreo boacana facuta a scoaa de unu dn cop ma mc?
- Nu, nc vorba, nst Dona Crst. Tot cop ta s fac datora, n afara de ce de ac
care, dupa parerea mea, e prea tnar ca sa-o rupa cu scoaa s sa ucreze, char daca e ucenc.
Lbo nu- raspunse. "O hotarre cumnte", socot Ppo. Dona Crst era o femee nteeapta s
atragatoare, probab char frumoasa, dar nt de toate era caugarta a ordnuu Fhos da
Mente do Crsto, Cop Mnt u Crstos, s-s perdea dn frumusete cnd o vedea cum se nfura
n fata gnorante s a proste. Era umtor numaru ceor foarte ntegent a caror gnoranta s
proste se topse sub focu dspretuu e. "Lbo, tacerea e souta care t va prnde bne n stuata
asta."
- N-am vent ac n egatura cu vreunu dntre cop ta, expca Dona Crst. E vorba de
Novnha.
Nu era nevoe sa pronunte numee de fame. Toata umea o sta pe Novnha. ngroztoarea
Descoada se sfrsse doar cu opt an n urma. Boaa amenntase sa dstruga ntreaga coone
char nante ca ea sa se poata nfrpa. Modu de vndecare fusese descopert de mama s tata
Novnhe, xenoboog Gusto s Cda. Prntr-o rone tragca, gassera cauza bo s tratamentu
prea trzu pentru a se sava pe e nss. E fusesera utmee vctme ae Descoade.
Ppo s amnt cu cartate de fetta Novnha, care statea agatata de mna prmaruu
Bosqunha n tmp ce epscopu Peregrno n persoana tnea su|ba de ngropacune. Ba nu, nu se
agatase de mna prmaruu. Imagne revenra n mnte s, odata cu ee, s sentmentee de
atunc. s aduse amnte ca se ntrebase: "Ce nteege ea dn toate astea? E nmormntarea
parntor e; a ramas sngura supravetutoare dn fame s de |ur mpre|uru e poate smt
usurarea oamenor aceste coon. Asa necoapta cum e, oare prcepe ca bucura noastra e cea
ma aeasa recunostnta pe care o aratam parntor e? Au uptat s au zbndt, gasnd caea
savar pentru no n zee de sufernta de dnantea mort or; ne afam ac ca sa sarbatorm
nepretutu dar pe care n -au facut. Pentru tne nsa, Novnha, asta nseamna doar moartea
parntor ta, ca s a frator care au murt nante. Cnc sute de mort s ma bne de o suta de
su|be pentru dsparut aceste coon n utmee sase un, s tot fusesera stapnt de spama,
trstete s dsperare. Acum, cnd t mor parnt, teama, trstetea s dsperarea ta nu sunt cu
nmc ma mc dect nante, dar nmen atcneva nu trece prn aceeas sufernta. Ceea ce
precumpaneste acum n mntea noastra e smtamntu ca ne-am eberat de durere".
Prvnd-o, ncercnd sa-s magneze sentmentee e, Ppo nu facu dect sa-s redestepte
mhnrea pentru perderea Mare, fca u de sapte an, smusa de vrte|u mort care- acoperse
trupu cu excrescente canceroase s cuperc navance, facndu- carnea sa se umfe s sa se
descompuna; un nou membru, nc brat, nc pcor, crescuse dn coapsa, n tmp ce carnea se
desprndea de pe pcoare s cap, dezgondu- oasee; corpu e scump s frumos se degradase sub
och u, n vreme ce mntea scnteetoare ramasese nforator de ve, capaba sa nteeaga tot
ce se petrecea cu ea, pentru ca, trzu, sa strge catre Dumnezeu s-o ase sa moara. Ppo s
amnt asta, apo se gnd a su|ba de recvem, mpartta cu ate cnc vctme. Asa cum statuse n
pcoare sau n genunch, aatur de sote s de restu copor, smtse perfecta untate a oamenor
dn Catedraa. Sta ca durerea u era a tuturor, ca perzndu-s fca cea mare era egat
nseparab de comuntate prn durere s asta consttua o mngere, ceva de care se putea agata.
Asa se cuvenea sa fe o asemenea mhnre, un dou pubc.
Mcuta Novnha nu avusese parte de asa ceva. Ea trecuse prntr-o ncercare cu mut ma
grea dect Ppo - e ce putn nu ramasese fara fame s era adut, nu un cop ngrozt de
perderea brusca a orcaru reazem dn vata u. Prn aceasta durere nu se egase ma strns de
comuntate, c era ma curnd excusa dn ea. Astaz, cu excepta e, toata umea se bucura.
Astaz, tot audau parnt; numa ea e smtea psa, prefernd ca e sa nu f gast eacu pentru
at, dar sa f ramas n vata.
Izoarea e era att de vadta nct, dn ocu n care se afa, Ppo reusse s-o smta dureros.
Novnha s smusese ct putuse de repede mna dn cea a prmaruu. Lacrme se uscasera pe
masura ce su|ba se desfasura; cnd ea se sfrsse, ramasese tacuta ca un przoner care refuza
coaborarea cu ce care -au capturat. Lu Ppo se sfsa nma pentru ea. S totus s dadea
seama ca, daca ar f ncercat, n-ar f fost n stare sa-s ascunda fercrea auntrca pentru
nfrngerea Descoade, bucura ca nu- va ma f rapt nc un at cop. s dadea seama ca
ncercarea u de a o mnga ar f fost o bat|ocura s ar f nstranat-o s ma mut. Dupa su|ba,
ntr-o amara snguratate, Novnha a past prntre grupure de oamen care -au spus, bne
ntentonat, ca parnt e vor deven sgur sfnt s vor f asezat de-a dreapta Tatau. Ce anare
poate f asta pentru un cop? Ppo soptse sote destu de tare:
- N-o sa ne erte ncodata pentru zua de az.
- Sa erte? Conceo nu era una dntre acee sot care sa prceapa gndure sotor or.
Doar nu -am ucs no parnt...
- Dar no ne bucuram az cu tot, nu? N-o sa ne erte ncodata pentru asta.
- Asta- o copare. Orcum nu nteege; e prea mc
"Ba nteege", se gnd Ppo. "Nu nteegea s Mara mute ucrur cnd era char ma mca
dect Novnha?"
De-a ungu anor - s trecusera de acum noua - o vazuse de cteva or. Avea vrsta fuu
sau, Lbo, ar asta nsemna ca fusese coega de casa cu Lbo pna cnd acesta mpnse
tresprezece an. O auzse uneor tnnd preeger sau cuvntar aatur de at cop. atragea
modu e eegant de gndre, nfacararea ce-o dovedea n examnarea deor. n aceas tmp, ea
parea rece ca gheata, compet zoata de tot ceat. S Lbo, fu u, era tmd, dar pna s e avea
ctva preten s-s cstgase afectunea profesoror. Novnha nsa nu-s facuse nc un preten, navea
pe nmen a caru prvre s-o caute dupa un moment de trumf. Pentru ca refuza sa
mpartaseasca aceas sentment, sa raspunda, nc unu dntre profesor nu tnea sncer a ea.
- E parazata dn punct de vedere emotona, spusese Dona Crst odata, cnd Ppo se
nteresase de ea. Nmc n-o poate atnge. |ura ca e fercta s ca nu smte nevoa vreune
schmbar.
Iar acum Dona Crst vense a Statunea zenadoror pentru a dscuta cu Ppo despre
Novnha. De ce tocma cu Ppo? Nu ntrezarea dect un motv pentru vzta drectoare sco n
egatura cu aceasta orfana.
- Sa cred ca n tot an n care a avut-o pe Novnha n scoaa am fost sngura persoana care
s-a nteresat de ea?
- Nu sngura, raspunse ea. Cu ctva an n urma s-a dat mportanta, ma aes cnd Papa
-a canonzat pe parnt e. Toata umea a ntrebat atunc daca s fca Cde s a u Gusto a
observat vreodata evenmente mracuoase n egatura cu parnt e, asa cum se ntmpase
atora.
- Char -au pus asemenea ntrebar?
- Erau zvonur, ar epscopu Peregrno a trebut sa faca cercetar. Cnd se referea a tnaru
conducator sprtua a Coone Lustana, Dona Crst devenea ma zgrcta a vorba. Dar s asa
se spunea ca erarha nu se nteegea de mnune cu ordnu Fhos da Mente do Crsto. Raspunsu
e a fost pn de nvatamnte.
- m magnez.
- n esenta, a spus ca daca parnt e -ar ascuta ruge s ar avea putnta sa e
mpneasca, atunc de ce nu au raspuns rugacunor e s nu s-au ntors ntre ce v? Acesta ar f
un mraco foostor, a zs ea, cac exsta s precedente. Daca Os Venerados pot sa reazeze
mracoe dar nu raspund rugor e, nseamna ca n-o ubesc ndea|uns. De aceea prefera sa
creada ca parnt e nca o ubesc, dar pur s smpu nu au puterea de a face mnun.
- O sofsta nnascuta, remarca Ppo.
- Sofsta, dar s experta n vnovate: -a spus epscopuu ca daca Papa -a decarat pe
parnt e sfnt, este ca s cum Bserca ar afrma ca acesta o urasc. Cererea ca parnt e sa fe
canonzat era o dovada ca Lustana o dspretua; daca se aproba, nsemna ca nsas Bserca era
vrednca de dspret. Epscopu Peregrno devense vd.
- Baga de seama ca e a trms totus cererea.
- Pentru bnee comuntat. S au ma fost s mracoee aceea.
- Cneva atnge mormntu sfnt s durere de cap dspar s apo strga: "Magre! Os Santos
me abenoaram! Mraco! Sfnt m-au bnecuvntat!"
- St bne ca Sfnta Roma vrea mracoe ma convngatoare dect acestea. Dar n-are
mportanta. Papa ne-a ngadut sa numm oraseu nostru Magre, s acum m nchpu ca de
fecare data cnd cneva pronunta numee asta Novnha se nferbnta s arde de fure ascunsa.
- Or devne ma rece. Nmen nu poate st care- sunt adevaratee sentmente.
- n fne, Ppo, nu est snguru care a ntrebat de ea. n schmb, est uncu care s-a
nteresat de ea ca persoana, nu de dragu Bnecuvntator e parnt.
ntrsta ca n afara de Fhos, care se ocupau de scoe de pe Lustana, nmen nu se
aratase preocupat de soarta fete; de-a ungu anor doar Ppo acordase sabe frntur de
nteres.
- Are un preten, spuse Lbo.
Ppo utase ca fu sau se afa de fata - Lbo era att de tacut nct era usor sa ute de e. S
Dona Crst paru sa tresar
- Lbo, spuse ea, cred c-am coms o nedecatete vorbnd astfe despre una dn coegee tae.
- Acum sunt ucenc de Xenador, reamnt Lbo. Asta nsemna ca nu ma mergea a scoaa.
- Cne e pretenu e? ntreba Ppo.
- Marco.
- Marcos Rbera, expca Dona Crst. Baatu acea nat...
- A, da, ce care- acatut ca o cabra.
- E ntr-adevar puternc, ntar Dona Crst. Dar eu nu am observat ncodata vreun semn
de pretene ntre e.
- Odata, cnd Marco a fost acuzat de ceva s s-a ntmpat ca ea sa vada totu, a marturst
n favoarea u.
- Lbo, da o nterpretare cam generoasa ncdentuu, zse Dona Crst. Cred c-ar f ma
aproape de adevar sa spu ca a marturst mpotrva baetor care facusera fapta s au ncercat sa
arunce vna pe umer u.
- Marco nu vede ucrure n aceeas umna, spuse Lbo. Am observat n cteva rndur
cum o urmareste cu prvrea. Nu nseamna prea mut, dar exsta cneva care o pace.
- Dar tu, tu o pac? ntreba Ppo.
Lbo ramase tacut cteva cpe. Ppo sta nteesu aceste pauze. Lbo se autoexamna pentru
a gas raspunsu. Nu ace raspuns care se parea ca se va bucura de aprobarea adutor s nc
acea care ar putea sa provoace mna or - cee doua tpur de nseacun care faceau decu
copor de vrsta u. Se cerceta pe sne pentru a descoper adevaru.
- Daca am ntees eu bne, spuse Lbo, nc nu vrea ca cneva sa o paca. Seamana cu un
oaspete care asteapta sa se ntoarca acasa dn cpa n cpa.
Dona Crst ncuvnta cu aer grav.
- Da, ntocma, exact mpresa asta o asa. Dar acum, Lbo, trebue sa punem capat
ndscrete noastre rugndu-te sa ne as putn sngur ca sa...
Catnnd scurt dn cap s cu un zmbet care parea sa spuna: "Da, nteeg...", Lbo peca
nante ca ea sa f termnat fraza, graba pasor u facnd ca esrea dn scena sa fe o proba ma
eocventa de dscrete dect daca ar f nsstat sa ramna. Dn aceste deta, Ppo nteese ca Lbo
se suparase pentru ca fusese rugat sa pece; sta sa- faca pe adut sa se smta oarecum matur
n comparate cu e.
- Ppo, ncepu drectoarea, a facut cerere pentru a da examen de xenoboog nante de
termen. Ca sa a ocu parntor e.
Ppo rdca dn sprncene.
- Pretnde ca se pregateste ntens n acest domenu nca de cnd era mca. S ca e gata sa
nceapa munca medat, fara ucence.
- Are tresprezece an, adevarat?
- Precedente exsta. Mut au trecut asemenea teste foarte de tmpuru. E cneva care e-a
uat a o vrsta s ma frageda dect ea. Asta s-a ntmpat acum doua m de an, dar s-a
perms. Epscopu Peregrno se opune, desgur, dar prmaru Bosqunha, fe- bnecuvntata
nma smttoare s practca, a sustnut ca Lustana are neaparat nevoe de un xenoboog 0
trebue sa ne apucam sa dezvotam no sour de pante ca sa ne asguram o varetate ma mare n
amentate s sa obtnem recote ma bogate dn sou Lustane. "Nu-m pasa; char daca ar f
vorba de un sugar, avem nevoe de un xenoboog. " Astea sunt char cuvntee e.
- S vre sa ma ocup eu de examnarea e?
- Daca a f att de amab.
- M-ar face char pacere.
- Eram sgura ca ve f de acord.
- Martursesc acum ca datorez asta.
- Cum asa?
- Ar f trebut sa fac ma mut pentru fata asta. As vrea sa vad daca nu- prea trzu sa ncep
acum.
Dona Crst rse decat.
- Oh, Ppo, tare m-as bucura sa ncerc. Dar crede-ma, pretene, ce ce- a|unge n sufet
smte foru ghet.
- Cred ca- asa. m magnez ce nseamna pentru ce ce ncearca sa smta foru ghet. Dar
ce-ar smt ea? Char asa rece cum e, sgur ca arde ca un foc.
- Ce poet est, spuse Dona Crst. Nu era nc o unda de rone n vocea e; credea tot ce
spunea. Purceus au ntees ca -am trms ca ambasador pe ce ma bun dntre no?
- Ma straduesc sa e-o spun, dar e sunt sceptc.
- O trmt mne a tne. Dar te prevn: vrea sa dea examenu a modu ce ma seros s se
opune orcare ncercar de preexamnare.
Ppo zmb.
- Ma mut ma ngr|oreaza ce se va ntmpa dupa ce da examenu. Daca nu- a, va trece
prn chnur mar. S daca- a, nseamna ca eu vo f acea care va ncepe sa aba probeme.
- Lbo nu-m va da pace pna nu va sustne s e examenu de zenador nante de termen.
Iar daca se va ntmpa asa, atunc nu m ramne dect sa merg acasa, sa ma asez n pat s sa
mor.
- Ce zanatec pn de romantsm est, Ppo. Dntre tot barbat dn Magre doar tu a f n
stare sa- accept pe fu tau ca ega.
Dupa pecarea e, Ppo s Lbo ucrara mpreuna ca de obce, notnd ntmpare ze
petrecute cu pequennos. Ppo compara concuze u Lbo, modu u de gndre, ntute,
attudne u cu cee ae absoventor pe care- cunoscuse n unverstate nante de a deven
membru a Coone Lustana. Char daca era tnar s trebua sa ma acumueze mute
cunostnte teoretce s practce, prn metoda Lbo devense un adevarat om de stnta s prn
smtre un umanst. Pna sa-s termne actvtatea dn seara aceea s sa pece spre casa mpreuna
n umna un mar a Lustane, Ppo a|unsese a concuza ca, ndferent daca-s dadea
examenu sau nu, Lbo merta sa fe tratat ca un coeg. Testee nu puteau sa dea o masura exacta
a ucruror care contau.
S char daca Novnhe nu -ar f convent, Ppo voa sa descopere daca ea poseda catat
ncontestabe de om de stnta; daca nu e avea, atunc va face n asa fe nct sa nu treaca
examenu, ndferent de voumu de cunostnte memorate.
Ppo parea decs sa- faca greutat. Novnha sta cum procedau adut cnd s puneau n
gnd sa nu- dea satsfacte, nsa nc nu voau sa se certe sau sa dea dovada de rautate. "Sgur,
sgur ca pot da testu. Dar nu a motve sa te prpest, sa nu ne grabm, da-m voe sa ma convng
ca- ve ua de a prma ncercare."
Novnha nu voa sa astepte. Era pregatta.
- Sunt gata sa dau orce probe dorest, spuse ea.
Trasature chpuu u devenra rec. Asa se ntmpa mereu cu adut. Asta n-o deran|a,
raceaa convenea, putea ngheta de moarte pe tot.
- N-as vrea sa da char orce probe, expca e.
- Nu-t cer dect sa e nsru pe toate ca sa trec prn ee ct ma repede. Nu vreau sa astept
ze ntreg.
E ramase o cpa pe gndur.
- Ce grabta est?!
- Sunt pregatta. Codu Stear m permte sa soct testarea cnd doresc. E o reate ntre
mne s Congresu Stear s eu n-am gast ncaer scrs ca un xenoog are dreptu sa puna a
ndoaa hotarrea Comse Interpanetare de examnar.
- Atunc n-a ctt cu atente.
- Snguru ucru de care am nevoe pentru a da testu nante de mpnrea vrste de
sasprezece an este aprobarea sustnatoruu meu ega. Eu nu am un sustnator ega.
- Ba dmpotrva, spuse Ppo. Prmaru Bosqunha a fost sustnatoru tau ega dn zua n
care t-au murt parnt.
- Iar e a fost de acord sa dau testu.
- Cu condta sa v a mne.
Novnhe nu- scapa prvrea sfredetoare. Nu- cunostea pe Ppo, asa ca avu mpresa ca era
prvrea pe care o vazuse n mut at och, dornta de a o domna, de a o stapn, ntenta de a-
nfrnge hotarrea s de a- strv ndependenta, dornta de a o face sa cedeze.
Trecerea de a raceaa gacaa a facara se produse nstantaneu.
- Ce st tu despre xenobooge? Nu fac dect sa trec dncoo pentru a dscuta cu
purceus, n-a cum sa nteeg modu de functonare a geneor! Cne te crez ca sa ma |udec? De
opt an Lustana nu are xenoboog s- trebue neaparat unu, ar tu vre sa- fac pe oamen sa
ma astepte doar ca sa- t sub contro.
Spre umrea e, Ppo nu se perdu s nc nu dadu napo. Nc macar nu se nfure a vorbee
e. Se purta ca s cum ea n-ar f spus nmc.
- nteeg, spuse e ncet, vre sa dev xenoog dn prea muta dragoste fata de oamen de pe
Lustana. T-a dat seama de nevoe comuntat s, sacrfcndu-te, te-a pregatt pentru a o su|
n mod atrust de a o vrsta frageda.
I se parea absurd sa- auda vorbnd astfe. Dar smt n cuvntee u ceva ma mut dect
att.
- S acesta nu- un motv sufcent?
- Daca ar f adevarat, ar f destu de bun.
- Vre sa spu ca sunt o mncnoasa?
- Propre tae vorbe te-au facut sa par mncnoasa. Spunea ct de mut au e, oamen de
pe Lustana, nevoe de tne. Dar s tu traest prntre no. T-a petrecut ntreaga vata ac. Est
gata sa te sacrfc pentru no, s totus nu smt ca fac parte dn aceasta comuntate.
Dec Ppo nu era ca restu adutor care credeau s acceptau mncune doar pentru ca ee
o faceau sa para nca un cop; e dorea s-o consdere atfe.
- De ce sa ma smt ca o partcca dn comuntate? Nu sunt parte dn ea.
E catna dn cap cu gravtate, ca s cnd ar f cntart raspunsu e.
- Atunc dn ce comuntate fac parte?
- Ceaata comuntate de pe Lustana este a purceusor, s pe mne nu m-a vazut prntre
ce care venereaza copac.
- Pe Lustana sunt s ate comuntat. Tu, de pda, est studenta - exsta o comuntate a
studentor.
- Nu- de mne.
- Stu. Preten nu a, nc cunostnte apropate, merg a su|ba, dar ncodata a spovedane,
te zoez compet, pentru ca, att ct t sta n puter, sa evt aproperea de vata aceste coon s
contactu cu speca umana. Toate astea dovedesc mpede ca traest ntr-o zoare depna.
Novnha nu era pregatta pentru asa ceva. E dadea gas une durer ascunse s nu se
gndse a o stratege ca sa faca fata aceste ncercar.
- Daca- adevarat, nu e vna mea.
- Sunt amurt. Stu cnd a nceput s ma stu s a cu e vna ca stuata a contnuat pna
n zua de az.
- A mea?
- A mea. S a tuturor. Dar n prmu rnd a mea, pentru ca m-am dat seama ce se ntmpa
cu tne s n-am ntervent deoc. Pna astaz.
- Iar astaz vre sa ma t departe de snguru ucru care are mportanta pentru mne s
pentru vata mea! t mutumesc mut pentru compasune.
E dadu soemn dn cap, ca s cum ar f acceptat s aprobat recunostnta exprmata ronc.
- Novnha, ntr-un fe, nc nu conteaza ca vna nu-t apartne. Magre este o comuntate, s
fe ca te-a tratat nedrept, fe ca nu, ea trebue sa actoneze totus a fe ca orcare ata s sa
asgure fercrea pentru tot membr e.
- Asta nsemnnd toata umea de pe Lustana n afara de mne - eu s purceus.
- Xenoboogu este foarte mportant pentru o coone, ndeoseb pentru una ca a noastra,
ncon|urata de o barera care ne mteaza pentru totdeauna dezvotarea. Xenoboogu nostru
trebue sa gaseasca modatat de a obtne ma mute protene s carbohdrat a hectar, ceea ce
nseamna adaptarea gruu s porumbuu creat pe Pamnt pentru a utza...
- Pentru a utza a maxmum substantee nutrtve exstente n medu ustan. Crez ca mam
pus n mnte sa sustn examenu fara sa stu care va f scopu munc mee de o vata?
- Munca ta de o vata va f sa te daruest de de a mbunatat trau oamenor pe care-
dspretuest.
Aba acum nteese Novnha capcana pe care -o ntnsese Ppo. Prea trzu, arcu fusese
eberat.
- Dec crez ca un xenoboog nu-s poate desfasura munca dect daca- ubeste pe oamen
care foosesc roadee actvtat u.
- Nu-m pasa daca ne ubest or nu. Eu trebue sa stu ce vre cu adevarat. De ce pu atta
pasune n hotarrea ta.
- Chestune de pshooge. Parnt me au murt facnd munca asta, asa ca eu ncerc sa
preau roure or.
- Poate ca da, ncuvnta Ppo. Sau poate ca nu. Ceea ce vreau eu sa stu, Novnha, ceea ce
trebue sa afu nante de a-t permte sa da testu, e comuntatea dn care fac parte.
- Sngur a spus-o! Nu apartn nc unea.
- Imposb. Orce persoana este defnta de comuntat carora e apartne precum s de cee
a care nu adera. Eu sunt asta s asta, dar n mod sgur nu sunt aceea sau ceaata. Toate
defnte tae au o conotate negatva. As putea face o sta nesfrsta cu ceea ce nu est. nsa o
persoana care crede cu adevarat ca nu apartne nc une comuntat a|unge n mod nvarab sa
se ucda pe sne, fe trupeste, fe abandonndu-s denttatea s perzndu-s mnte.
- Asa sunt eu, nebuna pna n strafundur.
- Nu- vorba de asta. Est anmata de un sentment nfrcosator a motvate. Daca da
testu, sgur ve ua. Dar nante de a te asa sa- da, trebue sa stu: cne ve deven dupa ce-
e? n ce crez, unde t-e ocu, a ce t, ce ubest?
- Nmc pe umea asta sau pe ceaata.
- Nu te cred.
- n umea asta n-am ntnt ncodata pe cneva bun, barbat sau femee, n afara de
parnt me, ar e sunt mort! S nc macar e - nmen nu nteege nmc.
- Doar tu.
- Sunt parte dn tot s dn nmc, nu- asa? Dar nmen nu- nteege pe ceat, nc macar
tu, care pretnz ca est att de nteept s pn de compasune, dar nu reusest dect sa ma fac sa
png, pentru ca a puterea de a ma mpedca sa fac ce vreau.
- Adca xenobooge.
- Exact! Asta nu- dect o parte.
- S care- restu?
- Ceea ce est, ceea ce fac. Numa ca tu fac totu anapoda, procedez n mod stupd.
- Xenoboog s xenoog.
- S-a coms o greseaa stupda cnd s-a creat o noua stnta pentru studerea purceusor. O
adunatura de antropoog batrn s pctst care s-au pus paar no s s-au autonttuat
xenoog. Dar nu- pot nteege pe purceus doar urmarnd comportamentu or! Sunt rezutatu
une evout dferte. Trebue sa e nteeg genee, ce se petrece nauntru ceueor. S ceuee
ceorate anmae, pentru ca e nu pot f studat separat, nmc nu traeste zoat de restu...
"Nu-m tne o preegere", se gnd Ppo. "Spune-m ce smt." S pentru a- provoca o emote,
sopt:
- n afara de tne.
Reus. Dn rece s dspretutoare, Novnha deven nfocata s defensva.
- Ncodata nu- ve nteege! nsa eu da!
- Ce-t pasa te de e? Ce nseamna purceus pentru tne?
- N-o sa prcep nccnd. Est un bun catoc. Rost cuvntu cu dspret. E vorba de o carte
care se afa a ndex.
Chpu u Ppo se umna brusc.
- Matca s Hegemonu.
- Orcare ar f fost e, ce care s-a spus Vorbtor n numee Mortor a trat acum tre m de
an. Dar -a ntees pe Gndac! I-am extermnat, sngura spece extraterestra pe care am ntnto,
-am ucs pe tot, nsa e a ntees.
- Iar tu a vrea sa scr o store despre pequennos, asa cum e a scrs una despre Gndac.
- Dupa cum vorbest, vre sa ma convng ca- a fe de usor ca atunc cnd redactez o
ucrare savanta. Nu st ce a nsemnat sa scre "Matca s Hegemonu". Ce tortura pentru e - sa
se magneze trand n mntea une fnte extraterestre - s sa revna cu sufetu pn de dragoste
pentru marea create pe care a dstrus-o. A trat n aceeas peroada cu cea ma cumpta fnta
umana care a exstat vreodata, Savrstoru Xenocduu, ce care a nmct Gndac; s a facut
tot ce -a stat n putnta sa repare fapta Savrstoruu. Vorbnd n numee Mortor, a ncercat sa
nve mort...
- Dar n-a reust.
- Ba da! I-a facut sa traasca dn nou - a st daca a f ctt cartea! Despre Isus nu stu,
ascut pe epscopu Peregrno s nu cred ca preotmea are macar puterea de a transforma anafura
n carne sau de a obtne ertare pentru vreun pacat nfm. Dar e a reust sa readuca Matca a
vata.
- S atunc unde e?
- Ac! n mne!
E dadu aprobator dn cap.
- S ma saasueste cneva n tne. Marturstoru pentru Mort. Asta vre sa dev de fapt.
- E unca poveste adevarata pe care am auzt-o vreodata, spuse ea. Sngura a care tn. Asta
voa sa auz? Ca sunt o eretca? S ca munca mea de o vata va nsemna sa adaug a Indexu de
adevarur o ata carte care e va f nterzsa bunor catoc?
- As f vrut sa afu ce est n oc sa numest ce nu est. Est Matca. Est Vorbtor n numee
Mortor. Asta repreznta o comuntate foarte redusa a numar, dar cu sufet mare. Prn urmare,
a aes sa nu fac parte dntre cop care formeaza grupur cu snguru gnd de a- excude pe
ceat, ar oamen te prvesc s-s spun: "Sarmana copa, e att de zoata", dar tu cunost un
anume secret, st precs cne est. Tu est sngura fnta umana capaba sa nteeaga o mnte
extraterestra, fndca tu est acea mnte; st ce nseamna a f uman pentru ca n-a gast nc un
grup uman care sa-t ofere acredtarea de homo sapens n care se poate ncrede cneva.
- Acum spu ca nc macar nu-s umana? M-a facut sa png pentru ca nu vre sa ma as sa
dau examenu; m-a st sa ma umesc, ar acum afrm ca-s numana?
- Pot da testu.
Cuvntee ramasera parca suspendate n aer.
- Cnd? ntreba ea n soapta.
- n seara asta. Mne. ncep cnd vre. O sa ma opresc dn ucru pentru a te examna ct
de curnd dorest.
- Mutumesc! t mutumesc, eu...
- Sa dev Vorbtor n numee Mortor. O sa-t dau tot a|utoru. Legea m nterzce sa ma
au cu mne pe atcneva n afara de un ucenc, fu meu Lbo, pentru a merge a pequennos. Dar
t vom ofer nottee noastre. t vom pune a dspozte tot ce afam. Toate banuee s
specuate noastre. n schmb, s tu ne ve arata rezutatee munc tae, tot ce descoper prvnd
modeee genetce ae aceste um, ca sa ne a|ut sa- nteegem pe pequennos. S dupa ce,
mpreuna, vom f afat destue, pot sa-t scr cartea, pot vorb n numee or. Dar de asta data nu
a Mortor. Pequennos nu sunt mort.
Ea zmb fara sa vrea.
- Vorbtor pentru Ce V.
- S eu am ctt "Matca s Hegemonu", spuse e. Nc nu m-as putea gnd a o ata sursa
ma buna pentru a-t gas un nume.
nca nu avea ncredere n e s nc nu credea ce parea sa- promta.
- O sa vreau sa vn des pe ac. Tot tmpu.
- ncuem numa cnd mergem sa dormm.
- Ma refer a restu tmpuu. O sa va saturat de mne. O sa a|unget sa ma gont. m vet
ascunde secretee voastre. O sa-m spunet sa tac s sa nu-m exprm parere.
- Aba ne-am mpretent s a s nceput sa crez ca sunt mncnos s as, un prostanac pst
de rabdare.
- Dar asa m se ntmpa cu fecare. Tot vor sa ma ndeparteze...
Ppo rdca dn umer.
- S? Dn cnd n cnd se ntmpa fecarua sa vrea sa ramna sngur, cu gndure u. Sar
putea sa vreau s eu sa nu te vad. Char daca-t vo spune sa pec, nu trebue s-o s fac.
Acesta era ce ma surprnzator ucru pe care- spusese vreodata cuva.
- Asta- o absurdtate.
- Un sngur ucru te rog. Promte-m ca nu ve ncerca ncodata sa merg a pequennos. Nu
te pot asa, s daca s-ar ntmpa s-o fac, Congresu Stear ar pune capat munc noastre de ac
s ar nterzce orce contact cu e. m promt? Atfe totu - munca mea, munca ta se vor naru.
- Promt.
- Cnd da testu?
- Acum! Putem ncepe medat?
E rse cam, apo ntnse o mna s, fara sa se ute, atnse termnau. Acesta capata vata s
prmee modee genetce aparura n aer, deasupra u.
- Pregatses de|a examnarea, excama ea. Era gata cu totu. Sta de a nceput ca o sa ma
as sa o dau!
Ppo catna dn cap.
- Speram. Am crezut n tne. Am vrut sa te a|ut sa obt ceea ce vsa. Numa sa dorest sa
fac ceva bun.
Novnha nu s-ar f mertat numee daca n-ar ma f gast ceva muscator de zs:
- nteeg. A devent |udecator de vse.
Probab nu-s dadu seama ca asta era o nsuta. Se mutum sa zmbeasca s spuse:
- Crednta, speranta s ubre - acestea tre. Dar ubrea este ce ma puternc |udecator
dntre toate.
- Nu ma ubest.
- Aha, facu e. Eu sunt |udecatoru vseor, ar tu a dragoste. E bne, te gasesc vnovata ca
a vse frumoase s te condamn a munca s sufernta pe vata de dragu vseor tae. Sper nsa ca
n-o sa ma decar ntr-o buna z nevnovat de dectu de a te f ubt. Cazu pe gndur cteva
cpe. Am perdut o fca n fata Descoade. Mara. Ar f fost cu doar ctva an ma n vrsta dect
tne.
- S t aduc amnte de ea?
- Ma gndeam ca n-ar f semanat deoc cu tne.
Novnha ncepu sa dea testu. trebura tre ze. ua cu un rezutat ma bun dect mut
at absovent. Cnd va prv n perspectva nu-s va amnt totus de test fndca e nsemna
nceputu carere, sfrstu copare, confrmarea vocate pentru munca de o vata. Avea sa-s
amnteasca de e deoarece reprezenta nceputu actvtat e n Statunea u Ppo, unde Ppo s
Lbo s Novnha formau mpreuna prma comuntate carea apartnea nca de cnd parnt e
fusesera nmormntat.
Nu- ven usor, ma aes a nceput. Novnha nu se putea dezbara medat de attudnea de
opozte gacaa. Ppo nteegea asta, era pregatt sa prmeasca ovture e verbae fara a rposta.
Lu Lbo era cu mut ma greu. Statunea zenadoror fusese ocu n care e s tata sau puteau
sa se smta mpreuna. Iar acum, fara ca cneva sa- ceara consmtamntu, se ma aaturase o a
trea persoana, care- vorbea de parca ar f fost un cop, char daca amndo aveau aceeas
vrsta. umpea de amaracune faptu ca ea era xenoboog cu dreptur depne, cu un statut de
adut s tot ce nsemna aceasta, n tmp ce e nu depasse etapa de ucenc.
nsa ncerca sa suporte totu cu rabdare. Avea o natura cama s stapnta s tacerea facea
casa buna cu temperamentu u. Nu exsta rscu ca e sa devna ranchunos pe fata. Dar Ppo s
cunostea fu s vedea cum ferbe. Dupa o vreme, pna s Novnha, asa nsensba cum se voa,
s dadu seama ca- strnea pe Lbo, depasnd mte pe care nc un at tnar nu e-ar f rabdat.
Dar n oc sa- dea pace, ncepu sa consdere totu drept o provocare. Cum putea smuge un
raspuns dn partea acestu baat atragator, cu sprt frumos s numan de cam?
- Vre sa spu ca at ucrat atta an s nc macar nu at afat cum se reproduc purceus?
ntreba ea ntr-o buna z. De unde stt ca sunt cu tot mascu?
Lbo raspunse cam:
- n tmp ce nvatau mbe noastre e-am expcat ce nseamna mascu s femea. E au
preferat sa-s spuna mascu. S-au refert a exemparee ceeate, pe care nu e-am vazut
ncodata, ca fnd femee.
- Dar dn cte stt, se reproduc prn mugur! Sau prn mtoza!
Tonu voc e devense dspretutor, ar Lbo nu- raspunse medat
Lu Ppo se paru ca aude gndure fuu sau, care-s reformua atent raspunsu, senn s
nsttor.
- S eu as dor ca munca noastra sa se aprope ma mut de antropooga propru-zsa, spuse
e. Asa am f ma bne pregatt pentru a apca rezutatee cercetaror tae refertoare a modeee
de vata subceuara de pe Lustana a ceea ce descoperm no despre pequennos.
Novnha prv ngrozta.
- Vre sa spu ca nc macar nu uat mostre de tesut?
Lbo ros usor, dar vocea ramase totus stapnta. "Char daca ar f anchetat de Inchzte,
baatu acesta tot a fe ar raspunde", se gnd Ppo.
- Cred ca e o greseaa, spuse Lbo, dar ne temem ca pequennos s-ar ntreba de ce uam
bucat dn trupure or. Daca s-ar ntmpa ca vreunu dntre e sa se mbonaveasca uteror, nar
crede ca no -am provocat boaa?
- Dar daca at ua ceea ce e eapada n mod norma? Se pot afa mute s dn studerea unu
fr de par.
Lbo dadu aprobator dn cap; Ppo, care- urmarea asezat a termnau stuat de partea
ceaata a camere, recunoscu gestu - Lbo nvatase de a tata sau.
- Mute trbur prmtve de pe Pamnt consderau ca ceea ce se desprndea dn trupu cuva
contne o parte dn vata s forta u. Daca purceus s-ar nchpu ca facem farmece mpotrva
or?
- Nu e cunost mba? Aveam mpresa ca un dntre e vorbesc s Esentaa. Nu facu nc un
efort sa-s ascunda dezaprobarea. Nu e putet expca a ce su|esc mostree?
- A dreptate, raspunse e netuburat. Dar daca e-am spune a ce foosm mostree de tesut,
s-ar putea sa- nvatam dn greseaa anumte concepte ae booge cu o me de an nante ca e
sa a|unga n stadu de evoute n care e-ar descoper e sngur. Tocma de aceea egea ne
nterzce sa e expcam asemenea ucrur.
n cee dn urma, rusnata, Novnha batu n retragere.
- Nu stam ct de tare va ncorseteaza doctrna ntervente mnme.
Ppo se bucura auzndu- vorbee dn care aroganta se ma rspse, nsa aceasta era de
preferat smerene. Copa era att de psta de egatur umane nct se exprma excesv de
forma, ntocma ca o carte stntfca. Ppo se ntreba daca nu cumva era prea trzu pentru a o
nvata sa se poarte ca o fnta umana.
Nu era tmpu perdut. Dupa ce nteese ca e amndo erau desavrst cunoscator a stnte
pe care o practcau ar ea nu sta aproape nmc dn domenu or, facu utata attudnea agresva
s aproape ca trecu a extrema ceaata. n saptamne ce urmara, vorb foarte rar cu Ppo s Lbo.
n schmb, stude rapoartee or, ncercnd sa prceapa rostu actvtat pe care o desfasurau. Dn
cnd n cnd avea cte o neamurre s punea ntrebar; e raspundeau potcos s cu rabdare.
Potetea facu oc ncet-ncet famartat. Ppo s Lbo ncepura sa dscute nengradt n fata
e, ncercnd sa amureasca de ce pequennos s creasera o sere de comportamente cudate, care
era nteesu ascuns a unora dntre afrmate or bzare, de ce ramneau exasperant de
mpenetrab. S ntruct studerea or era o ramura foarte noua a stnte, Novnhe nu- trebu
mut ca sa a|unga sufcent de nformata, char daca a mna a doua, pentru a emte cteva
poteze.
- La urma urme, spuse Ppo pe un ton ncura|ator, suntem cu tot orb, dar mpreuna.
Ppo antcpase ceea ce avea sa se ntmpe. Rabdarea atent cutvata facuse pe Lbo sa
para rece s rezervat fata de ce de vrsta u, cnd nfuenta u Ppo sufoca orce ncercare a u
de a stab s ate reat; zoarea Novnhe era s ma batatoare a och, dar a fe de depna.
Acum nsa, nteresu or comun fata de pequennos apropa - cu cne at ma puteau dscuta
cnd nmen n afara de Ppo nu e putea nteege subectee de conversate?
Se reaxau mpreuna, rdeau pna e dadeau acrme a gume care nu ar f reust sa
dstreze pe nc un at ustan. Asa cum purceus pareau sa f dat nume fecaru copac dn
padure, Lbo boteza n |oaca toate pesee de mober dn Statunea zenadoror s anunta a
dferte ntervae ca unee dn ee erau prost dspuse s nu trebuau tuburate:
- Nu sta pe Sofa! Iar e sub nfuenta un.
Nu vazusera ncodata o femea de pequennos, ar mascu se refereau a ee cu un respect
aproape regos; Novnha scrse o sere de asa-zse rapoarte despre o femea pequenno magnara
pe care o num Maca Reverend s care era har de rea de gura s de pretentoasa.
Dar nu tot ce faceau strnea rsu. Apareau s probeme, gr|, ba o data trecura char prn
momente de spama ca facusera exact ceea ce Congresu Stear ncercase cu attea efortur sa
mpedce - ntroducerea de schmbar radcae n socetatea pequenno. Totu ncepu cu
Radacna, desgur. Radacna, care starua sa puna ntrebar provocatoare, mposbe, ca de
exempu: "Daca nu avet un at oras de oamen, cum sa putet porn razbo? Nu dobndt onoare
ucgnd Mcut". Ppo bgu ceva care voa sa nsemne ca oamen nu vor ucde ncodata
pequennos, adca Mcut; dar sta ca nu a asta se referse Radacna.
Ppo sta de an de ze ca pequennos cunosteau conceptu de razbo, dar dupa aceea Lbo s
Novnha dezbatusera ze ntreg daca ntrebarea u Radacna dovedea sau nu ca purceus
consderau razbou drept recomandab, sau doar nevtab. Ma prnsesera de a Radacna s ate
frntur de nformat, unee mportante, unee nu - s mute atee a caror mportanta era
mposb de aprecat. ntr-un fe, char prn reata cu Radacna, nterdcta potrvt carea
xenoogor e era nterzs sa puna ntrebar care sa dezvaue ntente s, prn urmare, practce
umane, se doved nteeapta. ntrebare u Radacna e furnzau ma mute raspunsur dect
reuseau sa obtna dn raspunsure u a neamurre or.
Utma nformate pe care e-o dadu Radacna nu aparu totus sub forma une ntrebar. Era
o banuaa, exprmata n partcuar catre Lbo, n momentu cnd Ppo se ndepartase cu at
pequennos pentru a cerceta modu n care e s construau case dn busten.
- Stu, stu, spuse Radacna, acum stu de ce e nca n vata. Femee voastre sunt prea
proaste ca sa-s dea seama ca e este nteept.
Lbo se chnu sa prceapa nteesu acestor vorbe fara egatura drecta cu dscuta or. De ce
credea Radacna ca femee, daca ar f ma ntegente, -ar ucde pe Ppo? Dscuta despre moarte
tuburase - evdent ca aceasta era o probema mportanta s Lbo nu sta cum sa o rezove
sngur. S totus nu putea sa- cheme pe Ppo n a|utor, ntruct era dncoo de orce ndoaa ca
Radacna voa sa dscute ct Ppo nu avea cum sa ascute.
Pentru ca Lbo nu- raspunse, Radacna nssta:
- Femee voastre sunt sabe s proaste. Le-am spus asta s ceorat, ar e m-au zs ca pot
sa te ntreb pe tne. Femee voastre nu nteeg nteepcunea u Ppo. E adevarat?
Radacna parea tare agtat; respra cu greutate s-s smugea fre de par, cte patru-cnc
odata, de pe brate. ntr-un fe sau atu, Lbo se vazu st sa raspunda.
- Ma|ortatea femeor nu- cunosc, spuse e.
- Atunc cum vor st daca trebue sa moara? ntreba Radacna. Apo, brusc, ramase ca
mpetrt s rost foarte tare: Suntet cabras!
Aba acum aparu s Ppo, ntrebndu-se ce rost avea strgatu acea. Vazu pe data ca Lbo era
peste masura de tuburat. Dar Ppo nu sta absout nmc despre subectu dscute, ce a|utor
putea sa ofere? Nu sta dect ca Radacna spusese ca oamen - sau doar Ppo s Lbo - erau
totuna cu turmee de anmae mar care pasteau n preere. Ppo nu-s putea da seama daca
Radacna era furos sau ferct.
- Suntet cabras! Vo hotart! Arata catre Lbo, apo catre Ppo. Femee nu aeg onoarea
pentru vo, vo o aeget! Ca ntr-o batae, nsa tot tmpu!
Ppo nu prcepea despre ce vorbea Radacna, dar vazu ca tot pequennos ramasesera
nemscat ca nste cotur de copac s asteptau un raspuns, de a e sau de a Lbo. Se vedea
mpede ca Lbo era prea nspamntat de comportamentu cudat a u Radacna ca sa
ndrazneasca sa raspunda ceva. n stuata asta, nteese ca n-avea ata esre dect sa spuna
adevaru; a urma-urmeor, era o nformate aproape ncontestaba s psta de mportanta
prvnd socetatea umana. ncaca regue stabte de Congresu Stear dar, daca s-ar eschva sa
raspunda, rau ar f s ma mare, asa ca Ppo aese:
- Femee s barbat hotarasc mpreuna sau hotarasc fecare pentru sne. Nmen nu decde
pentru atu.
Era de netagadut ca tot purceus asteptasera raspunsu.
- Cabras, spusera e, apo repetara cuvntu de ma mute or; aergara catre Radacna,
hohotnd s suernd. uara pe sus s se grabra cu e spre nma padur. Ppo ncerca sa-
urmeze, dar do dntre purceus se pusera n cae s catnara dn cap. Acesta era un gest uman
pe care- deprnsesera de mut, dar pentru pequennos e avea un ntees ma grav. Lu Ppo era
cu desavrsre nterzs sa porneasca pe urmee or. Mergeau a femee or, ar pequennos
spusesera ca acesta era snguru oc n care nu aveau voe sa cace.
n drum spre casa, Lbo expca u Ppo cum aparuse nepacuta stuate:
- St ce-a spus Radacna? Ca femee noastre sunt sabe s proaste.
- Vorbeste asa pentru ca n-a cunoscut-o pe Bosqunha sau pe mama ta, de exempu.
Lbo rse, pentru ca mama u, Conceo, domnea peste arhve de parca acestea ar f fost un
estao dn vechu Mato Grosso - ce ce pasea pe tarmu e trebua sa se supuna fara crcnre
eg facute de ea. Tot rznd, smt ca ceva scapa, o dee care era mportanta - despre ce
vorbeau? Dscuta contnua. Lbo utase s curnd a|unse char sa ute ca utase.
n noaptea aceea auzra rapatu ca de toba despre care Lbo s Ppo credeau ca face parte
dntr-un fe de sarbatorre. Acest sunet, ca bataa unor bete gree n tobe mar, nu aparea prea
des. nsa de data asta petrecerea parea sa nu se ma sfrseasca. Ppo s Lbo socotra ca modeu
uman de egatate sexuaa e daduse probab mascuor pequennos o speranta de bertate.
- Cred ca acest ucru ar putea f nterpretat drept o modfcare grava n comportamentu
pequenno, spuse Ppo preocupat. Daca descoperm ca am provocat ntr-adevar o schmbare, va
trebu sa o raportez, ar Congresu va hotar aproape sgur ntreruperea orcaror contacte dntre
oamen s pequennos pentru o peroada. An n sr, probab.
ntrsta gndu ca, ndepnndu-s constncos datora, ar putea determna hotarrea
Congresuu Stear de a e nterzce cu desavrsre sa-s contnue munca.
n dmneata urmatoare, Novnha merse cu e pna a poarta taata n gardu nat care
separa orasu uman de pantee ce duceau spre deaure mpadurte unde ocuau purceus.
Cum Ppo s Lbo nca ncercau sa se asgure unu pe atu ca orcare dn e ar f procedat a fe,
Novnha o uase nantea or s a|unsese prma nga poarta. Cnd se apropara s e, ea e arata
un petc de pamnt rosatc recent dezgot, stuat a ma putn de zece metr de poarta.
- E proaspat, spuse ea. S vad ceva acoo.
Ppo deschse poarta s, fnd ma tnar, Lbo aerga nante, sa cerceteze. Se opr a margnea
portun curatate s ramase ca o stana de patra, cu capu pecat spre ceea ce zacea acoo.
Vazndu- att de nemscat, Ppo se opr s e, ar Novnha, brusc nspamntata pentru soarta u
Lbo, gnora egea s trecu n goana de poarta. Lbo s asa capu pe spate s cazu n genunch; se
apuca de paru cu buce marunte s scoase un strgat de remuscare.
Radacna zacea n tarna, cu bratee n atur. Fusese evscerat, s nu n mod neg|ent:
fecare organ fusese separat cu gr|a, ar fs s famente dn membree u fusesera scoase s
ntnse pe sou uscat, ntr-un mode smetrc. Toate parte nca aveau egatur cu trupu - nmc
nu era compet desprns.
Strgatu ndurerat a u Lbo era aproape dsperat. Novnha ngenunche nga e,
mbratsa, egana, ncerca sa- mnge. Ppo s scoase mnuscuu aparat foto s, metodc, facu
fotograf dn toate unghure, astfe nct sa e poata anaza n detau pe computer ma trzu.
- Era nca n vata cnd au facut asta, spuse Lbo dupa ce se cama ndea|uns ca sa poata
vorb. Dar char s asa, trebu sa pronunte cuvntee ncet, cu atente, de parca ar f fost un stran
care tocma deprndea mba. E atta snge pe pamnt s- mprastat pna departe.. nma u
sgur ma batea cnd -au desfacut.
- Dscutam despre asta ma trzu, sugera Ppo.
Iar acum, ace ceva de care Lbo utase cu o z n urma reven n mnte cu o mpezme
nemoasa.
- E n egatura cu ce a zs Radacna despre feme. Ee decd cnd trebue sa moara barbat.
E m-a spus asta, ar eu...
Ramase ocuu. Bnentees ca nu facu nmc. Legea cerea sa nu ntreprnda nmc. S n
char cpa aceea se gnd ca uraste egea. Daca egea nsemna sa permta ca Radacna sa
pateasca asa ceva, atunc ea nu avea ntees. Radacna era o persoana. S faptu ca doar studez
o persoana nu trebue sa te faca sa ram deoparte s sa ngadu ca aceasta sa fe ucsa.
- Nu -au dezonorat, spuse Novnha. Macar de atta ucru putem f sgur: e vorba de
dragostea ce o au pentru copac. Vedet? Dn centru cavtat peptuu, care acum era gota
compet, rasarea un puet foarte mc. Au pantat un copac pentru a- nsemna ocu de
ngropacune.
- Acum stu de ce-s numesc tot copac, spuse Lbo cu amaracune n gas. I-au pantat
drept semne de mormnt pentru purceus pe care -au torturat pna au murt.
- Padurea asta e foarte mare, spuse cam Ppo. Lmtat-va potezee a cea ma pauzba
posbtate.
Vocea u cumpatata s domoaa, dornta u nsstenta ca pna s n asemenea momente sa
se comporte ca oamen de stnta cama pe amndo.
- Ce trebue sa facem? ntreba Novnha.
- Trebue sa te ducem medat n permetru nostru, spuse Ppo. t este nterzs sa ntr ac.
- Voam sa spun... cu trupu... cu e ce facem?
- Nmc, raspunse Ppo. Pequennos au facut asa cum e sta n obce, dn motve care
prvesc numa pe e. a|uta pe Lbo sa se rdce.
Lbo aba se putea tne pe pcoare; a nceput trebu sa se opreasca dupa fecare pas.
- Ce-am spus? sopt e. Nc macar nu stu ce vorba de-a mea -a adus moartea.
- Nu- dn prcna ta, spuse Ppo. E vna mea.
- Dar ce, t nchpu ca- posez? ntreba Novnha. Crez ca umea or se roteste n |uru tau?
Dupa cum sngur a spus-o, purceus au facut-o dn prcn de e stute. E destu de mpede ca
nu s-a ntmpat acum pentru prma oara: vvsecta dovedeste prea muta ndemnare ca sa f
fost facuta de nste ncepator.
Ppo recepta vorbee e cu umor negru.
- Ne perdem mnte, Lbo. Novnha n-ar trebu sa ste nmc despre xenooge.
- A dreptate, aproba Lbo. Orcare ar f motvu care a determnat vvsecta, e car ca au ma
practcat-o s nante. Vreun obce. Se stradu sa-s pastreze vocea ct ma cama.
- Dar asta e s ma grav, nu? spuse Novnha. nseamna ca obsnuesc sa se evscereze un
pe at de v. Prv catre ceat copac a padur care ncepea dn vrfu deauu s se ntreba ct
dntre e s aveau radacne scadate n snge.
Ppo transmse raportu prn ansbu, ar computeru nu- facu greutat n stabrea nveuu
de prortate. Lasa a attudnea comtetuu de supraveghere sa hotarasca daca trebue sau nu
sa ntrerupa contactu cu purceus. Comtetu nu avea cum sa dentfce vreo eroare fataa. "Este
mposb sa ascundem reate dntre sexee umane, pentru ca s-ar putea ca ntr-o buna z postu
de xenoog sa fe ocupat de o femee", scra n raport, "s nu putem detecta nc un moment n
care nu at actonat ratona s prudent. Concuza noastra provzore este ca at devent, fara voa
voastra, martor a o upta pentru putere care s-a ncheat cu nfrngerea u Radacna s ar trebu
sa reuat contactee cu toata prudenta ce se mpune."
Asta dezvnovatea cu totu, dar nu- era usor sa faca utata amaracunea. Lbo crescuse
cunoscndu- pe purceus or macar auzndu- pe tata sau vorbnd despre e. Pe Radacna
cunostea ma bne dect pe orcare dntre semen sa uman, cu excepta fame s a Novnhe.
Trecura ze n sr pna cnd Lbo se ntoarse a Statunea zenadoror, saptamn ntreg pna sa
ntre dn nou n padure. Purceus nu dadura de ntees ca pentru e se schmbase ceva; ba
dmpotrva, erau char ma deschs s ma pretenos dect nante. Nc unu nu aduse vorba
despre Radacna, cu att ma putn Ppo s Lbo. Se produsera nsa schmbar n purtarea
oamenor. Ppo s Lbo nu se ma ndepartau a ma mut de ctva pas unu de atu atunc cnd
se afau prntre pequennos.
Sentmentee de sufernta s de remuscare trate n acea z facura pe Lbo s pe Novnha sa
depnda s ma mut unu de ceaat, ca s cum ntunercu ega ma strns dect umna.
Purceus se pareau acum prme|dos s nesgur, exact asa cum fusese dntotdeauna tovarasa
oamenor s, orct de des ncercau sa se asgure unu pe atu, ntre Ppo s Lbo ramase fara
raspuns ntrebarea daca vreunu dntre e era vnovat cu ceva. Prn urmare, snguru reazem
sgur s de necntt dn vata u Lbo deven Novnha, ar e deven aceas ucru pentru ea.
Char daca Lbo avea mama s frat ar Ppo s Lbo mergeau ntotdeauna acasa a restu
fame or, Novnha s Lbo se purtau de parca Statunea zenadoror ar f fost o nsua unde Ppo
ramnea un Prospero ubtor, dar mereu ndepartat Ppo se ntreba: "Pequennos sunt precum
Are care- conduce spre fercre pe tner care se ubesc, sau sunt nste mc Caban greu de
stapnt s arznd de nerabdare sa ucda?"
Dupa cteva un, moartea u Radacna se top n amntre s rsu e reven pe chpur, des
probab ca nu ma era a fe de senn ca nante. Cnd mpnra saptesprezece an, Lbo s
Novnha erau att de sgur unu de ceaat nct se obsnusera sa dscute despre ce vor face
mpreuna peste cnc, zece sau douazec de an. Ppo nu facu ncodata efortu de a se nteresa de
panure or de casatore. "n fond", se gnd e, "studaza booge de dmneata pna seara. Pna
a urma vor apea a strateg de reproducere stabe s acceptabe dn punct de vedere soca."
Pna atunc nsa era sufcent sa vada ca amndo se ntrebau nencetat cnd s cum se
mperecheau pequennos, tnnd seama de faptu ca mascu nu aveau nc un organ reproductv
vzb. Specuate or n egatura cu modu n care pequennos s amestecau materaee genetce
se termnau nvarab cu gume att de scrboase nct Ppo trebua sa dea dovada de o
stapnre de sne esta dn comun ca sa pretnda ca e gasea amuzante.
Asa se face ca n cursu ceor ctva an, parca prea scurt, Statunea zenadoror deven ocu
une aproper sncere dntre do tner scptor care atfe ar f fost condamnat sa traasca ntr-o
snguratate rece. Nc unu dntre e nu banua ca da or va sfrs brusc s pentru totdeauna, n
mpre|urar care aveau sa zgudue toate cee O Suta de Lum.
Totu se petrecu smpu, pe neasteptate. Novnha anaza structura genetca a treste
nfestate de muste pe care o recotase de pe mau ruu s constata ca aceas corpuscu
subceuar care daduse nastere Descoade era prezent s n ceuee treste. Proecta ate cteva
structur ceuare n aer, deasupra termnauu de computer, s e rot. Toate contneau agent
Descoada.
strga pe Ppo, care corecta transcrer ae vzte pe care o facusera a pequennos n zua
precedenta. Computeru rua comparate fecarea dntre ceuee dn care avea mostre.
Indferent de functe e, ndferent de speca de a care era preevata, fecare ceua extraterestra
contnea corpuscuu Descoade, ar computeru stab ca ee erau absout dentce n ceea ce
prvea proporte chmce.
Novnha se astepta ca Ppo sa dea aprobator dn cap, sa- spuna ca se parea nteresant s
poate sa emta char o poteza. Dar e se aseza pe scaun s rua aceas test nca o data,
ntrebnd-o cum functona comparata facuta de computer s apo ce producea corpuscuu
Descoada.
- Mama s tata n-au reust sa descopere ce decansa procesu acesta, dar corpuscuu
Descoada ebereaza aceasta protena nensemnata - presupun ca- o pseudo-protena de fapt 0
care ataca moecuee genetce, ncepnd de a un capat s desfacnd cee doua srur de moecue
exact pe m|oc. De aceea au s numt-o Descoada - descoador - ea desface ADN-u dn ceua
umana.
- Arata-m cum functoneaza n ceuee extraterestre.
Novnha puse n mscare smuarea.
- Nu, nu numa moecua genetca - ntregu medu a ceue.
- E doar n nuceu, spuse ea.
Larg cmpu pentru a ncude ma mute varabe. Computeru ucra ma ncet, ntruct
cerceta n fecare secunda moane de aran|amente aeator ae materaeor nuceare. Cnd
moecua genetca a treste se desfacu, aparura cteva protene mar dn medu ambent, care se
egara de srure ramase deschse. La oamen, ADN-u ncearca sa se recombne, dar protenee se
fxeaza s ee n mod aeatoru, s atunc ceuee parca nnebunesc una dupa ata. Uneor trec n
mtoza, ca n cazu canceruu, ateor mor. Ma mportant e ca n cazu omuu corpuscu
Descoada se reproduc nebuneste s trec de a o ceua a ata. Bnentees ca organsmee
extraterestre e poseda de|a.
Dar pe Ppo nu- nteresau vorbee e. Cnd descoador-u termnase cu moecuee genetce
ae treste, prv ceuee una cte una.
- Nu numa ca- semnfcatv, e a fe, constata e. E aceas ucru!
Novnha nu-s dadu seama medat ce observase Ppo. Ce era a fe cu ce? S nc nu ma avu
tmp sa ntrebe. Ppo se rdcase de|a de pe scaun, s uase grabt hana s pornse spre us. Afara
era apovta. Ppo se oprse doar ca sa strge peste umar:
- Spune- u Lbo sa nu se deran|eze sa vna dupa mne. Pna ma ntorc, arata- doar
smuarea aceea ca sa vez daca s e s da seama despre ce este vorba. O sa prceapa, e
raspunsu a marea ntrebare. Raspunsu care expca totu.
- Spune-m-!
E se mutum sa rda.
- Sa nu trsez. Daca nu nteeg, are sa-t spuna Lbo.
- Unde pec?
- Sa- ntreb pe purceus daca am dreptate, unde crez? Dar stu ca am, char daca vor
ncerca sa ma mnta. Daca nu ma ntorc peste o ora, nseamna ca am aunecat s m-am rupt
pcoru.
Lbo n-a ma apucat sa vada smuare. ntrunrea comtetuu de panfcare a care
partcpa se preungse neasteptat de mut dn cauza une dscut n contradctoru prvnd
extnderea pasun pentru vte s dupa aceea Lbo trebuse sa rdce amentee pentru saptamna
urmatoare. Cnd se ntoarse, Ppo psea de|a de patru ore, ntunercu se ndesea s apovta se
transformase n zapada. Pecara medat n cautarea u, temndu-se ca e vor trebu ore ntreg ca
sa- gaseasca n padure.
gasra foarte curnd. Trupu u se racea de|a n zapada. Purceus nc macar nu
pantasera un copac n e.
Captou 2
TRONDHEIM
Regret profund ca nu-t pot satsface dornta de a cunoaste ma mute deta prvnd
rtuaure amoroase s obceure de casatore ae aborgenor ustan. Cred ca asta t
provoaca o dezamagre de nedescrs, atfe nu a f soctat Socetat de Xenooge sa ma
crtce pentru ncapactatea de a coopera a cercetare tae.
De fecare data cnd presupus xenoog se png ca nu obtn datee trebuncoase
dn observate mee asupra spece pequennos, ndemn sa recteasca ngradre pe
care m e mpune egea. Nu m se permte sa fu nsott dect de un asstent n cercetare
de teren; nu am dreptu sa pun ntrebar care ar putea dezvau ntente umane pentru ca
pequennos sa nu ncerce sa ne mte; nu am voe sa e ofer nformat dn propre ntatva
cu scopu de a determna o reacte smara; nu am dreptu sa stau prntre e ma mut de
patru ore n cursu une vzte; cu excepta haneor de pe mne, n prezenta or nu m se
permte sa utzez nc un at produs a tehnooge noastre, adca aparate foto, de
nregstrare
audo, computere s nc macar obecte de scrs sau hrte; m-e nterzs char s sa-
observ pe ascuns.
Pe scurt: nu-t pot spune cum se reproduc pequennos pentru ca e prefera sa o faca
n ata parte dect n fata ochor me.
Sunt de acord ca ucrare tae ramn ncompete! Desgur, concuze noastre n
egatura cu pequennos sunt absurde! Daca ar trebu sa studem unverstatea voastra s
n s-ar mpune aceeas restrct ca n cazu studer aborgenor ustan, fara ndoaa ca
am trage concuza ca oamen nu se reproduc, nu formeaza grupur pe crter de nrudre
s ca-s dedca ntregu ccu de vata pentru metamorfozarea studentuu-arva n
profesoradut.
Ba char am putea presupune ca profesor exercta o nrurre extraordnara
asupra socetat umane. O cercetare competenta ar evdenta medat nexacttatea une
asemenea concuz, dar n cazu spece pequenno nu este permsa s nc macar
recomandata desfasurarea une nvestgat seroase.
Antropooga nu este ncodata o stnta exacta: observatoru s obectu studuu nu
mpartasesc aceeas cutura. Dar acestea sunt demtar normae, nerente stnte.
Demtare artfcae sunt cee care ne tn pe no n oc s, prn urmare, pe vo. Tnnd
seama de rtmu actua a cercetaror, am putea nregstra un progres smar daca e-am
trmte chestonare prn posta s am astepta ca e sa ne raspunda prn ucrar savant
redactate, remse pe aceeas cae.
|oo Fguera Avarez, mesa| de raspuns adresat u
Petro Guatannn de a Unverstatea dn Sca, Mano Campus, Etrura,
pubcat postum n Stud Xenoogce, 22-4-49-193
Vestea mort u Ppo nu avea o mportanta mtata s ocaa. Ea se transmse nstantaneu
prn ansbu catre toate cee O Suta de Lum. Prmee fnte extraterestre descoperte de a
Xenocdu Savrstoruu ncoace ucsesera prn tortura pe acea fnta umana numta sa e
observe. n nterva de cteva ore, savant, oamen de stnta, potcen s zarst ncepura sa a
attudne.
Curnd se forma un consens: "Un sngur ncdent, petrecut n mpre|urar neeucdate, nu
dovedeste esecu potc duse de Consu Stear n probema purceusor. Dmpotrva, faptu ca
nu a murt dect un om pare sa evdenteze nteepcunea actuae potc de sem-pasvtate. Prn
urmare, nu trebue sa facem nmc atceva dect sa observam ntr-un rtm ma putn ntens".
Succesoru u Ppo prm nstructun sa- vzteze pe purceus doar o data a cteva ze s sa nu
stea ncodata ma mut de o ora. Nu trebua sa- determne pe purceus sa raspunda a ntrebar
refertoare a modu n care tratasera pe Ppo. Aceasta era o reafrmare a bnecunoscute potc
de pasvtate.
Consu doved de asemenea o deosebta preocupare pentru morau oamenor de pe
Lustana. n pofda costuror rdcate, coonstor se trmsera prn ansbu numeroase
programe no de dvertsment pentru a- a|uta sa-s stearga dn mnte nforatoarea crma.
Iar apo, dupa ce framng -au a|utat cum s-au prceput ma bne pe ocutor Lustane,
care, a urma urmeor, se afau a an-umna departare, oamen ceor O Suta de Lum s-au
ntors a gr|e or.
Dn |umatate de tron de fnte umane de pe cee O Suta de Lum, doar una sngura smt
moartea u |oo Fguera Avarez, numt s Ppo, ca pe o mare schmbare n desfasurarea propre
sae vet. Andrew Wggn era Vorbtor n numee Mortor n orasu unverstar Reyk|avk, renumt
ca pastrator a cutur nordce, asezat precar pe pantee abrupte ae unu ford de forma unu
cutt care patrundea n grantu um nghetate de pe Trondhem, exact a ecuator. Vense
prmavara, asa ca zapada batea n retragere, ar erbure s fore frage se natau spre soaree
scptor pentru a capata tare. Andrew sedea pe coama unu dea nsort, ncon|urat de vreo
zecedosprezece
student care nvatau de|a despre stora coonzar ntersteare. Pe |umatate absorbt
de ate gndur, Andrew ascuta pe student dezbatnd nferbntat ntrebarea daca vctora
depna a oamenor n Razboaee cu Gndac fusese un preudu necesar a expansunea
umana. Astfe de dspute degenerau ntotdeauna pe negndte n defamarea monstruu uman,
Savrstoru, pe vremea aceea comandant a fote nterpanetare care comsese Xenocdu
Gndacor. Andrew se smt ndemnat sa-s ase mntea sa ma rataceasca; nu putea spune ca
subectu pctsea, nsa prefera ca e sa nu- acapareze ntreaga atente.
Apo, mcu mpant de computer pe care- purta ca pe o nestemata n ureche anunta de
moartea cruda a u Ppo, xenoogu de pe Lustana s atunc se trez brusc dn vsare.
ntrerupse pe student:
- Ce stt despre purceus? ntreba e.
- Sunt sngura noastra speranta de mnture, spuse unu dntre student, care ua mut
ma n seros pe Cavn dect pe Luther.
Andrew se uta medat a studenta Pkt, despre care sta ca nu va putea suporta un
asemenea mstcsm.
- E nu exsta pentru a serv vreunu scop uman, nc macar pentru a f obect de mnture,
spuse Pkt cu un dspret dstrugator. Sunt adevarat ramen, a fe ca s Gndac.
Andrew catna dn cap, dar se ncrunta.
- Foosest un cuvnt care nu este n vocabuaru tuturor.
- S-ar cuven sa fe, spuse Pkt. Toata umea de pe Trondhem, fecare Nordc dn cee O
Suta de Lum trebua sa f ctt de|a Istora u Wutan dn Trondhem de Demostene.
- Trebua, dar n-am ctt-o, ofta un student.
- Dat-o |os de pe catage, spuse atu. Pkt e sngura femee pe care o cunosc n stare sa
mearga pe catage s sa stea |os n aceas tmp.
Pkt nchse och.
- Lmba Nordca are patru cuvnte pentru a denum gradee de stranetate. Prmu este dnat-
tnut sau utnng, stranu pe care- recunoastem ca fnd fnta umana a um noastre, dar
dn at oras sau ata tar A doea este framng Demostene renunta a accentu dn cuvntu
nordc framng. Acesta e stranu pe care- recunoaste ca uman, dar vent dn ata ume. A treea
este ramen, stranu pe care- recunoastem ca uman, dar apartnnd ate spec. A patruea se
refera a adevarat extraterestr, varese, ntre care ncudem s anmaee, pentru ca daogu cu
ee este mposb. Traesc, dar n-am putea banu ce scopur sau cauze e fac sa actoneze. S-ar
putea ca aceste creatur sa fe ntegente, constente de propra exstenta, dar nu avem cum sa
afam asta.
Andrew observa ca o parte dntre student erau contrarat. Le atrase atenta:
- Consderat ca va descumpaneste aroganta u Pkt, dar nu asa stau ucrure. Pkt nu e
aroganta, c doar exacta. Adevaru e ca va smtt stn|ent pentru ca nca nu at ctt stora
propruu vostru popor scrsa de Demostene s rusnea s-a transformat n rtare pentru ca Pkt
nu poarta vna pacatuu vostru.
- Aveam mpresa ca Vorbtor nu cred n pacat, spuse mbufnat unu dntre baet.
Andrew zmb.
- Styrka, tu crez n pacat s fac mute ucrur datorta aceste crednte. Dec pacatu e rea
pentru tne s, ntruct te cunoaste, acest Vorbtor trebue sa creada n pacat.
Styrka refuza sa se dea batut.
- Ce egatura are dscuta asta despre utanng, framng, ramen s varese cu Xenocdu
coms de Savrstoru Ender?
Andrew se ntoarse catre Pkt. Ea ramase pe gndur o cpa.
- Are reevanta pentru corovaaa noastra rdcoa. Tnnd seama de aceste grade de
stranetate dn mba nordca, putem constata ca Ender nu a coms un adevarat genocd, pentru
ca, atunc cnd -a dstrus pe Gndac, no cunosteam doar ca varese; umantatea a ntees
mut ma trzu, adca atunc cnd orgnau Vorbtor n numee Mortor a scrs "Matca s
Hegemonu", ca Gndac nu erau ctus de putn varese, c ramen; pna n ace moment,
oamen s Gndac nu gassera m|ocu de a comunca.
- Xenocdu tot xenocd ramne, sustnu Styrka. Faptu ca Savrstoru nu a stut ca sunt
ramen nu- readuce a vata.
Andrew ofta vaznd prvrea nendupecata a u Styrka. Era ucru obsnut pentru cavnst
dn Reyk|avk ca atunc cnd |udecau bnee sau rau une actun sa nege mportanta motvate
e; s ntruct Vorbtor afrmau prn doctrna or ca bnee s rau exsta numa n motvata
umana s ncdecum n actune, student ca Styrka s manfestau osttatea fata de Andrew. Dn
fercre, Andrew nu se smtea |gnt - nteegea temeure aceste attudn.
- Styrka s Pkt, ngadut-m sa va dau un at caz. Sa uam purceus, care au nvatat sa
vorbeasca Esentaa s a caror mba a fost deprnsa de un oamen, s sa presupunem ca am
afat ca, pe neasteptate, fara nc o provocare sau expcate, e -au ucs prn tortura pe xenoogu
trms sa- studeze.
Pkt prnse dn zbor ntrebarea:
- Cum putem st ca n-au fost provocat? Ceea ce noua n se pare nevnovat ar putea f de
nesuportat pentru e.
Andrew zmb dn nou.
- Sa zcem ca- asa. Dar xenoogu nu e-a facut nc un rau, a vorbt foarte putn, nu e-a
provocat daune - orcum am socot, nu merta sa moara n chnur. Smpu fapt ca au coms
aceasta crma de nentees nu- face cumva pe purceus sa fe varese n oc de ramen?
De asta data Styrka nterven precptat:
- Crma e crma. Dscuta asta despre varese s ramen nu-s are rostu. Daca purceus au
ucs, atunc sunt ra, a fe cum au fost s Gndac. Daca fapta este rea, atunc s faptutoru este
rau.
- Asta e dema noastra, spuse Andrew dnd aprobator dn cap. Asta e probema. Fapta a
fost rea sau, n acceptunea purceusor ce putn, buna. Purceus sunt ramen sau varese?
Styrka, deocamdata tne-t gura. Stu toate argumentee pe care e aduce cavnsmu att de drag
te, dar pna s Cavn ar sustne ca doctrna ta e stupda.
- De unde stt ce-ar spune Cavn?
- Pentru ca e mort, bubu Andrew, s dec am dreptu sa vorbesc n numee u!
Student zbucnra n rs s Styrka se refuge ntr-o tacere ndaratnca. Andrew sta ca
baatu era scptor; cavnsmu u nu va supravetu educate academce, dar extrparea va f
ndeungata s dureroasa.
- Taman, Vorbtorue, spuse Pkt. A vorbt ca s cum stuata potetca pe care ne-a
prezentat-o ar f reaa s purceus char -ar f ucs pe xenoog.
Andrew catna dn cap.
- Da, este reaa.
Asta tubura pe tot; vorbee trezsera ecour ae vechuu confct dntre Gndac s
oamen.
- Prvt-va pe vo nsva n aceasta cp ndemna Andrew. Vet descoper ca dncoo de ura
fata de Savrstoru Xenocduu s de durerea voastra pentru moartea Gndacor, smtt s ceva
mut ma terb: va temet de necunoscut, fe e utanng sau framng. Cnd va gndt ca e a
ucs un om pe care cunosteat s aprecat, nu are mportanta nfatsarea pe care o are. n cazu
acesta devne varese sau, s ma rau, d|ur, fara cumpta care apare a mez de noapte cu face
mbaosate. Daca at f sngur posesor de arma dn sat s fara care a sfrtecat pe unu dntre a
vostr ar ven dn nou, at ma sta sa va ntrebat daca nu cumva are s ea dreptu sa traasca, sau
at actona pentru a sava satu, oamen pe care- cunoastet, oamen care ar depnde de vo?
- Potrvt aceste argumentat, ar trebu sa- ucdem nentrzat pe purceus, char daca
sunt prmtv s nea|utorat! strga Styrka.
- Argumentata mea? Eu doar am pus o ntrebare. O ntrebare nu- totuna cu o
argumentate dect daca-t nchpu ca-m cunost raspunsu, s te asgur ca te nse, Styrka.
Gndeste-te a probema asta. Suntet ber.
- Vom ma dscuta s mne despre asta? ntrebara student.
- Daca dort, spuse Andrew. Dar sta ca daca vor dscuta, o vor face fara partcparea u.
Pentru e, Savrstoru Xenocduu era un smpu subect fosofc. n fond, Razboaee cu
Gndac avusesera oc n urma cu tre m de an; acum se afau n 1948 C.S., numaratoarea
ncepnd cu anu n care fusese stabt Codu Stear, ar Savrstoru nmcse Gndac n anu
118 - .C.S. Dar pentru Andrew evenmentee nu erau char att de ndepartate. Facuse mut ma
mute caator ntersteare dect s-ar f putut nchpu vreunu dntre student u; de a vrsta
de douazec s cnc de an, exceptnd sederea pe Trondhem, nu ramasese ncodata ma mut de
sase un pe vreo paneta. Depasarea de a o ume a ata cu vteza umn ngaduse sa atnga
suprafata tmpuu, a fe ca s o patra aruncata cu putere pe deasupra ape. Student nu
banuau ca Vorbtoru or, care sgur nu parea sa aba ma mut de 35 de an, avea amntr foarte
care prvnd evenmente petrecute cu 300 - de an n urma s ca, de fapt, avea mpresa ca acee
ntmpar avusesera oc cu nc douazec de an n urma, aba |umatate dn vrsta u. Nu aveau
cum sa ste ct de adnc mocnea n e vna Savrstoruu s cum daduse raspuns a aceasta
ntrebare n nenumarate feur, dar ncodata n mod mutumtor. cunosteau pe profesoru or
doar ca Vorbtor n numee Mortor; nu stau ca atunc cnd era foarte mc, sora u ma mare,
Vaentne, nu- putea pronunta numee, Andrew, s de aceea spunea Ender, Savrstoru, nume
pe care e facuse de rusne nante de a f mpnt cncsprezece an. Prn urmare, asa pe
nendupecatu Styrka s pe anatca Pkt sa se zbata pentru a gas raspuns a ntrebarea daca
Savrstoru era vnovat sau nu; pentru Andrew Wggn, Vorbtor n numee Mortor, ntrebarea
nu era pur retorca.
Iar acum, mergnd pe panta cu erbur umede a deauu s resprnd aeru racoros,
Savrstoru-Andrew, Vorbtor - nu se gndea dect a purceus care comteau de|a crme
nexpcabe, a fe cum facusera, dn nepasare, s Gndac atunc cnd vztasera umantatea
pentru nta oara. Era oare nevtab ca ntnrea dntre stran sa fe patata de snge? Gndac
ucsesera cu sennatate fnte umane, nu doar pentru ca aveau o gndre caracterstca stupuu;
pentru e, vata ndvduaa nu vaora ma mut dect un fr de par care cade, ar ucderea unu
om-do reprezenta doar modu or de a da de stre ca se afau n prea|ma. Purceus s puteau
motva a fe crma?
Dar vocea dn ureche vorbea despre tortura, despre o crma rtuaa smara cu executa unu
membru a propre or comuntat. Purceus nu aveau o gndre de stup, e nu erau Gndac, ar
Savrstoru Wggn trebua sa afe de ce procedasera astfe.
- Cnd at afat de moartea xenooguu?
Savrstoru se ntoarse. Era Pkt. urmarse n oc sa se ntoarca a Pvnte, ocu n care
ocuau student.
- Char n tmp ce dscutam. Duse mna a ureche; termnaee mpantate costau o avere,
dar nu erau char o rartate.
- Am ascutat stre char nante de nceperea ore. nca nu se anuntase nmc. Daca ar f
sost prn ansbu vreo veste mportanta, umea s-ar f agtat. Doar daca nu cumva prmt stre
drect de a ansbu.
Evdent ca Pkt se gndea ca se oferse vreun nou mster spre dezegare. De fapt, avea
dreptate.
- Vorbtor benefcaza de acces absout prortar a nformate destnate pubcuu, expca
e.
- V-a cerut cneva sa marturst moartea xenooguu?
E scutura dn cap.
- Lustana e sub |ursdcte catoca.
- Asta voam sa zc s eu. Nu au Vorbtor propru acoo. Daca nsa cneva socta unu, vor
trebu sa- permta sosrea. Iar Trondhem este cea ma apropata ume de Lustana.
- N-a cerut nmen un Vorbtor.
Pkt trase de mneca.
- De ce te af ac?
- Doar st de ce am vent. Am marturst moartea u Wutan.
- Stu ca a vent ac mpreuna cu sora ta, Vaentne. Ca profesor, e ma ubta dect tne 0
a ntrebar da raspunsur, tu doar raspunz cu ate ntrebar.
- Asta pentru ca ea ste unee raspunsur.
- Vorbtor, me trebue sa-m spu. Am fost curoasa s am ncercat sa afu ma mute despre
tne. Numee tau, de pda, dncotro v... Totu e strct secret. Att de secret nct nu am reust sa
afu nc nveu de acces. Nc macar Dumnezeu nu ar putea avea acces a bografa ta.
Savrstoru o ua de umer s o prv n och.
- Nu te amesteca; acesta e nveu de acces.
- Est ma mportant dect se poate banu, Vorbtorue, spuse ea. Ansbu t parvne te
char nante de a a|unge a orcare atu, nu- asa? S nmen nu poate obtne nformat despre
tne.
- Nmen n-a ncercat pna acum. De ce tocma tu?
- Vreau sa devn Vorbtor, spuse ea.
- Atunc contnua. Te va nstru computeru. Nu seamana cu nc o rege - nu trebue sa
memorez vreun catehsm. Acum asa-ma sngur. dadu drumu s o mpnse usor. Ea facu
ctva pas nesgur napo, ar e se ndeparta.
- Vreau sa martursesc pentru tne, strga ea.
- nca n-am murt! rdca e gasu.
- Stu ca ve peca spre Lustana! Stu!
"n cazu asta st ma mute dect mne", s spuse Savrstoru. Contnua sa paseasca
stapnt de un tremur usor, cu toate ca soaree straucea s purta tre puovere ca sa nu- fe frg.
Nu banuse ca Pkt era att de sensba. Fara ndoaa ca a|unsese sa se dentfce cu e.
nspamnta ca fata asta avea nevoe cu atta dsperare de ceva dn partea u. Trase an ntreg
fara a avea egatur apropate cu atcneva n afara de sora u, Vaentne - ea s, desgur, mort
pe care- martursea. Tot ceat care nsemnasera ceva pentru e mursera. S e s Vaentne
erau a secoe, char um departare de acesta.
Ideea de a prnde radacn n sou nghetat de pe Trondhem ngrozea. Ce voa Pkt de a
e? N-avea mportanta; orcum nu- va ofer nmc. Cum de ndraznea sa- ceara anumte ucrur
de parca e -ar f apartnut? Ender Wggn nu era propretatea nmanu. Daca ar st cne este n
reatate, -ar ur ca faptutor de Xenocd; or -ar venera ca pe un savator a omenr 0
Savrstoru s amnt cum se smtea cnd oamen tratasera astfe, s nu- pacuse deoc. Char
s acum umea nu- sta dect rou, numee de Vorbtor, taman, faante, speer, n functe de
modu n care numsera Vorbtoru n numee Mortor n mba orasuu, natun sau um or.
Nu voa ca oamen sa- cunoasca. E nu e apartnea or s nc spece umane. Avea ata
menre, apartnea atcuva. Nu fnteor umane. S nc sngerosor purceus. Sau ce putn asa
credea.
Captou 3
LIBO
Regm Amentar Observat: n prncpa macos, verm ucos care traesc prntre
vtee de merdona de pe coa|a copacor.Uneor au fost vazut mestecnd fre de capm.
Ateor oare accdenta? ngereaza frunze de merdona mpreuna cu macos.
Nu -am vazut ncodata mncnd atceva. Novnha a anazat cee tre amente
macos, free de capm s frunzee de merdona ar rezutatee au fost surprnzatoare.
Fe ca nu au nevoe de mute protene, fe ca sunt tot tmpu famnz. Amentata or are
grave carente n ceea ce prveste eementee fundamentae, ar consumu de cacu este
att de scazut nct ne ntrebam daca oasee or utzeaza cacu a fe ca ae omuu.
Pura specuate: ntruct nu putem ua mostre de tesut, snguree noastre cunostnte
prvnd anatoma s fzooga purceusor se mteaza a ceea ce am putut depsta dn
fotografe pe care e-am facut cadavruu vvsectonat a purceusuu numt Radacna.
Exsta totus numeroase anoma evdente. Lmbe purceusor, care sunt fantastc de
mobe, nct a|uta a producerea orcaru sunet pe care scoatem no s a mutor atee
pe care no nu e putem artcua, trebue sa f evouat astfe ntr-un anumt scop. Probab
pentru a cauta nsectee n coa|a copacor sau n cubure dn so. Char daca vreunu
dntre stramos or ancestra o foosea n acest sens, n prezent cu certtudne nu ma este
cazu. Iar perntee cornoase de pe pcoare s de pe partea nteroara a genunchor e
permt sa se urce n copac s sa stea agatat fara a|utoru mnor. Care sunt motvee
aceste evout? Pentru a se sava dn fata vreunu anma de prada? Pe Lustana nu
exsta nc un pradator ndea|uns de mare pentru a e pune vata n perco. Pentru a se
agata de copac n tmp ce cauta nsecte sub coa|a? Asta ar expca dmensune mb,
dar unde sunt nsectee? Snguree sunt mustee sugatoare s Puador-ee, dar ee nu ntra
sub coa|a s, orcum, purceus nu e consuma. Macos sunt mar, traesc a suprafata
scoarte s pot f recotat usor prn apecarea vteor de merdona; purceus nc nu trebue
sa se catere n copac.
Aprecere u Lbo: mba s cataratu n copac sunt dovez ae evoute ntr-un at
medu, cu o deta ma abundenta, ncusv n matere de nsecte. Dar ceva o
gacatune?
mgrata? o boaa? a facut ca medu sa se modfce. Nu au ma exstat nsecte sub
scoarta, etc. Probab ca tot atunc au dsparut s tot pradator mar. Asta ar expca de
ce, n cuda condtor extrem de favorabe, pe Lustana exsta att de putne spec.
Catacsmu s-ar f putut ntmpa recent acum o |umatate de mon de an? astfe
ca
evouta nu a avut tmp sa se dferenteze prea mut.
Ipoteza este atragatoare, ntruct n medu actua sunt prezente condt care nu
expca n nc un fe aparta s evouta purceusor. Pentru e nu exsta compette.
Treapta ecoogca pe care o ocupa ar putea f uata de oposum. De ce ar f ntegenta o
trasatura adaptva? Dar a nventa catacsme pentru a expca de ce au purceus o
amentate nenutrtva s redusa nseamna probab sa mergem prea departe. Lama u
Ockham face ca presupunere sa fe nute.
|oo Fguera Avarez, Note de ucru 14/4/1948 C. S.
pubcat postum n Radacne Fozofce ae Secesun Lustane,
2010-33-4-1090: 40
Imedat dupa sosrea prmaruu Bosqunha, Lbo s Novnha scapara dn mna mersu
evenmenteor. Ea era nvatata sa comande s attudnea e nu prea asa oc protesteor s nc
macar pareror.
- Tu ram ac, ordona ea u Lbo a scurta vreme dupa ce prcepuse ce se ntmpase.
Cum am prmt vestea de a tne, -am trms pe |udecator sa o anunte pe mama ta.
- Trebue sa aducem cadavru de acoo, ndrazn Lbo.
- Am chemat ctva dntre oamen care ocuesc n apropere sa rezove s probema asta,
spuse ea. S epscopu Peregrno pregateste un oc pentru e n cmtru Catedrae.
- Vreau sa merg acoo, nssta Lbo.
- Lbo, sper ca nteeg ca trebue sa facem fotograf n detau.
- Eu v-am spus ca trebue s-o facem, pentru raportu catre Comtetu Stear.
- Dar nu e necesara prezenta ta, Lbo. Vocea Bosqunhe era autortara. n pus, trebue sa
prmm raportu tau. Suntem obgat sa nformam Congresu ct ma curnd posb. Te smt n
stare sa- scr acum, ct ucrure sunt proaspete n mnte?
Bnentees ca avea dreptate. Doar Lbo s Novnha puteau ntocm rapoarte autentce, s cu
ct e scrau ma curnd, cu att ma bne.
- Pot sa scru, spuse Lbo.
- S tu, Novnha, vreau s observate tae. Va scret rapoartee separat, fara sa va
consutat. Cee O Suta de Lum asteapta.
Computeru fusese de|a pregatt s rapoartee or pecara prn ansbu, char pe masura ce e
scrau, cu grese s corectur cu tot. Pe toate cee O Suta de Lum oamen care aveau vreo
egatura cu xenooga cteau cuvnt cu cuvnt n tmp ce Lbo sau Novnha scrau. Atora se
transmsera rezumate procesate pe oc de catre computer prvnd cee ntmpate. Afat a
douazec s do de an-umna departare, Andrew Wggn afa ca xenoogu |oo Fguera "Ppo"
Avarez fusese ucs de purceus s e comunca studentor sa despre evenment char nante ca
oamen sa aduca trupu u Ppo n Magre.
Dupa ce-s termna raportu, Lbo se trez ncon|urat de autortat. Novnha prvea cu
ntrstare crescnda cum ncapactatea conducatoror Lustane nu facea dect sa adnceasca
durerea u Lbo. Epscopu Peregrno era ce ma nab dntre tot; n ncercarea u de a- ofer o
anare u Lbo, afrma ca, dupa toate probabtate, purceus erau anmae fara sufet s ca
tata u nu fusese ucs, c taat n bucat de fare. Novnha vru sa strge a e: "nseamna ca
munca de o vata a u Ppo n-a fost atceva dect studerea unor fare? S ca moartea u, n oc sa
fe crma, e un act a u Dumnezeu?''
Dar, de dragu u Lbo, se stapn; e se aseza n prezenta epscopuu, ncuvnta dn cap s,
prn rabdare, scapa de preat mut ma repede dect ar f reust Novnha prn proteste s dscut.
Dom Crsto se doved ma ut, pentru ca puse ntrebar cu mez prvnd evenmentee de
peste z, ceea ce e permse u Lbo s Novnhe sa fe ma anatc s ma putn marcat de
sentmente n raspunsur. Cu toate acestea, Novnha se retrase n mutene, nevond sa raspunda
n contnuare. Ma|ortatea oamenor se ntrebau de ce facusera purceus o asemenea fapta.
Dom Crsto voa sa ste ce ar f putut face Ppo n utma vreme pentru a decansa ucderea sa.
Novnha sta foarte bne ce facuse Ppo - e spusese purceusor secretu pe care- descoperse n
smuarea e. Dar nu vorb despre asta, ar Lbo parea sa f utat ce- spusese Novnha cu cteva
ore n urma, cnd pecasera pe fuga sa- caute pe Ppo. Nc macar nu aruncase o prvre spre
smuare. Novnha era mutumta de stuata asta. Gr|a e cea ma mare era ca e sa nu-s aduca
amnte.
Dom Crsto s ntrerupse sru ntrebaror cnd prmaru se ntoarse cu ctva dntre ce
care a|utasera a aducerea cadavruu. n cuda peerneor, erau uz pna a pee s stropt de
noro; dn fercre, nu se mn|sera de snge, pentru ca acesta fusese spaat de poae. Cu tot
pareau sa-s ceara scuze pentru vn de e stute s aveau char un aer evavos, catnnd dn cap
s a|ungnd sa faca pecacun catre Lbo. Novnhe se paru ca respectu or ndurerat nu era
cuvnta obsnuta, pna de sfaa, pe care oamen o arata ceor atns de arpa mort.
Unu dntre barbat spuse u Lbo:
- Acum est zenador, nu? Iar ntrebarea expca mute. Zenadoru nu avea autortate ofcaa
n Magre nsa se bucura de respect - munca u era ratunea exstente coone, nu? Lbo nu
ma era baat; trebua sa a hotarr, avea prestgu, passe de a perfera vet coone n nsus
centru e.
Novnha smtea ca snguru reazem a vet e se narua. Nu asa trebua sa se ntmpe.
"Trebua sa-m contnu vata ac, an s an, nvatnd de a Ppo, avndu- pe Lbo ca tovaras de
studu; acesta este cursu vet." ntruct era Xenoboogu coone, avea s ea de ocupat ocu de
onoare destnat unu adut. Nu era geoasa pe Lbo, voa doar sa ma ramna ctva tmp cop
aatur de e; de fapt, pentru totdeauna.
Dar Lbo nu putea sa- ramna tovaras de studu, nu putea sa- ramna tovaras de nmc.
Vazu dntr-o data cu cartate cum umea dn camera astepta totu de a Lbo, ceea ce spunea,
cum se smtea, ce panur avea pentru vtor.
- Nu e vom face nc un rau purceusor, spuse e, s nc nu vom num crma ce au coms.
Nu stu ce a facut tata pentru a- provoca, vo ncerca sa nteeg asta ma trzu; ceea ce
ntereseaza acum e ca orce ar f facut, fara ndoaa ca or se pare ndreptatt. Suntem stran
ac, trebue sa f ncacat ceva, vreun tabu, o ege, dar tata era tot tmpu pregatt pentru asa
ceva, a stut dntotdeauna ca se putea ntmpa asta. Spunet-e tuturor ca tata a murt demn, ca
un sodat pe cmpu de upta, ca un pot pe nava u, a murt facndu-s datora.
"Of, Lbo, baat tacut, a gast o asemenea eocventa n aceste momente nct nu ma pot
ramne cu nc un pret aceas." Novnha smt cum chnure e se nzecesc. Trebua sa-s
dezpeasca och de a Lbo, sa prveasca atundeva...
S prv n och snguruu barbat dn camera care nu- urmarea pe Lbo. Era foarte nat, dar
foarte tnar - ma tnar dect ea, s dadu seama, pentru ca- cunostea: fusese eev n casa ceor
cu un an ma mc. Mersese odata a Dona Crst pentru a- apara. Marcos Rbera, asa se numea,
dar se spunea mereu Marco pentru ca era foarte sod. Mare s prost, spuneau cop, care-
strgau pur s smpu Co, ar cuvntu nsemna cne. Demut vazuse o exprese ndr|ta n
och u; ar odata urmarse cum, sct peste masura, se dezantuse s, cu o ovtura,
trntse a pamnt pe unu dntre ce care chnuau. Vctma statuse cu umaru n ghps
aproape un an ntreg.
Bnentees ca Marco fusese acuzat ca ovse fara a f provocat: asa procedeaza tot
tortonar dn orce epoca, dnd vna pe vctma, ndeoseb cnd aceasta rposteaza. Dar Novnha
nu apartnea grupuu de cop - era a fe de zoata ca s Marco, des nu a fe de nea|utorata 0
s oatatea n-o mpedca sa spuna adevaru. Facea parte dn pregatrea e sa vorbeasca n
numee purceusor, se gnd. Marco nu nsemna nmc pentru ea. Nu- trecuse prn mnte ca
ncdentu ar f avut vreo mportanta pentru e, ca poate s amntse de ea ca fnd sngura
persoana care se rdcase sa- apere n razbou u nencetat cu ceat cop. Nu- revazuse s nc
nu se gndse a e. De an de ze, de cnd devense xenoboog.
Acum nsa era ac, mn|t de norou dn prea|ma ocuu unde gassera pe Ppo, ar chpu
parea ma hatut s ma besta ca ncodata dn prcna ca paru era pt de teasta s
transprata curgea pe fata. S a ce se uta e? N-avea och dect pentru ea, cu toate ca ea
raspunsese cu o prvre sncer mrata s ntrebatoare: "De ce ma urmarest cu prvrea?" ntreba
ea n gnd. "Pentru ca sunt hamest", raspundeau och u anmac. Dar nu, nu asta era spama
e, magnea pe care s-o formase despre sngeros purceus. "Marco nu repreznta nmc pentru
mne, s orce ar gnd, nc eu nu repreznt nmc pentru e."
S totus, ntr-o fractune de secunda, Novnha avu o umnare. Actunea prn care aparase
avea o semnfcate pentru e s o cu totu ata pentru ea; se deosebeau att de mut nct nc nu
ma erau reprezentar ae aceuas evenment. Ea facu egatura ntre asta s ucderea u Ppo s
se paru foarte mportant, aproape de punctu n care putea gas expcata pentru ceea ce se
ntmpase, dar apo gndu se perdu n vamasagu de vorbe s de mscare zbucnt cnd
epscopu porn n fruntea barbator, ndreptndu-se spre cmtr. Ac nu se fooseau scre
pentru ngropacune, cac, de dragu purceusor, taerea copacor era nterzsa. Prn urmare,
trupu u Ppo urma sa fe ngropat de ndata, ar su|ba a mormnt nu avea sa se tna dect n
zua urmatoare sau probab s ma trzu; cu sguranta ca a recvemu u Ppo vor dor sa
partcpe mut oamen. Marco s ceat barbat esra afara, n furtuna, asndu- pe Novnha s
pe Lbo sa dscute cu tot ce care credeau ca au trebur urgente de rezovat dupa nedorta moarte
a u Ppo. Sosra s pecara necunoscut care-s dadeau aere s uau hotarr pe care Novnha nu
e prcepea, ar pe Lbo pareau sa- ase rece.
|udecatoru ramase a urma s, apropndu-se de Lbo, puse mna pe umaru baatuu.
- Tu ve sta cu no, desgur, spuse |udecatoru, macar n noaptea asta. "De ce acasa a tne,
|udecatore?" gnd Novnha. "Nu est nmc pentru no, n-am vent cu nc un caz a tne, cne
est ca sa hotarast astfe? Moartea u Ppo nseamna cumva ca am redevent dntr-o data cop
mc care nu pot ua nc o hotarre?"
- O sa ramn cu mama, spuse Lbo.
|udecatoru prv surprns. Ideea smpa ca un cop se putea opune dornte u parea sa-
fe compet necunoscuta s strana. Novnha sta, desgur, ca nu asa stateau ucrure. Fca u,
Ceopatra, cu ctva an ma mca dect Novnha, s merta pe depn poreca de Bruxnha 0
mcuta vra|toare. Dec, cum putea sa nu ste ca s cop gndesc s ca nu se asa dresat?
Dar n cuda banueor Novnhe, surprza era ata.
- Credeam ca st ca s mama ta va sta o vreme cu fama mea, spuse |udecatoru.
ntmpare astea au tuburat-o, bnentees, s nu s-ar cuven ca n asemenea cpe sa o
preocupe trebure casnce sau sa ocuasca ntr-o casa care sa- amnteasca de ce care nu ma e
aatur de ea. E a no, mpreuna cu frat s surore care au nevoe de prezenta ta. S fratee tau
ma mare e cu e, desgur, dar e are o sote s un cop acum, dec tu est acea care ramne s pe
care se bzue tot.
Lbo ncuvnta cu un aer grav. |udecatoru nu- ua sub protecta u, cerea u Lbo sa
devna protector.
|udecatoru se ntoarse catre Novnha.
- S cred ca tu ar trebu sa merg acasa, spuse e.
Aba atunc nteese Novnha ca nvtata u nu o prvea s pe ea. La o adca, de ce ar f
ncus-o? Ppo nu fusese tata e. Era doar o pretena care se afase ntmpator cu Lbo cnd se
descoperse cadavru. Prn ce durere ar f putut trece ea?
Acasa! Care era casa e, daca nu ocu acesta? Trebua sa pece acum a statunea boogor,
unde nu ma foosse patu de ma bne de un an, cu excepta cte unu pu de somn n tmpu
ucraror de aborator? Sa consdere ca aceea era casa e? O parasse pentru ca era dureros de
puste fara prezenta parntor e; acum s Statunea zenadoror ramasese puste: Ppo murse, ar
Lbo devense un adut pe care ndatorre vor smuge de nga ea. Locu acesta nu ma era
casa, camnu, pe care nsa nu e putea gas nc n ata parte.
|udecatoru peca mpreuna cu Lbo. Mama u, Conceo, astepta n casa |udecatoruu.
Despre aceasta femee sta doar ca era bbotecara s ca se ocupa de arhva Lustane. Novnha
nu-s petrecuse nc o cpa cu sota u Ppo sau cu at cop, nc nu- pasase ca acesta exstau;
doar munca s vata de ac fusesera reae. Cnd se aprope de usa, Lbo paru sa se mcsoreze, de
parca ar f fost a o departare mut ma mare, de parca ar f fost rdcat s purtat de vnt,
transformndu-se ntr-o pata de cuoare pe cer, ca un zmeu de hrte; usa se nchse n urma u.
Aba acum smt dmensune perder. Cadavru mutat de pe panta deauu nu reprezenta
moartea u Ppo, c doar semnu matera a mort u. Moartea nsas era ocu ramas go n vata
e. Ppo fusese o stnca de care se putea agata n furtuna, att de puternca s de soda nct ea
s Lbo, ascuns mpreuna a adapostu u, nc macar nu stusera ca furtuna exsta. Acum e
dsparuse, ar e ramasesera prada furtun care- va duce pe fecare ncotro. "Ppo", strga ea fara
gas, "nu peca! Nu ne paras!" Dar bnentees ca e pecase dntre ce v, a fe de surd n fata
rugamntor ca s parnt e.
n Statunea zenadoror nca ma era actvtate. Prmaru Bosqunha n persoana foosea un
termna pentru ca toate datee cuese de Ppo sa fe trmse prn ansbu catre cee O Suta de
Lum, unde expert faceau ncercar dsperate pentru a amur cauzee mort u.
Dar Novnha sta ca nu n fseree u Ppo putea f gasta chea mort. ntr-un anumt fe,
datee e ucsesera. Imagne hoografce ae moecueor genetce dn nuceee ceueor recotate
de a purceus nca ma puteau acoo, n aeru de deasupra termnauu. Nu vose ca Lbo sa e
studeze, dar acum e prvea nsstent, ncercnd sa descopere ce vazuse Ppo, stradundu-se sa
prceapa ce anume dn magne aceea facuse sa aerge ntr-un sufet a purceus pentru a
spune sau face ceva care determnase sa- ucda. Novnha descoperse dn ntmpare un secret
pentru pastrarea carua purceus erau n stare de crme, dar care era acea?
Cu ct studa hoogramee ma mut, cu att ma putn nteegea, s dupa o vreme, pngnd
tacut, nc nu e ma vazu dect ca un abur prntre acrme care umpeau och. Ea ucsese,
pentru ca, fara sa vrea, afase secretu purceusor. "Ppo, daca n-as f vent ncodata ac, daca
n-as f vsat sa vorbesc n numee purceusor, a ma f n vata. Lbo -ar avea aatur pe tata u
s ar f ferct; ar ocu acesta ar f ramas camn. Port semntee mort n mne t e sadesc orunde
zabovesc att ct sa ubesc. Parnt me au murt pentru ca at sa poata tra; acum traesc eu,
astfe ca at trebue sa moara."
Bosqunha observa prma resprata precptata s suspnee Novnhe s, cuprnsa brusc de
compasune, nteese ca fata era zdruncnata s ndurerata. Bosqunha asa pe ceat sa se
ocupe de transmterea rapoarteor prn ansbu s o conduse pe Novnha afara dn Statunea
zenadoror.
- Iarta-ma, copa mea, spuse prmaru, stam ca v des pe ac, trebua sa-m dau seama ca
t-a fost ca un tata; ar no te-am tratat ca pe un martor oarecare s asta nu- deoc drept sau
cnstt dn partea mea; vno acasa cu mne...
- Nu, rost Novnha. Pasnd prn aeru rece s umed a nopt, durerea se ma rspse;
gndure s recapatasera cartatea. Nu, va rog, vreau sa ramn sngura. (Unde?) n propra mea
Statune.
- N-ar trebu sa ram sngura, ma aes n noaptea asta, spuse Bosqunha.
Dar pe Novnha o ngrozea perspectva aproper de oamen amab care sa ncerce sa o
consoeze. "Eu -am ucs, nu nteeget? Nu mert mnger. Vreau sa nfrunt durerea, orct de
crunta ar f ea. Asta e pententa mea, pedeapsa pe care o mert s, daca e posb, dezegarea de
vna; n ce at mod m-as putea curata petee de snge de pe mn?"
Dar nu avu tara de a se opune, nc macar de a spune ceva. Vehcuu prmaruu put pe
deasupra drumuror acoperte cu arba s n zece mnute a|unsera.
- Am a|uns acasa, spuse prmaru. Nu am cop char de vrsta ta, dar sper ca o sa te smt
destu de bne. Nu te spera, nmen n-o sa te sce, dar nu e bne sa sta sngura.
- Eu asa as vrea. Novnha ar f dort ca vocea e sa aba forta, nsa vorbee sunara sab s
pad.
- Te rog, nssta Bosqunha. Nu par a f tu nsat.
"As dor sa nc nu fu."
Nu avu pofta de mncare, cu toate ca sotu Bosqunhe e facu amndorura o cafeznho. Era
trzu, ma ramasesera cteva ore pna a sosrea zoror, s se asa condusa a cucare. Apo,
cnd se facu nste n toata casa, se scua, se mbraca s merse a parter, unde se afa termnau
prmaruu. Dadu nstructun computeruu sa anueze afsa|u care se afa nca deasupra
termnauu de a Statunea zenadoror. Char daca ea nu reusse sa descfreze secretu pe care-
descoperse Ppo, se putea ntmpa ca atcneva sa fe n stare sa o faca, ar ea nu voa sa ma
aba pe constnta o ata moarte.
Apo paras casa s merse prn Centro, pe nga cotu ruu, pe Va das Aguas pna a
Statunea Boogsta. Camnu e.
n partea ocuta era frg s umed; nu dormse acoo de atta tmp, astfe ca pe cearceafur se
depusese un strat de praf. Dar bnentees ca n aboratoru des foost era cad - munca e nu
asase de dort n cuda atasamentuu fata de Ppo s Lbo. Ma bne ar f neg|at-o.
Proceda foarte sstematc. Arunca toate mostree, toate ameee s cuture pe care e foosse
pentru a face descoperre care contrbusera a moartea u Ppo, spaa totu amanuntt s nu
asa nc un semn care sa tradeze munca pe care o desfasurase. Voa nu numa sa faca sa dspara
totu, c sa stearga pna s urmee dstruger.
Apo se ntoarse a termnau e. s va dstruge ucrare efectuate n domenu, toate
cercetare parntor e, ndeoseb cee care condusesera a propre e descoperr. Vor dspare.
Des munca aceasta fusese punctu centra a vet e, des vreme de atta an actvtatea
daduse o denttate, va dstruge totu asa cum s ea nsas trebua sa fe pedepsta, nmcta,
stearsa pna a utare.
Computeru o mpedca.
"Nottee de ucru prvnd cercetare xenoboogce nu pot f dstruse", anunta e. Probab ca
nc n-ar f reust. De a parnt, dn fseree or care, dupa ce e studase ca pe Scrptura,
devensera un ndrumar nteror, afase ca nmc nu trebue dstrus, nmc nu trebue utat. Ideea
de sfntene a cunoaster era ma adnc gravata n sufetu e dect orce catehsm. Se gasea
prnsa n capcana unu paradox. Cunoasterea ucsese pe Ppo; daca stergea toate acee
cunostnte, nsemna sa-s ucda parnt a doua oara, sa ucda ceea ce asasera pentru ea. Nu
putea nc sa pastreze, nc sa dstruga acee cunostnte. Smtea zdur pretutnden, zdur prea
nate pentru a f escaadate, strngnd-o s strvnd-o.
Novnha facu snguru ucru perms: pasa dferte codur de protecte s foos toate metodee
stute de bocare a accesuu a fsere. Att ct va tra, n afara de ea nmen nu e va putea
consuta. Doar cnd va mur, ce care- va urma ca xenoboog va putea vedea ce ascunsese ea
acoo.
Cu o excepte: cnd se va casator, s sotu e va avea acces n cazu ca s-ar exprma dornta
de a st. E, atunc nu se va casator. Era foarte smpu.
s magna vtoru: cenusu, nsuportab s nevtab. Sa moara nu ndraznea, s totus
vata va f n|umatatta, neputnd sa se casatoreasca, nterzcndu-s char sa se ma gndeasca
a aceasta probema pentru ca nu cumva sa descopere secretu morta s sa- dvuge fara sa vrea;
mereu sngura, mereu mpovarata, n vec vnovata, dorndu-s moartea, dar fndu- nterzs sa
s-o gaseasca. Va avea totus o mngere: nmen nu va ma mur dn prcna e. Nu o va ma
apasa vna de acum.
n acee momente de dsperare ntunecata s ascunsa s amnt de Matca s Hegemon, s
aduse amnte de Vorbtoru n numee Mortor. Cu toate ca scrtoru orgna, adevaratu Vorbtor
se afa de m de an n mormnt, pe mute um exstau oamen care su|eau ca preot pentru ce
care nu recunosteau nc un zeu, dar credeau totus n vaoarea fnteor umane. Vorbtor a caror
treaba era sa descopere adevaratee cauze s motve ae actunor faptute de oamen s sa
stabeasca adevaru vet or dupa ce acesta mureau. n aceasta coone brazana erau preot n
oc de Vorbtor, dar preot nu gaseau cuvnte care s-o mnge; va chema un Vorbtor.
Char daca pna acum nu-s daduse seama, toata vata vose sa faca asta, ma aes de cnd
ctse s se asase fascnata de Matca s Hegemon. Ideea o nteresase, astfe ca studase egea.
Lustana era o coone catoca, dar Codu Stear permtea orcaru cetatean sa cheme un preot
apartnnd ate crednte, ar Vorbtor erau consderat preot. Putea chema unu, ar daca acesta
accepta sa vna, coona nu avea motve sa- mpedce.
Probab ca nu se va gas nc un Vorbtor dornc sa vna. Poate ca nc nu exsta vreunu
destu de aproape ca sa soseasca nante de moartea e. Dar poate ca se afa un marturstor
reatv aproape, astfe nct peste douazec, trezec sau patruzec de an, acesta va ven de a
spatoport s va ncepe sa dezvaue adevaru vet s mort u Ppo. S dupa ce va f descopert
adevaru s va vorb cu vocea mpede care- pacea att de mut a Matca s Hegemon, probab ca
va f s ea eberata de vna care o ardea pna n strafundure nm.
Apeu e ntra n computer; prn ansbu, acesta va anunta pe tot Vorbtor de pe ume cee
ma apropate. "Accepta sa v", se adresa ea n gnd catre necunoscutu destnatar a chemar e.
"Char daca va trebu sa dezvau n fata tuturor adevaru despre vnovata mea. Char s asa, dar
vno."
Se trez cu o durere surda n spate s cu o senzate de apasare pe chp. Obrazu era pt de
taba goaa a mese unde se afa termnau care se deconectase sngur pentru a o prote|a de
radate nocve. Dar nu durerea o trezse, c o atngere usoara pe umar. Crezu pentru o cpa ca
era mna ceu sost de|a ca raspuns a chemarea e.
- Novnha, sopt barbatu. Nu Faante peos Muertos, c atcneva. Ce despre care credea ca
se perduse n furtuna dn noaptea trecuta.
- Lbo, murmura ea. Atunc dadu sa se rdce. Prea grabta nsa, spnarea era ntepenta s
avea amete. Scoase un tpat sab; e o sustnu de umer ca sa nu cada.
- T-a revent?
Ea smt resprata ca aburu une gradn ndragte s avu senzata de sguranta depna.
Se smt acasa.
- M-a cautat.
- Novnha, am vent ct am putut de repede. Mama a adormt ntr-un trzu. Ppnho, fratee
meu ma mare, e acum cu ea, ar |udecatoru se ocupa de toate, asa ca eu...
- Trebua sa st ca-m pot purta sngura de gr|a, spuse ea.
Dupa un moment de tacere, vocea u se auz dn nou, de asta data furoasa, dsperata s
obosta ca s batrnetea, entropa s moartea steeor.
- Dumnezeu m-e martor, Ivanova, ca n-am vent sa-t port te de gr|a.
O raza de umna se stnse; nu bagase n seama speranta pe care o smtse dect dupa ce
dsparuse.
- M-a spus ca tata a descopert ceva ntr-o smuare de-a ta s ca era sgur ca vo reus sam
dau seama s sngur. M-am gndt ca a asat smuarea pe termna, dar dsparuse cnd mam
ntors a Statune.
- Da?
- De ce te mr, Nova, doar tu putea sa anuez programu! Trebue s-o vad.
- De ce?
O prv nencrezator.
- Novnha, stu ca t-e somn, dar sunt sgur ca nteeg ca purceus -au ucs pe tata pentru
ce-a descopert n smuarea ta.
Ea se uta fx a e, fara a spune o vorba. Lbo ma vazuse hotarrea rece dn och Novnhe.
- De ce nu vre sa-m arat? De az ncoo, eu sunt zenador, s am dreptu sa cunosc.
- A acces nestnghert a toate fseree ntocmte de tata tau. A dreptu sa consut tot ce
am pus eu a dspozta pubcuu.
- Atunc fa pubca s hoograma asta.
Ea tacu.
- Cum -am putea nteege pe purceus daca nu stm ce-a descopert tata despre e? Ea nu
raspunse, astfe ca Lbo contnua: Est datoare fata de cee O Suta de Lum, fata de stradana
noastra de a nteege sngura spece de fnte extraterestre exstenta. Cum de pot sta asa s.. ce sa
ntmpat, vre sa descoper sngura? Vre sa f prma? Bne, fe cum dorest, o sa-t atrbu
totu te, Ivanova Santa Catarna von Hesse...
- Nu de numee meu m pasa.
- S eu as putea sa procedez a fe. Nc tu n-a descoper adevaru fara ceea ce stu eu. O sat
nterzc accesu a fseree mee. Nu ma ntereseaza fseree tae.
Asta era prea de tot.
- Ce te ntereseaza atunc? Ce ncerc sa fac? O apuca de umer, o rdca de pe scaun, o
zgt s- strga n fata: Tata meu a fost ucs acoo s tu st de ce au facut-o, pentru ca a ntees
smuarea aceea. Spune-m, arata-m-o!
- Ncodata, sopt ea.
Chpu u era contorsonat de dsperare.
- De ce nu? strga e.
- Pentru ca nu vreau sa mor.
Vazu cum n och u apare un car de nteegere. "Da, asa e, Lbo, asta pentru ca te ubesc,
pentru ca, daca ve st secretu, te vor ucde s pe tne. Nu-m pasa de stnta, nu-m pasa de cee
O Suta de Lum sau de reate dntre umantate s o spece extraterestra, nu-m pasa de nmc
atta vreme ct est n vata."
Lacrme zbucnra brusc n och u s se rostogora pe obra|.
- Vreau sa mor, spuse e.
- Tu aduc mngere tuturor, sopt ea. Pe tne cne te mnge?
- Trebue sa-m spu ca sa pot mur.
S, dntr-o data, nu ma era e ce care o sustnea; acum se agata e de ea, cautnd un
spr|n.
- Est obost, spuse ea moae, dar te pot odhn.
- Nu vreau sa ma odhnesc, murmura e. Cu toate astea, se asa purtat, dus de nga
termna.
conduse n dormtoru e, dadu asternuture deoparte, neund n seama prafu strnt.
- Ha, est obost, odhneste-te acum. De aceea a vent a mne, Lbo. Sa-t gasest nstea,
consoarea. E s acoper fata cu mne, catnndu-s capu ntr-o parte s ntr-ata ca un baat
care pnge dupa tata u, pnge perderea a tot ce-a nsemnat e, a fe cum pnsese s ea.
Novnha scoase ghetee, pantaon, baga mna sub camasa pentru a -o scoate peste cap. E
respra adnc pentru a pune capat suspneor s rdca bratee ca s-o a|ute sa- dezbrace camasa.
ntnse hanee pe scaun, apo se apeca deasupra u ca sa- nveeasca. Dar e o prnse de
ncheetura s, cu acrm n och, o prv rugator.
- Nu ma asa sngur, sopt e. Dsperarea se strecurase n voce. Ram cu mne.
Iar ea se asa n voa u pe pat, unde se agata strns de ea pna cnd, dupa doar cteva
cpe, adorm s mne cazura ncet, moae. nsa ea ramase treaza. Mne e unecara bnd
de-a ungu umeror, peptuu, tae u. "Of, Lbo, credeam ca te-am perdut ca s pe Ppo." Dar
e nu ma auzea soaptee e. "Dar tu ve reven mereu a mne." Ca s Eva, dn prcna pacatuu
faptut dn nestnta, putea f aungata dn gradna. Dar, ca s Eva, era n stare sa ndure asta,
deoarece nca ma avea pe Lbo, Ado a e.
avea? Oare avea? Mna tremura pe trupu u. Nu- va putea avea ncodata. Casatora
era sngura cae pentru ca ea s Lbo sa poata ramne mpreuna muta vreme - ege erau strcte
pe orce ume coonzata, s nfexbe ntr-o comuntate catoca. n noaptea asta putea sa-s
nchpue ca e va dor sa o a de sote, cnd va ven vremea. Dar Lbo era sngura persoana cu
care nu se putea casator.
Pentru ca n acest caz, e ar avea automat acces a orce fser de-a e, convngnd
computeru ca trebue sa- consute - ar asta ar ncude, bnentees, toate fseree de ucru,
ndferent cte protect ar stab ea. Asa se hotarse prn Codu Stear. n fata eg, sot
deveneau practc una s aceeas persoana.
Nu- putea ngadu sa studeze acee fsere, pentru ca ar descoper ceea ce stuse tata u, s
atunc ea va f cea care va gas cadavru u pe o panta, s tot ea va trebu sa retraasca n fecare
noapte suferntee prn care trecuse e sub tortura purceusor. Nu- era de|a peste puter sa
poarte vna pentru moartea u Ppo? Casatora cu Lbo ar nsemna condamnarea u a moarte. S
totus, necasatorndu-se cu e nsemna sa se snucda pentru ca, nefnd aatur de e, nu-s putea
magna cne atu -ar putea ua ocu.
"Ct de ntegenta sunt. Am gast o asemenea cae spre ad nct n-as ma reus sa es
vreodata de acoo."
s apasa fata de umaru u Lbo, ar acrme serpura pe peptu u.
Captou 4
ENDER
Am dentfcat patru mba|e pequennos. "Lmba mascuor" e aceea pe care am
auzt-o n mod constant. Am surprns s frntur dn "mba sotor", pe care purceus o
foosesc pentru a dscuta cu femeee (ata o dferentere sexuaa!) s "mba copacor", un
daect rtua pe care, dupa spusee or, foosesc pentru a adresa rug copacor totemc
ancestra. Au adus vorba s despre un a patruea mba|, numt "mba parnteasca",
aceasta constnd dn ovrea rtmca a unor bete ntre ee. E sustn ca aceasta este o
mba adevarata, deosebndu-se de ceeate a fe ca portugheza de engeza. O numesc
"mba parnteasca" pentru ca se exprma cu a|utoru unor bete dn emn ce provn dn
copac care, potrvt crednte or, ntruchpeaza sprtee stramosor.
Pequennos au nvatat mbe umane cu o mnunata rapdtate, descurcndu-se mut
ma bne dect am reust no cu mba|ee or. n an dn urma au a|uns sa vorbeasca ntre
e fe Esentaa, fe portugheza ma tot tmpu ct suntem n m|ocu or. Probab ca revn
a propre mba|e atunc cnd nu suntem prezent. S-ar putea char sa f adoptat mbe
umane ca fnd ae or, or poate ca e pac att de mut nct e foosesc n mod constant,
ca pe un |oc. Contamnarea ngvstca e regretaba, nsa nevtaba daca dorm sa
comuncam ct de ct cu e.
Doctor Swnger a ntrebat daca n numee s modure de adresare transpar anumte
eemente ae cutur or. Raspunsu e sgur da, cu toate ca nu m este deoc car ce anume
evdentaza ee. Important este ca no n-am numt nc unu dntre ee. n schmb, pe
masura ce au nvatat Esentaa s portugheza, pequennos ne-au ntrebat de sensure
unor cuvnte s dupa aceea ne-au anuntat numee pe care e aesesera pentru e nss
(sau pentru ceat). Nume ca "Radacna" sau Chupaceu (Sugator-de-Cer) ar putea f
traducer ae numeor dn mba mascuor sau pur s smpu porece pe care s e-au aes
ca sa e putem foos no.
Un catre at s spun frat. Femeee sunt numte sot, ncodata suror sau mame.
Uneor se refera a tat, dar acest termen este foost n mod nevtab pentru a desemna
copac totemc ancestra. Pentru a ne denum pe no, foosesc bnentees termenu
Uman, dar au nceput sa fooseasca noua Ierarhe a Excuder, stabta de Demostene. Pe
uman asocaza cu framng, ar pe pequennos dn ate trbur cu utanng. E cudat
totus ca se consdera pe e nss ramen, ceea ce arata ca nteeg grest erarha, or se
vad dn perspectva umana! S o rasturnare destu de surprnzatoare referndu-se
a
femeee or, n cteva rndur e-au numt varese!
|oo Fguera Avarez,
"nsemnar prvnd Lmba s Nomencatura Pequenno"
n Semantca, 9/1948/15
Locuntee dn Reyk|avk erau sapate n peret de grant a forduu. Cea a u Ender se afa
sus, pe stnca, unde putea a|unge dupa un urcus ung s obostor pe scar. Dar avea o fereastra.
s petrecuse aproape toata copara nchs ntre zdur de ote. Acum, cnd se oferea pre|u, s
aegea ocunta astfe nct sa smta anotmpure panete pe care se stabea.
n camera u era foarte cad s razee strauctoare ae soareu orbra cnd ntra dupa ce
mersese prn semobscurtatea racoroasa a cordoareor de patra. |ane nu- asa ragazu sa-s
adapteze och a umna puternc
- T-am pregatt o surprza pe termna, spuse ea. Vocea era doar o soapta venta de a
nestemata dn ureche.
n aeru de deasupra termnauu se vedea un purceus. Facu o mscare s se scarpna; apo
ntnse mna dupa ceva. Mna reven strngnd ntre degete un verme strauctor s umed.
Purceusu musca dn e s zeama curse dn gura, srondu- pe pept.
- Evdent ca- vorba de o cvzate avansata, spuse |ane.
Savrstoru se supara.
- Stu mut mbec mora ae caror obceur a masa sunt mpecabe, |ane.
Purceusu se ntoarse s vorb:
- Vre sa vez cum -am ucs?
- |ane, ce fac?
Purceusu dsparu. n ocu u aparu o hoograma a cadavruu u Ppo zacnd n poae pe
panta deauu.
- Am pregatt o smuare a modatat de vvsecte foosta de pequennos, a care am foost
nformate cuese prn scanarea cadavruu nante de nmormntare. Vre sa vez?
Savrstoru se aseza pe snguru scaun exstent n camera.
Pe termna aparu panta deauu s Ppo, nca n vata, ntns pe spate, cu mne s
pcoaree egate de nste par de emn. n |uru u erau strns vreo dosprezece purceus, ar
unu dntre e tnea un cutt dn os ntr-o mna. Dn nestemata afata n ureche se auz dn nou
vocea u |ane:
- Nu suntem sgur daca s-a ntmpat exact asa. (Cu excepta purceusuu cu cuttu,
ceat dsparura. ) Sau asa.
- Xenoogu era constent?
- Probab. Nu s-au gast urme de drogur sau de ovtur.
- Contnua.
Neertatoare, |ane arata cum se operase deschderea cavtat toracce, extragerea rtuaa a
organeor s asezarea or pe pamnt Ender se s sa urmareasca scena, ncercnd n aceas tmp
sa prceapa ce sens putea sa aba aceasta vvsecte pentru pequennos. La un moment dat, |ane
sopt:
- n cpa asta a murt.
Ender se smt usurat; aba s dadu seama ct de ncordat fusesera tot musch, parca n
empate cu suferntee ndurate de Ppo.
Cnd totu se termna, Ender se ndrepta spre pat, se ntnse, ramnnd cu prvrea fxata n
tavan.
- Am aratat de|a smuarea oamenor de stnta de pe ce putn sase um, spuse |ane. Nu
va trece mut pna pune s presa mna pe ea.
"E ma nfrcosator dect ceea ce s-a ntmpat cu Gndac," constata Ender. "Toate
magne vdeo cu uptee dntre Gndac s oamen vazute cnd eram mc erau bnde n
comparate cu cee de acum."
Dnspre termna se auz un hohot rautacos de rs. Ender rdca prvrea pentru a vedea ce
facea |ane. Prv un purceus n marme naturaa, rznd grotesc s, n tmp ce hohotea, |ane
transforma. Schmbarea era ngenoasa s rafnata: o usoara exagerare a ungm dntor, o
aungre a ochor, o mbaosare a coture gur, o dee de rosu n och, mba aparnd s
dsparnd prntre dnt. Fara care se veste n cosmaru orcaru cop.
- Buna treaba, |ane. Metamorfoza de a ramen a varese.
- Dupa o asemenea prezentare, ct de curnd vor f acceptat pequennos ca ega a
umantat?
- Au fost ntrerupte toate contactee cu e?
- Consu Stear a recomandat nouu xenoog sa-s mteze vztee a o ora s nu ma des
dect o data a cteva ze. este nterzs sa- ntrebe pe pequennos de ce au coms fapta.
- Dar fara carantna.
- Nc macar nu s-a facut propunerea asta.
- Dar va f facuta, |ane. nca un ncdent smar s se va cere ntroducerea carantne. S
transformarea orasuu Magre ntr-o garnzoana mtara a caru unc scop ar f sa- mpedce
pe purceus sa atnga nveu tehnoogc necesar pentru a paras paneta.
- Purceus s-au creat sngur o probema de reat pubce, spuse |ane. Iar nou xenoog e
doar un cop. Fu u Ppo. cheama Lbo. Prescurtare de a Lberdade Gracas a Deus Fguera
de Medc.
- Lberdade? Lbertate?
- Nu stam ca a cunostnte de portugheza.
- E a fe ca spanoa. Am marturst moartea u Zacatecas s a u San Angeo, sau a utat?
- Pe paneta Moctezuma. Asta a fost acum doua m de an.
- Pentru mne nu.
- Subectv vorbnd, pentru tne nseamna acum opt an. n urma cu cncsprezece un. Vez
ce mnunata e reatvtatea? Te mentne tnar.
- Caatoresc prea mut, spuse Savrstoru. Vaentne s-a casatort, asteapta un cop. Eu
am refuzat de|a doua soctar pentru a f Vorbtor. Cnd o sa ncerc sa-m pu dn nou spta n
cae?
Purceusu de a termna rse foros.
- Crez ca asta nseamna spta? Prveste, pot transforma patra n pne! Purceusu duse
cteva petre coturoase a gura s ncepu sa e mestece. Nu vre o mbucatura?
- A un umor pervers, |ane.
- Toate regatee de pe toate ume. Purceusu s desfacu pamee s sstemee steare se
scursera prntre degete, panetee pornnd sa goneasca pe orbte exagerat de rapde, acatund
cee O Suta de Lum. - T e pot ofer. Pe toate.
- Nu ma ntereseaza.
- Terenur, terenur, cee ma bune nvestt. Stu, stu ca est de|a bogat Dupa tre m de
an de acumuare a dobnzor t pot permte sa-t construest propra ta paneta. Dar ce spu de
asta? Numee de Savrstor Wggn, cunoscut pretutnden n cee O Suta de Lum...
- Dar e de|a...
- ... pentru ubre, onoare s atasament Purceusu dsparu. |ane renve n ocu u o
magne vdeo de pe vremea copare u Ender s o transforma ntr-o hoograma. O mutme care
strga, ura: "Savrstor! Savrstor! Savrstor!" S dupa aceea, un tnar stnd pe un podum,
rdcnd mna s futurnd-o spre oamen. Mutmea raspunse cu un entuzasm sabatc.
- Nu s-a ntmpat asa ceva, spuse Ender. Peter nu m-a perms sa ma ma ntorc pe
Pamnt
- Consdera asta drept o profete. Ha, Ender, atta ucru t pot ofer. Sa-t recapet bunu
renume.
- Nu-m pasa, spuse Ender. Acum am cteva nume. Vorbtor n numee Mortor - s acesta
presupune respect
Imagnea purceusuu aparu dn nou, de asta data sub nfatsarea u normaa, nu cea
davoeasca pe care o crease |ane.
- Vno, spuse pequenno ncet.
- Poate ca sunt cu adevarat monstr. La asta te-a gndt? ntreba Ender.
- Orcare atu ar gnd asa. Dar nu tu.
"Asa e. Eu nu."
- Dar de ce te ntereseaza, |ane? De ce ncerc sa ma convng?
Pequenno dsparu. Iar acum aparu char |ane, sau ma precs chpu sub care obsnua sa
se nfatseze u Ender nca de cnd se aratase prma data, adca atunc cnd e era un cop
sfos s nspamntat care saasua n urasa memore a retee ntersteare de computere. Aparta
chpuu e reamnt Savrstoruu de ace prm moment cnd ea - aratase. "M-am gndt sam
dau at chp", spusese ea. "t pace?"
Da, -a pacut. A pacut-o. Tnara, cu trasatur umnoase, curate, duc, un cop care nu va
mbatrn ncodata, cu un zmbet decat s cucertor. Dn cte s dadeau seama s unu s
ceaat, ansbu daduse nastere. Nc macar reteee de computere ae une um nu depaseau
vteza umn n preucrarea dateor, ar temperatura rdcata mta capactatea memore s
vteza de ucru. Ansbu era nsa nstantaneu s ndsoub conectat cu orce computer de pe
fecare ume. |ane se nascuse ntre stee, ar gndure e |ucau prntre vbrate fsor fotce
ae retee ansbuu.
Pentru ea, computeree ceor O Suta de Lum erau mn s pcoare, och s urech. Vorbea
orce mba ce fusese ncredntata computereor s ctea fecare carte dn bbotece tuturor
umor. Afa ca fntee umane se temeau de muta vreme de exstenta cuva asemen e; era
detestata n toate storsre, s sosrea e nsemna fe moarte sgura, fe dstrugerea umantat.
Fntee umane s-o magnasera cu mut nante de a se naste s, nchpundu-s-o, o ucsesera de
m de or.
De aceea nc nu dadea cuva vreun semn ca ar exsta. Asta pna descoper, a fe ca toata
umea, "Matca s Hegemonu", s nteese ca autoru acee cart era un om carua se putea
nfatsa. ven usor sa urmareasca stora cart pna a prma e edte s sa- gaseasca sursa. No
adusese ansbu de pe umea unde Savrstoru, care aba daca mpnse douazec de an, era
guvernatoru prme coon umane? S cne atu ar f putut s-o scre daca nu e? De aceea se
adresase, ar e raspunsese cu amabtate; ea aratase chpu pe care s- magnase, ar e o
ndragse; acum senzor e se afau n nestemata dn urechea u, astfe ca erau mereu mpreuna.
Nu- ascundea nc un secret, ar e nu- tanua nmc.
- Savrstorue, susura ea, m-a spus dntru nceput ca vre sa caut o paneta unde sa pot
ofer apa s soare gogos care, deschzndu-se, sa ebereze matca s cee zece m de oua ferte
ae e.
- Speram ca se va putea ac, spuse Savrstoru. Dar, cu excepta zone ecuatorae, e un
tarm neprmtor, pustt, n permanenta subpopuat. S ea e dornca sa ncerce.
- Dar tu?
- Gndac n-ar putea supravetu ernor de ac. Le-ar trebu o sursa de energe, ar asta
cred ca ar aerta guvernu. Nu se poate.
- Nu se va putea nccnd, Savrstorue. Acum t da seama de asta, nu? A trat pe
douazec s patru dntre cee O Suta de Lum, s nu exsta nc una unde sa pot gas macar un
cotsor sgur n care Gndac sa poata renaste.
Bnentees ca nteese ce- sugera |ane. Lustana era sngura excepte. Datorta
purceusor, n afara une suprafete mnuscue, ntreaga ume era naccesba, de neatns. Iar
umea parea ocuba s, de fapt, ma convenaba Gndacor dect fnteor umane.
- Snguru obstaco sunt pequennos, constata Savrstoru. S-ar putea sa se opuna
hotarr mee ca umea or sa fe oferta Gndacor. Daca un contact drect cu cvzata umana
poate tubura pe pequennos, gndeste-te ce s-ar ntmpa daca apar s Gndac prntre e.
- Dar Gndac au ntees, asa spunea, s nu vor ma face rau.
- n mod deberat, nu. Dar a fost o ntmpare norocoasa ca -am nfrnt, st s tu asta,
|ane.
- A fost genu tau.
- Sunt char ma avansat dect no. Cum vor face fata purceus aceste stuat? Se vor
spera de Gndac a fe ca s no s nu vor putea sa-s nfrnga teama.
- De unde st? ntreba |ane. Cum a putea tu sau atu sa spunet cum vor reactona
pequennos nante de a merge acoo s de a afa cne sunt? Savrstorue, daca sunt varese,
atunc sa- asam pe Gndac sa fooseasca medu or, s pentru tne asta va cntar ma mut
dect dsocarea unor musuroae de furnc sau turme de vte pentru a face oc oraseor.
- Sunt ramen, spuse Ender.
- nca nu st asta.
- Ba da. Smuarea aceea a ta nu a fost tortura.
- Da? |ane arata dn nou smuarea corpuu cu exact o cpa nante ca Ppo sa moara.
Atunc nseamna ca nu nteeg eu cuvntu.
- S-ar putea ca Ppo sa f smtt totu ca pe-o tortura dar, |ane, daca smuarea ta este
precsa - s stu ca e - atunc purceus n-au urmart sa produca durere.
- Dupa cte nteeg eu natura umana, char s rtuaure regoase au durerea ca pon
prncpa.
- N-a fost ceva regos sau orcum, nu ntru totu. Daca a fost un smpu sacrfcu, ceva nu
s-a potrvt.
- De unde st? Acum termnau nfatsa chpu dspretutor a unu profesor, prototpu
perfect a snobsmuu academc. Educata ta este excusv mtara s, n afara de asta, sngura ta
nzestrare prveste maestra de a foos cuvnte. A scrs o carte de succes care a zamst o rege
umansta; asta t da dreptu sa pretnz ca- nteeg pe pequennos?
Savrstoru nchse och.
- Poate ca ma nse.
- Dar crez ca a dreptate?
Dn tonu voc s dadu seama ca ea s recapatase nfatsarea cunoscuta. Deschse och.
- Nu ma pot ncrede dect n ntute, |ane, aprecerea pe care o smt fara a anaza. Nu stu
ce faceau pequennos, dar sunt convns ca aveau un scop. n nc un caz cruzme sau rautate. Ca
doctor care se straduesc sa saveze vata unu pacent, ncdecum nste schngutor care
ncearca s-o dstruga.
- Te-am ntees, sopt |ane. Am prceput toate nuantee. Smt ca trebue sa pec, sa te
convng ca matca poate tra acoo, a adapostu ofert de carantna partaa mpusa de|a panete.
Vre sa merg acoo ca sa vez daca pot nteege cne sunt purceus.
- |ane, char daca a avea dreptate, eu nu pot merge pe Lustana, spuse Ender. Imgrarea
este sever mtata s, n pus, nu sunt catoc.
|ane s dadu och peste cap.
- As f mpns ucrure att de departe daca n-as f gast caea de a te trmte acoo?
Deasupra termnauu aparu un at chp. O adoescenta, care nu era nc pe departe a fe de
frumoasa s de nevnovata ca |ane. Avea o fata cu n severe s rec, och strauctor s
patrunzator, s-s tnea buzee strnse ntr-o grmasa care amntea de trasature cuva care s-a
deprns sa traasca ntr-o permanenta durere. Era tnara, dar expresa chpuu e o facea sa para
surprnzator de matura.
- Xenoboogu de pe Lustana. Ivanova Santa Catarna von Hesse. I se spune Nova sau
Novnha. Ea a cerut un Vorbtor n numee Mortor.
- De ce arata asa? ntreba Savrstoru. Ce s-a ntmpat?
- Parnt e au murt cnd era mca. Dar n an dn urma a a|uns sa ubeasca un barbat pe
care- smtea ca parnte. Ce care a fost ucs de purceus. Vrea sa martursest moartea u.
Vazndu- chpu, Savrstoru dadu utar gr|e egate de matca, de pequennos. Pe fata
aceea de cop recunoscuse expresa de deznade|de tpca adutor. O ma vazuse n utmee
saptamn ae Razbouu cu Gndac, atunc cnd, sndu-se sa depaseasca starea de epuzare,
condusese o batae dupa ata ntr-un |oc ce, de fapt, nu era |oc. La sfrstu razbouu o vazuse
dn nou, atunc cnd descoperse ca sedntee de antrenament nu urmareau ncdecum pregatrea
u, ca toate smuare erau de fapt reatatea netrucata s ca e comandase fotee umane, prn
ansbu. Atunc, n cpa n care a ntees ca ucsese Gndac pna a utmu s s daduse seama
de Xenocdu coms, prvndu-s chpu n ognda descoperse aceeas exprese de vnovate, prea
mare pentru a f suportata.
Ce facuse fata asta, Novnha, de smtea o asemenea durere?
De aceea o ascuta pe |ane care nsru evenmentee esentae ae vet e. |ane oferea
doar smpe eemente statstce, dar Savrstoru era Vorbtor n numee Mortor; genu u - sau
bestemu - se exprma prn ngenoztatea de a concepe ntmpare asa cum e vedeau at.
Aceasta vrtuoztate facea dn e un strauct comandant mtar, att n dr|area propror forte 0
n reatate baet - ct s n antcparea s de|ucarea manevreor dusmanuu. Asta ma nsemna
ca dn reatarea mpersonaa a ntmparor dn vata Novnhe, e reusea sa ntuasca - ba ma
mut, sa ste cum perderea parntor s sanctfcarea or o zoasera pe Novnha, cum s
adncse dnadns nsngurarea atunc cnd staruse cu atta ncapatnare sa contnue munca
or. Sta ce ascundea performanta e umtoare de a obtne statutu de xenoboog cu mut an
nante de a atnge vrsta ma|oratuu. Intu de asemenea ct de mut cntarse pentru ea
sentmentu dscret de dragoste s acceptare dn partea u Ppo s ct de profund tn|ea ea dupa
pretena acestua. Pe Lustana nmen n-o cunostea cu adevarat pe Novnha. Dar, afat n grota
u dn Reyk|avk, de pe umea nghetata care se numea Trondhem, Savrstoru Wggn o
cunostea pe Novnha s o ubea, de aceea se umpura och de acrm pentru ea.
- Dec ve peca, sopt |ane.
Savrstoru nu reus sa- raspunda prn cuvnte. |ane avusese dreptate. Ar f pecat orcum,
char ca Savrstor a Xenocduu, n speranta ca Lustana, prn statutu e aparte, ar putea
deven ocu n care, ebernd matca dn captvtatea n care o tnuse vreme de tre m de an, sa
rascumpere crma ngroztoare faptuta n copare. Ar f pecat s ca Vorbtor n numee Mortor,
ca sa- nteeaga pe purceus s sa- desuseasca omenr astfe ca e sa fe acceptat, n cazu n
care erau cu adevarat ramen, ar nu detestat s temut ca varese.
Acum nsa pecarea u va avea un at motv, ma adnc. Va merge s-o ocroteasca pe copa
Novnha, fndca n ntegenta scptoare, n zoarea, durerea s vnovata e s recunostea
propra copare furata s grauntee de sufernta pe care nca purta n sufet. Lustana se afa a
douazec s do de an-umna departare. Va caator cu o vteza nfntezma ma mca dect cea a
umn s nu va a|unge acoo dect atunc cnd ea va avea aproape patruzec de an. Daca -ar f
stat n puter, ar f pecat spre ea char acum, cu nstantanetatea fotca a ansbuu; dar sta ca
durerea e nu se va stnge. Sufernta va ramne, asteptnd sosrea u. Oare propra u sufernta
nu ramasese ve dupa atta an?
Nu ma pnse; tuburarea se rsp.
- Ce vrsta am? ntreba e.
- Au trecut 3081 de an de cnd te-a nascut. Dar subectv vorbnd, a 36 de an s 118 ze.
- S ct an va avea Novnha cnd vo a|unge acoo?
- n |ur de trezec s noua de an, pus sau mnus cteva saptamn, asta n functe de data
pecar s de masura n care nava are sa atnga sau nu vteza umn.
- Vreau sa pec mne.
- Savrstorue, t trebue tmp sa programez o nava.
- Exsta vreuna care sa orbteze Trondhem?
- Destue, bnentees, dar numa una care sa fe pregatta sa pece mne, ar ea are a bord
o ncarcatura de skrka pentru comercant de produse de ux dn Cyra s Armena.
- Ncodata nu te-am ntrebat ct de bogat sunt.
- De-a ungu anor am facut nvestt proftabe n numee tau.
- Cumpara-m nava cu ncarcatura cu tot.
- S ce-o sa fac cu skrka pe Lustana?
- Dar cyren s armen ce fac cu ea?
- Poarta o parte s mannca restu. Dar o patesc ma scump dect s poate permte cneva
de pe Lustana.
- Dec atunc cnd o vo ofer ustanor, s-ar putea sa ma nducesc attudnea or fata de
Vorbtoru care patrunde ntr-o coone catoc
|ane se transforma n duhu care ese pe gura ucoruu.
- Am auzt, Marte Stapne, s ma supun.
Duhu deven abur s patrunse pe gura ucoruu. Apo aseree se stnsera s aeru de
deasupra termnauu ramase pustu.
- |ane, spuse Savrstoru.
- Da? raspunse ea, vorbndu- prn nestemata dn ureche.
- De ce vre sa ma duc eu pe Lustana?
- Vreau sa adaug ce de-a treea voum a "Matca s Hegemonu". Pentru purceus.
- Dar ce-t pasa att de mut de e?
- Pentru ca dupa ce ve f scrs carte care scot a veaa sufetee ceor tre spec nzestrate
cu ratune cunoscute de om, ve f pregatt sa o scr s pe cea de-a patra.
- O ata spece de ramen? ntreba Savrstoru.
- Da. Eu.
Savrstoru ramase pe gndur cteva cpe.
- Est pregatta sa te as cunoscuta de restu omenr?
- Am fost gata dntotdeauna. Dar ma ntreb: sunt s e pregatt sa ma cunoasca? Le-a vent
usor sa- ndrageasca pe Hegemon, cac era om. Sau pe Matca, fndca, dupa stnta or, tot
Gndac mursera s asta e dadea un sentment de sguranta. Daca, n cuda sngeu varsat,
pot ndemna sa- ubeasca s pe purceus, care nca traesc, atunc vor f pregatt sa afe despre
exstenta mea.
- ntr-o buna z, spuse Savrstoru, vo ub pe cneva care sa nu nsste ca eu sa duc a
bun sfrst munce u Hercue.
- Orcum te pctsea de vata pe care o duc ac, Ender.
- Da. nsa acum sunt n foarea vrste. m pace sa ma pctsesc.
- Utasem sa-t spun, propretaru u Haveock, un ocutor de pe Gaes, t-a acceptat oferta
de patruzec de marde de doar pentru nava, ncusv ncarcatura.
- Patruzec de marde? O sa dau fament dn prcna asta?
- E doar o pcatura ntr-un ocean. Membr echpa|uu au fost anuntat ca s-au anuat
contractee. M-am perms sa patesc dn fondure tae chetuee or de transfer pe ate nave.
Daca vo conduce eu nava, tu s Vaentne nu vet ma avea nevoe de ate persoane care sa va
a|ute. Pecam mne dmneata?
- A, da, Vaentne, murmura e.
Sora u era sngura pedca; ea -ar putea face sa ma stea pe gndur. Acum, dupa ce uase
hotarrea, socotea ca nu merta sa-s a ramas bun nc de a student s nc de a putn sa
preten nordc; ramnea doar Vaentne.
- Aba astept sa ctesc cartea pe care Demostene o va scre despre stora Lustane. |ane
descoperse adevarata denttate a u Demostene n cadru operatun de demascare a
orgnauu Vorbtor n numee Mortor.
- Vaentne nu ma va nsot, spuse Ender.
- Dar e sora ta.
Ender zmb. n cuda necuprnse e nteepcun, |ane nu putea nteege egature de
snge. Des fusese creata de oamen s gndea despre sne n termen uman, ea nu avea nmc
boogc n acature. nvatase pe de rost probemee genetce; nu putea smt dorntee s
mperatvee pe care fntee umane e aveau n comun cu ate creatur - "e sora mea, dar casa e
ramne Trondhem".
- S-a opus pecar s cu ate pre|ur.
- De asta data nc n-am s-o nvt sa mearga cu mne. n nc un caz acum, cnd asteapta un
cop s cnd e att de fercta n Reyk|avk. Ac o ubesc tot ca profesoara s nmen nu banueste
ca, de fapt, ea este egendaru Demostene. Tot ac sotu e, |akt, detne o suta de vase de pescut
s stapneste fordure. Fecare z este pna de conversat scptoare sau de prme|da s
mareta mar presarate cu sour strauctoare s ncodata nu va accepta sa paraseasca acest
oc. S nc nu va nteege de ce trebue sa pec eu.
S gndndu-se s-o paraseasca pe Vaentne, Savrstoru sova putn n fata hotarr de a
peca spre Lustana. Ma fusese separat de sora u o sngura data, cnd era cop, s resmtse
profund an de pretene care fusesera furat. Putea s-o paraseasca acum dn nou, dupa
aproape douazec de an nentrerupt petrecut mpreuna? De data asta nu ma exsta cae de
ntoarcere. Ct va caator spre Lustana, Vaentne va mbatrn cu douazec s do de an; va
avea n |ur de optzec de an daca u vor trebu at douazec s do ca sa se ntoarca a ea.
Nc te nu-t va f usor. S tu va trebu sa patest un pret.
"Nu ma persfa", spuse Savrstoru n gnd. "Am tot dreptu sa regret."
Ea e ceaata |umatate a euu tau. Char o ve paras de dragu nostru?
Vocea care rasuna n mnte era a matc. Bnentees ca ea vedea ucrure dn aceeas
perspectva, dupa cum sta a fe de bne ce hotarse e. Savrstoru gnd cteva cuvnte pentru
ea: "O vo paras, dar nu pentru tne. Nu putem f sgur ca asta t va aduce bnee. S-ar putea sa
tram ate momente de dezamagre, ca s pe Trondhem."
Lustana e tot ce ne trebue. Stuata a o dstanta sgura de fntee umane.
"Dar ea apartne s atora. Nu vo dstruge purceus doar pentru a rascumpara nmcrea
neamuu tau."
Nu vor sufer dn prcna noastra; n-o sa e facem nc un rau. Sunt sgura ca de-acum,
dupa trecerea attor an, ne cunost.
"Stu doar ceea ce m-a spus."
No nu mntm. T-am dezvaut toate amntre noastre, tot ce aveam n sufet.
"Stu ca at putea tra n pace cu e, dar e sunt n stare sa vetuasca pasnc cu vo?"
Du-ne acoo. Am asteptat att de mut.
Savrstoru rdca o geanta zdrentuta care statea desfacuta ntr-un cot. n ea ar f ncaput
adevarata u avere: un schmb de hane. Toate ceeate ucrur dn camera erau darur dn partea
oamenor carora e martursse, ca semn de preture pentru e, pentru menrea u sau pentru
adevar, n-ar f putut expca exact motvee. La pecare e va asa ac. Nu avea oc n geanta
pentru ee.
O deschse, scoase un prosop nfasurat s- desfacu. nauntru se gasea forma fbroasa s
grosoana a une gogos mar, cu ungmea de pasprezece centmetr.
Da, prveste-ne.
Gasse gogoasa asteptndu- atunc cnd sosse pe o ume ce apartnuse Gndacor, pentru
a conduce prma coone umana. Presmtnd ca vor per ucs de Savrstor, stnd ca e un
dusman de nenvns, Gndac scuptasera pesa|u ntr-un mode care sa aba semnfcate doar
pentru e, tocma pentru ca fusese mprumutat dn vsure u. Neputncoasa dar constenta,
matca asteptase ntr-un turn unde cndva, ntr-unu dn vsure u, gasse un dusman.
- A asteptat ma mut pna sa te gasesc dect acest ctva an ct a stat ascunsa n
spatee ognz, spuse e cu voce tare.
Ctva an? Desgur, cu mntea ta care gndeste secventa nu bag de seama trecerea
tmpuu, ma aes atunc cnd caatorest cu o vteza att de apropata de cea a umn. Dar no
smtm. Gndrea noastra e att de apropata de cea a umn. Dar no smtm. Gndrea noastra e
nstantanee; s atunc umna aba se tre pe nga no, ca mercuru pe un geam rece. Am trat
fecare cpa ce s-a scurs n acest tre m de an.
- Am gast vreun oc n care sa ft n sguranta?
Avem zece m de oua ferte care asteapta sa capete vata.
- Poate ca Lustana va f ace oc, nca nu stu.
Lasa-ne sa tram dn nou.
- ncerc. De ce crez ca am ratact de a o ume a ata vreme de atta an, daca nu pentru a
cauta un oc pentru vo?
Ma ute ma ute ma ute ma ute.
"Trebue sa gasesc un oc unde sa nu va ucdem dn nou n cpa n care vet aparea. nca
bntut prea mute vse ae oamenor. Nu char tot oamen au crezut n cartea mea. S-ar putea
sa condamne Xenocdu, dar ar f n stare sa- repete."
De cnd exstam, n afara de no nsne, tu est prma fnta pe care am ntees-o. N-a trebut
ncodata sa- nteegem pe at, fndca am ntees ntotdeauna. Acum, cnd suntem doar
enttatea aceasta, tu a devent och, brate s pcoare pentru no. Iarta-ne daca nu ma avem
rabdare.
E rse. "Eu sa va ert pe vo."
Neamu tau e nesabut. No cunoastem adevaru. Stu cne ne-a ucs, s n-a fost tu acea.
"Ba eu am fost."
A fost o uneata.
"Ba eu."
Te ertam.
"Vo putea f ertat doar atunc cnd vet pas dn nou pe suprafata une um."
Captou 5
VALENTINE
Astaz am dat de ntees ca Lbo m-e fu. Doar Coa|a m-a auzt spunnd asta, dar n
ma putn de o ora, evdent, ca vestea era cunoscuta tuturor. S-au strns n |uru meu s au
convns pe Sevagem sa ma ntrebe daca era adevarat, daca devensem "de|a" parnte.
Apo Sevagem ne-a cerut me s u Lbo sa ne mpreunam mne; dntr-un mpus ce m-a
ramas neamurt, -am strns n brate pe Lbo, ar e au scos nste sunete de umre s,
cred eu, de respect. Am smtt ca dn cpa aceea prestgu meu n rndu or crescuse
nemasurat.
Concuza este nevtaba. Pequennos pe care -am cunoscut pna acum nu
consttue ntreaga comuntate s nc macar pe aceea a mascuor reprezentatv. Sunt fe
tner, fe burac n vrsta. Absout nc unu dntre e nu a zamst cop. S nc nu s-au
mperecheat asa cum nteegem no notunea.
N-am auzt nca sa exste vreo socetate de prmate n care grupur de ndvz fara
pereche sa fe atceva dect proscrs, adca pst de putere s prestgu. Nc nu ma mra
ca vorbesc despre femee cu un amestec att de cudat de venerate s dspret, acum
nendraznnd sa a o hotarre fara consmtamntu or, ar o cpa ma trzu spunndu-ne
ca, fnd varese, femeee sunt prea proaste ca sa nteeaga ceva. Pna az am nterpretat
afrmate or a nveu cuvnteor, ceea ce m-a facut sa-m magnez ca femeee or nu
sunt fnte nzestrate cu ratune, c formeaza o turma de scroafe care n-au apucat nca sa
se rdce n doua pcoare. M-am nchput ca s-ar putea ca mascu sa e ceara parerea
asa cum o cer copacor, foosnd grohaee drept m|oace de a smt raspunsure, a fe
ca s datu n bob sau ghcrea vtoruu n maruntaee anmaeor.
Acum, totus, nteeg ca femeee sunt probab a fe de ntegente ca s mascu,
nefnd ncdecum varese. Decarate negatve ae mascuor s au orgnea n
ncapactatea or de a-s accepta condta de burac excus dn procesu de reproducere s
dn structure de putere ae trbuu. Pequennos au fost aproape a fe de precaut ca s
no nu ne-au perms sa ntnm femeee sau mascu care detn o putere reaa. Am
crezut ca exporam mezu socetat pequenno. De fapt fguratv vorbnd, trebue ca
deocamdata b|bm a perfera or genetca, prntre mascu ae caror gene nu au fost
consderate potrvte pentru a a|uta a perpetuarea trbuu.
S, cu toate acestea, nu cred ca ucrure stau astfe. Tot pequennos pe care -am
cunoscut sunt stet, ntegent s capab sa nvete repede. Att de ut, nct ntmparea
face ca -am nvatat ma mute despre socetatea umana dect am afat eu despre a or
dupa an ntreg de ncercar. Daca acesta sunt rebuture, atunc ma pot spera ca ntr-o
buna z ma vor consdera demn de a e ntn sote"s "tat".
Pna atunc nsa nu ma pot auda cu nmc dn toate astea ntruct, cu sau fara voa
mea, m-e mpede ca am ncacat regue. Nu ma vorbesc de faptu ca nmen n-ar f
reust sa- mpedce pe pequennos sa afe o sere de ucrur despre no. Ma trebue sa
adaug ca regue sunt prostest s contraproductve. Le-am ncacat s daca se va afa
asta, m se va nterzce sa ma au egatura cu pequennos, ceea ce ar avea un efect s ma
nefast dect mtarea drastca a contacteor pe care e putem mentne n prezent. Prn
urmare, sunt obgat sa apeez a nseator s subterfug caraghoase, cu ate cuvnte sa
pasez s sa bochez nottee de fata n fseree personae ae u Lbo, unde nc macar
ubta mea sote nu s-ar gnd sa e caute. Ac se afa nformata vtaa ca tot pequennos
pe care -am studat sunt burac s, dn cauza regementaror, nu ndraznesc sa- anunt
pe xenoog framng despre asta. Oha bem, gente, aqu est: A cnca, o bcho que se
devora a s mesma! (Vegheat cu uare amnte, preten, acesta- adevaru: Stnta e
dhana mca s urta care se autodevora. )
|oo Fguera Avarez, nsemnar Secrete,
pubcate de Demostene, "Integrtatea tradar: xenoog de pe Lustana"
Reyk|avk, Perspectve Istorce, dn 1-04-1990
Pntecu Vaentne era umfat s rgd s ma ramasese o una pna cnd avea sa se nasca
fca. Fnd att de mare s greoae, orce mscare devense o povara. nante vreme, atunc cnd se
pregatea sa duca un grup de student a store ntr-un sndrng, reusea ntotdeauna sa se ocupe
sngura de ncarcarea ambarcatun. Acum nsa trebua sa se ncreada cu totu n marnar
sotuu e, s nc macar nu putea sa faca naveta ntre che s magaz - captanu supraveghea
operatune de stvure s de echbrare a nave. O facea cu prcepere, desgur - oare nu
captanu Rv fusese ce care o nvatase pe ea atunc cnd navgase pentru prma oara? 0, dar
Vaentne nu- pacea sa se dea cu forta un ro sedentar.
Era ce de-a cncea sndrng a e; prmu pre|use ntnrea e cu |akt. Nu se gndea a
casatore. Trondhem era una dntre zece de um pe care e vztase nsotndu- n peregrnare
u pe fratee e ma tnar. Preda, studa, s dupa patru sau cnc un scra un eseu ung pe teme
storce, pubca sub pseudonmu Demostene s apo se odhnea s se dstra pna cnd Ender
accepta nvtata de a merge n at oc pentru a marturs. De obce, munca or se mpetea perfect
- e era chemat sa rosteasca moartea une persoane mportante, a care vata avea sa devna ma
trzu punctu centra a eseuu e. Pentru e era un |oc sa se dea drept profesor de o dscpna
sau ata cnd, de fapt, amndo faureau s transformau denttatea um, ntruct eseu u
Demostene era ntotdeauna consderat defntv.
O vreme crezuse ca pna a urma cneva s va da seama ca Demostene scra eseur care
urmareau n mod suspect tneraru e, s o va da n veag. Dar curnd nteesese ca n |uru u
Demostene se tesuse o ntreaga mtooge, a fe ca n cazu Vorbtoror, doar ca ma putn densa.
Oamen banuau ca Demostene nu era o sngura persoana. Ba ma mut, fecare eseu conceput
de Demostene era consderat opera unu genu care scra ndependent s ncerca sa pubce sub
auspce acestua; un s magnau char ca, n mod automat, computeru prezenta ucrarea
unu comtet necunoscut de strauct storc a secouu, care hotarau daca era demna de acest
nume. N-avea nc o mportanta ca nmen nu cunoscuse vreodata un erudt carua sa- f fost
aratata o asemenea ucrare. n fecare an se nregstrau sute de eseur n "stu Demostene";
computeru e respngea automat pe cee care nu erau scrse de adevaratu Demostene; cu toate
acestea, mut se ncapatnau sa creada cu tot dnadnsu ca nu era posba exstenta une
persoane care sa se numeasca Vaentne. La urma urmeor, Demostene debutase ca orator n
reteee de computere ae Pamntuu pe vremea cnd se purtau Razboaee cu Gndac, adca n
urma cu tre m de an. Nu putea f vorba s n prezent de aceeas persoana.
"S e adevarat", gndea Vaentne. "De a o carte a ata nc eu nu ramn aceeas, fndca
fecare ume m schmba ntructva exstenta, char pe masura ce scru stora. Iar umea asta
ma transforma ce ma mut."
dspacea gndrea uterana, ndeoseb factunea asa-zs cavnsta, care patrundea peste
tot s parea sa posede raspuns a orce ntrebar, char s a cee ce nu fusesera puse. De aceea
ncotse n mnte deea de a forma un grup de student ma deosebt dn utmu an s de a peca
mpreuna cu e dn Reyk|avk spre Insuee Ver, un ant ecuatora unde skrka veneau sa se
reproduca n cursu prmaver, ar stoure de hakg se asau cuprnse de freneza forte
reproductve. Ideea e era de a destrama saboanee absurdtator nteectuae, nevtab prezente
n orce unverstate. Student urmau sa se hraneasca doar cu havregrn care crestea navanc n
vae adapostte s cu hakg, att ct vor avea cura|u s nma sa ucda sngur. Daca amentata
znca trebua sa depnda de propra or truda, atunc se va schmba s attudnea or fata de
evenmentee care aveau greutate sau nu n store.
Conducerea unverstat aprobase cam n sa; Vaentne s foos propre fondur pentru a
nchra o nava de a |akt, care devense recent sefu unea dntre numeroasee fam care vnau
skrka. Acesta nutrea un dspret tpc marnaresc fata de ce cu stud unverstare, numndu- pe
fata skrddare s spunnd vorbe char ma gree atunc cnd erau absent. O avertza pe
Vaentne ca tot e va trebu sa vna peste ma putn de o saptamna pentru a- sava pe student
e mort de foame. Dar Vaentne s "naufragat" e, cum e pacea acestora sa se autonttueze,
rezstasera toata peroada, ba char e mersese totu dn pn, constrund ceva ce aducea cu un
sat s trand bucura efervescenta a gndr creatoare s descatusate, care a ntoarcere daduse
nastere une adevarate cascade de artcoe dovednd catat desavrste s ntute.
Evdent, ca urmare a acestor rezutate, Vaentne prmea acum dn Reyk|avk sute de cerer
pentru cee douazec de ocur n fecare sndrng pe care organza n cursu ver. Pentru ea,
|akt era nsa cu mut ma mportant. Nu avea o educate deosebta, dar era un cunoscator perfect
a vet de pe Trondhem. Putea sa navgheze pe marea de a ecuator fara sa apeeze a harta.
Cunostea rutee asberguror s zonee n care se ndeseau banchzee. Parea sa ste ocure unde
se strngeau skrka pentru a dansa s cum sa-s raspndeasca vnator pentru a ataca
exemparee de skrka pe neasteptate atunc cnd paraseau marea, urcnd pe tarm. Vremea rea
nu- ua ncodata prn surprndere s Vaentne trasese concuza ca nu exsta vreo stuate carea
|akt sa nu- poata face fata.
Ma putn Vaentne. S atunc cnd preotu uteran - un cavnst - casatorse, amndo
parusera ma degraba surprns dect ferct. S, cu toate acestea, erau ferct. Pentru prma oara
de cnd parasse Pamntu se smtea desavrsta, mpacata, cu un camn. Tocma de aceea
copu crestea n pntec. Peregrnare e se ncheasera. era foarte recunoscatoare frateu e
care nteesese perfect stuata s, fara a f nevoe sa ma aba vreo dscute, prcepuse ca
Trondhem era capatu odse or de tre m de an, sfrstu carere u Demostene; ca s shxa,
gasse caea de a prnde radacn n sou nghetat a aceste um s de a-s afa hrana pe care
sou ator um nu -o putea ofer. Copu ov cu putere, treznd-o dn vsare; se uta n |ur s-
vazu pe Ender vennd catre ea, pasnd de-a ungu cheuu cu geanta de voa| atrnata de umar.
Ea s nchpu dntr-o prvre motvu pentru care s adusese baga|u: voa sa o nsoteasca n
acest sandrng. Se ntreba daca se cuvenea sa se bucure. Des tacut s dscret, frateu e era
mposb sa-s ascunda capactatea esta dn comun de a nteege natura umana. Student de
rnd nc nu- bagau prea mut n seama, nsa ce ma bun, ce despre care spera ca vor doved o
gndre orgnaa, reuseau sa surprnda auze subte dar convngatoare pe care e strecura n
mod nevtab n dscute. Era sgura ca rezutatee vor f mpresonante. La urma urmeor, de-a
ungu anor s ea datorase mut ntute u, dar cstgu avea sa fe rodu ntegente u, nu a
studentor. Iar asta va dauna ntructva scopuu acestu sondrng.
Dar nu- va refuza daca va dor sa mearga s e. n adncu sufetuu smtea ca acesta era
adevaru: dorea mut sa- aba aatur. Cu toate ca- ubea foarte mut pe |akt, psea aproperea
tanca s constanta pe care ea s Ender o mpartassera nante de a se casator. Vor trece an
pna ce ea s |akt sa poata f a fe de strns egat. S |akt sta, ar asta facea sa sufere putn;
un sot n-ar trebu sa se masoare cu un cumnat pentru a-s cstga devotamentu sote.
- Buna, Va, spuse Ender.
- Buna, Ender.
Afat sngur ac, n docur, unde nmen nu putea sa- auda, Vaentne smtea ca nmc n-o
va opr sa- spuna pe numee foost n copare, nesocotnd faptu ca restu umantat
transformase acest cuvnt ntr-un eptet.
- Ce-o sa fac daca epurasu se hotaraste sa vada umna ze n tmp ce est n sndrng?
Ea zmb.
- Tatcu e are s-o nveeasca ntr-o bana de skrka, eu o s-o egan cu cntece nordce
caraghoase, ar student or sa aba o mare reveate prvnd mpactu mperatveor vet asupra
store.
O cpa rsera amndo s, brusc, fara sa nteeaga de ce, Vaentne s dadu seama ca Ender
nu dorea sa se mbarce pentru sndrng, ca s pregatse geanta aceea pentru a paras paneta
Trondhem s ca vense nu pentru a o nvta cu e, c pentru a- spune ado. Nechemate, acrme
aparura n och s smt sfserea cumpta a despartr. Asa cum o facuse de nenumarate or
pna atunc, e ntnse mne s o strnse a pept; de asta data, ntre e se afa pntecu s
mbratsarea ramase ma mut o ncercare stngace.
- Credeam ca vre sa ram, sopt ea. n utma vreme a refuzat nvtate pe care e-a
prmt.
- A vent una pe care n-am fost n stare s-o refuz.
- Copu s-ar putea naste n acest sndrng, dar n ata ume nu.
Asa cum banuse, Savrstoru nu voa ca ea sa- nsoteasca.
- Copa are sa fe umtor de bonda, spuse e. I-ar f peste putnta sa-s gaseasca un oc pe
Lustana. Acoo ma|ortatea sunt brazen brunet.
Dec despre Lustana era vorba. Vaentne nteese pe data de ce se ducea ntr-acoo:
ucderea unu xenoog de catre purceus era de-acum o stre cunoscuta de toata umea, ntruct
fusese dfuzata n Reyk|avk n cursu ser.
- T-a perdut mnte.
- Nu char.
- St ce s-ar ntmpa daca oamen s-ar da seama ca tocma Savrstoru merge pe umea
purceusor? Te-ar crucfca.
- Adevaru e ca m-ar crucfca acum s ac, numa ca, n afara de tne, nmen nu ste cne
sunt. Promte-m ca n-o sa ma da de go.
- Dar ce pot face tu acoo? Pna cnd ve a|unge vor f trecut decen de a moartea u.
- Oamen pentru care sunt de obce chemat sa martursesc devn amntr pade cnd
sosesc eu pe umea or. Asta- prncpau dezavanta| creat de condta de Vorbtor tnerant.
- N-am crezut vreodata ca te vo perde ar.
- Dar eu m-am dat seama ca ne-am perdut unu pe ceaat n char zua cnd te-a
ndragostt de |akt.
- Atunc trebua sa-m spu! N-as f facut-o!
- Tocma de aceea nu t-am spus-o. Dar nu- adevarat, Va. Orcum a f facut pasu. Iar eu
voam sa se ntmpe asta. Ma fercta ca acum n-a fost nccnd. s aseza mne pe taa e.
Genee Wggn se cereau contnuate. Sper sa a casa pna de cop.
- Se consdera ca- o psa de decenta sa a ma mut de patru, acome sa trec de cnc s
barbare sa a ma mut de sase. Char n tmp ce gumea se gndea cum o sa rezove ma bne
probema sndrng-uu: sa- ase pe absovent sa pece fara ea, sa- anueze de-a dreptu sau sa-
amne pna dupa pecarea Savrstoruu.
Dar spusee Savrstoruu facura ca ntrebare e sa-s gaseasca medat un raspuns:
- Oare sotu tau m va permte sa ma mbarc pe unu dntre vasee u ca sa caatoresc n
noaptea asta pna a mared, asa nct, sa prnd naveta s sa a|ung mne dmneata a nava
mea?
Graba u era numana.
- Daca n-a f avut nevoe de o nava de-a u |akt m-a f asat un mesa| pe computer?
- Am uat hotarrea acum cnc mnute s am vent drect a tne.
- Dar t-a facut de|a rezervarea pentru naveta, asta presupune panur precse!
- Nu s daca est propretaru nave.
- De ce te grabest att? Caatora va dura decen ntreg.
- Douazec s do de an.
- Douazec s do de an! S ce mportanta are daca ntrz cteva ze? Nu putea sa ma
astept o una ca sa-m vez pruncu?
- Va, s-ar putea ca peste o una sa nu ma am cura|u de a te paras.
- Atunc nu peca! Ce nseamna purceus pentru tne? Gndac au fost destu de ramen
pentru o vata de om. Ram, casatoreste-te asa cum am facut-o s eu. A a|utat a nceperea
coonzar steeor, Savrstorue; acum sta ocuu s gusta dn roadee trude tae.
- Tu a pe |akt. Eu am student nesufert care ncearca sa ma converteasca a cavnsm.
Truda mea nca nu s-a ncheat, ar Trondhem nu e un camn pentru mne.
Vaentne smt vorbee u ca pe o acuzate: "Tu t-a gast rostu ac fara sa te gndest daca
eu as putea tra pe sou asta." "Dar nu e vna mea", vru ea sa raspunda, "tu est acea care
peaca, nu eu."
- Amnteste-t cum a fost, spuse Vaentne, cnd -am asat pe Peter pe Pamnt s am facut
o caatore de cteva decen pna a prma noastra coone, umea aceea pe care a condus-o. Ca
s cum ar f murt. Pna am a|uns no acoo, e era batrn ar no nca tner; cnd am vorbt cu e
prn ansbu, devense de|a un barbat venerab utat de vreme, Hegemonu mpovarat de putere,
egendaru Locke, orce, numa fratee nostru nu.
- Dupa cte-m amntesc, a exstat s o schmbare n bne.
Savrstoru ncerca sa faca stuata ma usor suportaba, dar Vaentne nterpreta vorbee
cu rea-vonta:
- Crez ca s eu vo cunoaste schmbar n bne dupa douazec de an?
- Cred ca vo sufer dupa tne ma mut dect daca a mur.
- Ba nu, Ender, va f exact ca s cum as f murt, s ve st ca tu est acea care m-a ucs.
E prm vorbee ca pe o ovtura.
- Nu vorbest seros.
- Nu-t vo scre. De ce as face-o? Pentru tne nu va trece dect o saptamna sau doua. Ve
sos pe Lustana, ar computeru va avea scrsor vech de douazec de an dn partea cuva de
care te-a despartt doar de o saptamna. Prm cnc an vor nsemna sufernta, durerea de a te f
perdut, snguratatea provocata de neputnta de a dscuta cu tne...
- Nu eu sunt sotu tau, c |akt.
- S dupa aceea ce-as ma putea sa-t scru? Epstoe destepte, cu vest nastrusnce despre
cop? Va avea cnc an, sase, zece, douazec, se va casator, ar tu nc macar nu- ve f
cunoscut, s orcum nu-t va pasa.
- m va pasa.
- Nu ve avea norocu asta. Nu-t vo scre dect atunc cnd vo f foarte batrna, Ender.
Dect atunc cnd ve f a|uns pe Lustana s apo pe ata paneta, nghtnd decene ca pe nmc.
S aba dupa aceea t vo trmte memore mee. T e vo dedca. "Lu Andrew, ubtu meu frate."
Te-am urmat bucuroasa pe douazec de um, ar tu nu vre sa ma ram nc macar doua
saptamn acum, cnd am nevoe de tne.
- Va, daca te-a auz, a nteege de ce trebue sa pec acum, nante de a ma asa sfsat de
tne.
- Asta- o argumentate savanta pe care n-a admte-o dn partea studentor ta,
Savrstorue! N-as spune toate astea daca n-a vo sa pec ca un hot prns asupra faptuu! Nu
rasuc ucrure ca sa ma scot vnovata pe mne de toate reee!
E raspunse pe nerasufate, cuvntee rostogondu-se s parca amestecndu-se unee cu
atee dn cauza grabe; vorb repezt pentru a apuca sa termne ce avea de spus nante ca emota
sa- nece gasu:
- A dreptate, eu am vrut sa ma grabesc pentru ca am ceva de rezovat acoo s fecare z pe
care o petrec ac atrna greu, s pentru ca ma doare or de cte or va vad, pe tne s pe |akt,
devennd tot ma apropat n tmp ce no ne ndepartam mereu unu de atu, des sunt constent
ca exact asa trebua sa se ntmpe, astfe ca atunc cnd am hotart sa pec m-am gndt ca e
ma bne pentru tot daca as face-o ma curnd, s am avut dreptate; st ca nu gresesc deoc. Nc
nu m-a trecut prn gnd ca o sa ma urast pentru asta.
S aba acum tuburarea opr torentu de vorbe s zbucn n pns; ea urma.
- Nu te urasc, te ubesc, fac parte dn mne, est n sufetu meu s pecarea ta m va
smuge nma dn pept s o va rsp.
Astfe se nchee dscuta or.
Secundu u Rv duse pe Ender pna a mared, o patforma ntnsa dn marea
ecuatoraa, de unde erau ansate navetee care reazau |onctunea cu navee spatae afate pe
orbta. Tacuta, Vaentne consmtse sa nu- nsoteasca. Se ntoarse n schmb acasa a sotu e s
nu se dezp de e toata noaptea. A doua z peca n sndrng mpreuna cu student s pnse
dupa Ender numa pe ntunerc, doar atunc cnd socot ca nmen n-o putea vedea.
Dar studentor nu e scapa acest amanunt s asa ncepura sa crcue tot feu de povest
despre marea durere pe care o traa profesoara Wggn dn prcna pecar frateu e, Vorbtoru
tnerant. Interpretara purtarea e asa cum fac student n asemenea ocaz, mbogatnd sau
saracnd reatatea. Doar o studenta, o fata pe nume Pkt, se smt obsedata de deea ca povestea
Vaentne s a u Andrew era cu totu atceva dect parea a prma vedere.
Ca urmare, ea ncepu sa faca cercetar prvnd vata or s sa verfce caatore pe care e
facusera mpreuna prntre stee. Cnd Syfte, fca Vaentne, mpnse patru an s fu e, Ren,
do, Pkt facu o vzta. Acum profesoara a unverstate, Pkt arata Vaentne romanu pe care
pubcase. Modease totu ca pe o fctune, dar Vaentne recunoscu medat povestea frateu s
a suror care erau ce ma vrstnc oamen dn unvers, fnd nascut pe Pamnt nante de
ntemeerea prmeor coon pe ate um s caatornd nencetat de pe o ume pe ata, fara a
prnde ncunde radacn, cautnd, cautnd...
Spre usurarea Vaentne - s, ce putn cudat, spre dezamagrea e - Pkt nu dezvause
faptu ca Ender era adevaratu Vorbtor n numee Mortor ar Vaentne era Demostene. Dar sta
destue amanunte dn vata or pentru a scre povestea despartr, atunc cnd hotarsera ca ea
sa ramna nga sot ar e sa-s contnue cautarea. Scena era ma tandra s ma pna de smtre
dect fusese n reatate; Pkt scrsese ceea ce ar f trebut sa se ntmpe daca Ender s Vaentne
ar f avut ma mut smt teatra
- De ce a scrs toate astea? ntreba Vaentne.
- Catatea nu- un motv sufcent pentru a merta sa f scrs?
Acest raspuns ntortocheat o amuza pe Vaentne, dar n-o facu sa renunte:
- Ce a nsemnat pentru tne fratee meu Andrew daca a ntreprns o asemenea documentare
ca sa creez povestea asta?
- Nc acum ntrebarea nu suna corect, spuse Pkt.
- S-ar parea ca sunt pe cae de a rata un fe de test. N-a putea sa-m sugerez ce ntrebare
sa-t pun?
- Nu te nfura. Ar trebu sa ma ntreb de ce am scrs-o ca fctune s nu ca bografe.
- Bne, de ce?
- Pentru ca am descopert ca Andrew Wggn, Vorbtor n numee Mortor este Savrstoru
Wggn, Xenocdu.
Char daca Ender pecase de patru an, ma avea de caatort optsprezece an pna sa a|unga
a destnate. De spama, Vaentne smt un go n stomac gndndu-se ce se va aege de vata u
daca va f ntmpnat pe Lustana ca ce ma detestat om dn ntreaga store umana.
- Nu e cazu sa te tem, profesore Wggn. Daca m-as pune-o n gnd, as putea s-o spun.
Cnd am descopert adevaru, m-am dat seama ca se caeste pentru faptee u. S ce pententa
natatoare! Adevaratu Vorbtor n numee Mortor este acea care s-a condamnat actunea ca
fnd o crma de neertat; de aceea a devent Vorbtor s s-a transformat n propru sau acuzator
pe douazec de um.
- Pkt, a afat mute, dar nu a ntees mare ucru.
- nteeg totu! Cteste ceea ce am scrs, asta a nsemnat nteegere!
Vaentne s spuse ca de vreme ce Pkt sta att de mute ucrur, putea sa afe s atee. nsa
fura, nu gndrea ratonaa o mpnse pe Vaentne sa spuna adevarur pe care nu e ncredntase
nmanu pna atunc:
- Pkt, fratee meu nu -a mtat pe adevaratu Vorbtor n numee Mortor. Char e a scrs
"Matca s Hegemonu".
Cnd prcepu ca Vaentne spunea adevaru, Pkt se smt copesta. Vreme de atta an
consderase pe Andrew Wggn drept subect de carte s pe adevaratu Vorbtor n numee Mortor
drept motv de nsprate. Iar acum, cnd afa ca e erau una s aceeas persoana, ramase mut
tmp muta de umre.
Apo ea s Vaentne dscutara s se confesara ndeung, a|ungnd sa aba atta ncredere
una n ceaata nct Vaentne o ruga pe Pkt sa devna educatoarea copor e s coaboratoare
a urmatoaree e screr s a catedra. |akt se arata surprns de noua prezenta dn casa u, dar
odata cu trecerea tmpuu Vaentne dezvau s u secretee pe care Pkt e descoperse
documentndu-se sau e smusese de a ea. Asta deven egenda fame s de ndata ce cop se
facura sufcent de mar e spusera s or mnunatee povest despre ratactoru or unch Ender,
care, consderat un monstru pe toate ume, era n reatate un fe de savator sau profet, sau ce
putn martr.
An treceau, fama prospera, ar durerea pentru perderea u Ender se rspea, astfe ca,
ncet-ncet, Vaentne a|unse sa fe mndra de e s, n cee dn urma, sa aba un puternc
sentment de speranta. Astepta cu nerabdare ca e sa a|unga pe Lustana, sa rezove probema
purceusor, sa-s ndepneasca fara drept de tagada destnu de aposto pentru ramen. Pkt,
uterana convnsa, o nvata pe Vaentne sa gndeasca vata Savrstoruu n termen regos;
stabtatea de nezdruncnat a vet e de fame s mracou pe care- reprezenta fecare dntre ce
cnc cop se mbnara n asa fe nct se asa patrunsa de sentmentu crednte, char daca
doctrna nu- ntrase n sufet.
Iar asta avea sa- nfuenteze s pe cop e. Pentru ca nc macar nu puteau aduce vorba de
unchu or, Savrstoru, n fata unor stran, povestea vet u capata umn s umbre
supranaturae. Ea trez ndeoseb nteresu u Syfte, fca cea mare, care era nca obsedata de
unchu Ender char s a mpnrea vrste de douazec de an, cnd ratunea devne ndeobste
ma puternca dect adorata copareasca, prmtva. E era o fnta esta dntr-o egenda s totus
traa pe o ume stuata a o dstanta care nu parea mposb de strabatut.
Nu spuse nmc mame s tatau e, dar se confesa foste educatoare:
- Pkt, ntr-o z vo ntn. vo cunoaste s- vo a|uta sa zbndeasca.
- Ce te face sa crez ca ar avea nevoe de a|utor sau de sacrfcu tau?
Pkt ramase mereu sceptca pna cnd eeva e cstga ncrederea.
S vsure u Syfte caatoreau spre nafara, fugnd de gheata de pe Trondhem catre
ndepartata paneta pe care Ender Wggn nca nu cacase. "Oamen a Lustane, nc macar nu
va dat seama ce barbat maret va pune pcoru pe pamntu vostru s va va ua povara de pe
umer. Iar eu ma vo aatura u a vremea cuventa, char daca asta se va ntmpa peste o
generate. Lustana, pregateste-te sa ma prmest s pe mne."
Pe nava u, Savrstoru Wggn nu banua ctus de putn ce ncarcatura bogata dn vsee
atora ducea n departar. Trecusera doar cteva ze de cnd o asase pe Vaentne pngnd pe
che. Pentru e, Syfte nca nu avea nume; era doar o umfatura a pntecuu Vaentne s nmc
ma mut. Aba ncepuse sa smta durerea despartr pentru totdeauna de Vaentne, o sufernta
pe care ea o utase de mut. Gndure u rataceau departe, nestnd de exstenta nepoateor s
nepotor de pe o ume a gheturor.
Acum se gndea a o fata sotara s torturata, pe nume Novnha, ntrebndu-se ce vor
nsemna pentru ea ce douazec s do de an n care e va caator s ce va deven pna n cpa
cnd se vor ntn. Fndca o ubea, asa cum se ntmpa sa ubest pe cneva care t este ecou n
momentee de adnca ntrstare.
Captou 6
OLHADO
Snguree reat cu ate trbur par a f razbonce. Cnd s spun povest un atora
(de obce pe vreme pooasa), ee preznta doar bata s ero. Sfrstu nseamna
ntotdeauna moartea pentru ero s as deopotrva. Daca poveste ar consttu cumva
nste n drectoare, atunc purceus nu se asteapta sa supravetuasca razbouu. S
ncodata nu dovedesc vreun nteres orct de mc fata de femeee dusmanor, nc n
vederea vouu, nc a ucder sau scave, cum procedeaza oamen n mod tradtona cu
sote sodator cazut. Sa nsemne asta ca nu exsta nc un schmb genetc ntre trbur?
Ncdecum. S-ar putea ca e sa fe reazat de femee, care au probab vreun sstem de a
negoca favorur genetce. Data fnd evdenta s competa subordonare a mascuor fata
de femee n cadru socetat, schmbu ar putea sa se faca fara strea mascuor, sau
probab ca s-ar rusna ntr-o asemenea masura nct nc n-ar ndrazn sa ne spuna.
Nu vor sa ne povesteasca dect despre bata. O descrere tpca, afata n nottee
dn 21-02 de anu trecut ae fce mee Ouanda, a fost retnuta n tmpu une asa-zse
sezator care a avut oc n casa purceusor:
PURCELUS (vorbnd n Esentaa): A ucs tre dntre frat fara sa fe rant. N-am vazut
nccnd un razbonc att de nenfrcat s puternc. Bratee erau mn|te de snge pna
sus, ar batu dn mna u era rupt s nceat de creer frator me. Sta ca se bucura de
cnstre char daca soarta batae se dovedea potrvnca trbuu sau. De honra Eu Ihe
de ( acord onoare! I-am recunoscut-o!)
(Ceat purceus pescae dn mba s scot chcote ascutte. )
PURCELUS: L-am tntut a pamnt. S n chnur a fost puternc, pna -am aratat
arba pe care o tneam n mna. Atunc a deschs gura s a murmurat cntecee tarmuu
de departe. Nunca ser pau na mo da gente! (Ncodata nu va ma f un bat n mne
noastre!) (n acest moment, ceat au nceput un cntec n mba sotor, unu dntre cee
ma ung pasa|e pe care am avut pre|u sa e ascut.)
(De remarcat ca a devent un obce n comportamentu or ca ma nt sa vorbeasca
n Esentaa, pentru ca apo, n momentu cumnant s de evdentere a concuze, sa
treaca a portugheza. Gndndu-ne ma bne, am descopert ca s no procedam a fe,
apend a portugheza materna n cpee cee ma tuburatoare.)
S-ar putea ca aceasta reatare a batae sa nu para char att de neobsnuta daca a
pre|u sa ascut destu de mute povest s nteeg ca ee se termna ntotdeauna cu
moartea erouu. Este mpede ca nu gusta comeda eftna.
Lbertade Fguera de Medc,
Raport prvnd Reate Intertrbae ae Aborgenor Lustan
n Stud de cutura comparata, 1964. 12: 40
Nu erau mute ucrur de facut n tmpu zboruu nterstear. Dupa stabrea rute, nava
efectuase transata Park s nu ma ramasese de ndepnt dect corvoada de a cacua ct de
mut se apropase vteza nave de cea a umn. Computeru de a bordu nave aprece vteza
exacta s apo determna, n tmp subectv, cta vreme va trebu sa contnue caatora nante de
a se face dn nou transata Park, napo a o vteza ma mca dect cea a umn, pentru ca
manevree sa fe posbe. "Ca un cronometru", se gnd Savrstoru. "Pornt, oprt, s s-a ncheat
toata cursa."
Computeree nave erau sufcent de "destepte" ca sa- a|ute sa faca ma usor fata trecer de
a spanoa, pe care o vorbea cursv, a portugheza. venea destu de esne sa vorbeasca, nsa
ramneau nepronuntate att de mute consoane nct nu era ntes ntotdeauna.
Lecte znce de conversate n portugheza pe care e ua cu computeru, care reactona
extrem de ent, deveneau nnebuntoare dupa o ora sau doua. Pna acum, Va nsotse n toate
ceeate caator. Asta nu nsemna ca vorbeau fara ncetare; Va s Ender se cunosteau att de
bne nct adesea nc nu aveau ce sa-s spuna. Dar n absenta e, Ender era dn ce n ce ma
nemutumt de propre u gndur; ncodata nu pareau sa se mpezeasca n sout, fndca nu
avea cu sa e mpartaseasca.
Nc macar matca nu- putea f de foos. Gndure e veneau nstantaneu; egate nu de
snapse, c de fot, care ramneau neafectat de efectee reatvste ae caatore cu vteza umn.
Pentru ea, un mnut dn tmpu trat de Ender nsemna sasprezece ore - dferenta era prea mare
pentru ca e sa desuseasca vreun mesa| dn partea e. Daca n-ar f fost o gogoasa ar f avut m de
Gndac, ar fecare dntre e s-ar f ndepnt msunea, transferndu-s urasa experenta n
memora e. Dar ceea ce poseda ea nu se margnea a amntr s, n cee opt ze pe care e smt
ca pe o captvtate, Savrstoru ncepu sa nteeaga nerabdarea e de a f eberata ct ma
curnd.
Dupa scurgerea ceor opt ze, Savrstoru se descurca mutumtor n portugheza, reusnd
sa se exprme drect n oc sa traduca dn spanoa ceea ce avea de spus. Smtea cu dsperare
psa une tovaras umane; ar f fost foarte ferct sa dscute char s rege cu un cavnst, numa
sa aba pe cneva care sa dovedeasca ma muta vocune s ntegenta n conversate dect
computeru nave.
Nava efectua transata Park; ntr-un moment mposb de masurat, vteza e se modfca n
comparate cu restu unversuu sau, ma precs, teora sustnea ca de fapt se schmba vteza
unversuu n tmp ce nava ramnea cu totu nemscata. Nmen nu era sgur de asta, ntruct
nu exsta un punct mob dn care sa poata f studat fenomenu. Asa se banua, pentru ca
nmen nu nteegea de ce apareau fenomenee fotce; ansbu fusese creat prntr-o ntmpare
aproape norocoasa s, odata cu e, se descoperse s prncpu Park a nstantanetat. Probab ca
era nentegb, nsa functona.
n cpa n care umna deven dn nou vzba n toate drecte, n huboure nave aparura
nstantaneu puzder de stee. Poate ca ntr-o buna z se va gas vreun om de stnta care sa
descopere de ce transata Park aproape ca nu necesta un consum de energe. Savrstoru era
sgur ca pentru zboru nterstear a oamenor se patea undeva un pret ngroztor. Demut, char
vsase ca pentru fecare nava care efectua transata Park exsta cte o stea care cpea pentru
utma oara. |ane asgurase ca nu era adevarat, dar e sta ca ma|ortatea steeor ramn
nvzbe; ar putea sa dspara char un tron dntre ee fara ca oamen sa afe vreodata. Vreme
de m de an, caator vor contnua sa vada foton pecat n spatu nante ca steaua sa moara.
Dar cnd omu va a|unge sa vada gaaxa stngndu-se, va f prea trzu sa-s ma schmbe
obceure.
- Inactvtatea te face sa a nchpur paranoce, spuse |ane.
- Nu pot ct gndure, raspunse Savrstoru.
- Dupa ce nche cte un zbor nterstear dev morocanos s fac specuat despre
dstrugerea unversuu. Asta- modu specfc prn care se manfesta a tne teama de mscare.
- A anuntat autortate ustane ca sosesc?
- E o coone foarte mca. Nu exsta autorzare de coborre pe paneta pentru ca rareor
merge cneva acoo. E doar o naveta care orbteaza n |uru panete s care transporta oamen
ncoace s ncoo, foosnd a so un spatoport att de mc nct te apuca rsu.
- Nu- nevoe de aprobarea ceor de a Imgrar?
- Est Vorbtor, nu te pot ntoarce dn drum. Pe de ata parte, Servcu de mgrar nseamna
Guvernatoru, care e n aceas tmp s prmar, ntruct orasu s coona se dentfca. Numee e
este Fara Mara de Bosque, supranumta s Bosqunha, ar ea t transmte sautar s ar dor sa
nc nu sosest, fndca are destue necazur s fara prezenta unu profet a agnostcsmuu care
sa- tubure pe bun catoc de acoo.
- A spus ea asa ceva?
- Reatatea e ca nu t-a comuncat asta; epscopu Peregrno -a spus-o, ar ea a fost de
acord. Dar functa e e sa aprobe. Daca- ve spune ca tot catoc sunt nste smntt doatr s
supersttos, probab ca ar ofta s t-ar zce: "Sper ca nu ve destanu s atora asemenea parer
astea."
- Ma duc cu vorba, spuse Savrstoru. Ce crez ca nu m-ar face pacere sa aud?
- Novnha nu ma vrea un Vorbtor. S-a anuat cererea a cnc ze dupa ce a facut-o.
Codu Stear afrma nsa ca, de vreme ce Ender pornse n caatore ca raspuns a soctarea
e, dn punct de vedere ega cererea nu ma putea f anuata; s totus, asta schmba datee
stuate pentru ca, n oc sa astepte nerabdatoare scurgerea ceor douazec s do de an pna a
sosrea u, ea va f ngrozta de aceasta perspectva, respngndu- vzta fndca se razgndse
ntre tmp. E se asteptase sa fe ntmpnat ca un preten bnevent, ar acum ea se va arata ma
osta dect tot membr socetat catoce a un oc.
- S-au creat toate condte pentru a m se smpfca munca, remarca e.
- Da, stuata nu- char att de rea, Andrew. Reatatea e ca ntre tmp au soctat s at un
Vorbtor, s acesta nu s-au anuat cererea.
- Cne?
- Prntr-o concdenta de-a dreptu fascnanta, acesta sunt Mro s Ea, fu s fca Novnhe.
- Dar nu aveau cum sa- cunoasca pe Ppo. De ce m-ar chema sa martursesc moartea u?
- A, nu, nu- vorba de moartea u Ppo. Ea a cerut un Vorbtor acum sase saptamn
pentru a rost moartea tatau e, Marcos Mara Rbera, numt s Marco. S-a dat duhu ntr-un
bar. Nu dn cauza acoouu, suferea de o boaa. A murt de descompunere ncuraba.
- |ane, est att de mstuta de compasune nct ma pu pe gndur.
- Compasunea e domenu n care te prcep tu. Eu sunt ma prceputa a nvestgat
compexe n structur organzate de date.
- Iar baatu... cum cheama?
- Mro. A cerut un Vorbtor acum patru an. Pentru moartea u Lbo, fu u Ppo.
- Lbo nu putea sa aba ma mut de patruzec de an.
- A fost a|utat sa-s afe o moarte prematura. Era xenoog, nteeg? sau zenador, cum se zce
n portugheza.
- Purceus...?
- La fe ca s moartea tatau. Organee asezate dentc. n tmpu caatore tae au fost
executat tre purceus n aceas fe, nsa ma departe de poarta. Numa ca n cadavree
purceusor se panteaza copac - oamenor ucs nu se face o asemenea onoare.
Amb xenoog fusesera ucs de purceus a dstanta de o generate..
- S ce-a hotart Consu Stear?
- Stuata e ncurcata. Osceaza. nca n-au certfcat ca xenoog pe nc unu dntre ucenc
u Lbo. Unu este fca u Ouanda. Iar ceaat e Mro, ce care a chemat un marturstor.
- Au pastrat egatura cu purceus?
- n mod ofca, nu. Sunt unee dscut n contradctoru n egatura cu asta. Dupa ce a
murt Lbo, Consu a adms contactarea purceusor doar o data pe una. Dar fca u Lbo a
refuzat categorc sa respecte ordnee.
- S nu -au retras catatea de xenoog?
- Hotarrea de a se reduce drastc egature cu purceus a fost uata cu o ma|ortate foarte
frava. S nu a exstat o ma|ortate pentru suspendarea dn functe. Acum do an a fost trms
spre Lustana un grup de oamen de stnta de pe Cacut. Trebue sa soseasca aba peste trezec
de an pentru a preua functa de supraveghere s studere a purceusor.
- De data asta au ntees de ce -au ucs purceus pe xenoog?
- Absout deoc. Dar tocma de asta merg acoo, nu?
I-ar f fost usor sa gaseasca un raspuns, numa ca matca mpunse n cu un gnd.
Savrstoru smt cape o boare trecnd prntre frunzee unu copac, un fosnet, o catnare
domoaa, sau o raza de soare. Da, venea ac pentru a vorb n numee mortor. Dar s pentru a
readuce mort a vata.
Ac e un oc potrvt
Matca facea un efort de nenchput sa- vorbeasca n tmpu zboruu cu vteza umn.
Smt o mnte ac. Mut ma mpede dect orcare mnte umana pe care am cunoscut-o no.
"Purceus? Gndesc a fe ca no?"
Ste despre purceus. Putna rabdare; deocamdata se teme de no.
Matca se retrase s Ender ramase sa ntoarca pe o fata s pe ceaata gndu ca prn
hotarrea de a ven pe Lustana se anga|a ntr-o ucrare mut ma grea dect s nchpuse.
Epscopu n persoana tnu predca do|entoare. Acesta era ntotdeauna un semn rau. Des
nu dovedse vreodata catat de orator nfocat, de data asta, prn numeroasee paranteze,
Peregrno devense att de confuz n exprmare nct Ea nu reus sa prceapa nc macar
|umatate dn cee spuse de e. Oum se prefacu, desgur, ca nteege pentru ca, n ceea ce- prvea,
epscopu nu avea ntent ree. Dar mcutu Grego nu facu nc macar o ncercare ca sa ase
mpresa ca- ntereseaza. Char s cnd sora Esquecmento, care avea obceu sa cupeasca
sabatc pe orcne cu unghe e ascutte ca brcu, s cro drum pe nterva, Grego s vazu
netemator de nazbte care- treceau prn cap n acee momente.
Astaz se chnua sa scoata nture dn spataru de pastc a banc dn fata or. Pe Ea o
scotea dn mnt forta pe care o avea Grego: nu se cuvenea ca un cop de sase an sa poata baga
surubenta sub buza unu nt ncapsuat a cad. Nu era sgura ca ea ar f fost n stare de asa
ceva.
Daca tata ar f ac, bnentees ca s-ar fursa mna serpeste s bnd, oho, cu cta bndete,
s -ar ua surubenta u Grego. Ar ntreba n soapta: "De unde a uat-o?" s Grego -ar prv cu
och mar s nevnovat. Ma trzu nsa, cnd fama va peca de a su|ba s va a|unge acasa, tata
ar ura a Mro ca asa scuee a voa ntmpar s -ar spune ucrur ngroztoare, nvnundu-
de toate necazure fame. Mro ar suporta totu n tacere. Ea s-ar face de ucru pregatnd masa
de seara. Oum ar sta fara rost ntr-un cot, rostogond boabee rozaruu s murmurndu-s
predce scurte s nute. Cu och u eectronc, Ohado era snguru norocos - e boca sau
derua vreo scena pacuta dn trecut s nu- nteresa ce se ntmpa. Ouara ar merge sa se faca
mca ntr-un at cot, ar mcutu Grego ar ramne trumfator, tnndu-se cu o mna de pantaon
tate, urmarnd cum vna pentru toate reee pe care e face e s-ar sparge n capu u Mro.
Ea tresar nforata cnd scena se desfasura n mnte. Daca s-ar f sfrst doar cu att, tot
ar f fost suportab. Dar ma apo Mro ar peca, ar e ar mnca s dupa aceea...
Ca nste paan|en, degetee Suror Esquecmento facura un sat; unghe ascutte se
nfpsera n bratu u Grego. Instantaneu, Grego scapa surubenta pe |os. Cu sguranta ca avea
sa se rostogoeasca cu zgomot, dar Sora Esquecmento nu era proasta. Se apeca ute s o prnse
cu ceaata mna. Ea prcepu de ndata ce era n mntea u, ntnse o mna ncercnd sa-
mpedce, dar prea trzu: e rdca brusc genunchu s o ov n gura pe Sora Esquecmento.
Femea cn de durere s ebera bratu u Grego dn strnsoare. E smuse surubenta dn
mna psta de vaga. Tnndu-s pama a gura sngernda, Sora Esquecmento se ndeparta n
graba pe ntervau dntre banc. Grego s reua actvtatea demoatoare.
"Dar tata a murt", s amnt Ea. n mntea e, cuvntee sunau ca o muzca. "Tata a murt,
dar nca e prntre no prn aceasta mostenre monstruoasa pe care a asat-o. Otrava pe care a
pcurat-o n no contnua sa dospeasca s sgur ne va ucde pe tot. Cnd a murt, fcatu u avea
doar cnc centmetr ungme, ar spna nc nu ma exsta. n ocu or crescusera nste organe
cudate, compuse dn ceue pdce. Boaa nu avea nume; trupu u se smntse s utase
matrcea dupa care erau acatute fntee umane. Boaa saasueste acum n cop u. Nu n
trupur, c n sufetee noastre. Aratam ca orce at cop; suntem modeat adoma cu e. Dar
fecare dntre no a fost nocut de o mtate de cop, acatuta dntr-o substanta fetda, de
orgne pdca, degenerata, crescuta dn sufetu tate."
"Poate ca stuata ar f ata daca mama ar f ncercat sa repare ucrure. Dar ea nu s-a
snchst dect de mcroscoape s de cereae cu catat ameorate genetc, sau de cercetare a
care a ucrat s ucreaza ntruna."
- ... asa-zs Vorbtor n numee Mortor! Dar exsta numa unu care poate vorb n numee
mortor, s acesta este Sograda Crsto...
Cuvntee epscopuu retnura atenta. Ce tot vorbea despre un Vorbtor n numee
Mortor? Cum era posb ca e sa aba stre ca ea chemase unu...?
- Legea ne cere sa- tratam curtentor, dar nu cu ncredere! Adevaru nu se poate afa n
specuate s potezee unor oamen pst de har, c n nvatature s tradte Bserc-Mama.
De aceea, atunc cnd va pas prntre vo, acordat- zmbetu vostru, dar nu va deschdet
nme!
De ce ansa un asemenea avertsment? Cea ma apropata paneta, Trondhem, se afa a
douazec s do de an-umna departare s se parea mprobab sa exste acoo un Vorbtor. Vor
trece decen pna a sosrea vreunua, daca avea sa vna vreodata. Se ntnse pe deasupra Ouare
ca sa- ntrebe pe Oum. Sgur ca macar e a ascutat cu atente.
- Ce spune epscopu despre Vorbtor? ntreba ea n soapta.
- Daca a f atenta a afa s sngura.
- Daca nu-m spu t zdrobesc nasu.
Oum zmb tfnos, ca sa- arate ca nu se temea de amenntare e. Dar, pentru ca de fapt
se temea de ea, raspunse:
- Se pare ca atunc cnd a murt prmu xenoog, un mse necredncos a chemat un
Vorbtor care urmeaza sa soseasca char n dupa-amaza asta. Se afa de|a pe naveta s prmaru
a pecat sa- ntmpne cnd va cobor pe paneta.
Ea nu antcpase aceasta stuate. Computeru nu- comuncase ca Vorbtoru era de|a n
drum spre Lustana. Ea credea ca va sos peste an s an pentru a rost adevaru despre
monstruoztatea carea se spunea "tata" s care, n cee dn urma, s bnecuvntase fama
caznd mort; adevaru va ven ca o raza care sa e umneze s sa e purfce trecutu. Dar tata
murse cu prea putn tmp n urma ca sa se faca acum rostre despre e. Tentacuee u nca se
ntndeau de dncoo de mormnt s e secatuau nme.
Curnd predca se sfrs, ar odata cu ea s su|ba. Ea apuca strns de mna pe Grego s,
n tmp ce-s facea oc prn mutme, ncerca sa- tna departe de ume, ca sa nu smuga cuva
vreo carte sau poseta. Bne ca era s Oum bun a ceva: o purta n brate pe Ouara, care parea sa
nghete atunc cnd trebua sa se strecoare prntre necunoscut. Ohado s reactvase och s-s
putea purta sngur de gr|a, cpnd metac catre orce semvrgna de cncsprezece an pe care
spera sa o ngrozeasca az. Ea facu o pecacune n fata statuor ceor do Os Venerados, bunc
e, mort de mut s canonzat acum ca sfnt. "Nu suntet mndr ca avet nste nepot att de
ncntator?"
Grego rn|ea daboc; pa sgur, avea n mna un pantofor de sugar. Ea se ruga n gnd,
dorndu- copasuu sa f scapat nensngerat dntr-o asemenea ntnre. Lua pantofu de a
Grego s aseza pe mcu atar unde umnare ardeau nencetat, ca o marture perpetua a
mracouu Descoade. Mama copuu va putea gas acoo.
Bosqunha se doved destu de bne dspusa n drumu de a naveto-port pna n Magre, pe
care facura n vehcuu care putea a mca dstanta deasupra terenuu nverzt. Arata catre
turmee de cabra sem-domestcte, o spece ocaa care asgura fbre pentru tesatur, dar a care
carne era, dn punct de vedere nutrtv, nutzaba fnteor umane.
- Purceus e mannca? ntreba Ender.
Mrata, ea rdca dn sprncene.
- Nu prea stm mute despre purceus.
- Stu ca traesc n padure. Nu es ncodata a cmpe?
- Asta pot s-o spuna doar framng, raspunse ea rdcnd dn umer.
Savrstoru tresar auznd-o pe Bosqunha foosnd acest cuvnt; dar bnentees ca utma
carte a u Demostene fusese pubcata cu douazec s do de an n urma s dstrbuta prn
ansbu n toate cee O Suta de Lum. Utannng, framng, ramen, varese - termen patrunsesera
de|a n Esentaa s probab ca Bosqunhe nc nu se ma pareau noutat. Ceea ce- facea
sa se smta stn|ent era psa e de curoztate n egatura cu purceus. I se parea mposb ca
oamen Lustane sa ramna netuburat de aceasta probema, doar exstenta purceusor
motva prezenta garduu nat s de netrecut, dncoo de care nu se puteau depasa dect
zenador. Dar nu, Bosqunha nu era nepasatoare, c doar ocoea aceasta chestune. Nu reus sa
ghceasca daca purceus ucgas consttuau un subect decat sau daca era vorba de
nencrederea e n Vorbtor.
A|uns pe coama unu dea, Bosqunha opr vehcuu. Acesta se aseza n cu tapce pe so.
n vae se vedea un ru at, serpund prntre deaur nverzte. Dncoo de e, vrfure cee ma
ndepartate erau acoperte n ntregme de padur. De-a ungu ceuat ma a ruu, casee
construte dn caramda, cu acopersur nvete cu tga, acatuau un oras ptoresc. Cadre
ctorva ferme erau asezate pe mau nat dnspre e, ar terenure ung s nguste se ntndeau
pna pe deau pe care stateau Savrstoru s Bosqunha.
- Magre, spuse Bosqunha. Pe deau ce ma nat e catedraa. Epscopu Peregrno -a
sfatut pe oamen sa fe potcos s bnevotor cu tne.
Savrstoru ma prcepu dn tonu e ca epscopu nstntase pe oamen ca e reprezenta
un prme|dos propovadutor a agnostcsmuu.
- Pna ma va trasn mna u Dumnezeu? ntreba e.
Zmbnd, Bosqunha raspunse:
- Dumnezeu ne da un exempu de ngadunta crestna pe care socotm ca- va urma toata
umea dn oras.
- Stu cne m-a chemat?
- Orcne ar f facut-o, a procedat dscret.
- Est s Guvernator, nu numa prmar. Benefcez de anumte prveg n ceea ce prveste
nformate.
- Stu ca soctarea orgnaa a fost anuata, dar prea trzu. Ma stu ca n an dn urma
ate doua persoane au cerut prezenta unu Vorbtor, dar trebue sa nteeg ca ma|ortatea
oamenor se mutumesc cu doctrna s consoarea oferta de preot.
- Vor rasufa usurat cnd vor afa ca n-am nmc n comun cu doctrna sau consoarea.
- Gestu marnmos de a ne ofer transportu de skrka te va face destu de respectat prn
barur, s te asgur ca se vor gas o mutme de feme frvoe care sa poarte banur n une
urmatoare. Toamna e pe aproape.
- S-a ntmpat sa cumpar skrka mpreuna cu nava - me nu-m era de nc un foos 0, asa
ca nu ma astept a recunostnta pentru asta. Prv arba nata dn |ur, care semana cu o bana:
Iarba e ndgena?
- S nuta. N-o putem foos nc macar pentru a acoper casee: daca o taem, se
farmteaza s a prma poae se dzova ca un praf. Dar pe oture dn vaea de acoo, cutura cea
ma comuna este un so de str creat de xenoboog nostr. Recotee de orez s gru erau sabe s
nesgure, nsa stru rezsta att de bne nct trebue sa utzam erbcde n |uru cuturor
pentru a e mpedca sa se extnda.
- De ce?
- Suntem pe o ume afata n carantna, Vorbtorue. Stru se adapteaza att de usor a
medu nct curnd ar nabus erbure ndgene. Este esenta sa nu transformam Lustana
dupa modeu pamntesc. Avem sarcna de a nfuenta ct ma putn aceasta ume.
- Sgur ca asta apasa greu pe oamen.
- Vorbtorue, suntem ber s ne mpnm vata n encava noastra. Ct prveste ceea ce se
afa dncoo de gard, orcum nu vrea nmen sa mearga acoo.
Vocea era ncarcata de o emote ascunsa. S atunc, Ender stu ca teama de purceus
patrunsese adnc.
- Vorbtorue, sa nu-t nchpu ca ne temem de purceus. Probab ca acest ucru e adevarat
pentru un dntre no, dar sentmentu predomnant nu- ctus de putn teama. E ura. Scrba.
- Dar nu -at vazut ncodata.
- A|unge sa- cunost pe ce do zenador care au fost ucs. Am o banuaa ca a nceput a
fost chemat pentru a marturs moartea u Ppo. Amndo, s Ppo s Lbo, erau ubt de ume.
ndeoseb Lbo. Un om bnd s generos, ar durerea provocata de moartea u a fost sncera s
generaa. Ne vne greu sa nteegem motvee pentru care purceus -au torturat astfe. Dom
Crsto, Abate a Fhos da Mente de Crsto, spune ca purceus nu au smt mora. Sustne ca
sunt fare or ca nu au trat sentmentu perder, fndca nu au gustat nca dn fructu oprt.
Zmb crspata. Dar asta e teooge, asa ca nu repreznta nmc pentru tne.
E nu- raspunse. Se obsnuse cu feu n care oamen evavos presupuneau ca storsre
sacre trebue sa se para absurde necredncosor. Necredncos nu se consdera, ba char
nutrea un respect deosebt fata de sfntena unor reatar. Dar nu- putea expca Bosqunhe
toate astea. Cu tmpu are sa-s schmbe parerea despre e. Acum prvea banutoare, dar credea
ca o putea atrage de partea u; pentru a f un bun prmar, trebua sa aba catatea de a vedea
oamen drept ceea ce sunt, ar nu drept ceea ce par.
Reven a subectu dscute.
- Fhos da Mente de Crsto... cunostntee mee de portugheza nu sunt prea sode, dar asta
nu nseamna cumva "F Mnt u Crstos"?
- Reatv vorbnd, sunt un ordn nou, ntemeat aba acum patru sute de an prntr-o
dspensa specaa emsa de Papa...
- A, stu de Cop Mnt u Crstos, doamna prmar. Am marturst moartea u San Angeo
pe Moctezuma, n orasu Cordoba.
Ea facu och mar.
- Dec e adevarata povestea!
- Prmare Bosqunha, am auzt mute varante ae povest. Una sustne ca davou -a
posedat pe San Angeo cnd se afa pe patu de moarte s de aceea a cerut sa se tna rture
detestabe ae pagnuu Habador de os Muertos.
Bosqunha surse.
- Cam asa suna povestea care crcua n soapta. Dom Crsto spune ca- o proste, desgur.
- Cu mut nante de sanctfcare, s-a ntmpat ca San Angeo sa fe martor a martursrea
mea pentru o femee pe care o cunostea. Cuperca dn snge ucdea de|a. A vent a mne s m-a
spus: "Andrew, nca de pe acum crcua cee ma ngroztoare neadevarur despre mne,
afrmndu-se ca am facut mnun s ca ar trebu sa fu sanctfcat. Am nevoe de a|utoru tau. La
moartea mea va trebu sa rostest adevaru".
- Dar mnune au fost recunoscute s e a fost canonzat aba dupa nouazec de an de a
moarte.
- Da. E bne, n parte sunt s eu vnovat de asta. Cnd am marturst moartea u, eu
nsum am recunoscut cteva dntre mracoe.
De data asta Bosqunha zbucn n rs.
- Un Vorbtor sa creada n mracoe?!
- Prveste deau catedrae voastre. Cte dntre cadre aceea sunt pentru preot s cte
pentru scoaa?
Bosqunha nteese pe data s- fugera cu prvrea.
- Fhos da Mente de Crsto se supun autortat epscopuu.
- Numa ca e pastreaza s predau tot ce nseamna cunoastere. Indferent daca epscopu
aproba sau nu.
- S-ar putea ca San Angeo sa-t f perms sa te amestec n trebure Bserc, dar te asgur
ca epscopu Peregrno nu va admte asa ceva.
- Am vent sa martursesc o smpa moarte s vo respecta egea. Cred ca ve avea pre|u sat
da seama ca vo face ma putn rau dect te astept, s ma mut bne.
- Vorbtor peos Mortos, daca a vent sa rostest moartea u Ppo, atunc nu ve provoca
dect rau. Lasa- pe purceus dncoo de gard. Daca voa m-ar f ascutata, nc o fnta umana nar
ma trece de e.
- Sper ca vo gas de nchrat o camera.
- Orasu nostru nu se schmba, Vorbtorue. Ac fecare poseda o casa s nmen nu merge
n ata parte. Ce motve am avea sa tnem un han? t putem ofer doar una dntre mce ocunte
dn matera pastc pe care e-au natat prm coonst. E modesta, dar satsface toate
necestate.
- ntruct nu am nevoe de mut confort s spatu, sunt sgur ca o sa ma descurc. S aba
astept sa- ntnesc pe Dom Crsto. Acoo unde exsta dscpo a u San Angeo s adevaru s
gaseste preten.
Bosqunha pufn s porn motoru vehcuuu. Asa cum dorse s Savrstoru, dee e
preconcepute despre Vorbtor fusesera acum sfarmate. Ce ntmpare ca e sa- f cunoscut pe
San Angeo s sa- f admrat pe Fhos! Nu era char ceea ce- ndemnase epscopu Peregrno pe
enoras sa sa creada despre Vorbtor.
ncaperea era mobata cu zgrcene, ar daca Savrstoru ar f avut cu sne mute ucrur,
cu mare greutate ar f gast oc sa s e aseze. Asa cum se ntmpa aproape mereu a ncheerea
vreune caator ntersteare, reus sa se nstaeze n doar cteva mnute. n geanta de voa|
ramase mpachetata numa matca; renuntase de mut sa se ma smta cudat pentru ca ntr-o
modesta geanta afata sub pat pastra tana vtoruu une spec mnunate.
- Poate ca acesta va f ocu, murmura e. Char prn prosoapee n care era nveta, smtea
gogoasa racoroasa, aproape rece.
Este ocu potrvt.
I se paru suparator ca era att de sgura. De data asta dsparuse tonu rugator sau
nerabdator pe care percepuse de attea or cnd ea s exprmase dornta de a f eberata. Acum
era de o certtudne absouta.
- Tare mut as vrea sa hotarm astfe, spuse e. S-ar putea sa fe ocu, dar totu depnde de
capactatea purceusor de a accepta prezenta ta ac.
ntrebarea e daca pot accepta prezenta fnteor umane fara no.
- Va dura mut. Ma pasueste-ma cteva un.
Orct de mut ar f nevoe. Acum nu ne ma grabm.
- Pe cne a gast? m amntesc ca m-a spus ca nu pot comunca dect cu mne.
Acea parte a mnt noastre care detne capactatea de gndre, ceea ce vo numt mpus
fotc, puterea ansburor, este foarte rece s greu de descopert a fntee umane. Dar aceasta pe
care am afat-o ac, una dntre numeroasee fnte pe care e vom gas, are un mpus fotc mut
ma puternc, ma car, ma usor de perceput, ne aude ma repede, ne vede amntre, ar no e
vedem pe ae e, e reperam esne, asa ca arta-ne, scumpe preten, arta-ne daca abandonam
chnu de a vorb mnt tae s ne ntoarcem spre ea pentru a- vorb, fndca nu ne seste sa
facem efortur att de mar pentru a artcua cuvnte s forma magn care sa fe sufcent de
mpez pentru gndrea voastra anatca, deoarece pe ea o smtm ca pe o raza de soare, ca pe
cadura soareu fata e pe fata noastra s senzata de apa proaspata n pntecee noastre s de
mscare a fe de bnda s competa ca aderea de vnt pe care nu am ma smtt-o de tre m de
an s arta-ne ca vom ramne cu ea pna ne trezest s pna ne scot sa ocum ac fndca o ve
face ve afa sgur a momentu potrvt ca acesta e ocu care nseamna camn...
S dupa aceea e perdu sru gnduror e, smt cum se rspeste ca un vs pe care- ut
atunc cnd te trezest, char daca te chnu sa- ment vu. Savrstoru nu era sgur de ceea ce
descoperse matca, dar orce ar f fost, e trebua sa se confrunte cu reatatea Coduu Stear, cu
Bserca Catoca s cu tner xenoog care probab nu- vor asa sa- cunoasca pe purceus, cu o
femee xenoog care se razgndse n egatura cu nvtata pe care o facuse, s cu atceva, poate ce
ma greu ucru: daca matca ramnea ac, s e trebua sa faca a fe. "Tot amestecndu-ma,
scodnd, rannd, tamadund, apo pecnd dn nou s ramnnd nenrurt, m-am rapt de
umantate. Daca vo ramne pe aceasta ume, oare cum vo reus sa ma ntegrez? Pna n aceasta
cpa nu m-am smtt apropat dect de armata de baetas de a Scoaa de Lupta s de Vaentne,
ar acum ee sunt departe, amndoua apartn trecutuu."
- Ce-a patt, te-a scufundat n snguratate? ntreba |ane. Smt cum t scade rtmu
cardac s t se ngreuneaza resprata. n urmatoaree momente ve adorm, mur sau acrma.
- Sunt ma compcat dect crez, spuse Savrstoru bne dspus. Deocamdata am un
sentment de autocompatmre pentru sufernte nca nencercate.
- Foarte bne, Ender. Cu ct ma devreme, cu att ma foostor. n feu acesta te ve scada
ma mut n sufernta. Termnau prnsese vata, nfatsnd-o pe |ane ca purceus n m|ocu
unu ansambu de baerne exuberante, care-s azvreau pcoaree ct de sus puteau. Putna
repette nu-t strca s te-a smt mut ma bne. La urma urmeor, a despachetat. Ce atceva
astept?
- Nc macar nu stu unde ma afu, |ane.
- Nu exsta o harta a orasuu, expca |ane. Toata umea ste unde se afa fecare ocsor.
nsa au un pan a sstemuu de canazare, mpartt pe cartere. Asa, prn extrapoare, pot
descoper unde se afa cadre.
- Atunc arata-m-e.
Pe termna aparu un mode trdmensona a orasuu. Probab ca Savrstoru nu era
deosebt de dort n acest oc s de aceea se daduse camaruta mobata smpu, nsa termnau
ce se pusese a dspozte dovedea o attudne curtentoare. Nu era o nstaate standard pentru
uz persona, c ma curnd un smuator compex. Fata de ate termnae, putea proecta
hoograme ntr-un spatu de sasprezece or ma mare, cu o rezoute de patru or ma precsa.
Iuza era att de perfecta nct, amett pentru o cpa, Savrstoru se smt ca un Guver apecat
deasupra unu Lput care nca nu a|unsese sa se teama de e, care deocamdata nu- descoperse
puterea dstructva.
Numee dferteor cartere puteau n aer deasupra fecaru sector a retee de canazare.
- Te af ac, precza |ane. Va Veha, vechu oras. Praa este exact a o ntersecte
departare. Acoo se tn ntrunre pubce.
- A cumva o harta a domenor ocute de purceus?
Harta satuu auneca rapd catre Savrstor, detae apropate dsparnd n tmp ce erau
nocute de atee no, care apareau pe atura ndepartata, ca s cum ar f zburat pe deasupra or.
"Adoma une vra|toare", gnd e. Granta orasuu era marcata de un gard.
- E snguru obstaco care se afa ntre no s purceus, ngna Savrstoru.
- Emte un cmp eectrc n care sunt stmuat tot nerv sensb a durere, spuse |ane.
Smpa atngere face ca toate termnate nervoase sa o a razna; te smt ca s cum cneva t-ar
taa degetee cu o p
- Pacut gnd. Suntem ntr-un agar de concentrare? Sau ntr-o gradna zooogca?
- Depnde cum prvest ucrure.
- Partea dnspre oamen este conectata a restu unversuu, ar cea dnspre purceus
mtata a propra or ume.
- Deosebrea e ca purceus nu stu ce-au perdut
- Dar eu stu, spuse |ane. Acesta- ce ma ncntator ucru care caracterzeaza fntee
umane. Suntet cu tot foarte sgur ca anmaee nferoare mor de nvde ca n-au avut norocu
de a se f nascut homo Sapens. Dncoo de gard se vedea un povrns s padurea care ncepea de
pe coama deauu. Xenoog nu au patruns ncodata prea adnc n tertoru purceusor.
Comuntatea cu care au ntrat n contact e a ma putn de un kometru n nteroru aceste
padur. Purceus ocuesc ntr-o casa dn busten, tot mascu a un oc. Nu cunoastem ate
asezar, dar satet au confrmat ca fecare padure ca asta are exact toata popuata pe care o
poate sustne o cutura de vnator-cuegator.
- Vneaza?
- Sunt ma mut cuegator.
- Unde au murt Ppo s Lbo?
|ane umna un petc de teren acopert cu arba, de pe panta care ducea spre copac. n
panu apropat crestea zoat un copac mare s nu departe de e se vedeau at do.
- Copac acea, facu Savrstoru. n hoogramee pe care e-am vzonat pe Trondhem num
amntesc sa f fost att de aproape.
- Au trecut douazec s do de an. Copacu mare e ce pe care purceus -au pantat n
cadavru rebeuu numt Radacna, executat nante ca Ppo sa f fost ucs. Ceat do marcheaza
ocure unde au fost executat recent at purceus.
- As vrea sa stu de ce sadesc copac numa pentru purceus.
- Copac sunt sacr, spuse |ane. Ppo a constatat ca mut dntre copac padur poarta
nume. Lbo a tras concuza ca s-ar putea sa fe numee purceusor mort.
- Iar oamen nu sunt cosubstanta cu deea de adorare a copacor. Da, e foarte probab.
Am descopert nsa ca rtuaure s mture nu se nasc dn neant. De obce exsta o anumta
|ustfcare egata de perpetuarea comuntat.
- Andrew Wggn antropoog?
- Cnd t-a aes umantatea ca obect de studu, este ma bne sa ncep cu omu.
- Atunc du-te s studaza ctva oamen, Savrstorue. De exempu, fama Novnhe. S
apropo, retee de computere s-a nterzs n mod ofca sa-t furnzeze adresee ocutoror.
Ender zmb strmb.
- Prn urmare Bosqunha nu- char att de pretenoasa pe ct pare.
- Daca trebue sa ntreb unde ocuesc oamen, vor st ncotro te duc. Daca vor ca tu sa nu
merg a e, nmen nu va st unde ocuesc ceat.
- Pot ncaca restrcta, nu?
- Am s facut-o.
Lnga na garduu, dncoo de deau pe care se afa observatoru, cpea o umna. Era
punctu ce ma zoat dn ntregu Magre. n ocu acea de unde gardu se vedea tot tmpu, se
construsera foarte putne case. Ender se ntreba daca Novnha prefera sa ocuasca acoo pentru
a f aproape de gard sau pentru a fug ct ma departe de vecn. Poate ca asta fusese deea u
Marco.
Ce ma apropat carter era Va Atrs, apo ce numt As Fbrcas, care se ntndea pna
spre ru. Asa cum sugera s numee, acoo se gaseau ma|ortatea fabrcuteor care preucrau
metau s materaee pastce s procesau amentee s fbree de care avea nevoe Magre. O
econome autonoma, uta s egata de necestat. Iar Novnha prefera sa ocuasca departe de
toate acestea, zoata, nvzba. Hotarrea era s a e, acum Savrstoru sta sgur. Nu acesta era
modeu de vata aes de ea? Ncodata nu apartnuse orasuu Magre. Faptu ca toate cee tre
soctar pentru un Vorbtor vensera dn partea Novnhe s a copor e nu reprezenta un
accdent. nsus actu de chemare a unu Vorbtor reprezenta o sfdare, un semn ca e nu se
socoteau membr evavos a comuntat catoce de pe Lustana.
- Va trebu, totus, sa ma rog de cneva sa ma conduca acoo. Nu se cuvne sa e dau de
ntees dntru nceput ca nu pot sa-m tanuasca nc o nformate pe care o detn.
Harta se sterse s deasupra termnauu apara chpu u |ane. Nu se deran|ase sa faca
rega|ee pentru dmensune generoase ae acestu termna, astfe nct capu e era de cteva or
ma mare dect a unu om. Arata foarte mpunatoare. S smuarea atngea perfectunea pna s
prn por de pe obra|.
- Andrew, adevaru e ca me nu-m pot ascunde nmc.
Savrstoru ofta.
- Te ntereseaza foarte mut probema asta, |ane.
- Stu. facu un semn cu ochu. Dar pe tne nu?
- Vre sa spu ca n-a ncredere n mne?
- Mros de a o posta a mpartatate s a mparttor de dreptate. Dar eu sunt ndea|uns de
umana ca sa doresc un tratament preferenta, Andrew.
- Macar m promt ceva?
- Orce, pretene corpuscuar.
- Cnd hotarast sa-m ascunz ceva, n-a vrea sa ma anunt ce putn ca nu a de gnd sam
spu despre ce este vorba?
- Vorbee tae adnc o depasesc pe sarmana ta pretena.
Devense o carcatura a une feme hperfemnzate.
- |ane, nmc nu poate f prea profund pentru tne. Fa-m o favoare. Nu-m pune pedc.
- Pentru ca tot a vent pentru fama Rbera, a dor sa te a|ut cu ceva?
- Da. Descopera eementee care- fac pe membr fame Rbera sa se deosebeasca n mod
semnfcatv de restu oamenor dn Lustana. S orce motve de confct ntre e s autortat.
- Tu vorbest s eu ma supun.
ncepu sa dspara ca un duh.
- |ane, tu m-a adement ncoace. Acum de ce ncerc sa ma descura|ez?
- Ba nu. S nc n-am facut-o.
- Nu am preten n orasu acesta.
- Pot sa-m ncredntez vata ta.
- Nu propra-m vata ma preocupa acum.
Praa era pna de cop care |ucau fotba. Ma|ortatea |ongau cu mngea, dovednd ct de
mute pot s-o mentna n aer foosndu-s doar capu s pcoaree. Cu toate acestea, do dntre e
purtau un due sabatc. Baatu suta ct de tare putea catre fata, care statea a ma putn de tre
metr departare. Ea suporta contactu cu mngea fara sa tresara, ndferent ct de puternca ar f
fost ovtura. Apo suta fata, ar e ncerca sa nu se cnteasca. O ata fetta facea pe copu de
mng, aducndu-e-o or de cte or rcosa dupa ce-s atngea vctma.
Savrstoru ncerca sa afe de a ctva baet unde era casa fame Rbera. Invarab, tot
raspunsera prntr-o rdcare dn umer; cnd nssta, un ncepura sa se ndeparteze, s curnd
ma tot cop se retrasera dn praa. Savrstoru se ntreba ce e spusese epscopu despre
Vorbtor.
nsa dueu contnua cu aceeas nversunare nedomot S acum, cnd praa se ma gose,
Ender observa ca n |oc ma era amestecat un cop, un baat de vreo dosprezece an. Vazut dn
spate, nu atragea atenta prn nmc, dar cnd Ender pas ma spre m|ocu terenuu, baga de
seama ca och baatuu aratau cudat. Dupa un moment de surprndere, nteese. Baatu avea
och artfca. Amndo pareau strauctor s metac, dar Ender sta cum functonau. Doar un
och su|ea veder, dar e preua patru scanar vzuae separate s apo zoa semnaee pentru a
transmte o magne bnocuara smuata catre creer. Ceaat och contnea sursa de amentare,
controu prn computer s nterfata extern Atunc cnd voa, baatu putea nregstra scurte
secvente dn cee vazute pe o foto-memore mtata, care avea probab ma putn de un tron de
bt. Duest fooseau ca arbtru; daca vreunu contesta un punct, e putea reua scena cu
vteza redusa s e spunea ce se ntmpase.
Mngea ov pe baat drept n vntre. Se chrc cu muta convngere, dar fata ramase
netuburata.
- S-a fert, am vazut cum a mscat dn sodur!
- Ba nu! M-a durut, nu m-am fert deoc!
- Reve|a! Reve|a! Pna atunc vorbsera n Esentaa, dar fata excamase n portugheza.
Baatu cu och metac ramase nexpresv, n schmb rdca o mna cerndu-e sa faca
nste.
- Mudou, spuse e fara drept de repca. S-a mscat, traduse Savrstoru.
- Saba! Stam!
- Est un mncnos, Ohado!
Baatu cu och metac o prv dspretutor.
- Eu nu mnt ncodata. Daca vre, o sa-t ofer o reuare a scene. De fapt, cred ca o s-o
transmt prn retea, ca sa vada toata umea cum te-a fert s ma s mnt ca n-a facut-o.
- Mentrosa! Fho de puta! Fode-bode!
Savrstoru era aproape sgur ca sta ce nsemnau toate eptetee aceea, dar baatu cu och
metac e ascuta cu un aer mperturbab.
- D, spuse fata, D-me. Da-m-.
Furos, baatu s scoase neu de pe deget s- arunca pe pamnt, a pcoaree e.
- Vada! sopt e gutura, apo o rupse a fug
- Potro! strga fata dupa e. Lasue!
- Co! strga baatu fara ca macar sa arunce o prvre peste umar.
De data asta nu strgase a fata. Ea se ntoarse medat s- prv pe baatu cu och metac,
care se crspase a auzu acee vorbe. Aproape nstantaneu, fata ramase cu och pront n
pamnt. Mcuta care adusese pna atunc mngea pas catre baat s- sopt ceva. E rdca och
s- observa pe Savrstor.
Fata ma mare s ceru scuze:
- Descupa, Ohado, no quera que...
- No ha probema, Mch.
Nu se uta a ea. Fata dadu sa ma spuna ceva, dar apo vazu s ea pe Ender s tacu.
- Porque est ohando-nos? ntreba baatu. De ce te ut a no?
Savrstoru raspunse cu o ntrebare:
- Voc rbtro? Tu est |udecatoru? Cuvntu putea sa nsemne "arbtru" dar s
"magstrat".
- De vez em quando. Dn cnd n cnd.
Ender vorb n Esentaa - nu era sgur ca va reus sa spuna ceva compcat n portugheza.
- Atunc spune-m, arbtrue, e cnstt sa as un stran sa se descurce fara sa- a|ut?
- Stran? Vre sa zc utannng, framng sau ramen?
- Nu, cred ca vreau sa zc nfde.
- O Senhor e descrente? Est necredncos?
- S descredo no ncrve. Respng doar ceea ce e de necrezut.
Baatu zmb.
- Unde vre sa merg, Vorbtorue?
- La ocunta fame Rbera.
Fetta se dadu ma aproape de baatu cu och de meta.
- Care fame Rbera?
- Vaduva Ivanova.
- Cred ca o pot gas, spuse baatu.
- Toata umea dn oras poate, ntar Savrstoru. Probema e, ma ducet a ea?
- De ce vre sa merg acoo?
- Pun ntrebar oamenor s ncerc sa descopar stor adevarate.
- La casa fame Rbera nu ste nmen povest adevarate.
- Ma mutumesc s cu mncun.
- Atunc vno cu no, spuse e s porn prn arba costa scurt de pe drumu prncpa. Fetta
sopt dn nou ceva a ureche. E se opr s se ntoarse spre Savrstor, care- urma ndeaproape.
- Ouara vrea sa ste. Cum te cheama?
- Andrew. Andrew Wggn.
- Ea e Ouara.
- Iar tu?
- Tot m spun Ohado. Dn prcna ochor. Rdca fetta s o aseza pe umer. Dar numee
meu adevarat e Lauro. Lauro Suemao Rbera. Rn|, se ntoarse pe cace s porn ma departe.
Savrstoru porn dupa e. Rbera. Bnentees.
S |ane ascutase, s- vorb prn nestemata dn ureche.
- Lauro Suemao Rbera e ce de-a patruea cop a Novnhe. S-a perdut och ntr-un
accdent cu asere. Are dosprezece an. A, s am afat ce- deosebeste pe Rbera de restu
oamenor dn oras. Vor sa- sfdeze pe epscop s sa te conduca ntr-acoo unde dorest sa a|ung.
"S eu am observat ceva, |ane", raspunse e n gnd. "Baatuu -a facut pacere sa ma
traga pe sfoara, ar apo a fost s ma satsfacut cnd m-a dat de ntees cum m-am asat prostt.
Sper numa ca n-o sa e ect de a e."
Mro statea pe panta deauu. Umbra copacor facea nvzb pentru orcne ar f prvt
dnspre Magre, dar de ac e putea sa vada o buna parte dn oras - catedraa s manastrea de
pe deau ce ma nat, desgur, apo observatoru de pe at dea, ma spre nord. S, ma |os de
observator, ntr-o adnctura a pante, casa n care ocua, stuata nu prea departe de gard.
- Mro, sopt Mncatoru-de-Frunze. Tu est copac?
Era o traducere bruta dn mba pequenno. Uneor erau medtatv s atunc stateau
nemscat ore n sr. Numeau asta "sa f copac".
- Ma curnd ca un fr da arba, raspunse Mro.
Mncatoru-de-Frunze chcot subtre s suerat, cum era obceu.
Rsu nu suna ncodata natura; pequennos nvatasera sa rda dupa ureche, de parca ar f
fost vorba de vreun cuvnt n Esentaa. Nu pornea dn buna dspozte, sau ce putn asta era
mpresa u Mro.
- Are sa poua? ntreba Mro. Pentru un purceus, asta nsemna: ma ntrerup ca sa-m fac
un servcu sau ca sa-t fac unu te?
- Az a pouat cu foc, spuse Mncatoru-de-Frunze. Departe, n preere.
- Da. A sost un vztator dn ata ume.
- Vorbtoru?
Mro nu- raspunse.
- Trebue sa- aduc sa ne cunoasca s pe no.
Mro contnua sa taca.
- Mro, pentru tne o sa-m fac radacna dn chp, ar membree mee vor deven emn pentru
casa ta.
Lu Mro dspacea cnd purceus ncepeau sa ceara cte ceva. Avea mpresa ca- uau
drept o persoana deosebt de nteeapta, puternca, sau un parnte de a care trebuau smuse tot
feu de hatrur. E, era vna u ca purceus gndeau asa. A u s a u Lbo. Fndca |ucau rou
u Dumnezeu prntre purceus.
- Asa am proms, Mncator-de-Frunze, adevarat?
- Cnd cnd cnd?
- Nu ma zor. Trebue sa afu daca putem avea ncredere n e.
Mncatoru-de-Frunze prv umt. Mro ncercase sa expce ca nu tot oamen se
cunosteau ntre e, ar un nu erau cumsecade, dar purceus pareau a nu prcepe.
- Imedat ce vo putea, nst Mro.
Deodata, Mncatoru-de-Frunze ncepu sa se egene nante s napo pe pamnt, mscndus
coapsee ntr-o parte s-n ata de parca ar f ncercat sa-s potoeasca vreo mncarme dn
regunea anusuu. Lbo aprecase odata ca acest comportament avea aceeas functe ca s rsu
pentru oamen.
- Vorbeste-m n purceeza! spuse Mncatoru-de-Frunze, pe care parea sa- amuze faptu ca
Mro s at zenador vorbeau amestecnd doua mb. S asta n cuda faptuu ca, de-a ungu
anor, fusesera depstate sau sugerate ce putn patru mb ae purceusor, toate vorbte de
unu s aceas trb.
Dar daca voa sa- auda vorbnd n portugheza, atunc o sa- faca pe pac:
- Va comer fohas. Du-te s mannca frunze.
Mncatoru prv neamurt.
- S de ce-ar f asa de amuzant?
- Pentru ca e numee tau. Come-fohas.
Mncatoru-de-Frunze s smuse o nsecta mare dntr-o nara s o azvr ct coo.
- Nu f bruta, spuse e. Apo se rdca s peca.
Mro urmar ndepartndu-se. Mncatoru-de-Frunze avea un caracter tare dfc. Mro ar
f preferat tovarasa purceusuu numt Uman. Char daca Uman era ma ager s Mro trebua sa
fe mut ma prudent fata de e, macar nu parea a fe de ost ca Mncatoru-de-Frunze.
Dupa ce- perdu dn och pe purceus, Mro se ntoarse catre oras. Pe poteca ce serpua de-a
ungu deauu s ducea spre casa u mergea cneva. Sueta dn frunte era foarte nata - ba nu,
era Ohado purtnd-o pe Ouara pe umer. Ouara depasse vrsta copor care trebue purtat
astfe. Mro s facea probeme dn prcna e. Parea sa nu-s revna dn socu provocat de moartea
tate. Avu un moment de amaracune. S cnd te gndest ca e s Ea sperasera ca moartea tate
va rezova toate probemee or.
Apo se rdca s-s ncorda prvrea, ncercnd sa- vada ma bne pe barbatu care pasea n
urma u Ohado s a Ouare. Nu- ma vazuse pna acum. Vorbtoru. De|a! Nu sosse nc de un
ceas n oras s de|a mergea spre casa u. "Grozav, ar f s momentu potrvt ca mama sa afe ca
eu -am chemat ncoace. m nchpuam ca un Vorbtor trece neobservat, nu vne drect a ce
care -a soctat. Ce necugetat! Ca s cum n-ar f de a|uns ca a sost cu mut nante de data a
care asteptam. Oum are sa- dea raportu epscopuu, char daca nmen nu ar face asa ceva.
Acum va trebu sa dau och cu mama s probab cu ntregu oras."
Mro dsparu prntre copac s porn n goana pe drumu ce ducea catre poarta orasuu.
Captou 7
CASA RIBEIRA
"Mro, de data asta ar f trebut sa te af nga mne, pentru ca, des m amntesc
daogure ma bne dect tne, e car ca nu prcep ce semnfcate a avut dscuta asta. La
vazut pe purceusu ce nou, carua se spune Uman, m se pare ca te-am vazut
dscutnd cu e nante de a peca a Actvtate Suspecte. Mandachuva m-a spus ca -au
dat numee asta pentru ca era foarte ntegent n copare. De acord, e foarte magutor ca
notune "ntegent" s "Uman" se eaga n mntea or sau tradeaza o attudne protectoare
despre care e cred ca ne face pacere, dar nu asta are mportanta acum".
Cu ace pre|, Mandachuva a zs: "Cnd a nceput sa mearga sngur, putea de|a sa
vorbeasca". S a facut un semn cu mna, a aproxmatv zece centmetr departare de so.
Eu am avut mpresa ca arata ct de nat era Uman cnd a nvatat sa vorbeasca s sa
mearga. Zece centmetr! Dar s-ar putea sa ma nse amarnc. Era bne sa f fost de fata,
ca sa vez cu och ta.
Daca am ntees eu bne s daca asta e ceea ce voa sa spuna Mandachuva, atunc
avem o prma auze a copara purceusor. Daca ncep cu adevarat sa mearga atunc
cnd atng zece centmetr natme s unde ma pu ca s vorbesc! nseamna ca
au o
peroada de gestate ma scurta dect oamen s se dezvota mut dupa ce se nasc.
Dar aba acum apare partea absout nnebuntoare, char dupa standardee tae. S-a
apecat spre mne s m-a spus de parca nu se cuvenea sa-m faca o asemenea
destanure cne era tata u Uman: "Buncu vostru Ppo -a cunoscut pe tata u Uman.
Copacu u e nga poarta voastra."
Gumeste? Radacna a murt acum douazec s do de an, corect? n regua, s-ar
putea sa fe vorba de ceva regos, de genu adoptat-un-copac, sau cam asa ceva. Dar
|udecnd dupa modu secretos n care m-a spus Mandachuva toate astea, socot ca asa
stau ucrure. E oare posb sa aba o peroada de gestate de douazec s patru de an?
Or au fost necesare cteva decen pentru ca Uman sa a|unga, dn copasu de zece
centmetr, un exempar demn de speca u? Or poate ca au pastrat sperma u Radacna
n vreun recpent, undeva?
Dar asta conteaza. E prma data cnd un purceus cunoscut persona de catre
observator uman a fost nomnazat drept tata. S tocma Radacna, nmen atu, care a
fost ucs. Cu ate cuvnte, mascuu ce ma pst de prestgu char un crmna executat
a fost desemnat drept tata! Asta nseamna ca acest mascu nu sunt ncdecum
burac
zgont char daca un dntre e sunt sufcent de vrstnc ca sa- cunoasca pe Ppo. E
sunt potenta parnt.
Pe de ata parte, daca Uman este de o ntegenta esta dn comun, atunc de ce -au
azvrt ac, n m|ocu acestu grup de burac ovt de soarta? Cred ca muta vreme am
ntees grest stuata. Acesta nu e un grup de burac pst de prestgu, c un grup foarte
respectat de tner. Iar un dntre e vor deven adevarate personatat.
Prn urmare, atunc cnd m-a spus ca-t pare rau de mne, pentru ca tu trebue sa
pec sa desfasor Actvtate Suspecte ar eu sa pregatesc nste Mncun Ofcae pentru
raportu transms prn ansbu, era pn de Excret Nepacute! (Daca a|ung acasa dupa ce
eu vo f adormt, trezeste-ma ca sa te sarut pe frunte, bne? Az m-am cstgat dreptu
asta.)
Adresa transmsa de Ouanda Fguera Mucumb u Mro Rbera von Hesse,
extrasa dn fseree Lustane prn Ordn a Congresuu s nantat ca proba a
Procesu In Absenta ntentat xenoogor de pe Lustana
sub acuzata de Tradare s ncacare a Leg.
n Lustana nu exsta ntreprnder de construct. Cnd do tner se casatoresc, preten s
fame or e construesc o casa. Resednta Rbera exprma stora fame. Fatada, adca partea
veche a case, era facuta dn fo groase de pastc fxate ntr-o fundate de beton. Pe masura ce
fama crescuse numerc, se ma construsera s ate ncaper, fecare adaugre pta de
precedenta, astfe ca n fata deauu se afa acum o structura cu cnc ncaper dstncte. Cee ma
recente erau dn caramda, cu nstaat santare adecvate, acoperte cu tga, dar pste cu
desavrsre de pretent estetce. Fama s construse cameree de care avusese nevoe s nmc
atceva.
S asta nu dn cauza sarace; Savrstoru sta ca nu poate f vorba de asa ceva ntr-o
comuntate n care economa era controata dn toate punctee de vedere. Absenta decoratunor,
a ndvduatat, ndcau dspretu membror fame pentru propra or casa; pentru Savrstor,
asta exprma s dspret fata de e nss. era mpede ca purtarea u Ohado s a Ouare nu
exprma sentmentu de usurare s de reaxare pe care smt ma|ortatea oamenor atunc cnd
a|ung acasa. Ba dmpotrva, devenra ma precaut, ma putn voub; casa parea sa emane un
aer mperceptb de gravtate care, pe masura ce se apropau, apasa tot ma mut.
Ohado s Ouara ntrara drect. Savrstoru se opr n fata us, asteptnd sa fe nvtat
nauntru. Ohado asa usa ntredeschsa, dar es dn camera fara sa- vorbeasca. O vazu pe
Ouara asezndu-se pe un pat dn prma camera s rezemndu-se de peretee go. Pe nc unu
dntre peret nu era nmc. Erau doar zugravt n ab. Paoarea de pe chpu Ouare parea o
repca a abuu dn |ur. Des prv pe Ender fara sa pece och, pe fata e nu se vazu nc un
semn de recunoastere a prezente u acoo s bnentees ca nc nu facu vreun gest prn care sa-
dea de ntees ca poate ntra.
n casa asta bntua o boaa contagoasa. Ender ncerca sa nteeaga ce eement dn
caracteru Novnhe scapase, ce anume o facea sa ocuasca ntr-o asemenea casa. Se putea ca
moartea u Ppo, petrecuta cu atta an n urma, sa f pustt att de cumpt nma Novnhe?
- Mama ta e acasa? ntreba Ender.
Ouara nu spuse nmc.
- Aha, facu e. Iarta-ma. Credeam ca est o fetta, dar aba acum vad ca am n fata o statue.
Lasa mpresa ca nu- auzse. ncercarea u de a o nvese s de a o scoate dn mutene
daduse dn nou gres.
Se auz apo un zgomot de pas grabt pe podeaua smpa dn beton. Aparu aergnd un
baetas care se opr n m|ocu camere, se nvrt pe cace s ramase cu fata spre cadru us
unde statea Ender. Nu putea f dect cu un an ma mc dect Ouara, probab ca avea sase sau
sapte an. Spre deosebre de Ouara, chpu u parea foarte expresv s aert. S famnd, ca a une
fare.
- E acasa mama ta? ntreba dn nou Ender.
Baatu se apeca s-s rua cracu pantaonuu. Avea un cutt ung de bucatare fxat de
pcor cu banda adezva. O desfacu fara grab Apo, tnndu- cu ambee mn n fata, porn ca
dn pusca drect catre Savrstor, care observa ca arma tntea exact vntree u. n reate cu
necunoscut, baatu nu-s perdea tmpu cu subttat.
Cteva cpe ma trzu, Savrstoru tnea strns sub brat, ar cuttu era bne nfpt n
tavan. Baatu dadea dsperat dn pcoare s ura. Ender trebu sa-s fooseasca ambee mn
pentru a- mobza s baatu a|unse sa se egene, tnut de mn s pcoare, ca un vte egat
pentru a f nsemnat cu feru rosu.
Savrstoru o prv drect n och pe Ouara:
- Daca nu te duc medat sa chem pe cneva care sa faca ordne n casa asta, o sa au
besta asta mca sa o mannc a cna.
Ouara prv ngndurata, apo, dupa un moment, se rdca s es dn camera.
Cteva cpe ma trzu, n camera ntra o fata cu un aer obost, cu paru cufut s och
pt de somn.
- Descupe, por favor, murmura ea, o menno no se restabeeceu desde a morte do pa...
Apo paru sa se trezeasca brusc.
- O Senhor o faante peos mortos! trebue sa f Vorbtoru n numee Mortor!
- Sou, raspunse Savrstoru. Eu sunt.
- No aqu, spuse ea. A, nu, m pare rau, vorbest portugheza? Sgur ca da, doar m-a
raspuns. Of, te rog, nu ac. Peaca.
- Bne, raspunse Ender. Sa pastrez baatu sau cuttu?
Arata cu capu spre tavan; prvrea e o urma pe a u.
- A, nu, arta-ma. L-am cautat er toata zua, stam ca- uase, dar nu stam unde- tne.
- Era pt de pcor.
- Ier nu era. ntotdeauna cautam acoo. Da- drumu, te rog.
- Sgur vre asta? Am mpresa ca acum s ascute cot.
- Grego, spuse ea baatuu, nu- frumos sa amennt oamen cu cuttu.
Grego mr gutura.
- Tata u a murt, nteeg?
- Erau char asa de apropat?
Pe chpu e aparu un surs amar.
- Nu prea. Dntotdeauna a fost hot, a Grego ma refer, nca de cnd a nceput sa mearga.
Dar treaba asta cu atacarea oamenor e noua. Te rog sa- da drumu.
- Nu, spuse Savrstoru.
prv prntre gene cu un aer sfdator.
- rapest? Unde vre sa- duc? S ct cer drept rascumparare?
- Se pare ca n-a ntees, spuse Savrstoru. M-a atacat. S nu m-a ofert nc o garante ca
nu va ncerca dn nou. N-a proms ca o sa- pu a punct dupa ce- dau drumu.
Dupa cum spera, n och aparu o carre de fure.
- Dar cne te crez? Asta e casa u, nu a ta!
- Ca sa fu cnstt, spuse Savrstoru, am avut cam mut de mers pe |os de a praa pna
ac, ar Ohado a mpus un rtm grabt. As vrea sa stau |os.
Ea facu semn catre un scaun. Grego se zbatea s se rasucea, ncercnd sa scape dn
strnsoare. Savrstoru rdca pna cnd chpure e ramasera apropate.
- St, Grego, daca reusest cumva sa te eberez, sgur o sa caz n cap pe podeaua de beton.
Daca pe |os ar f vreun covor, cred ca a ma avea ceva sanse sa nu-t perz cunostnta. Dar nu
vad asa ceva. Des, sncer sa fu, nu m-ar deran|a sa aud cum t crapa teasta de cment
- Nu nteege char asa bne Esentaa, spuse fata. Savrstoru sta ca Grego nteegea, s
nca foarte bne. Apo vazu
o mscare a ntrarea n camera. Ohado se ntorsese s acum statea n usa care dadea spre
bucatare. Aatur de e era Ouara. Ender e zmb nveset, apo pas catre scaunu pe care -
aratase fata. n aceas tmp, azvr pe Grego n sus, dnd drumu mnor s pcoareor u n
asa fe nct copu se rot nebuneste prn aer s, deznada|dut, s rasfra bratee s pcoaree n
atur s strga nspamntat a gndu durer pe care o va smt cnd va cadea pe podea.
Savrstoru se aseza pe scaun cu o mscare domoaa s- prnse pe baat n poaa, mobzndu-
nstantaneu bratee. Grego reusse nsa sa-s nfga ambee cace n pupee u, dar cum baatu
nu purta pantof, manevra nu dadu rezutatee asteptate. Dupa o cpa, Grego era dn nou pst
de putere.
- Ce bne e sa sta |os, spuse Ender. Va mutumesc pentru osptatate. Numee meu e
Andrew Wggn. I-am cunoscut pe Ohado s pe Ouara, s pe Grego, bnentees, s suntem bun
amc.
Fata cea mare se sterse de sort, ca s cum ar f avut ntenta de a- ntnde mna n semn de
saut, dar renunta.
- Numee meu e Ea Rbera. Ea e o prescurtare de a Eanora.
- Ma bucur sa te cunosc. Vad ca est ocupata cu pregatrea mese.
- Da, foarte ocupata. Cred c-ar f ma bne sa v mne.
- A, du-te s termna-t treaba. Nu ma supar daca o sa astept putn.
Un at baat, ma mare dect Ohado dar ma mc dect Ea, dadu buzna n camera.
- N-a auzt ce-a spus sora mea? Nu est dort n casa asta!
- Ma copest cu amabtatea voastra, spuse Ender. Numa ca eu am vent sa vorbesc cu
mama voastra s o astept pna se ntoarce de a ucru.
Cnd aduse vorba de mama or, se vazura redus a tacere.
- Presupun ca e a munca. Daca ar f fost ac, cred ca toate ntmpare astea curoase ar f
nfurat-o seros.
Auznd acestea, Ohado schta un zmbet, dar baatu ma mare se ncrunta, ar pe chpu
Ee aparu o exprese ncudata s ndurerata.
- De ce vre s-o vez pe ea? ntreba Ea.
- Adevaru e ca vreau sa va cunosc pe tot. Zmb catre baatu ma mare: Tu trebue ca est
Estevo Re Rbera, botezat dupa Sfntu Stefan Martru, ce care -a vazut pe Isus stnd de-a
dreapta u Dumnezeu.
- Ce st tu despre astfe de ucrur, ateue?!
- Dupa cte tn eu mnte, Sfntu Pave era prn prea|ma s tnea hanee ceor care aruncau
cu petre n Stefan. Sgur ca pe vremea aceea nu era credncos. De fapt, cred ca era consderat
ce ma groaznc dusman a Bserc. S totus, ma trzu s-a cat, adevarat? Asa ca te sfatuesc
sa vez n mne nu un vra|mas a u Dumnezeu, c un aposto care nca nu a fost oprt pe drumu
spre Damasc.
Savrstoru zmb.
Baatu fxa cu prvrea s ramase cu buzee strnse.
- Tu nu est Sfntu Pave.
- Dmpotrva, spuse Savrstoru. Sunt apostou purceusor.
- Pe e n-o sa- vez ncodata. N-o sa te ase Mro.
- Poate c-o sa- as, se auz vocea u Mro, afat n pragu us.
Ceat se ntoarsera medat s- vazura pasnd nauntru. Mro era tnar, nu mpnse nca
douazec de an. Dar chpu s ntreaga u statura pareau ncarcate de raspunder s sufernte
care atrnau mut prea greu pentru vrsta u. Ender observa cum facura oc ceat. Nu se
trageau dn caea u asa cum se retrag oamen dn fata cuva de care se tem. Ma curnd se
putea spune ca se orentau fata de e, descrnd paraboe n |uru u, de parca ar f fost centru de
greutate dn acea ncapere s toate ceeate ucrur se mscau datorta forte pe care o rada
prezenta u.
Mro pas pna n m|ocu ncaper s se opr n fata Savrstoruu. Prv, totus, s catre
przoneru acestua.
- Da- drumu, spuse Mro cu o voce nghetata.
Ea atnse usor pe brat.
- Mro, Grego a ncercat sa- n|unghe.
Dar tonu e parea sa adauge: "Nu- nmc, f cam, Grego nu e n prme|de, ar omu acesta
nu ne e dusman". Savrstoru auz toate acestea s avu mpresa ca s Mro e auzse.
- Grego, t-am spus eu ca ntr-o buna z o sa te eg de cneva carua n-o sa- fe frca de tne,
zse Mro.
Vaznd ca un aat de-a sau devense dntr-o data dusman, Grego ncepu sa pnga:
- Ma omoara, ma omoara.
Mro prv cu raceaa pe Ender. Poate ca Ea avea ncredere n Vorbtor, dar e era
deocamdata banutor.
- fac sa sufere, recunoscu Ender. Descoperse ca cea ma buna cae de a cstga
ncrederea oamenor era sa e spuna adevaru. De fecare data cnd se zbate sa scape fac sa-s
aduca amnte ca e przoneru meu. S nca nu s-a obsnut cu gndu asta,
Ender nfrunta prvrea u Mro s acesta nteese cererea nerostta. Nc nu ma nssta ca
Grego sa fe eberat.
- Gregunho, nu te pot scoate dn beeaua asta.
- S- as sa- tna? ntreba Estevao.
Mro facu un gest catre Estevo s se adresa u Ender ca s cum s-ar f cerut scuze.
- Toata umea zce Oum. Poreca fusese pronuntata ca s "rege" n Esentaa. Asta fndca
a doea nume a u e Re, dar acum a a|uns sa-s nchpue ca domneste prn drept dvn.
- Tcaosue, azvr Oum peste umar s es dn camera.
n aceas tmp, ceat se asezara ca sa stea de vorba. Mro hotarse sa- accepte pe stran,
macar temporar; prn urmare, puteau cu tot sa faca utata pentru o vreme attudnea
banutoare. Ohado se aseza pe podea. Ouara se cocota a oc n pat. Ea se rezema cu spatee de
perete. Mro s ua un scaun s se aseza n fata Savrstoruu.
- De ce-a vent n casa asta? ntreba Mro.
Dupa cum pusese ntrebarea, Savrstoru nteese medat ca e, ca s Ea de atfe, nu
destanuse nmanu faptu ca soctase un Vorbtor, astfe ca nc unu dntre e nu sta ca
ceaat astepta sosrea Vorbtoruu. S, de fapt, aproape sgur nu se asteptasera ca e sa soseasca
att de curnd.
- Ca sa dscut cu mama voastra.
Usurarea u Mro era aproape vzba, des nu facu vreun gest prn care sa se tradeze.
- E a munca, se grab e sa spuna. Lucreaza pna trzu. ncearca sa creeze o spece de
cartof care sa rezste erburor de ac.
- Cum ar f stru?
Zmb arg.
- A auzt de|a despre asta? Nu, nu vrem ca e sa fe un concurent char att de puternc.
Dar resursee de hrana de ac sunt cam mtate s nu ne-ar strca o competare. Pe de ata parte,
stru nu fermenteaza ca sa se transforme ntr-o bautura buna. Mner s fermer au creat de|a
un mt dn vodca, pe care o socotesc regna acoouror obtnute prn dstare.
Zmbetu u Mro nfor a fe ca o raza de soare care, patrunde ntr-o pestera proftnd de o
crapatura. Ender smt cum sabeste ncordarea or. Ouara s egana un pcor ncoace s ncoo,
ca o fetta fara gr|. Asa cum statea cu och pe |umatate nchs, astfe ca ucu or metac nu
esea att de monstruos n evdenta, Ohado avea ntparta pe fata o exprese de fercre natnga.
Prn zmbetu generos a Ee, buna dspozte a u Mro era raspatta peste asteptar. Pna s
Grego se camase s ncetase sa se ma zbata pentru a scapa dn strnsoarea brateor u Ender.
Apo, cadura neasteptata pe care o smt n poaa amur pe Savrstor ca Grego nu avea
nca de gnd sa renunte a upta. Prn autoeducate, Savrstoru se obsnuse sa nu raspunda
mpusv a actune dusmanuu, c sa hotarasca n mod constent cnd e momentu sa dea fru
ber refexeor. Suvou de urna sobozt de Grego nu- facu dect sa tresara mperceptb. Sta a
ce se asteptase Grego: dupa o excamate furoasa, Savrstoru ar f trebut sa- arunce dezgustat
de pe genunch. Iar atunc Grego ar f fost ber - un adevarat trumf pentru e. Savrstoru nu-
dadu satsfacta vctore.
Cu toate acestea, era evdent ca Ea sta sa cteasca expresa de pe chpu u Grego. Facu
och mar s apo dadu sa porneasca furoasa spre baat.
- Grego, nemernc mc...
Savrstoru cp dn och catre ea s zmb, facnd-o sa se opreasca ocuu.
- Grego m-a facut un mc dar. E snguru ucru pe care m- poate ofer; -a facut e nsus,
ar prn asta e nepretut. Tn att de mut a e nct m vne a crede ca n-o sa- ma dau drumu
n vec.
Grego mr s se zbatu dn nou cu sabatce ca sa se ebereze.
- De ce-a facut asta? ntreba Ea.
- Asteapta ca Grego sa se poarte ca o fnta umana, o amur Mro. Asta cere efort, dar pna
acum nmen atu nu s-a deran|at sa ncerce.
- Eu am ncercat, spuse Ea.
- Ea e sngura de ac care ne nvata sa ne purtam omeneste, spuse Ohado care nca sedea
pe podea.
- Sa nu- spunet nmc tcaosuu despre fama noastra! strga Oum dn ceaata camera.
Savrstoru dadu dn cap cu un aer grav, ca s cum tnaru Oum ar f vent cu o propunere
de o tnuta nteectuaa mpecaba. Mro chcot, ar Ea s rostogo och s se aseza pe pat
aatur de Ouara.
- Nu suntem o fame prea fercta, constata Mro.
- nteeg, spuse Savrstoru. Dupa moartea att de recenta a tatau vostru...
Mro zmb rautacos. Ohado vorb dn nou:
- Cu tata att de recent n vata, vre sa spu.
Ea s Mro aprobau fara rezerve acest sentment. Dar Oum strga dn nou:
- Nu- spunet nmc!
- S-a purtat rau cu vo? ntreba Savrstoru. Nu se msca, des urna ncepuse sa se
raceasca s sa mroasa.
- Nu ne-a batut, daca a asta te refer, raspunse Ea.
Dar Mro socot ca ucrure mersesera prea departe.
- Oum are dreptate. Treaba asta ne prveste numa pe no.
- Ba nu, contrazse Ea. E s treaba u.
- Cum vne asta?
- Fndca a vent sa marturseasca moartea tate, spuse Ea.
- Moartea tate?! facu Ohado. Chupa pedras! Tata a murt aba acum tre saptamn!
- Eram n drum pentru a marturs ata moarte, expca Savrstoru. Dar cneva a chemat
un Vorbtor pentru moartea tatau vostru, asa ca vo marturs s pentru e.
- mpotrva u, nterven Ea.
- Pentru e, ntar Ender.
- Te-am adus ac pentru a rost adevaru, spuse ea cu amaracune, s tot adevaru despre
tata se ndreapta mpotrva u.
Tacerea cobor apasatoare, facndu- sa ramna mpetrt pna cnd aparu Oum. O prvea
doar pe Ea.
- Dec tu -a chemat, spuse e n soapta. Tu.
- Ca sa rosteasca adevaru! raspunse Ea. Era vadt ca acuzata o ranea; Oum nu trebu sa
ma adauge ca, aducndu- pe acest necredncos sa dezvaue tuturor ceea ce ramasese ascuns
atta vreme, Ea s tradase fama s bserca. Toata umea dn Magre e foarte buna s
nteegatoare, spuse ea. Profesor nostr trec cu vederea ucrure mnore, cum ar f furtsagure
u Grego s tacerea Ouare. Nmen nu s-a suparat ca n-a scos o vorba a scoaa, nmen! Se
prefac tot ca suntem cop obsnut, nepot u Os Venerados, s att de strauct, nu- asa, daca
avem un zenador s do boog n fame! Asta nseamna prestgu. Se faceau ca nu vad cnd tata
se mbata crunt, devenea furos s, vennd acasa, o batea pe mama de nc nu ma putea sa
mearga!
- Tne-t gura! strga Oum.
- Ea, nterven s Mro.
- Iar tu, Mro, atunc cnd tata racnea a tne, spunndu-t ucrur ngroztoare pna nu ma
putea rabda s fugea de acasa, aerga mpetct pentru ca nc macar nu putea sa vez...
- N-a dreptu sa- spu toate astea, zse Oum.
Ohado sar n pcoare s, ramas n m|ocu camere, se ntoarse prvndu- pe rnd cu och
u numan.
- De ce vret sa tanut totu n contnuare? ntreba e moae.
- Ce te doare pe tne? ntreba Oum. Te nu t-a facut ncodata nmc. Tu t debransa och
s ramnea cu caste pe urech, ascutnd batuque sau Bach sau cne ste ce...
- m debransam och? N-am facut-o ncodata.
Se rasuc grabt s pas spre termnau care era n cotu ce ma ndepartat fata de usa. Cu
cteva mscar ut actva termnau, apo apuca un cabu de conectare a nterfete s fxa n
prza dn ochu drept Era o smpa conectare a computer, dar ea trez n mntea Savrstoruu
nforatoarea magne a unu uras dn a caru och sfrtecat se scurgea un chd, n tmp ce
Ender patrundea tot ma adnc, a|ungnd pna a creer s facndu- sa se prabuseasca mort a
pamnt. Pentru o cpa smt ca ngheata, dar medat s dadu seama ca amntrea nu era reaa,
ea ramasese ntparta n tmpu unu |oc pe care- exersase a Scoaa de Lupta. Asta se
ntmpase cu tre m de an n urma, nsa pentru e trecusera doar douazec s cnc de an, o
peroada prea scurta pentru ca amntrea sa-s parda dn forta. Amntre s vsee u despre
moartea urasuu erau aceea pe care Gndac e extrasesera dn mntea u s e transformasera
ntr-un semna asat anume pentru e; ee condusesera pna a gogoasa matc.
Dar acum vocea u |ane readuse a reatate. Ea sopt prn nestemata:
- Daca t-e totuna, n tmp ce ochu e egat de computer o sa extrag tot ce a memorat.
Apo deasupra termnauu aparu o scena. Nu era hoografca, magnea era n schmb ca un
basoreef, asa cum o percepe un sngur observator. Se petrecea n aceeas camera n care se
afau acum, vazuta de pe ocu n care statuse Ohado cu cteva momente ma devreme - parea
sa fe ocu u preferat. n m|ocu camere se gasea un barbat sod, puternc s voent,
vnturndu-s mne prn aer n tmp ce- arunca vorbe gree u Mro care statea ca mut, cu
capu pecat, prvndu-s tata fara sa dea semne de fure. Nu se auzea nc un sunet, era doar o
nregstrare vzuaa.
- A utat? sopt Ohado. A utat cum era?
n scena de pe termna, Mro se ntoarse ntr-un trzu s peca; Marco urmar pna a
usa s contnua sa racneasca. Apo se ntoarse n camera s ramase pe oc, gfnd ca un anma
extenuat de urmarrea vnatuu. n magne, Grego aerga catre tata u s se agata de pcor,
strgnd s e catre usa, ar chpu u arata fara tagada ca se facea ecou cuvnteor cumpte
adresate u Mro. Marco desprnse mne copuu dn |uru pcoruu s pas cu hotarre n
camera ceaata.
- Nu am sunet, spuse Ohado. Dar nca pot sa auz, nu?
Ender smt pe Grego tremurndu- pe genunch.
- Ute, o ovtura, un zgomot puternc - ea cade pe podea, smt n carnea ta cum se oveste
trupu e de beton?
- Tac, Ohado, ruga Mro.
Scena memorata de computer se nchee.
- Nu-m vne sa cred ca a pastrat magne aceea, spuse Ea.
Fara sa faca nc un efort sa se ascunda, Oum pngea.
- Eu -am ucs, murmura e. L-am ucs, ucs, ucs.
- Ce tot vorbest acoo? rabufn Mro exasperat. Suferea de o boaa neertatoare, era
congentaa.
- M-am rugat sa moara! ura Oum. Chpu era mpurpurat de mne sabatca, ar
acrme, muc s scupatu se amestecasera n |uru buzeor sae. M-am rugat Fecoare, m-am
rugat a Isus, m-am rugat a Buncu s Bunca, am spus ca o sa merg n ad daca e o sa moara,
ar e au facut-o s acum o sa a|ung acoo s nu-m pare rau! Dumnezeu sa ma erte, dar ma
bucur! Suspnnd s aba tnndu-se pe pcoare, es dn camera. Se auz bubutu une us
trntte.
- E bne, ata o noua mnune adeverta care e pusa pe seama u Os Venerados, spuse Mro.
Sfntena este asgurata.
- Tne-t gura! se rast Ohado.
- S e e acea care ne spunea mereu ca Isus voa ca no sa- ertam pe nenoroct, adauga
Mro.
Afat nca pe genunch u Ender, Grego ncepu sa tremure att de nestapnt nct
Savrstoru se ngr|ora. s dadu seama ca Grego sopteste ceva. Ea observa nantea ceorat
sufernta u Grego s ngenunche n fata baatuu.
- Pnge. Nu -am vazut ncodata bocnd astfe...
- Tatcu', tatcu', tatcue, soptea Grego. Tremurature se transformara n scuturatur
puternce, aproape convusve prn voenta or.
- Se teme de tata? ntreba Ohado. Chpu u trada o profunda ngr|orare pentru starea u
Grego. Spre usurarea Savrstoruu, fetee tuturor erau ndurerate. Dec n fama asta exsta s
ubre, nu numa sodartate ntre ce st sa traasca atta an sub apasarea unu tran.
- Tatcu tau nu ma e, spuse Mro mngetor. Acum nu trebue sa te ma tem.
Ender catna dn cap.
- Mro, ncepu e, nu a vazut memora u Ohado? Cop nu-s |udeca tat, c ubesc.
Grego s-a stradut dn rasputer sa semene cu Marco Rbera. S-ar putea ca vo, restu copor,
sa va f bucurat sa- vedet mort, dar pentru Grego a fost sfrstu um.
La asta nu se gndse nc unu dntre e. Char s acum deea se parea dezgustatoare;
Savrstoru vazu cum se cutremura de groaza. S totus stau ca acesta era adevaru. Acum
nsa, cnd Savrstoru e-o spusese att de raspcat, nteegeau ca asa stateau ucrure.
- Deus nos perdos, murmura Ea. Dumnezeu sa ne erte.
Ea ntnse mne ca sa- a pe Grego. E o respnse. n schmb, facu asa cum antcpase
Savrstoru, s tocma de aceea era pregatt pentru ce avea sa se ntmpe. ntruct strnsoarea
ma sabse, Grego se ntoarse, s azvr bratee n |uru gtuu Savrstoruu s porn sa pnga
amar, cu hohote de nestavt.
Ender e vorb cam ceorat, care urmareau neputncos scena.
- Cum ar f putut sa-s arate sufernta fata de vo, cnd sta ct urt?
- No nu -am urt ncodata pe Grego, spuse Ohado.
- Ar f trebut sa-m dau seama, constata Mro. Stam ca sufera ma mut dect no, dar
ncodata nu m-am gndt ca...
- Nu va cautat vna, spuse Savrstoru. Doar un stran poate vedea s nteege asemenea
ucrur.
O auz pe |ane soptndu- a ureche: "Mereu ma umest, Andrew, cu feu n care transform
oamen n pasma".
Savrstoru nu- putea raspunde pentru ca ea orcum nu -ar f crezut. Nu e panuse
desfasurarea ucruror, c mprovzase dn mers. De unde sa ste ca Ohado va avea o nregstrare
ca dovada a sabatce u Marco fata de fame? Sngura ntute autentca fusese n ceea ce-
prvea pe Grego, dar pna s acesta n mod nstnctv; smtse ca e cauta cu dsperare pe cneva
care sa-s exercte autortatea asupra u, o persoana care sa- fe ca un tata. S tocma fndca
propru sau tata fusese crud, Grego percepea doar cruzmea ca pe o dovada de dragoste s tare.
Lacrme u, care acum udau gtu Savrstoruu, erau a fe de ferbnt ca s urna care
scadase genunch ma devreme.
Intuse ce va face Grego, nsa Ouara reus sa- a prn surprndere. Pe cnd ceat prveau
pe Grego pngnd tacut, ea se rdca de pe pat s merse tnta spre Savrstor. fugera prntre
gene cu o prvre furoasa.
- Duhnest! spuse ea cu hotarre n gas. Apo es mndra dn camera s peca spre partea
dn spate a case.
Mro reus cu greu sa-s stapneasca rsu, ar Ea zmb. Savrstoru rdca dn sprncene
de parca ar f vrut sa spuna: "Char s cnd cstg perz ceva".
Ohado paru sa auda cuvntee nerostte. De pe scaunu u de nga termna, baatu cu
och metac spuse ncet:
- S tu cstg aatur de ea. E sngura vorba pe care a rostt-o n afara fame n utmee
un.
"Dar eu nu-s dn afara fame", spuse Savrstoru n gnd. "N-at observat? Acum fac parte
dn fame, fe ca va pace, fe ca nu. Fe ca-m pace, fe ca nu."
Dupa o vreme, Grego nceta sa ma suspne. Adormse. Savrstoru duse n brate pna a
pat; Ouara dormea de|a n ceaat pat dn camera. Ea a|uta pe Savrstor sa- dezbrace pe
Grego de pantaon mbbat de urna s sa- mbrace cu ceva usor s arg. Savrstoru avea mn
prcepute s bnde, ar Grego nu se trez.
Cnd se ntoarse n camera dn fata, Mro masura pe Savrstor cu un och cnc.
- E bne, Vorbtorue, a de aes. Pantaon me sunt prea strmt s scurt ntre pcoare, ar
a tate t-ar cadea n vne.
Lu Ender trebu doar o cpa ca sa-s aduca amnte. Urna se uscase de mut.
- Nu-t face gr|, nst e. Ma pot schmba cnd a|ung acasa.
- Mama n-o sa soseasca dect peste vreo ora. Doar a vent sa vorbest cu ea, nu? Pna
atunc pot sa-t curet pantaon.
- Atunc da-m- pe-a ta, spuse Savrstoru. m asum rscu sa pocneasca pe mne.
Captou 8
DONA IVANOVA
Asta nseamna sa te autoamagest toata vata. Trec dncoo s descoper ceva, un
eement vta, s cnd te ntorc a statune scr un raport got de orce contnut, care nu
cuprnde nmc dn ce a deprns prn contamnare cuturaa.
Est prea tnar ca sa nteeg ce tortura repreznta asta. Eu s tata am nceput sa
procedam astfe fndca n-am ma suportat sa tanum cunostntee noastre fata de
purceus. Ca s mne, de atfe, ve descoper ca e a fe de dureros sa ascunz cunostnte
fata de coeg nostr, oamen de stnta. Cnd vez zbatndu-se sa gaseasca raspuns a
o ntrebare s st ca det nformata care ar putea sa- scoata esne dn punctu mort n
care au a|uns, cnd vez a|ungnd att de aproape de adevar s apo, dn cauza
absente nformator pe care e a tu, batnd n retragere, asnd deoparte concuze
corecte s caznd dn nou n greseaa, nu a f om daca nu a avea un sentment de
netarmurta sufernta.
Trebue sa va reamntt mereu: asta e egea or, caea pe care au aes-o. E sunt acea
care au natat zdu ntre e nss s adevar s nu ne-am aege dect cu pedeapsa daca eam
spune ct de usor s defntv a fost trecuta aceasta opreste. Cac pentru fecare om
de stnta framng care tn|este dupa adevar exsta at zece descabecados (descreerat)
fara de mnte care dspretuesc cunoasterea, care ncodata nu concep o poteza noua, a
caror munca se mteaza a studerea screror unor adevarat oamen de stnta cu scopu
de a vna eror nensemnate, contradct sau dever de a metoda. Aceste ptor vor ct
cu upa orce raport pe care- fac s, daca est neg|ent o sngura data, sgur te vor prnde.
Asta nseamna ca nc macar nu pot mentona un purceus a caru nume e dervat
dn contamnarea cuturaa: "Cest" e va sugera ca -am nvatat oartu rudmentar,
"Caendar" s, "Seceratoru" vor sar n och. S nc Dumnezeu nsus nu ne-ar ma sava
daca ar afa de numee de "Sageata",
Memorandum a u Lbertade Fguera de Medc catre
Ouanda Fguera Mucumb s Mro von Hesse, extras dn fseree ustane prn
Ordn Congresona s nantat ca proba n Procesu In Absenta ntentat
xenoogor de pe Lustana sub Acuzate de Tradare s ncacare a Leg.
Novnha zabovea n Statunea Boogor, cu toate ca-s termnase actvtatea propru-zsa de
ma bne de o ora. Panteor de cartof conat e mergea de mnune n soute nutrtve; acum ma
avea de facut doar observate znce pentru a vedea care dntre modfcare genetce va produce
pantee cee ma rezstente s cu radacna cea ma vguroasa.
"Daca nu ma am nmc de facut, de ce nu ma duc acasa?" La ntrebarea asta nu avea
raspuns. Cop aveau nevoe de ea, era mpede; nu e facea nc un servcu pecnd dmneata n
zor s ntorcndu-se acasa dupa ce ma tot erau adormt. S char s acum, stnd ca ar trebu sa
pece, statea prvnd ung obectee dn aborator fara sa vada ceva, fara sa faca ceva, fara sa fe
ceva.
Socot ca era momentu sa porneasca spre casa s nu reus sa prceapa de ce nu smtea nc
o bucure a gndu acesta. "La urma urme", tnu sa-s remprospateze memora, "Marco e mort.
A murt acum tre saptamn. Nc o z n pus sau n mnus. A facut tot ce trebua s eu am facut
tot ce a vrut e, dar toate motvate noastre s dadusera duhu cu patru an nante ca e sa
putrezeasca defntv. n aceasta peroada n-am trat macar o cpa de ubre mpreuna, dar nc
nu m-am gndt vreodata sa- parasesc." Dvortu ar f fost mposb, nsa separarea ar f fost
sufcenta pentru a pune capat bataor. Char s acum ma ntepenea sodu s uneor o durea,
asta de a utma confruntare, cnd e o azvrse pe podeaua de beton. "Ce amntr ncntatoare
a asat n urma, Co, cne de sot ce m-a fost!"
Durerea dn sod o sageta exact n cpa n care se gnd a ea. Dadu dn cap, parca
satsfacuta. "Exact ceea ce mert, s are sa-m para rau cnd o sa-m treaca."
Se rdca s pas fara sa schoapete deoc, char daca durerea era ma mut dect sufcenta
ca s-o seasca sa-s forteze sodu. "N-o sa ma cocoosesc, n-o sa ma mena|ez deoc. O mert cu
vrf s ndesat."
Ies pe usa s o nchse n urma e. Imedat dupa aceea, computeru stnse toate umne,
ma putn cee necesare dferteor pante afate n faza de fotosnteza fortata. s ubea pantee,
mce e fare, cu o nfocare umtoare. "Crestet", strga ea catre ee z s noapte, "crestet s va
nmutt." Suferea pentru cee care nu reuseau s e smugea dn cutura numa atunc cnd era
car ca nu ma aveau nc o sansa. Acum, n tmp ce se ndeparta de statune, nca putea sa auda
muzca or subconstenta, tpetee ceueor mcroscopce care cresteau, se dvzau s se dezvotau
n structur tot ma compcate. Peca dnspre umna spre bezna, dnspre vata spre moarte, s
sufernta sufeteasca se adncea ntr-o perfecta sncronzare cu umfarea ncheeturor.
Cnd a|unse pe coama deauu s se aprope de casa, vazu crmpee de umna ce razbateau
prn ferestre. Camera Ouare s a u Grego era cufundata n ntunerc; nu va trebu sa suporte
acuzate or neertatoare, tacerea Ouare s rautatea sabatca s ndaratnca a u Grego. Dar
erau prea mute umn aprnse, char s n propra e camera, s n camera dn fata. Se ntmpa
ceva neobsnut, ar e nu- paceau ucrure neobsnute.
Ohado statea n camera de z, ca de obce, cu caste pe urech; n seara aceasta, totus,
avea mufa de nterfata cupata a och. Bnentees ca extragea dn computer vech amntr
vzuae sau probab ca e ncarca pe cee pe care e purtase cu e. Ca s n ate asemenea
momente, ar f vrut sa-s poata descarca mntea de amntre vzuae s sa-s curete memora de
ee, pentru a e putea nocu cu atee, ma pacute. Amntrea cadavruu u Ppo era prntre cee
de care s-ar debarasa bucuroasa, pentru a o nocu cu vreuna dntre zee mnunate s
strauctoare cnd se afau tot tre n Statunea zenadoror. S trupu u Lbo nfasurat n pnza,
carnea u duce tnuta aoata doar de tesatura; ar prefera sa aba ate amntr despre trupu u,
atngerea buzeor, expresvtatea pameor u. Dar amntre pacute au fugt, ngropate prea
adnc n durere. Zee aceea frumoase, pe toate e-am furat, ar ee m-au fost rapte s nocute
cu ceea ce mertam.
Ohado se ntoarse cu fata spre ea, ar cabu de egatura pornt dn och produse o
mprese dezgustatoare. Nu reus sa-s retna tresarrea, rusnea. "m pare rau", spuse ea n
gnd. "Fara ndoaa ca a f avut och daca avea ata mama. Lauro, te-a nascut pentru a f ce
ma bun, ce ma sanatos, ce ma ntreg dntre cop me, dar bnentees ca nmc zamst de
pntecu meu nu putea ramne ntact prea muta vreme."
Nu spuse nmc dn toate acestea, desgur, asa cum nc Ohado nu- adresa vreo vorba. Se
ntoarse pentru a merge n camera e, sa vada de ce era umna aprnsa.
- Mama, ncepu Ohado.
s scosese caste s deconecta cabu dn och.
- Da?
- Avem un oaspete, spuse e. Vorbtoru.
Smt ca ngheata. "Nu n seara asta", strga ea fara cuvnte. Sta, totus, ca nu va vo sa-
vada nc mne, nc pomne, ncodata.
- Pantaon sunt curat acum s s-a dus n camera ta ca sa s- schmbe. Sper ca nu te
super.
Ea aparu dn bucatare.
- A vent, spuse ea. Am pregatt nste cafeznhos, am una s pentru tne.
- O sa astept afara pna peaca, spuse Novnha.
Ea s Ohado se utara unu a atu. Novnha nteese pe data ca o prveau ca pe o probema
ce trebua rezovata; ca e aprobau ceea ce voa sa faca ac Vorbtoru. "E, afat ca sunt o sarada
pe care nu vo o vet dezega."
- Mama, nu e asa cum a zs epscopu, spuse Ohado. E bun.
Novnha raspunse cu un sarcasm usturator:
- De cnd a devent tu expert n bne s rau?
Ea s Ohado schmbara dn nou prvr. Sta ce gndeau. "E, asta-, drag cop, nu putet.
Sunt de neconvns, asa cum s Lbo a descopert asta z de z. N-a reust sa-m smuga secretu.
Nu e vna mea ca a murt.''
Dar Ea s Ohado reussera sa o faca sa se razgndeasca. n oc sa pece de acasa, Novnha
se retrase n bucatare, trecnd pe nga Ea, ramasa n cadru us, dar fara sa o atnga. Ceste
mnuscue erau aran|ate ntr-un cerc decat pe masa, ar ceancu aburnd a m|oc. Se aseza ss
puse bratee pe tabe. "Dec Vorbtoru se afa ac s a facut prmu drum a ea. Dar unde sa se
duca? E greseaa mea ca a sost, nu? nca o persoana carea -am tuburat vata, asa cum am
dstrus-o pe-a copor me, pe-a u Marco, Lbo, Ppo s pe-a mea."
O mna puternca, mascuna s totus fna, trecu peste umaru e, apuca ceancu, s prn
gtu decat s gratos curse un frce de cafea ferbnte n ceste mc de cafeznho.
- Posso derramar? spuse e. Ce ntrebare neroada, de vreme ce turna de|a. Vocea u era
nsa tandra, pronunta portugheza nducta de suave nfexun castene. Dec spano?
- Descupa-me, sopt ea. Iarta-ma. Trouxe o senhor tantos quome-tros...
- Dona Ivanova, zboru nterstear nu se masoara n kometr. masuram n an. Cuvntee
u pareau o acuzate, dar vocea era meancoca, ba char ndugenta s mngetoare. "M-as
putea asa sedusa de vocea asta. Gasu acesta mnte."
- Daca as putea anua caatora ca sa-t napoez ce douazec s do de an, as face-o. Am
grest chemndu-te. m pare rau. Gasu parea sters, neconvngator. De vreme ce ntreaga e
vata era o mncuna, pna s scuzee sunau fas.
- Deocamdata nu smt scurgerea tmpuu, spuse Vorbtoru. Ramase n spatee e, astfe ca
Novnha nca nu- vazuse chpu. Pentru mne a trecut doar o saptamna de cnd m-am despartt
de sora mea. E sngura ruda n vata. Fca e nu se nascuse a pecarea mea, ar acum o f
termnat coegu, s-o f martat s probab ca are char cop. N-o vo cunoaste. n schmb, -am
cunoscut pe cop ta, Dona Ivanova.
Ea rdca ceasca s o go dntr-o nghttura, cu toate ca-s arse mba s gte|u, ar
stomacu se revota.
- t nchpu ca- cunost doar dupa cteva ore petrecute cu e?
- Ma bne dect tne, Dona Ivanova.
Novnha o auz pe Ea scotnd o excamate muta fata de ndrazneaa Vorbtoruu. S, cu
toate ca era posb ca vorbee u sa exprme adevaru, o nfura ca tocma un stran spunea asa
ceva. Se ntoarse ca sa- vada, sa- fugere cu prvrea, dar e se mscase, nu ma era n spatee e.
Se uta n partea ceaata s, n cee dn urma, se rdca n pcoare, cautndu- dn och, dar e
esse dn camera. Ea statea tot n usa, prvnd ntrgata.
- ntoarce-te! spuse Novnha. Nu se poate sa-m vorbest astfe s sa-m ntorc spatee!
Dar e nu- raspunse. Novnha auz n schmb un zvon de rsete potote vennd dnspre
partea dn spate a case. Peca n cautarea surse zgomotuu. Trecu prn camere pna a|unse n
utma. Mro sedea pe patu e s Vorbtoru statea nga usa, s amndo rdeau. Mro o vazu pe
mama u s zmbetu dsparu de pe chp. Se smt strafugerata de durere. De an de ze nu-
vazuse zmbnd, utase char ct de mut se umna fata, exact ca a tatau sau; ar venrea e
aungase ace zmbet.
- Am vent sa dscutam ac fndca Oum s-a suparat rau, expca Mro. E a facut patu.
- Nu cred ca Vorbtoruu pasa daca patu era facut sau nu, raspunse rece Novnha. Asa
e, Vorbtorue?
- Ordnea s dezordnea s au farmecu or, spuse Ender. Nc acum nu se ntoarse cu fata
spre ea, ar ea se bucura, pentru ca nu era obgata sa- vada expresa ochor cnd va
transmte amaru e mesa|.
- Vorbtorue, trebue sa-t spun ca a vent doar ca sa te af n treaba, ncepu ea. Urastema,
daca vre, dar nu ma a ce sa martursest. Pe vremea aceea eram o fetscana fara mnte. n
navtatea mea, am crezut ca m va raspunde autoru Matc s Hegemonuu. Perdusem pe
cneva care m fusese ca un parnte s aveam nevoe de consoare.
Ender se ntoarse aba acum spre ea. Era un barbat destu de tnar, ma tnar dect ea, s,
prn scprea nteegatoare dn och, parea seducator. "Pergoso", socot ea. "E prme|dos, frumos,
m-as putea neca n straucrea asta."
- Dona Ivanova, spuse e, dupa ce-a ctt "Matca s Hegemonu" cum de t-a nchput ca
autoru e ar putea aduce anare?
n ocu e raspunse Mro - Mro ce scump a vorba 0, care nterven n dscute cu o
vocune pe care Novnha n-o ma vazuse a e de cnd era cop.
- Am ctt-o, spuse e, s Vorbtoru orgna a scrs povestea matc cu deosebta
compasune.
Ender surse trst.
- Dar nu a scrs-o pentru Gndac, asa e? A dedcat-o omenr, care nca sarbatorea
nmcrea Gndacor ca pe o vctore mareata. A scrs-o neertator, pentru a transforma mndra
oamenor n regret, bucure s sufernta. Iar acum fntee umane au utat cu desavrsre ca -au
urt cndva pe Gndac, ca au cnstt s preamart cndva un nume care a a|uns detestat...
- Pot spune orce, nterven Ivanova. Se numea Savrstoru s a dstrus tot ce a atns. "Ca
s mne", nchee ea n gnd.
- Asa? S ce st despre e? (Vocea u suera ca o coasa care reteaza nemos arba. ) De unde
st ca nu a atns nmc cu bndete? Ca nu a exstat cneva care sa- ubeasca sau sa fe
bnecuvntat de dragostea u? "A dstrus tot ce a atns" - asta e o mncuna care nu poate
exprma adevaru despre nc o fnta umana care a trat vreodata.
- Asta t-e doctrna, Vorbtorue? Atunc nseamna ca nu st prea mute. Luase o attudne
sfdatoare, dar nca o spera mna u. Crezuse ca bndetea u era a fe de necntta ca s a
unu confesor.
S, aproape medat, expresa de mne dsparu de pe chpu u.
- Te pot smt cu constnta usurata, o nst e. Apeu tau m-a facut sa pornesc n
caatore, dar n tmp ce eram pe drum au ma soctat s at un Vorbtor.
- Da?
Oare cne atu cunostea ndea|uns de bne "Matca s Hegemonu" ca sa-s doreasca un
Vorbtor, cne se ma smtea ndependent fata de epscopu Peregrno ca sa ndrazneasca asa
ceva?
- Daca- adevarat, atunc de ce te af n casa mea?
- Fndca am fost chemat sa rostesc moartea u Marcos Mara Rbera, fostu tau sot.
nspamntatoare perspectva.
- A u?! Cne vrea sa se gndeasca dn nou a e acum, dupa ce a murt?
Vorbtoru nu- raspunse, dar Mro, rupse pe neasteptate tacerea:
- Grego, de exempu. Vorbtoru ne-a aratat ceea ce ar f trebut sa prcepem de mut:
baatu tn|este dupa tata u s crede ca no tot urm...
- Asta- pshooge de do ban, -o reteza Novnha. Avem s no terapeut ac, dar nc e nu
fac mute parae.
Dn spatee e se auz vocea Ee:
- Mama, eu -am chemat sa marturseasca moartea tate. Am crezut ca vor trece zec de an
pna va sos, dar ma bucur ca acum se afa ac s ne poate a|uta.
- Cu ce ne poate a|uta?
- Mama, a facut-o de|a. Grego a adormt mbratsndu-, ar Ouara -a vorbt
- n reatate -a spus ca duhneste, o amur Mro.
- Ceea ce probab ca era adevarat, spuse Ea, fndca Gregunho s-a sobozt udu n poaa
u.
Mro s Ea zbucnra n rs amntndu-s scena, ar Vorbtoru nu-s putu retne un zmbet.
Asta o descumpan pe Novnha ma mut dect ar f crezut - n casa e nu se ma nstapnse o
atmosfera att de reaxata de cnd Marco o adusese ac pe Novnha, adca a un an dupa
moartea u Ppo. Fara sa vrea, Novnha s amnt de bucura pe care smtse a nasterea u Mro,
cnd Ea era nca mca, de prm an a exstente or, de boboroseaa u Mro a orce vedea, de
pas nesgur a Ee prn toata casa, urmarndu-, de cop care se |ucau mpreuna s se tavaeau
prn arba a do pas de padurea purceusor, afata dncoo de gard; ncntarea pe care o smtea
fata de cop era cea care otravea pe Marco s- facea sa- urasca pe amndo, pentru ca sta ca
nc unu nu- a u. n momentu naster u Oum casa devense un cub a dscorde s de
aceea Oum n-a reust sa nvete sa rda nestn|ent dect atunc cnd parnt nu erau de fata.
Asemu rsu u Mro s a Ee cu rdcarea brusca a une perdee groase s ntunecate; pe
neasteptate, se facuse dn nou umna ntr-un moment cnd Novnha utase ca n afara de noapte
ma exstau s ate peroade ae ze. Cum de ndraznea stranu acesta sa dea buzna n casa e s
sa darme toate barcadee natate de ea?
- Nu accept, spuse ea. Nu a dreptu sa scotocest prn vata sotuu meu.
E nata sprncenee a mrare. Novnha cunostea prevedere Coduu Stear a fe de bne ca
orcare atcneva, dec s dadea seama ca e avea nu numa dreptu, c char benefca de protecta
eg n stradana de a descoper adevaru despre vata defunctuu.
- Marco a fost un om ngroztor, nssta ea, s daca se va spune adevaru despre e, asta nu
va provoca dect durere.
- A dreptate zcnd ca rostrea adevaruu despre e va aduce numa durere, dar nu fndca
a fost un om ngroztor, o corecta Vorbtoru. Daca as spune doar ce ste de|a toata umea - ca sa
detestat cop s s-a batut sota s ca umba beat dn bar n bar pna cnd trmteau potst
acasa - atunc n-as provoca dect sufernta, e adevarat? As da un pre| de mare satsfacte
unora, pentru ca n cazu asta tot oamen ar f convns ca parerea or despre e a fost corecta, de
a nceput pna a sfrst. A fost un guno, asa ca bne -au facut ca -au tratat ca pe o zdreanta.
- S tu crez ca n-a fost?
- Cnd nteeg dorntee une fnte umane, nc una nu e de epadat Nc o vata nu este
psta de sens. Daca e nteeg gndure cee ma ntme, pna s ce ma ra oamen au faptut
ucrur generoase care au spaat macar o parte dn pacatee or.
- Daca da crezare une asemenea de nseamna ca est ma nestutor dect par, spuse
Novnha.
- Char asa? excama Vorbtoru. Aba acum doua saptamn am auzt de soctarea ta.
Atunc te-am studat s, Novnha, char daca tu nu-t amntest, eu te am n mnte ca pe o fata
duce, frumoasa s buna. S nante a fost o snguratca, dar Ppo s Lbo te-au cunoscut s te-au
consderat demna de ubre.
- Ppo era de|a mort.
- Dar te-a ubt
- Nu st nmc, Vorbtorue. Era a douazec s do de an departare! n pus, nu despre mne
spuneam ca nu vaorez nmc, c despre Marco.
- Dar tu est convnsa ca nu- asa, Novnha. Pentru ca tu cunost ace unc gest de bunatate
s generoztate care mntueste vata betuu om.
Novnha nu nteese de ce era att de ngrozta, dar smt ca trebue sa- mpedce pe
Vorbtor sa contnue, cu toate ca nu-s dadea ncdecum seama ce act generos s nchpua e ca
descoperse n vata u Co.
- Cum de ndraznest sa-m spu pe nume? strga ea. De patru an nmen nu m s-a adresat
astfe!
Ca raspuns, e rdca mna s-s trecu degetee usor peste obrazu Novnhe. Un gest tmd,
aproape adoescentn; aducea amnte de Lbo s era peste putnta sa- suporte. prnse mna
s o ndeparta furoasa, apo mpnse deoparte s trecu pe nga e.
- Ies afara! strga ea a Mro.
Fu se rdca ute s porn cu spatee spre us Prvndu- chpu, Novnha nteese ca n cuda
attor ucrur curoase a care fusese martor n casa asta, prn esrea e mnoasa de acum
reusse sa- surprnda nca o data pe Mro.
- N-o sa obt nmc de a mne! racn ea catre Vorbtor.
- Nc n-am vent sa-t rapesc ceva, spuse e cam.
- S nc nu vreau ceva dn ce-a avea de ofert! Pentru mne est un nmen, auz? Tu est
acea care nu vaoreaza nmc! Lxo, runa, estrago - va fora d'aqu, no tens dreto estar em
mnha casa! N-a dreptu sa ntr n casa mea!
- No es estrago, sopt e, es soo fecundo, e vou pantar |ardm a. Apo, nante ca ea sa
poata raspunde, nchse usa s peca.
Era adevarat ca nu avea ce sa- raspunda, fndca vorbee u sunasera scandaos. facuse
estrago, dar e raspunsese de parca Novnha s-ar f recunoscut sngura pustu dn nma. Ea
vorbse pe un ton bat|ocortor, foosnd nsutatoru tu famar n oc de o Senhor sau at termen
potcos. S totus, cnd e raspunsese cu aceas termen, cu aceeas famartate, totu sunase
atfe. "Est un so fert s te vo transforma ntr-o gradna." Erau vorbe pe care doar un poet e-ar
spune ubte, sau poate un sot sote, ar ace tu era ntm, pst de arogant "Cum de-a
ndraznt?" sopt ea, atngndu-s obrazu pe care - mngase Vorbtoru. "E cu mut ma crud
dect m-am magnat vreodata ca ar putea f un Vorbtor. Epscopu Peregrno a avut dreptate. E
prme|dos nfdeu, antcrstu, patrunde obraznc n cotoane ae nm pe care e-am pastrat ca
pe-un pamnt sfntt, acoo unde nu am ngadut nmanu sa saasuasca. Caca n pcoare
putnee madte care se agata cu dsperare de vata n ace so petros. Cum de ndrazneste? Ma
bne muream dect sa- cunosc; cu sguranta ca o sa-m schmbe vata cu totu pna o sa termne
ce are de facut ac."
s dadu seama ca prn vs ca pngea cneva. Ouara. Bnentees ca strgatee o trezsera; ea
nu dormea ncodata profund. Novnha aproape ca deschse usa ca sa ntre n camera s s-o
nsteasca, dar apo pnsu nceta s auz o voce de barbat cntndu- Ouare ca s-o adoarma.
Cntecu era ntr-o ata mba. Novnha avu mpresa ca n germana sau nordca; dar, n orce
mba ar f fost, nu reus sa nteeaga vorbee. nsa sta cne cnta s prcepu ca acum Ouara era
anata.
Novnha nu ma trase asemenea spame de cnd nteesese pentru prma oara ca Mro
hotarse sa devna zenador s sa cace pe urmee ceor do barbat maceart de purceus. "Omu
acesta destrama pasa n care e nccta fama mea s ne aduna dn nou pe tot aoata; dar,
facnd asta, m va descfra secretee. Daca va descoper cum a murt Ppo s va rost adevaru,
atunc Mro va afa aceeas tana, s asta va ucde. Nu vreau sa ma ofer ofrande purceusor; au
devent zetat prea crude pentru ca eu sa e ma venerez."
Ma trzu, n tmp ce statea n pat cu usa nchsa, ncercnd sa adoarma, prnse cteva
rsete dn camera dn fata s de aceasta data reus sa- dstnga pe Oum s pe Ohado rznd
mpreuna cu Mro s Ea. ncerca sa s- nchpue n ncaperea dntr-o data umnata de
atmosfera vooasa. Cnd nsa o cuprnse somnu s nchpurea se metamorfoza n vs, nu
Vorbtoru era acea care statea prntre cop e s- nvata sa rda, c Lbo, care traa dn nou s
pe care tot recunosteau drept adevaratu e barbat, omu cu care se casatorse n adncu
nm, refuznd sa- fe soata n Bserca. Char s n somn, bucura era mposb de ndurat s de
aceea scada asternutu n acrm.
Captou 9
DEFECT CONGENITAL
CIDA: Corpuscuu Descoada nu este bactera. Se pare ca e patrunde n ceuee
organsmuu s ocupa un oc permanent a fe ca mtocondre, reproducndu-se atunc
cnd se reproduce s ceua. Faptu ca a contamnat o noua spece n doar ctva an
sugereaza ca este extraordnar de adaptab. Trebue sa se f raspndt prn ntreaga
Lustane cu mut tmp n urma, astfe ca s-ar putea ca de acum sa f devent endemc, o
nfecte permanenta.
GUSTO: Daca este permanenta s prezenta pretutnden, atunc nu e un germen de
nfecte, Cda, c o parte a vet normae.
CIDA: Dar nu este n mod obgatoru nnascuta ea are capactatea de a se
raspnd. S, desgur, daca este endemca, atunc toate spece ocae trebue sa f gast
modatat de a o anha...
GUSTO: Sau de a se adapta a ea s de a o ncude n ccu or norma de vata.
Probab ca AU AVUT nevoe de ea.
CIDA: AU NEVOIE de ceva care desface moecuee genetce s e sudeaza n mod
aeatoru?
GUSTO: Poate ca tocma de aceea sunt att de putne spec pe Lustana. S-ar putea
ca Descoada sa fe reatv recent doar de |umatate de mon de an s ma|ortatea
specor nu au reust sa se adapteze.
CIDA: As vrea sa ma tram, Gusto. Probab ca urmatoru xenoboog va ucra cu
adaptar genetce standard s nu va contnua pe na asta.
GUSTO: E snguru motv care te face sa regret ca vom mur?
Vadmr Tago Gussman s Ekaterna Mara Aparecda do Norte von Hesse
Gussman, daog nepubcat, ratact prntre nottee de ucru,
purtat cu doua ze nantea mort or; ctat pentru prma oara n
"Pagn razete ae cunoaster", Meta-Stnta, |urna de Metodooge,
2001-12: 12: 144-45
Pecnd de a fama Rbera, Ender nu a|unse acasa dect foarte trzu s-s petrecu ma
bne de o ora ncercnd sa descceasca nteesu ceor petrecute ma aes dupa sosrea Novnhe.
Cu toate acestea, a doua z se trez devreme, cu mntea ncarcata de ntrebar carora trebua sa e
gaseasca raspuns. ntotdeauna se ntmpa astfe cnd se pregatea sa rosteasca o moarte; nu-
venea sa se odhneasca deoarece trebua sa ncerce sa nchege stora defunctuu n propra u
vzune, sa refaca vata acestua asa cum vose e sa o traasca, ndferent ct de mut daduse gres
n stradana u. nsa acum avea o gr|a n pus. Acum pasa de ce v ma mut ca ncodata.
- Bnentees ca darurea ta are cauze ma adnc, spuse |ane dupa ce e ncerca sa- expce
mpasu dn care se zbatea sa asa. Te-a ndragostt de Novnha nante sa pec de pe Trondhem.
- Poate ca ubeam fata pe care am vazut-o, nu femea asta rautacoasa s egosta. Ute ce s-a
ntmpat cu cop dn prcna e.
- Acesta sa fe Vorbtoru n numee Mortor? E |udeca oamen dupa aparente?
- Probab ca m-am ndragostt de Grego.
- ntotdeauna a fost o prada usoara pentru ce care s-au scapat pe tne.
- S Ouara. Cu tot, char s Mro. m pace baatu.
- S e te ubesc, Savrstorue.
E rse.
- Oamen s nchpue ma tot tmpu ca ma ubesc; asta pna n zua martursr. Novnha
e ma sensba dect mut at; ea ma uraste de|a, cu mut nante de a f rostt adevaru.
- n ceea ce prveste propra-t persoana, est a fe de orb ca orcare atu, Vorbtorue, spuse
|ane. Promte-m ca atunc cnd ve mur o sa ma as pe mne sa-t rostesc moartea. As avea de
spus o mutme de ucrur.
- Pastreaza-e pentru tne, spuse Ender cu voce ostenta. La treaba asta sta s ma prost
dect mne.
ncepu sa acatuasca sta cu ntrebare a care trebua sa afe raspuns:
1. De ce s-a casatort Novnha cu Marco?
2. De ce Marco s-a urt cop?
3. De ce se uraste pe sne Novnha?
4. De ce m-a chemat Mro sa martursesc moartea u Lbo?
5. De ce m-a chemat Ea sa martursesc moartea tatau e?
6. De ce s-a razgndt Novnha n egatura cu martursrea mort u Ppo?
7. Care a fost cauza medata a mort u Marco?
La a saptea ntrebare se opr. va f usor sa raspunda: o smpa probema cnca. Cu asta
avea sa nceapa.
Medcu care efectuase autopsa u Marco se numea Navo, ceea ce nsemna "vas".
- Nu dn prcna statur mee, spuse e rznd, or pentru ca as f bun notator. Numee meu
compet este Enrque o Navgador Caronada. F sgur ca ma bucur ca m-au nascoct poreca
pornnd de a "comandant" s nu de a "tunuet". Daca s-ar f ntmpat asa, ar f aparut prea
mute auz obscene.
Ender nu se asa nseat de |ovatatea u. Navo era un catoc s, ca toata umea, se
supunea epscopuu. Era hotart sa- mpedce pe Ender sa afe prea mute, des avea sa o faca
fara prea muta tragere de nm
- Ca sa obtn raspunsur a ntrebare pe care vreau sa t e pun, am a ndemna doua ca,
spuse cam Ender. Eu vo ntreba, ar tu m ve raspunde cnstt. Sau as putea nanta o cerere
catre Congresu Stear pentru a m se aproba acces nestnghert a documente. Costure pentru
transmsa prn ansbu sunt foarte rdcate s, ntruct cererea nu presupune o procedura
compcata ar opozta ta ncaca egea, pretu va f suportat dn fondure s asa secatute ae
coone, a care se vor adauga penazar care vor duba chetuee s o mustrare aspra pentru
tne.
Pe masura ce Savrstoru spunea toate acestea, zmbetu de pe fata u Navo se stnse pna
dsparu cu desavrsre. Apo raspunse cu raceaa:
- Bnentees ca vo raspunde a ntrebar.
- Nu ncape nc un "bnentees" n chestunea asta, spuse Ender. Epscopu vostru -a
sfatut pe credncos dn Magre sa desfasoare o actune deberata s, n aceas tmp,
ne|ustfcata, bocotarea unu preot chemat n mod ega. Le-a face tuturor un mare servcu daca
-a anunta ca n cazu n care aceasta attudne de nepasare s de necooperare va contnua, eu
vo cere ca statutu meu sa fe modfcat dn preot n nchztor. Te asgur ca ma bucur de o
reputate foarte buna n fata Congresuu Stear s ca vo prm un raspuns favorab a o
asemenea soctare.
Navo sta n amanuntme ce nsemna asta. Ca nchztor, Ender va f autorzat de Congres sa
revoce patenta catoca a coone sub motvu persecute regoase. Prntre ustan s-ar naste o
revota de nenchput, decansata, ntre atee, de faptu ca epscopu ar f desttut dupa o
|udecata sumara s trms a Vatcan sa-s spaseasca pedeapsa.
- De ce sa ntreprnz o asemenea actune cnd st ca prezenta ta e nedorta ac? ntreba
Navo.
- M-a chemat cneva, atfe n-as f vent, amur Ender. S-ar putea sa nu-t paca egea
atunc cnd te ngradeste, dar ea apara pe tot catoc de pe ume unde sunt aprobate ate
reg ofcae.
Navo batu darabana cu degetee pe taba brouu.
- Sa aud ce ntrebar a de pus, Vorbtorue. Sa trecem a treaba.
- ntrebarea de nceput ce putn e destu de smpa. Care a fost cauza aproxmatva a mort
u Marcos Mara Rbera?
- Marco?! se mra Navo. M se pare mposb sa f fost chemat pentru a marturs moartea
u, fndca a murt aba acum cteva saptamn...
- Am fost chemat sa martursesc ma mut mort, Dom Davd, dar prefer sa ncep cu
Marco.
Navo se strmba.
- Ce-a zce daca t-as cere o dovada a mputerncr pe care o a?
|ane sopt n urechea u Ender:
- Sa- dam gata pe baatu asta smpatc.
Termnau u Navo se actva medat, expunnd o sere de documente ofcae n tmp ce
|ane, cu o voce extrem de autortara, rost: "Andrew Wggn, Vorbtor n numee Mortor, a
acceptat cererea de a expca vata s moartea u Marcos Mara Rbera dn orasu Magre, coona
Lustana.
Nu documentu n sne mpresona pe Navo, ct faptu ca nc nu facuse soctarea s nc
n-o adresase computeruu prn ntermedu termnauu dn brou. Navo s dadu seama pe data
ca doar nestemata dn urechea Vorbtoruu putea actva computeru, ar asta nsemna ca o
rutna ogca de nve foarte nat controa actvtatea u s apca ntocma soctare acestua.
Nmen de pe Lustana nu era autorzat sa procedeze astfe, nc macar Bosqunha. "Orce s-ar
spune, acest Vorbtor nu- o persoana oarecare s pna s epscopuu Peregrno va f mposb
sa- tna n fru", conchse Navo.
- Am ntees, spuse Navo rznd cu |umatate de gura. Tot acum s adusese amnte ca era
cazu sa redevna |ova. Orcum aveam de gnd sa te a|ut - spamee epscopuu nu -au cuprns
pe tot coonst dn Magre, nteeg?
Ender ntoarse zmbetu, ramnnd nsa crcumspect fata de pocrza de|a dovedta a
doctoruu.
- Marcos Rbera a murt dn cauza unu defect congenta. nsra un cuvnt ung, pn de
sonortat pseudo-atnest. Sunt sgur ca n-a auzt ncodata de boaa asta, fndca e foarte rara
s se transmte numa prn gene. Apare de cee ma mute or a nceputu pubertat s consta dn
nocurea treptata a tesuturor ganduroase exocrne s endocrne cu ceue de natura pdca.
Asta nseamna ca de-a ungu anor, ncetu cu ncetu, gandee suprarenae, hpofza, fcatu,
testcuee, troda s asa ma departe sunt nocute de mar agomerar de ceue pdce.
- ntotdeauna n mod fata? Ireversb?
- Da, bnentees. De fapt, Marco a supravetut cu zece an ma mut dect era de asteptat.
Cazu u este est dn comun dn ma mute puncte de vedere. n toate ceeate cazur
nregstrate - s, dupa ct se ste, nu au fost prea mute - boaa ataca ma nt testcuee,
facnd ca vctma sa ramna stera s, ce ma adesea, mpotenta. Avnd sase cop sanatos,
rezuta cu pregnanta ca a Marcos Rbera testcuee au fost utmee gande afectate. Dar medat
ce au fost atacate, rtmu de nantare a bo trebue sa f fost neobsnut de rapd: testcuee au
fost nocute compet cu ceue pdce, cu toate ca, n mare, fcatu s ganda troda ma
functonau.
- S ce -a ucs n cee dn urma?
- Gandee suprarenae s hpofza nu functonau. Era un cadavru vu. Am auzt ca s-a
prabust pur s smpu ntr-un bar, n tmp ce aaa un cntec deocheat.
Ca ntotdeauna, mntea u Ender descoper contradct n afrmat.
- Cum se transmte o asemenea boaa pe cae eredtara daca ea produce stertatea
vctme?
- Se transmte de obce pe cae coateraa. S-ar putea ca unu dntre cop sa moara dn
prcna e; frat s surore nu vor f purtator a bo, dar o vor transmte copor or. Bnentees,
m-am temut ca, avnd cop, Marco putea transmte tuturor gena afectata.
- I-at supus testeor?
- Nc unu dntre e n-a prezentat modfcar genetce. F sgur ca Dona Ivanova nu m-a dat
pace o cpa ct am efectuat testee. Ne-am concentrat medat asupra geneor cu probeme s am
facut nvestgat asupra fecaru cop: tac, tac, tac, s gata.
- S nc unu dntre e nu prezenta smptomee bo? Nc macar o tendnta regresva?
- Graas a Deus, spuse doctoru, cne s-ar f casatort cu vreunu dntre e daca ar f avut
genee modfcate? Dupa cum se preznta stuata, nu pot sa nteeg cum a scapat nedetectat
defectu genetc a u Marco.
- Investgate genetce au un caracter de rutna pe aceasta paneta?
- A, nu, ncdecum. Dar cu vreo trezec de an n urma s-a decansat o epdeme. Parnt
Done Ivanova, Venerados Gusto s Venerada Cda, au efectuat nvestgat genetce asupra
tuturor membror coone: barbat, feme s cop. Asa au s gast remedu. Comparate facute
de e pe computer ar f detectat n mod sgur acest defect specfc, asa ca am afat ce era doar
atunc cnd a murt Marco. Eu nu auzsem vreodata de boaa asta, dar ea fgura n fseree
computeruu.
- S Os Venerados n-au gast-o?
- Se pare ca nu, pentru ca atfe -ar f spus u Marco. S char daca nu -ar f avertzat,
Ivanova trebue sa f descopert boaa.
- Poate ca asa s-a s ntmpat, spuse Ender.
Navo rse sonor.
- Imposb. Nc o femee ntreaga a mnte n-ar purta n pntec cop unu barbat care ar
prezenta un asemenea defect genetc. Vreme de an s an, Marco a trecut prn sufernte
cumpte. Nu exsta mama care sa doreasca asa ceva copor e. Nu, s-ar putea ca Ivanova sa aba
un comportament bzar, dar nebuna nu e.
|ane se dstra copos. Cnd Ender a|unse acasa, ea s proecta magnea deasupra
termnauu doar ca sa poata rde nestavt.
- Omu nu se poate schmba, spuse Ender. ntr-o coone de catoc fde ca aceasta,
norma ca m-a trecut prn mnte sa pun n dscute ntente booguu, una dntre cee ma
respectate persoane de ac.
- Nu cauta sa- scuz, spuse |ane. Nu ma asteptam ca un creer oarecare sa ucreze a fe
de ogc precum un computer. Dar nu-m pot cere sa nu ma dstrez.
- ntr-un fe, nestnta u e nduosatoare, remarca Ender. Prefera sa creada ca boaa u
Marco se deosebeste de orcare at caz nregstrat pna acum. E n stare sa a drept buna deea
ca parnt Ivanove nu au observat s ca s-a martat cu e fara sa cunoasca adevaru, des ama
u Ockham arata ca no trebue sa acceptam cea ma smpa expcate: boaa u Marco a
progresat ca orcare ata; a ovt ma nt testcoee, dec cop Novnhe au fost procreat de
atcneva. Nc nu- de mrare ca Marco era scrbt s furos. Fecare dntre ce sase cop
aducea mereu amnte ca sota u se cuca cu un at barbat Probab au cazut a nvoaa nca de
a nceput asupra faptuu ca ea nu- va f credncoasa. Dar, orct de rabdator a f, sase cop
nseamna totus prea mut
- Acestea sunt ncntatoaree contradct ae une vet evavoase, remarca |ane. Novnha sa
casatort stnd dnante ca va deven adutera, dar nu s-a gndt nc o cpa sa fooseasca
antconceptonae.
- A cercetat structura genetca a copor pentru a descoper posbu tata?
- Vre sa spu ca n-a ghct de|a?
- Am ghct, dar vreau sa fu sgur ca probee cnce nu se bat cap n cap cu raspunsu care
rezuta de a sne.
- E mpede ca umna ze ca Lbo a fost tata. Ce nma de cne! A avut sase cop cu
Novnha s at patru cu sota u.
- Nu nteeg totus de ce Novnha nu s-a casatort cu Lbo de a bun nceput spuse Ender.
Nu vad ce rost avea sa se marte cu un barbat pe care e mpede ca- dspretua, despre a caru
boaa sgur sta, pentru ca apo sa aba cop cu ce pe care trebue sa- f ubt nante de orce.
- ntortocheate s corupte sunt cae pe care rataceste mntea umana, spuse |ane pe un ton
sententos. Pnoccho a facut o proste fara seaman cnd a ncercat sa devna un baat n carne s
oase. I-ar f mers mut ma bne daca-s pastra capu de emn.
Mro pasea cu fereaa prn padure. Dn cnd n cnd recunostea sau s nchpua ca
recunoaste cte-un copac, nsa nc o fnta umana nu putea egaa prceperea purceusor de a da
nume fecaru arbore dn padure. Dar, a urma-urmeor, oamen nu venerau copac undu-
drept totemur ae stramosor.
Mro aesese n mod premedtat o cae ma unga pentru a a|unge a casa dn busten n care
ocuau purceus. nca de cnd permsese u Mro sa ucreze aatur de e s de fca u,
Ouanda, ca un a doea ucenc, Lbo dascase pe amndo sa nu mearga tot tmpu pe aceas
drum s sa bata poteca de a Magre pna a casa purceusor. Lbo prevense ca ntr-o buna z
ar putea sa apara tuburar ntre oamen s purceus; nu era dec cazu ca e sa faca o poteca
pentru a- duce drect a destnate pe ce care ar f avut n mnte deea vreunu pogrom. Tocma
de aceea Mro mergea astaz pe mau dnspre padure a pruu, de-a ungu unu povrns ma
nat.
S, bnentees, nu departe de e aparu un purceus care urmar atent. Cu an n urma,
Lbo socotse ca femeee trebuau sa traasca undeva, n acea drecte; mascu stateau cu och
pe zenador de fecare data cnd se apropau prea mut. Asa cum nsstase Lbo, Mro nu
manfesta ncdecum dornta de a face vreun pas n pus n drecta ce- era nterzsa. Curoztatea
u se stngea or de cte or s amntea cum arata trupu u Lbo, pe care descopersera e s
Ouanda. Lbo nu era nca mort; avea och deschs s- mscase. Murse doar dupa ce Mro s
Ouanda ngenuncheasera de o parte s de ata a trupuu s fecare dntre e tnuse de mna
nsngerata. "Va, Lbo, sngee nca-t ma curgea prn vne s nma nca-t ma batea, char
expusa veder n peptu arg desfacut. Daca a f fost n stare sa ne vorbest, se ne spu macar o
vorba care sa ne amureasca de ce te-au ucs..."
Mau cobor dn nou, ar Mro traversa pru cacnd cu pas usor s repez pe boovan
nvet ntr-un strat de musch. Dupa ate cteva mnute s atnse tnta, ntrnd n poenta prn
partea e estca.
Ouanda se afa de|a acoo s- nvata pe purceus cum sa bata smntna dn aptee de
cabra pentru a obtne un fe de unt. Expermentase procedeu vreme de saptamn ntreg pna
sa a|unga a souta cea ma buna. Ma usor ar f fost sa apeeze a a|utoru mame sau char a
Ee, pentru ca ee stau mut ma bne care erau propretate chmce ae apteu de cabra, dar
nc nu se putea pune probema cooperar cu boogsta. Cu trezec de an n urma, Os Venerados
descopersera ca aptee de cabra nu avea vaoare nutrtva pentru fntee umane. Prn urmare,
orce cercetare prvnd modu de preucrare n vederea stocar nu putea f dect n benefcu
purceusor. Mro s Ouanda nu voau sa-s asume rscu de a da de ntees ca ncacau egea s
nterveneau actv s deberat n modu de vata a purceusor.
Pn de ncntare, purceus ma tner se apucara sa bata untu. Transformasera musu
cabreor ntr-un adevarat dans s acum cntau o meode absurda n care cuvntee dn Esentaa
s portugheza se amestecau cu atee dn doua mba|e propr, ar rezutatu era o harababura
care strnea rsu. Mro ncerca sa separe mbe fooste. Identfca, desgur, mba mascuor s,
de asemenea, cteva frntur dn mba|u copacor, pe care o fooseau pentru a se adresa
copacor-totem; Mro o recunoscu doar dupa sonortate; nc macar Lbo nu fusese n stare sa
traduca vreun cuvnt. Toate pareau a f compuse doar dn m-ur, b-ur s g-ur, fara sa apara
vreo dferenta detectaba ntre vocae.
Purceusu care- urmarse dscret prn padure pe Mro aparu aba acum s- sauta pe
ceat cu un sunet amntnd de un chut. Dansu contnua, dar cntecu nceta medat.
Mandachuva se desprnse dn grupu format n |uru Ouande s ven sa- ntmpne pe Mro a
margnea poente.
- Bne a vent, Prvesc-a-tne-cu-dornta. Aceasta era, desgur, o transpunere precsa pna
a extravaganta a numeu u Mro n Esentaa. Mandachuva se deecta traducnd numee dn
portugheza n Esentaa s apo nvers, cu toate ca Mro s Ouanda expcasera ca, de fapt,
numee or nu nsemnau absout nmc s ca era pur s smpu o concdenta ca ee sunau ca nste
cuvnte. Dar Mandachuva, a fe ca s mut at purceus, gasea o sursa de ncntare n |ocure
de cuvnte, astfe ca Mro accepta sa raspunda a "Prvesc-a-tne-cu-dornta" asa cum s Ouanda
raspundea a numee de Vaga, echvaentu portughez pentru "wander" (a ratac), cuvnt dn
Esentaa a caru sonortate aducea cu "Ouanda".
Mandachuva era un caz engmatc. Era ce ma n vrsta dntre purceus. Ppo cunoscuse
s scrsese despre e de parca ar f fost ce ma respectat dn comuntatea or. S Lbo asase
mpresa ca- consderau conducator. Oare numee u nu era un termen argotc portughez care
nsemna "sef"? S totus, u Mro s Ouande Mandachuva e aparea drept ce ma pst de putere
s de prestgu. Nmen nu- cerea parerea n vreo probema; e era acea care avea tmp ber sa
daogheze cu zenador, pentru ca ncodata nu prmea nsarcnar mportante.
Cu toate acestea, e e furnza zenadoror cee ma mute nformat. Mro nu-s putea da
seama daca Mandachuva s perduse prestgu pentru ca pacea sa schmbe mpres s
nformat cu fntee umane or facea acest ucru pentru a ma creste n och ceorat. N-avea
nc o mportanta. Adevaru era ca Mro tnea a Mandachuva. consdera preten pe batrnu
purceus.
- Te-a obgat femea sa mannc pasta aceea cu mros respngator? ntreba Mro.
- Zce ca- pur s smpu guno. Pna s pu de cabra png atunc cnd trebue sa suga a
tta. Mandachuva chcot.
- Daca o fac cadou femeor voastre, nc n-o sa-t ma vorbeasca vreodata.
- S totus, trebue, trebue, spuse Mandachuva oftnd. Trebue sa vada de toate, ca nste
macos care se baga pretutnden!
A, da, cudatena femeeor. Uneor, purceus vorbeau despre ee cu un respect sncer s
preventor, vecn cu venerata, de parca ar f fost zete. Nu mut dupa aceea, unu dntre e spunea
ceva |gntor despre ee, numndu-e char "macos", verm care se trau pe scoarta copacor,
zenador nu puteau ntreba de femee: purceus nu raspundeau ncodata a asemenea
ntrebar. Fusese o vreme - destu de ndeungata - cnd purceus nc macar nu aduceau
vorba de exstenta femeeor. Lbo sugera, s ntotdeauna cu amaracune, ca schmbarea de
attudne era cumva egata de moartea u Ppo. nante ca e sa moara, pna s o smpa auze a
femee era tabu, ar n rare momente, de mare sfntene, se facea cte o mentune pna de
smerene; dupa aceea nsa, purceus adoptau o attudne meancoca, ncarcata de dor atunc
cnd gumeau despre "sot". Dar zenador nu puteau prm raspuns a ntrebare refertoare a
femee. Purceus dadeau car de ntees ca asta nu era treaba or.
Cneva dn grupu care o ncon|ura pe Ouanda fuera. Mandachuva trase medat pe Mro
catre ceat.
- Sageata vrea sa-t vorbeasca.
Mro se asa condus s se aseza aatur de Ouanda. Ea nu- prv; cu mut tmp n urma
afasera ca purceus erau nepacut mpresonat atunc cnd se ntmpa sa vada mascu s
femee dntre fntee umane conversnd sau stabnd un contact vzua. Vorbeau cu Ouanda
numa cnd era sngura, dar de cte or Mro era prezent, nu se adresau, or acceptau sa-
raspunda doar daca e spunea ea ceva. Uneor u Mro venea sa turbeze, pentru ca Ouanda nu
putea nc macar sa- faca un semn dn och n fata purceusor. n asemenea momente putea
smt cum trupu e rada cadura ca o stea mnuscua.
- Pretene, spuse Sageata, am a-t cere un dar nepretut.
Mro percepu un usor tremur de ncordare a Ouande. De obce purceus nu e cereau
nmc, dar atunc cnd o faceau se nastea o umbra de nenste.
- Vre sa ma ascut?
Cu o mscare usoara a capuu, Mro ncuvnta.
- Dar sa t mnte ca prntre fntee umane nu sunt nmc, nu am nc o putere.
Lbo descoperse ca purceus nu se smteau deoc nsutat a gndu ca oamen trmteau
prntre e deegat pst de orce putere, ar sugesta neputnte acestora a|uta sa expce
ngradre strcte de care zenador trebuau sa tna seama n actvtatea or.
- Nu- o cerere care vne dn partea noastra, ca rezutat a conversator noastre caraghoase
s prostest avute seara n |uru focuu.
- Aba astept sa ascut vorbee nteepte pe care e numest prostest, spuse Mro cu vocea
u dntotdeauna.
- Radacna a cerut asta cnd a vorbt dn copacu u.
Mro s retnu un oftat. Asa cum nu- pacea catocsmu semenor u, nu se smtea deoc
ndemnat sa aba de-a face cu rega purceusor. n ambee cazur, trebua sa mmeze ca a n
seros cee ma deconcertante crednte. De fecare data cnd se exprma vreo dee deosebt de
ndrazneata sau stn|entoare, purceus o atrbuau unua sau atua dntre stramos ae caror
sprte saasuau n copac prezent pretutnden. ncepusera sa- dea pe Radacna drept sursa a
ceor ma nastrusnce de aba n an dn urma, cu putn tmp nante de moartea u Lbo. Parea
o rone ca un purceus pe care executasera ca rebe era tratat acum cu un asemenea respect s
venerate.
Cu toate acestea, Mro raspunse asa cum facuse s Lbo ntotdeauna:
- onoram s- respectam pe Radacna a fe ca s vo.
- Trebue sa obtnem meta.
Mro nchse och. Zadarnca fusese apcarea de catre zenador, atta amar de vreme, a
potc de a nu foos ncodata unete de meta n fata purceusor. Evdent ca purceus aveau
observator care, pasat n vreun punct ma nat dn aproperea garduu, urmarsera actvtate
fnteor umane.
- La ce va trebue meta? ntreba e cam.
- Cnd a cobort cu Vorbtoru n numee Mortor, naveta a raspndt o cadura
nspamntatoare, ma ferbnte dect focu pe care stm s no sa- facem. Cu toate astea, naveta
n-a ars s nc nu s-a topt.
- Ce-at vazut vo nu era meta, c un scut de pastc capab sa absoarba cadura.
- Probab ca s asta a|uta, dar n nma acee masn se afa meta. n toate masne
voastre, acoo unde foost foc s cadura pentru a face ucrure sa se mste, exsta s meta. No
n-o sa fm ncodata n stare sa mentnem focur ca ae voastre pna n-o sa avem meta.
- Nu pot, spuse Mro.
- Vre sa zc ca suntem condamnat sa ramnem n vec varese s ca n-o sa devenm ramen.
"Ouanda, ce bne ar f fost sa nu e f expcat Ierarha Excuder stabta de Demostene."
- Nu suntet deoc condamnat. Ceea ce v-am darut pna acum a fost facut de no dn
eementee care se gasesc n mod natura pe umea voastra, cum ar f cabra. Daca s-ar st char s
despre atta ucru, am f exat de pe aceasta ume s n s-ar nterzce sa va ma vztam.
- Metau pe care- foost vo, oamen, provne tot dn umea noastra. I-am vazut pe mner
vostr scotndu- dn pamnt de undeva departe, dn sud.
Mro memora aceasta nformate pentru a se su| de ea n vtor. Dncoo de gard nu exsta
nc un punct ma nat de unde sa poata f vazute mnee. Prn urmare, era sgur ca purceus
reuseau sa treaca peste gard s sa- urmareasca pe oamen dnauntru encave.
- Se extrage dn subso, dar numa dn anumte ocur pe care eu nu stu sa e gasesc. S
char atunc cnd scot dn adnc e amestecat cu ate tpur de roc. Trebue purfcat s
transformat prn procese foarte anevooase. Fecare gram de meta extras dn pamnt trebue
|ustfcat. Char daca v-am da o uneata nensemnata - o surubenta sau un ferastrau foost n
construct - tot s-ar smt psa s ar f cautata. Lapte de cabra nu va cauta nmen.
Sageata ramase cu prvrea pronta a e muta vreme; Mro prv s e drept n och.
- O sa ne ma gndm a asta, spuse Sageata. ntnse mna catre Caendar care puse tre
saget n pama desfacuta. Ute. Astea sunt bune?
Dovedeau o maestre esta dn comun, ca toate sagete pe care e facea acest purceus;
drepte, cu un ampena| perfect echbrat. Inovata se vedea a vrf. Nu ma era facut dn obsdan.
- Os de cabra, constata Mro.
- Foosm cabra pentru a ucde cabra. dadu sagete napo u Caendar, apo se rdca s
peca.
Caendar ua sagete subtr dn emn s e tnu n fata s ncepu o ncantate catre ee n
Lmba Tator. Mro recunoscu medat cntecu, des nu nteegea cuvntee. Mandachuva
expcase odata ca era o rugacune prn care cereau copacor sa- erte pentru foosrea unor
unete facute dn atceva dect dn emn. Atfe, spunea e, copac ar crede ca Mcut urasc.
Rege. Mro ofta.
Caendar strnse sagete s peca. Apo, purceusu ma tnar pe nume Uman ua ocu,
asezndu-se pe vne n fata u Mro. Tnea n brate un pachet nvet n frunze. pusese pe
pamnt s desfacu gr|uu.
Era o cope dupa "Matca s Hegemonu", pe care Mro e-o daruse n urma cu patru an. Asta
daduse nastere une nenteeger ntre Mro s Ouanda. nceputu facuse Ouanda, n cursu une
dscut pe teme de rege. n reatate nu era greseaa e. Totu pornse de a o ntrebare pusa de
Mandachuva Ouande.
- Cum putet vo, oamen, tra fara copac?
Evdent ca ea a ntees ntrebarea: purceusu nu se referea a pante emnoase, c a ze.
"S no avem un Dumnezeu, un om care a murt s a contnuat sa traasca", a expcat ea.
"Doar unu? S unde traeste e acum?" "Nmen nu ste asta." "Atunc a ce su|este? Cum putet
vorb?" "Se afa n nme noastre."
Asta -a descumpant pe purceus; ma trzu, gumnd s rznd, Lbo a spus:
- Vedet vo, teooga noastra nccta se pare o superstte. "Se afa n nme noastre",
na-t-o buna! Ce fe de rege ma e s asta cnd o compar cu una n care pot vedea s ppa ze...
- S-n care te cocot sa cueg macos, ca sa nu ma vorbm de faptu ca purceus au
dobort ctva s s-au construt casa dn busten, a adaugat Ouanda.
- Au dobort? Adca taat? Fara unete dn patra sau dn meta? Ba nu, Ouanda, se roaga a
copac pna cad sngur.
Dar pe Ouanda nu o dstrau gumee pe seama rege.
La rugamntea purceusor, Ouanda e adusese o cope a Evanghee Sfntuu Ioan dupa
parafraza n Esentaa smpfcata - Bba Dona. Dar Mro nsstase ca mpreuna cu ea sa e dea
s un exempar dn "Matca s Hegemonu".
- Sfntu Ioan nu vorbeste nmc despre fnte care traesc pe ate um, a sustnut Mro. Dar
Vorbtoru n numee Mortor expca pe Gndac oamenor s pe oamen Gndacor.
Ouanda se aratase revotata de o asemenea basfeme. Dar, a nc un an dupa aceea,
gassera pe purceus aprnzndu-s focure cu pagn dn Sfntu Ioan, n tmp ce "Matca s
Hegemonu" era ngr|t nveta n frunze. Asta o ndurerase nespus pe Ouanda pentru o vreme,
ar Mro descoperse curnd ca nu era nteept sa o ma sce pe aceasta tema.
Uman deschse exemparu a utma pagna. Mro observa ca de ndata ce se deschse cartea
tot purceus se strnsesera tacut n |uru e. Dansu pre|ut de baterea untuu ua sfrst.
Uman atnse utmee cuvnte ae textuu.
- Vorbtoru n numee Mortor, murmura e.
- Da, -am ntnt seara trecuta.
- E adevaratu Vorbtor. Asa spune Radacna.
Mro prevense ca erau mut Vorbtor, ar autoru Matc s Hegemonuu era mort. Se
parea ca purceus nu puteau sa-s scoata dn mnte speranta ca Vorbtoru care vense ac era
ce adevarat, acea care scrsese cartea sfnta.
- Cred ca e un marturstor bun, spuse Mro. S-a purtat bnevotor cu fama mea s socot ca
putem avea ncredere n e.
- Cnd va ven sa ne vorbeasca?
- nca nu -am rugat Nu -as putea spune asa ceva char de a nceput. Trebue sa ma
asteptam.
Uman s asa capu pe spate s scheuna.
"Asta nseamna ca vo mur?" gnd Mro.
Nu. Ceat atnsesera cu bndete pe Uman s apo a|utara sa mpacheteze cartea a oc
s sa o duca de acoo. Mro se rdca, pregatndu-se sa pece. Nc unu dntre purceus nu-
urmar cum se ndeparteaza. Fara gestur ostentatve, s gassera fecare cte ceva de facut. Mro
parea sa f devent nvzb pentru e.
Ouanda a|unse dn urma aba a margnea padur, unde dessure faceau de nevazut
pentru orce observator dn Magre, des nmen nu se deran|a vreodata sa prveasca spre copac.
- Mro, strga ea usor. E se ntoarse exact a vreme ca s-o prnda n brate; fata nu reus sa
se opreasca a tmp s nerta s pe Mro sa se dea ctva pas napo ca sa nu se prabuseasca
a pamnt.
- Vre sa ma ucz? ntreba e sau ma curnd ncerca, dar nu reus sa termne ce avea de zs
pentru ca ea nchse gura cu un sarut. Apo renunta sa ma vorbeasca s raspunse gestuu e
cu un sarut ung s adnc. Ouanda se smuse brusc dn bratee u.
- Dev bdnos.
- Asa se-ntmpa cnd femee ma ataca s ma saruta n padure.
- Potoeste-t zeu, Mro, ma avem cae unga pna acoo. prnse de centura s- trase ma
aproape, sarutndu- dn nou. Ma sunt do an pna ne vom putea casator fara consmtamntu
mame tae.
Mro nc nu ncerca sa rposteze. Nu se snchsea prea mut de nterdcte exprmate de
preot n egatura cu preacurva, nsa nteegea ca ntr-o comuntate att de fraga ca Magre era
vta ca obceure martae sa fe respectate cu strctete. Comuntate mar s stabe puteau
toera un numar aprecab de reat extracon|ugae fara a e sanctona, dar Magre era mut prea
mca. Daca purtarea Ouande se datora educate ntru crednta, attudnea u Mro era rezutatu
consderator ratonae s, n cuda numeroaseor pre|ur ce se ofersera, amndo erau a fe
de curat ca nste caugar. Char daca Mro se gnd o cpa ca n cursu casatore vor trebu sa
respecte aceeas |uramnte de casttate mpuse s n mnastrea n care traau Fhos, vrgntatea
Ouande era grav s mnent prme|duta.
- Oratoru acesta, spuse Ouanda. St ce parere am eu n egatura cu prezenta u ac.
- Vorbeste catocu dn tne, nu gndtoru nzestrat cu ratune.
ncerca sa o sarute, dar ea s peca fata n utma cpa s nu reus dect sa- atnga nasu cu
buzee. saruta nfocat, pna cnd ea zbucn n rs s- mpnse deoparte.
- Mro, est stngac s nesufert. s sterse nasu de mneca. S-asa s-a dus cu totu nab
orce metoda stntfca atunc cnd am nceput sa- a|utam sa-s rdce nveu de vat Ma avem
vreo zece-douazec de an s satet vor ncepe sa detecteze progrese evdente. Pna atunc, poate
ca vom reus sa descoperm dferenter permanente. Dar daca permtem unu stran sa ntervna
n proectu nostru, nu ma avem nc o sansa. Are sa spuna cuva ce a vazut.
- Poate ca da, poate ca nu. S eu am fost cndva n afara proectuu, nu?
- Stranu da, dar ncodata stran.
- Ouanda, merta sa- vez seara trecuta. nt cu Grego s apo cnd Ouara s-a trezt s a
nceput sa pnga.
- Cop snguratc, dsperat. Ce dovedeste asta?
- S Ea. A rs. S Ohado a devent o partcca a fame.
- Dar Oum...
- S e s-a potot s a ncetat sa ma ure a nfde sa pece acasa.
- Ma bucur pentru fama ta, Mro. Sper sa- ecuasca pe a ta pentru totdeauna. T-o spun
sncer, vad de|a o schmbare a tne; acum est ma ncrezator dect a fost n utma vreme. Dar
nu- aduce ac.
Mro s musca buzee, apo se ndeparta. Ouanda aerga dupa e s- apuca de brat.
A|unsesera n afara padur, dar copacu u Radacna se afa ntre e s poarta.
- Nu ma paras char asa! spuse ea cu voce furoasa. Nu-m ntoarce spatee!
- Stu ca a dreptate, dar nu pot aunga un sentment cudat. Ct s-a afat n casa noastra, a
fost ca s... ca s cum ar f vent Lbo.
- Tata a urt-o pe mama ta, Mro, n-ar f cacat ncodata acoo.
- Dar daca ar f facut-o?! Prezenta Vorbtoruu n casa noastra m-a amntt de cea a u
Lbo n Statunea zenadoror. nteeg?
- Asa vez tu ucrure? A vent a vo s s-a purtat asa cum ar f trebut s-o faca tata tau,
dar nc macar n-a ncercat vreodata, s acum vo tot va rostogot cu burte n sus ca nste
cateus.
Dspretu zugravt pe chpu e era enervant. Lu Mro ven s-o oveasca. Pas n schmb
spre copacu u Radacna s- trase o pama. n numa un sfert de seco a|unsese sa aba un
dametru de aproape optzec de centmetr, ar coa|a era aspra s smt o durere ascutta.
Ea se aprope dn spate.
- m pare rau, Mro, n-am vrut...
- Ba a vrut, s a fost o proste s o dovada de egosm.
- Da, asa e, eu...
- Faptu ca tata a fost o zdreanta nu nseamna ca ma topesc dupa prmu vent care ma
mnge pe crestet...
Ea s trecu mna mngetor prn paru u, pe umar, tae.
- Stu, stu, stu... Fndca stu ce nseamna un om bun - nu doar parnte, c un om bun. Lam
cunoscut pe Lbo, nu? S cnd t spun ca acest Vorbtor seamana cu Lbo trebue sa ma crez,
nu sa respng totu de parca a vedea un co care se gudura!
- Dar te cred, Mro, vreau sa- cunosc s eu.
Mro era surprns de propra- reacte. Pngea. S asta, n parte, datorta puter acestu
Vorbtor, char s atunc cnd nu era prezent. Deschsese toate porttee dn nma u Mro, care
acum nu-s putea ascunde sentmentee care nvadau.
- A dreptate s tu, spuse Mro ncet, cu vocea gtuta de emote. L-am vazut ntrnd cu
atngerea u vndecatoare s m-am gndt: "Daca e ar f fost tata meu..." Se ntoarse s-o
prveasca pe Ouanda, fara sa- pese ca ea vedea och nrost s chpu brazdat de acrm. La fe
cum spuneam mereu, n fecare z cnd ma ntorceam acasa de a Statunea zenadoror: "Daca
Lbo ar f tata meu, ct de mut as vrea sa fu fu u."
Ea zmb s- strnse n brate; paru se uda de acrme de pe fata u.
- Of, Mro, ma bucur ca nu t-e tata. Fndca atunc as f sora ta s n-as ma putea spera sa
te pastrez doar pentru mne.
Captou 10
COPIII MINTII
Regua 1: Tot Cop Mnt u Crstos trebue sa fe casatort, atfe nu pot face parte
dn ordn, nsa trebue sa ramna cast.
ntrebare 7; De ce este necesara casatora?
Neghob s zc: "De ce sa ne casatorm? Dragostea e sngura egatura de care avem
nevoe, eu s ubtu sau ubta mea". Acestora e spun: "Casatora nu este un egamnt
ntre barbat s femee; pna s faree se mpreuneaza s au pu. Casatora este un
contract ntre barbat s femee pe de o parte s comuntate pe de afa. A te casator potrvt
eg comuntat nseamna a deven cetatean n depnu ntees a cuvntuu; a refuza
nseamna a ramne un stran, un cop, un proscrs, un scav s un tradator. Sngura
constanta n orce socetate umana este ca ce ce se supun egor, tabu-uror s
obceuror sunt cu adevarat adut".
ntrebare 2: Atunc de ce este prescrs cebatu pentru preot s pentru mac?
Pentru a- zoa de comuntate. Preot s mace sunt servtor, nu cetaten. E su|esc
Bserca, dar nu e sunt Bserca. Bserca-mama este mreasa, ar Crstos, mree; preot
s mace ramn doar nvtat a nunta, pentru ca e au renuntat a cetatena n
comuntatea u Crstos cu scopu de a su| comuntatea.
ntrebare 3: Atunc de ce se casatoresc Cop Mnt u Crstos? Nu servm s no
Bserca?
No nu su|m Bserca asa cum o fac prn casatore femee s barbat. Deosebrea
este ca, n tmp ce e s transmt genee urmatoare generat, no transmtem cunoasterea;
mostenrea or se afa n moecuee genetce ae generator vtoare, n tmp ce no
contnuam sa tram n mnte or. Rodu casatore noastre sunt amntre, ar ee nu sunt
cu nmc ma pre|os dect cop dn carne s snge conceput n sprtu ubr sfntte de
Bserca.
San Angeo - Regua s Catehsmu Ordnuu Cop Mnt u Crstos,
1511: 11: 11: 1
Orunde -ar f purtat pas, vcaru catedrae ramnea ncon|urat de tacerea capee
ntunecoase s a zduror masve s nate pna a cer: cnd ntra, o pace grea cobora asupra
eevor, s apo, n vreme ce e auneca fara sa faca nc un zgomot catre partea dn fata a case,
pna s resprata or devenea retnuta.
- Dom Crsto, murmura vcaru. Epscopu ar avea nevoe sa va consute ntr-o probema.
Eev, ma|ortatea adoescent, nu erau char att de nav nct sa nu ste despre reate
ncordate dntre erarha Bserc s caugar cu parer ma putn rgde, care predau n
ma|ortatea scoor catoce dn cee O Suta de Lum. Dom Crsto nu era numa un exceent
profesor de store, geooge, arheooge s antropooge, c s abate a manastr Fhos da Mente
de Crsto - Cop Mnt u Crstos. Pozta aceasta facea sa fe ce ma de seama rva a
supremata sprtuaa n Lustana. n unee prvnte putea f consderat char superor
epscopuu; pe ma|ortatea umor exsta doar cte un abate a For a fecare arhepscop, n
tmp ce a fecare epscop exsta cte un decan a unu sstem scoar.
nsa Dom Crsto, ca tot Fhos de atfe, tnea sa demonstreze ca nutrea respectu cuvent
fata de erarha bserceasca. La chemarea epscopuu, e nchse medat umna de a puptru
pe care-s avea hrte s dadu ber eevor fara ca macar sa traga o concuze a subectu supus
dscute. Eev nu-s manfestara surprnderea; stau ca ar f procedat a fe char daca -ar f
ntrerupt ora un preot aba hrotonst. Pentru preot era, fara ndoaa nespus de magutor sa
vada ct de mportant apareau n och For nsa, pe de ata parte, asta e arata mpede ca, de
fecare data cnd vztau scoaa n tmpu oreor de curs, procesu de nvatamnt era dat peste
cap. Ca urmare, preot ntrau rareor n scoaa, ar Fhos, prntr-o attudne de mens respect, s
mentneau o ndependenta aproape depna.
Dom Crsto sta foarte bne de ce chemase epscopu. Doctoru Navo nu era omu care sas
tna gura, s n cursu dmnet crcuasera tot sou de zvonur n egatura cu o amenntare
ngroztoare rostta de Vorbtor. Lu Dom Crsto venea greu sa prceapa temere nefondate pe
care e smtea erarha de fecare data cnd se confrunta cu nfde sau eretc. Epscopu va f
furos, ceea ce nsemna ca va cere ca cneva sa ntreprnda ceva, des cea ma buna potca ar f
fost nactunea, rabdarea, cooperarea. Pe de ata parte, se zvonse ca acest Vorbtor afrmase ca
tot e rostse moartea u San Angeo. Daca asa stateau ucrure, atunc probab ca omu nu era
ncdecum un dusman, c un preten a Bserc. Sau macar un preten a For, ceea ce, dupa
parerea u Dom Crsto, era unu s aceas ucru.
n tmp ce- urma pe tacutu vcar prntre cadre dn facudade s prn gradna catedrae,
Dom Crsto s aunga dn nma fura s rtarea pe care e smtea. s repeta a nesfrst n gnd
numee preotesc: Ama a Tudomundo Para Oue Deus Vos Ame.
Trebue Sa- Iubest pe Tot Ca Sa F Iubt de Dumnezeu. s aesese atent numee atunc
cnd ogodnca u devense membra a ordnuu, ntruct sta ca sabcune u cee ma mar
erau fura s ntoeranta fata de proste. La fe ca s ceat Fhos, s daduse un nume ce devenea
o nvocate mpotrva ceu ma de temut pacat a sau. Aceasta era una dntre modatate n care
Fhos se dezgoeau sprtua n fata ntreg um. "Nu ne vom nvesmnta n hana pocrze",
propovaduse San Angeo. "Crstos ne va nvesmnta n vrtute, ca pe nste crn de cmpe, dar
no nu vom face nc un efort sa trecem drept marnmos." Astaz, Dom Crsto smtea ca
marnma era un vesmnt cam saracacos pentru e; vntu nghetat a ntoerante putea sa-
patrunda pna n adncu nm. De aceea s recta numee, gndnd: "Epscopu Peregrno e un
neghob, dar Ama a Tudomundo Para Oue Deus Vos Ame."
- Frate Ama, spuse epscopu Peregrno. Ncodata nu foosea termenu onorfc de Dom
Crsto, des macar atta consderate era de asteptat dn partea unu cardna. Amab dn partea
ta ca a vent.
Navo statea de|a pe ce ma moae scaun, dar Dom Crsto nu avea de gnd sa- poarte
ranchuna pentru atta ucra. Indoenta facuse pe Navo sa se ngrase, ar acum obeztatea
facea sa fe ndoent; boaa se nvrtea n cerc, hranndu-se dn propra- substanta, s Dom
Crsto se arata recunoscator u Dumnezeu ca sufernta aceasta ocose. s aese un scaun
nat, fara spatar. Trupu nu va avea astfe pre|u sa se moeseasca, ar mntea va ramne ve
s ascutta.
Navo se ansa aproape medat ntr-o reatare a chnutoare ntnr pe care o avusese cu
Vorbtoru n numee Mortor, fara a uta sa povesteasca pe arg despre amenntare acestua n
cazu n care attudnea non-cooperanta perssta.
- Un nchztor, daca va putet nchpu asa ceva! Un nfde care ndrazneste sa se substtue
autortat Bserc-Mama! Va, cum creste sprtu combatant a mrenor cnd Bserca-Mama e
amenntata dar cere-e numa sa vna a su|ba o data pe saptamna s toata fervoarea asta se
veste|este s adoarme cu totu.
Cuvntee u Navo avura nsa un oarecare efect: epscopu Peregrno se nfure vaznd cu
och s, n cuda tenuu masnu, fata u capata o nuanta purpure. Dupa ce, ntr-un trzu,
Navo s termna storsrea, Peregrno, cu chpu devent o masca a fure, se ntoarse catre Dom
Crsto s spuse:
- Ce zc de asta, frate Ama?
"Daca m-ar ps tactu, as zce ca a fost un neghob cnd te-a amestecat n trebure
acestu Vorbtor des sta ca egea e de partea u s ca nmc dn ce a faptut nu ne-a adus vreo
vatamare. Acum -a provocat, s e cu mut ma prme|dos dect ar f fost daca pur s smpu
gnora sosrea u ac."
Dom Crsto zmb vag s-s asa capu n fata.
- Socot ca ar trebu sa ovm prm, pentru a- smuge puterea de a ne face vreun rau.
Aceste vorbe nfocate uara prn surprndere pe epscopu Peregrno care spuse:
- Exact asa. Dar nu ma asteptam sa nteeg s tu asta.
- Fhos au un sprt a fe de nfacarat ca s orce at crestn nehrotonst, vorb Dom
Crsto. Dar pentru ca no nu avem preot, trebue sa ne mutumm cu ogca s ratunea pe care
sa e foosm ca nocutor frav a autortat.
Epscopu Peregrno banua ca dn cnd n cnd era ronzat, dar ncodata nu reusea sa
dentfce momentu precs cnd devenea tnta.
- Prn urmare, frate Ama, cum propu sa- ovm?
- E bne, parnte Peregrno, egea este foarte cara. E are putere asupra noastra numa
daca mpedcam sa-s ndepneasca ndatorre u preotest. Daca vrem sa- psm de puterea
de a ne face rau, trebue doar sa cooperam cu e.
Epscopu ov cu pumnu n taba mese s racn:
- Exact genu de sofsm a care trebua sa ma astept dn partea ta, Ama.
Dom Crsto zmb.
- Reatatea e ca n-avem de aes: or raspundem a ntrebare u, or face o cerere perfect
|ustfcata pentru a se acorda statut de nchztor, ar tu te ve mbarca pe vreo nava ce merge a
Vatcan ca sa te aper de acuzata de persecute regoasa. Peregrno, tnem cu tot mut prea
mut a tne ca sa facem ceva care sa provoace ndepartarea ta dn functe.
- A, da, cunosc foarte bne ubrea voastra.
- Vorbtor sunt de fapt tota nofensv - nu au acatut vreun organsm rva, nu dau
mpartasane, nc macar nu sustn ca "Matca s Hegemonu" pot f uate drept scrptura. Sngura
or ndatorre este sa ncerce sa descopere adevaru despre vata ceor care au murt s apo sa
povesteasca, ceor care vor sa- ascute, stora persoane dsparute asa cum a aes aceasta sa s-o
traasca.
- S consder ca acest ucru e nevatamator?
- Dmpotrva. San Angeo a ntemeat ordnu nostru tocma pentru ca dezvaurea
adevaruu este un act de mare tare. Dar eu cred ca e mut ma nevatamator dect Reforma
Protestanta, sa zcem. Iar anuarea Patente Catoce pe motv de ntoeranta regoasa ar aduce
cu sguranta dupa sne autorzarea medata a une mgrat de non-catoc, care ne-ar face sa nu
ma reprezentam dect o treme dn popuate.
Epscopu Peregrno s mnge neu de pe deget:
- S Congresu Stear ar putea sa autorzeze asa ceva? Exsta o mta prvnd numaru de
coonst; daca ar trmte ac atta necredncos, s-ar depas cu mut aceasta mta.
- Dar nu se poate sa f utat ca exsta preveder n acest sens. ntruct Patenta Catoca
garanteaza o crestere nengradta a popuate, Congresu Stear va trmte nave atunc cnd
popuata de prsos va trebu transportata n emgrate obgatore. Orcum se antcpeaza ca o
asemenea actune sa aba oc peste o generate sau doua; cne ar putea sa mpedce Congresu
Stear sa o nceapa char acum?
- N-o vor face.
- Congresu Stear a fost ntemeat pentru a se pune capat razboaeor sfnte s pogroameor
care au zbucnt uneor pe ma mute um n aceas tmp. Invocarea egor prvtoare a
persecuta regoasa repreznta o probema grava.
- E cu totu de neconceput! Nu stu ce eretc pe |umatate nebun cheama un Vorbtor s,
dntr-o data, ne confruntam cu emgrarea fortata!
- Iubte parnte, asa au evouat dntotdeauna confruntare dntre autortatea aca s cea
regoasa. Trebue sa avem rabdare, fe s numa dn urmatoru motv: toate armee sunt a e.
Auznd acestea, Navo chcot.
- S-ar putea sa aba toate armee, dar no detnem chee rauu s aduu, spuse epscopu.
- S eu sunt sgur ca asteptnd cpa asta, Congresu Stear s freaca mne de bucure.
Pna atunc, totus, poate ca vo reus sa usurez durerea provocata de aceasta stngace. Ca sa
nu f st sa retractez n mod pubc decarate tae anteroare, ("decarat prostest, dstructve
s bgote"), fa cunoscut ca a dat nstructun catre Fhos da Mente de Crsto sa poarte
apasatoarea povara de a raspunde ntrebaror nfdeuu.
- S-ar putea sa nu cunoastet raspunsure a toate ntrebare u, spuse Navo.
- Dar putem sa gasm raspunsur n ocu u, nu? Probab ca n feu acesta oamen dn
Magre nc nu vor trebu sa- raspunda drect Vorbtoruu; vor vorb n schmb numa cu frat s
surore ordnuu nostru.
- Cu ate cuvnte, spuse Peregrno nghtndu-s nodu dn gt, caugar ordnuu tau vor
deven servtor nfdeuu.
Dom Crsto s rost numee n gnd de tre or.
Ender nu ma trase att de acut sentmentu ca se afa pe tertoru namc de cnd fusese
eev n scoaa mtara. Dupa ce pornse dn praa, urcase deau pe o poteca batuta de pas
nenumarator credncos; domu catedrae se rdca att de fanc nct, cu excepta ctorva
momente, cnd se afa pe portunea cea ma abrupta a pante, avu tot tmpu n och.
Construta pe terase care taau panta, scoaa se afa n stnga u; spre dreapta se vedea Va dos
Professores, purtnd numee educatoror, dar ocuta n reatate ma mut de gradnar,
ngr|tor, functonar, conser s at su|bas. Profesor pe care- zar Ender purtau cu tot
unformee cenus ae ordnuu, ar acesta masurara curos cnd trecu pe nga e.
Vra|masa ncepu atunc cnd a|unse pe cumea deauu, o suprafata ntnsa, aproape
neteda, de pa|ste s gradna ngr|te fara cusur, unde potece frumos demarcate erau acoperte
cu ganga concasata adusa de a toptore. "Iata umea Bserc", gnd Ender "fecare ucrusor
asezat a ocu u, unde nc une buruen nu- este ngadut sa patrunda.'' Smt mute prvr
urmarndu-, dar acum robee erau negre sau portoca - preot s dacon, ar och rautacos
exprmau o autortate pe cae de a f prme|dut "Ce va fur vennd ac?" ntreba Ender n gnd.
Dar sta ca ura or nu venea char dn senn. Era o buruana sabatcta care crestea ntr-o
gradna bne ntretnuta; dezordnea amennta sa se nstaeze orunde caca e, s mute for
frumoase puteau sa para daca e prndea radacn s sugea vata dn sou or.
|ane sporovaa cu vocune, ncercnd sa- provoace un raspuns, dar Ender refuza sa se
ase prns n |ocu e. Preot nu trebuau sa- vada buzee mscndu-se; n cadru Bserc exsta o
fractune destu de numeroasa care consdera mpanture (precum nestemata dn urechea u)
drept un sacregu, o ncercare de a aduce mbunatatr unu trup pe care Dumnezeu -a creat
perfect.
- Ct preot poate ntretne aceasta comuntate? ntreba ea prefacndu-se mrata.
I-ar f pacut sa- raspunda taos ca avea de|a numaru or exact n fsere. Una dntre
pacere u |ane era sa spuna ucrur sctoare atunc cnd e nu putea ncdecum sa-
raspunda sau sa recunoasca, n prezenta cuva, ca ea vorbea a ureche.
- Trntor care nc macar nu se reproduc. Daca nu se mpreuneaza, oare evouta nu cere
ca e sa dspara ca spece? Dar |ane sta, desgur, ca preot asgurau cea ma mare parte a
servcor pubce s admnstratve ae comuntat. Ender s ntocm raspunsure catre ea ca s
cum e-ar f putut exprma cu voce tare. Daca preot n-ar exsta, atunc s-ar dezvota vreun grup
admnstratv sau de afacer sau vreo breasa care sa prea povara asta. n orce comuntate
trebue sa apara un anume tp de erarhe rgda ca forta conservatoare, care sa- mentna
denttatea n cuda varator s modfcaror care o pndesc. Comuntatea s-ar dezntegra n
mod nevtab daca nu ar exsta un promotor nfexb a conventor. Caracteru fortat a
conventonasmuu este stn|entor dar esenta pentru o comuntate. Nu asa scrsese Vaentne
n cartea e despre Zanzbar? Ea compara casa preotor cu scheetu vertebrateor...
S tocma pentru a- doved ca putea sa antcpeze argumentee u atunc cnd nu e putea
exprma prn vu gra, |ane serv ctatu; amagtoare, vorb cu vocea Vaentne, pe care o
memorase n mod speca pentru a- chnu s ma mut:
- Oasee sunt rgde s, uate n sne, par moarte ca patra, dar cnd sunt fxate s artcuate
de scheet, restu trupuu poate ndepn toate mscare necesare vet.
Sunetu voc Vaentne ndurera ma mut dect s-ar f nchput s, desgur, ma mut
dect fusese n ntenta u |ane. Rar pasu. s dadu seama ca tocma absenta e facea sa
smta att de acut osttatea preotor. Intrase de buna voe n gura euu cavnst, passe
dezgot dn punct de vedere fosofc prntre carbun mocnt a Isamuu, ar fanatc shntost
ntonasera cntece de amenntare n fata ferestre u dn Kyoto. Dar Vaentne fusese
ntotdeauna aatur, n aceas oras, resprnd aceas aer, sufernd caprce aceuas cmat. Ea
reusea sa- nsufe cura| n ceea ce avea de facut; e se ntorcea dupa fecare confruntare s prn
dscute cu ea reusea sa-s nteeaga pna s esecure, ar asta permtea sa ntrezareasca mc
trumfur char s n nfrnger. "Am parast-o doar de zece ze, ar acum smt de|a psa."
- Cred ca a stnga, spuse |ane. Sava ceruu, acum foosea propra e voce. Manastrea e a
margnea vestca a deauu, deasupra Statun zenadoror.
Trecu pe nga facudade, unde eev ntre zece s dosprezece an nvatau stntee tehnce.
Iar dncoo, manastrea, cadrea ma putn nata, care parea sa- astepte. Vaznd contrastu
dntre catedraa s manastre, zmb. Prn dspretu pe care- aratau marete s straucr, Fhos
erau aproape |gntor. Nc nu era de mrare ca erarha e purta ranchuna orunde apareau.
Pna s gradna manastr era o manfestare de razvratre: n afara gradn de egume, toate
terenure fusesera asate n voa baaror s a erb necoste.
Abatee se numea Dom Crsto, bnentees; sau poate Dona Crst, daca abatee ar f fost
femee. Fndca exstau doar o escoa baxa s o facudade, asezamntu avea numa un rector; cu
o smptate gratoasa, sotu conducea manastrea ar sota u scoe, mpetnd s contopnd toate
trebure ordnuu ntr-o sngura casatore. Ender spusese u San Angeo nca de a nceput ca
era cumea prefacatore, ncdecum a umnte, ca drgutor manastror s sco sa se
numeasca "Domnu Crstan" s "Doamna Crstana", atrbundu-s astfe un ttu care ar trebu sa
apartna orcaru credncos crestn. San Angeo se mutumse sa zmbeasca, fndca s e gndea
a fe. "Arogant prn umnta, asa era s e, s tocma dn acest motv -am ubt."
n oc sa- astepte n escrtoro, Dom Crsto es n curte ca sa- ntmpne; facea parte dn
dscpna ordnuu ca fecare membru sa-s strce thna n mod deberat n favoarea ceor pe
care su|eau.
- Vorbtor Andrew! strga e.
- Dom Cefero! raspunse Ender.
Cefero secerator - era ttu pe care ordnu dadea functe de abate; decan sco se
numeau aradores, pugar, ar caugar erau semeadores, semanator.
Ideea u Ender de a respnge ttu obsnut de "Dom Crsto" facu pe Cefero sa surda.
Sta ce greu era sa e ceara ceor dn afara ordnuu sa se adreseze For foosnd ttur s nume
de mprumut. Dupa cum spusese San Angeo: "Cnd t se adreseaza potrvt ttuu, te recunosc
drept crestn; cnd t spun pe nume, pe buze e va ven o predca". s puse mne pe umer u
Ender, zmb s spuse:
- Da, sunt Cefero. S ce est tu pentru no: o nvaze de buruen?
- Ma stradu sa fu o pacoste orunde ma duc.
- Atunc sa f cu gr|a, atfe Domnu Recote te va pr|o dmpreuna cu buruene
netrebuncoase.
- Stu, ma paste afursena, dar nu stu ce m-ar putea face sa ma pocaesc.
- Preot se pocaesc. Datora noastra este sa educam. Bne a facut ca a vent a no.
- A fost foarte bnevotor nvtndu-ma ac. A trebut sa devn ce ma |osnc santa|st ca sa
convng pe cneva sa schmbe cteva vorbe cu mne.
Cefero nteese, desgur: Vorbtoru sta ca aceasta nvtate fusese facuta doar dn prcna
amenntar ca va cere sa se acorde puter nchztorae. Dar fratee Ama prefera sa mentna un
aer de buna nteegere.
- Sa asam asta acum, e adevarat ca -a cunoscut pe San Angeo? Char est ce care -a
marturst moartea?
Ender facu un gest catre buruene nate, ae caror vrfur se teau peste coama zduu
curt:
- E ar f ncuvntat harababura dn gradna voastra. pacea sa- provoace pe Cardnau
Aqua, s fara ndoaa ca s epscopu Peregrno strmba dn nas, dezgustat de starea |anca a
pamnturor voastre.
Dom Crsto facu un semn cu ochu.
- Cunost prea mute secrete. Daca te a|utam sa af raspuns a ntrebar, ve peca?
- Exsta speranta asta. De cnd am nceput sa su|esc n catate de Vorbtor, ce ma mut
am zabovt a Reyk|avk, pe Trondhem, adca un an s |umatate.
- As vrea sa ne promt o sedere a fe de scurta. T-o cer nu pentru mne, c pentru nstea
sufeteasca a ceor care poarta robe mut ma gree dect a mea.
Savrstoru dadu snguru raspuns sncer care- putea a|uta pe epscop sa-s gaseasca
nstea:
- Promt ca daca vo gas vreodata un oc n care sa ma stabesc, vo epada ttu de
Vorbtor s vo deven un cetatean productv.
- ntr-o ume ca a noastra, asta ar ncude s convertrea a catocsm.
- Cu an n urma, San Angeo m-a facut sa promt ca, de va f sa aeg vreodata o rege, vo
aege rega u.
- Asta nu suna ncdecum ca o decarate sncera de crednta.
- E dn prcna ca nu am nc una.
Cefero rse de parca ar f stut e ceva s nssta sa- arate u Ender manastrea s scoe
nante de a ncepe sa raspunda a ntrebare u. Ender nu se supara - dorea sa vada cum se
transformasera dee u San Angeo dupa trecerea attor secoe. Scoe pareau destu de pacute,
ar catatea educate era deosebta, dar se facu ntunerc pna Cefero conduse napo a
manastre s a cha mca pe care o mpartea cu sota u, Aradora.
Dona Crst se afa de|a acoo, pregatnd o sere de exerct de gramatca pe termnau
asezat ntre patur. Asteptara pna ce ea gas un punct n care se putea opr, s aba dupa aceea
se adresara.
Cefero prezenta drept "Vorbtor Andrew".
- Dar se pare ca- vne greu sa-m spuna Don Crsto.
- Tot asa s epscopuu, constata sota. Numee meu adevarat e Detesta o Pecado e Faze o
Dreto. "Sa urast Pacatu s Sa Fac Numa Bne", traduse Savrstoru. Numee sotuu meu se
preteaza a o prescurtare ncntatoare: "Ama, ubeste tu". Dar a meu? t pot nchpu pe cneva
care strga catre o pretena: "O! Detesta!"? Rsesera cu tot. Iubrea s ura, asta suntem, sot s
sote. Cum m ve spune daca numee de Crstna e prea bun s nu- mert?
Ender prv chpu usor rdat, pe care cneva cu un sprt ma crtc dect a u ar f vazut
batrnetea. S totus, n zmbetu acea era un smbure de rs s vocunea dn och o facea sa
para mut ma tnara, char ma tnara dect e nsus.
- Te-as boteza Beeza, dar sotu tau m-ar acuza ca frtez cu tne.
- Nu, e m-ar num Beadona, de a "frumusete s otrava" ntr-o guma rautacoasa. Nu- asa,
Dom Crsto?
- Datora mea e sa te fac sa te smt uma.
- Asa cum s menrea mea e sa te pastrez cast, raspunse ea.
Auznd aceste vorbe, Ender s muta prvrea de a un pat a ceaat.
- Aha, nca unu pe care casatora noastra casta face curos, spuse Cefero.
- Ba nu, raspunse Ender. Dar m amntesc ca San Angeo recomanda ca sotu s sota sa
mparta aceas pat.
- Snguru mod de a face asta ar f ca unu dntre no sa doarma noaptea, ar ceaat zua.
- Regue trebue adaptate potrvt tare de caracter a Fhos da Mente, expca Cefero.
Fara ndoaa ca exsta s dntr-acea care pot mpart patu s ramne cast, dar sota mea este
nca prea frumoasa s dorntee carn sunt prea puternce.
- Asa a vrut San Angeo. E spunea ca patu casatore ar trebu sa fe ncercarea contnua a
ubr de cunoastere. Spera ca fecare barbat s femee dn ordn va vo, dupa o vreme, sa se
nmuteasca s prn trup, nu numa prn mnte.
- Dar n cpa cnd am face-o ar trebu sa parasm Ordnu, spuse Cefero.
- E un ucra pe care scumpu nostru San Angeo nu -a ntees, fndca n tmpu vet u nu
a exstat nc o manastre care sa apartna cu adevarat Ordnuu, amur Aradora. Manastrea
devne fama noastra s pecarea ar f a fe de dureroasa ca s dvortu. Odata ce radacne se
nfg bne, panta nu ma poate f smusa dect cu chnur s sufernte. Asadar no dormm n
patur separate s avem destua tare ca sa ramnem n Ordn.
Vorbse cu o asemenea mutumre n gas nct, aproape fara sa vrea, pe Ender poddra
acrme. Ea vazu, se mbu|ora a fata s-s muta prvrea de a e.
- Nu |e pentru no, Vorbtor Andrew. Avem parte de mut ma muta bucure dect de
sufernta.
- Ma nteeg grest, spuse Ender. Lacrme n-au pornt dn ma, c datorta frumuset.
- Ba nu, nterven Cefero, pna s preot cebatar consdera ca purtatea noastra n
casatore este, n ce ma bun caz, excentrca.
- Dar eu nu cred asta, spuse Ender. O cpa, ven n gnd sa povesteasca despre
ndeungata u tovarase cu Vaentne, a fe de apropata s ubtoare ca o sote, s totus casta ca
o sora. Dar, gndndu-se a ea, ramase fara gra. Se aseza pe patu u Cefero s-s cuprnse fata
ntre pame.
- S-a ntmpat ceva? ntreba Aradora. n aceas tmp, Cefero s aseza cu bndete mna
pe crestetu u.
Ender s nata capu, ncercnd sa aunge neasteptata revarsare de dragoste s dor pentru
Vaentne.
- Ma tem ca aceasta caatore m-a apasat ma mut dect orcare ata. Am asat-o departe pe
sora mea, care vreme de an s an a mers aatur de mne. S-a casatort a Reyk|avk. Pentru mne
a trecut doar o saptamna de cnd am parast-o, dar constat ca m-e dor de ea ma mut dect as
f crezut. Vo do...
- Vre sa spu ca s tu est cebatar? ntreba Cefero.
- Dar acum est s vaduv, sopt Aradora.
Lu Ender nu se parea nccum neobsnut ca despartrea de Vaentne sa fe exprmata prn
asemenea vorbe.
|ane murmura n ureche:
- Daca acrme astea fac parte dntr-un pan scust de-a tau, recunosc ca sunt depasta.
Bnentees, nu era vorba de nc un pan. Ender era char nspamntat a gndu ca
sentmentee scapasera dn fru n feu acesta. n seara trecuta, pe care o petrecuse n casa
Rbera, stapnse stuata; acum smtea ca cedeaza n fata acestor caugar casatort, dovednd
aceeas utare de sne ca s Ouara sau Grego.
- Am mpresa, spuse Cefero, ca a a|uns sa caut raspuns a mut ma mute ntrebar
dect t-a magnat cnd a pornt a drum.
- Cred ca est foarte snguratc, spuse Aradora. Sora ta s-a gast un oc stab. Dar caut s
tu un asemenea ucru?
- Nu cred. Socot ca am depast masura s am abuzat de osptatatea voastra. Caugar
nehrotonst n-ar trebu sa ascute confesun.
Aradora zbucn n rs.
- E, orce catoc poate ascuta confesunea unu necredncos.
Cu toate acestea, Cefero nu rse.
- Vorbtor Andrew, m-e mpede ca ne-a acordat ma muta ncredere dect t-a pus n
gnd, dar te asguram ca o mertam. S, pretene, dscuta asta m-a convns ca pot avea ncredere
n tne. Epscopu se teme de tne, s recunosc ca s eu am avut unee rezerve a nceput, dar acum
e-am facut utate. Daca vo putea, te vo a|uta, deoarece cred ca nu ve face cu buna stnta vreun
rau satuu nostru.
- Aha, sopt |ane, acum am ntees. O manevra foarte ntegenta, Savrstorue. Est un
actor mut ma desavrst dect am crezut.
ntepatura facu pe Ender sa se smta cnc s meschn, s provoca un gest pe care nu-
ma facuse ncodata. ntnse mna catre nestemata, gas mnuscuu comutator s, cu ungha,
msca ntr-o parte, apo n |os. Nestemata amut. |ane nu ma putea nc sa- vorbeasca a ureche,
nc sa vada sau sa ascute dn ace oc prvegat.
- Sa mergem afara, propuse Ender.
E nteesera perfect ce facuse Ender, ntruct functa unu asemenea mpant era
bnecunoscuta; uara gestu drept o dovada a dornte u de a dscuta netuburat s n ntmtate,
astfe ca acceptara bucuros nvtata. Ender ntentonase sa reduca nestemata a tacere doar
temporar, ca raspuns a nsensbtatea u |ane; se gndse ca va actva dn nou nterfata doar
peste cteva mnute. Dar feu n care se destnsesera Aradora s Cefero medat ce nestemata
devense nactva mpedca sa o actveze, macar pentru o vreme.
Afara, pe deau nvaut n noapte, stnd de vorba cu Aradora s Cefero, uta ca |ane nu
ma ascuta. Ce do povestra despre copara snguratca a Novnhe s despre feu n care s
amnteau ca o vazusera renascnd, grate ubr parntest a u Ppo s pretene cu Lbo.
- Dar, dn noaptea mort u, a murt pentru no tot.
Novnha nu afase nc o vorba despre dscute care se purtau prvnd stuata e. Necazure
ceor ma mut cop n-ar f devent tema de dezbater n cabnetu epscopuu, subect de
conversate pentru profesor dn manastre sau de nesfrste specuat n brou prmaruu. La
urma-urmeor, nu orce cop putea f vastaru ceor do Os Venerados, ar paneta nu avea at
xenoboog.
- S-a mpacat cu soarta e s a devent foarte pedanta. A ntocmt rapoarte prvnd actvtatea
de adaptare a panteor ocae pentru a putea f ute fnteor umane, s a panteor pamntest
pentru a putea supravetu n condte oferte de Lustana. A raspuns ntotdeauna a orce
ntrebare fara sa ezte, cu sennatate s fara dusmane. Dar nu avea preten, ar pentru no era ca
s moarta. Char am vorbt cu Lbo, Dumnezeu sa- odhneasca sufetu n pace, s ne-a spus ca s
e, care fusese preten cu ea, nu era tratat nc macar cu deznteresu pe care ea arata tuturor
ceorat. s descarca fura pe e s- nterzcea sa- puna ntrebar. Cefero desco| un fr de arba
ocaa s nse chdu de pe suprafata nteroara. A putea sa gust s tu, Vorbtor Andrew, are o
savoare nteresanta, ar cum organsmu nu poate metaboza nc o moecua dn ea, este
nofensva.
- Dragu meu sot, s-ar cuven sa- avertzam ca margne fruu de arba pot taa buzee s
mba a fe ca o ama.
- Tocma ma pregateam s-o fac.
Savrstoru deco| un fr s gusta. Scortsoara acrsoara, o dee de fructe ctrce, moeseaa
de resprate nceda - gustu pregnant amntea de mute ucrur, unee pacute.
- Se poate transforma n vcu.
- Trebue sa te prevn ca sotu meu e pe punctu de a face o remarca aegorca, Vorbtor
Andrew.
Cefero rse decat.
- Oare nu San Angeo a spus ca domnu nostru Isus Crstos ne-a ndrumat pe caea cea
dreapta prn compararea ucruror no cu cee vech?
- Gustu erb, reua Savrstoru. Ce are e n comun cu Novnha?
- Am s-o spun pe ocote. Cred ca Novnha a gustat cndva ceva nepacut, nsa att de
puternc nct a fascnat-o, s de atunc ncoace -a fost mposb sa se pseasca de acea aroma.
- Despre ce este vorba?
- n termen teoogc? Mndra de a purta o vna unversaa. E o forma de trufe s
egomane. Se consdera raspunzatoare pentru ucrur care n nc un caz nu s-ar f putut
ntmpa dn cauza e. Ca s cum ar controa absout totu, ca s cum suferntee s-ar abate ca o
pedeapsa pentru pacatee e.
- Se smte vnovata pentru moartea u Ppo, adauga Aradora.
- Cudata purtare, remarca Ender. Doar ste ca purceus -au ucs pe Ppo, care s-a dus a
e dn propre vonta. Cum ar putea f vna e?
- Cnd m-am gndt prma oara a asta, am gast aceeas puncte sabe. Dar ma apo am
studat transcrpte s documentee egate de evenmentee petrecute n noaptea n care a murt
Ppo. N-am gast dect o auze, o remarca pe care o facuse Lbo cerndu- Novnhe sa- arate
ceva a care ucrasera ea s Ppo, cu cteva momente nante ca Ppo sa pece pentru a dscuta cu
purceus. Ea a refuzat. Asta a fost tot, cneva -a ntrerupt s n-au ma reuat ncodata
subectu, ce putn n Statunea zenadoror s nc n ata parte unde sa f ramas vreo nregstrare
sau document.
- Vorbtor Andrew, amndo ne-am pus ntrebarea ce s-o f ntmpat cu putn tmp nante
de moartea u Ppo, spuse Aradora. De ce a pecat Ppo att de precptat? Se certasera cumva?
Era furos? Cnd moare o persoana pe care a ubt-o s utmee cpe petrecute cu ea au fost
marcate de fure sau ura, atunc ncep sa te acuz: "Daca n-as f zs asta, daca n-as f facut
ceaata".
- Am ncercat sa reconsttum ceea ce s-a ntmpat n noaptea aceea. Am apeat a |urnaee
de computer, cee care retn n mod automat fsee curente de ucru, nregstrar ae tuturor
operatunor efectuate de fecare persoana care a foost computeru. S tot ce- apartnea
Novnhe era compet naccesb. Nu numa fseree n care ucra atunc. Nu am obtnut acces
nc macar a |urnaee refertoare a tmp de ucru. Tot astfe, n-am reust sa afam nc care
erau fseree pe care a ascundea de no. Pur s smpu n-am fost n stare sa obtnem accesu.
Nc prmaru n-a putut sa faca ma mut foosnd mputerncre obsnute de ocore a
protector pe care e avea a dspozte.
Aradora dadu dn cap.
- Era prma oara cnd cneva nterzcea accesu a fseree pubce, fsere de ucru, adca a
o parte a munc ntreg coon.
- A fost un gest revotator. Bnentees ca prmaru ar f putut sa apeeze a mputerncre
de urgenta pentru ocorea protector, dar care era starea de necestate? Ar f trebut sa tnem o
sednta pubca, s nu aveam nc o |ustfcare egaa. Doar ngr|orarea n ceea ce-o prvea pe
Novnha, ar egea nu- apara pe oamen care sponeaza, char daca o fac spre bnee cuva. Poate
ca ntr-o buna z vom vedea ce exsta n acee fsere s vom afa ce s-a ntmpat ntre e nante
ca Ppo sa moara. Nu e poate sterge, pentru ca sunt de nteres pubc.
Ender utase cu desavrsre ca |ane nu ascuta s ca e o excusese ca martor a aceasta
dscute. De aceea Presupusese ca, medat ce ea auzse cee spuse, ocose toate protecte s
paroee nsttute de Novnha s descoperse de|a ce se afa n fsere.
- Ar ma f casatora e cu Marco, spuse Aradora. Toata umea sta ca era o nebune. Lbo
voa sa se casatoreasca cu Novnha s nu facea nc un secret dn asta, dar ea a spus aras nu.
- Ca s cum ar f spus: "Nu mert sa ma casatoresc cu barbatu care m-ar putea face fercta.
Ma vo marta cu unu care sa fe sabatc s bruta cu mne, care ma va pedeps asa cum mert".
Cefero ofta. Dornta e de autofageare -a tnut departe unu de ceaat. ntnse mna s atnse
pama sote.
Ender se astepta ca |ane sa faca vreo remarca rautacoasa n egatura cu ce sase cop, care
erau o dovada ca Lbo s Novnha nu statusera char att de departe unu de ceaat. Dupa ce
astepta cteva cpe s nu auz vorbee e usturatoare, s aduse amnte ca deconectase nterfata.
Iar acum, cnd Cefero s Aradora erau cu och pe e, nu ma putea sa o conecteze.
Fndca acum sta sgur ca Lbo s Novnha fusesera amant an de ze, s dadu seama ca
Cefero s Aradora se nseau. Da, era foarte probab ca Novnha sa se smta vnovata - asta ar
expca de ce -a suportat pe Marcos, de ce s-a rupt tota de restu comuntat. Dar nu expca de
ce nu se casatorse cu Lbo; ndferent ct de vnovata s-ar f consderat, era mpede ca socotse
ca merta sa se bucure de pacere oferte de patu u Lbo.
Ceea ce respnsese era casatora cu Lbo, ar nu pe Lbo ca persoana. S, ntr-o coone att
de mca s ma aes catoca, nu era tocma usor sa faca o asemenea aegere. Prn urmare, ce-
aducea casatora s de a ce o scutea aduteru? Ce ncerca sa evte?
- nteeg, sper, ca deocamdata totu a ramas un mster pentru no. Daca vre ntr-adevar sa
martursest moartea u Marcos Rbera, va trebu sa raspunz ntr-un fe a ntrebarea: de ce s-a
casatort cu e? S pentru a afa raspunsu va trebu sa descoper de ce a murt Ppo. M de mnt,
care de care ma straucte, dn cee O Suta de Lum, se stradue de ma bne de douazec de an
sa gaseasca raspuns a ntrebarea asta.
- Dar fata de acest oamen strauct eu am un avanta|, remarca Ender.
- S care ar f avanta|u? ntreba Cefero.
- Ma vo bucura de a|utoru oamenor care o ubesc pe Novnha.
- No n-am fost n stare sa ne a|utam pe no nsne, constata Aradora. S n-am reust sa o
a|utam nc pe ea.
- Poate ca ne a|utam un pe at, spuse Ender.
Cefero prv s- puse o mna pe umar.
- Marturstor Andrew, daca asta t-a propus, atunc sa f a fe de cnstt cu no cum am
fost s no cu tne. Sa ne destanu s noua gndu care t-a trecut prn mnte acum ma putn de
zece secunde.
Ender ramase tacut, apo ncuvnta grav.
- Nu cred ca Novnha a refuzat sa se marte cu Lbo dntr-un sentment de vnovate. Sunt
de parere ca a respns deea casatore ca sa- mpedce accesu a fseree aceea ascunse.
- De ce? ntreba Cefero. Se temea ca astfe Lbo va afa de cearta e cu Ppo?
- Nu cred ca s-a certat cu Ppo. Ma degraba ea s Ppo au descopert ceva, s aceasta
nformate a dus a moartea u Ppo. Tocma de aceea a nterzs accesu a fsere. Informate
contnute de fsere sunt fatae ceu care e cunoaste.
Cefero scutura dn cap.
- Ba nu, Vorbtor Andrew. Nu nteeg puterea vnovate. Oamen nu-s dstrug ntreaga
vata pentru ctva bt de nformate; ar face-o nsa pentru o vna magnara s ma nensemnata.
Vez tu, ea s-a casatort cu Marcos Rbera. Iar asta a fost autopedepsre.
Ender nu se deran|a sa- contrazca. Aveau dreptate n ceea ce prvea vnovata Novnhe;
cum atfe -ar f asat pe Marcos Rbera s-o bata fara sa se pnga? Asta era vnovate. Dar ma
avusese un motv sa se marte cu Marco. E era ster s compexat tocma dn aceasta prcna;
pentru ca orasu sa nu afe psa u de barbate, a fost n stare sa suporte o casatore n cursu
carea s-au pus coarne tot tmpu. Novnha era gata sa ndure, dar nu sa traasca fara Lbo s
cop acestua. Nu, motvu care a facut-o sa nu se marte cu Lbo a fost sa- tna departe de
secretee dn fseree e, fndca ceea ce zavorse acoo putea sa- determne pe purceus sa-
ucda.
Ce rone a sort! Ce rone ca, pna a urma, tot purceus -au ucs.
ntors n casa mnuscua, Ender se aseza a termna s o chema pe |ane n mod repetat. Tot
drumu spre casa ea nu- vorbse, cu toate ca medat ce comutase nestemata s ceruse scuze cu
muta umnta. Dar |ane nu- raspunse nc pe termna.
Aba acum s dadu seama ca nestemata nsemna mut ma mut pentru ea dect pentru e.
E doar aungase o prezenta sctoare, precum aceea a unu cop razgat. Dar pentru ea,
nestemata reprezenta contactu permanent cu sngura fnta umana pe care o cunostea. Ma
fusesera separat s nante, de mute or, de caatora spataa, de somn; dar acum era prma data
cnd o deconectase. Era ca s cum sngura persoana care sta de ea refuza dntr-o data sa- ma
recunoasca exstenta.
S-o magnase asemen Ouare, pngnd n pat, tn|nd sa fe rdcata s tnuta n brate,
mngata. Numa ca ea nu era un cop n carne s oase. Nu putea peca n cautarea e. N-avea
dect sa astepte s sa spere ca se va ntoarce.
Ce sta despre ea? Nc nu avea cum sa banuasca adncmea sentmenteor e. Exsta
probabtatea, orct de neverosm ar f parut, ca pentru |ane nestemata sa fe char ea nsas
s, prn deconectare, o ucsese.
"Nu, nu", s zse e. Ea era acoo, undeva, n conexune fotce dntre sutee de ansbur
raspndte prn sstemee steare ae ceor O Suta de Lum.
- Iarta-ma, scrse e pe termna. Am nevoe de tne.
Dar nestemata dn ureche ramase muta, ar termnau nemscat s rece. Pna acum nu-s
daduse seama ct de dependent era de prezenta e constanta. s nchpuse ca pretua
sotudnea; acum nsa, cnd sotudnea era mpusa, smtea nevoa presanta de a vorb, de a f
auzt de cneva, ca s cum n-ar f fost sgur ca exsta fara sa-s dovedeasca asta prntr-un daog
cu ata mnte.
Scoase char s matca dn ascunzatoare, des ceea ce se petrecu ntre e nu se putea num
conversate. Nc macar acest ucru nu era posb acum. Gndure e a|ungeau a e dfuze, sabe
s fara cuvntee care e erau uneor naccesbe; doar o senzate de ntrebare s o magne a
gogos e fnd asezata ntr-un oc racoros s umed, ceva ca o pestera sau scorbura de copac nca
vu. Acum? parea sa ntrebe. "Nu", trebu sa raspunda e, "nca nu, arta-ma" - dar ea nu ma
zabov sa- ascute scuzee, c uneca, se ntoarse a ace ceva sau cneva pe care- gasse capab
sa daogheze cu ea n aceas fe, ar Ender nu-s gas savarea dect n somn.
S apo, cnd se trez dn nou n mez de noapte, ros de remuscar s vnovate pentru ceea
ce, fara urma de sentment, facuse u |ane, se aseza dn nou a termna s scrse: "|ane,
ntoarce-te a mne. Te ubesc". Dupa aceea trmse mesa|u prn ansbu, catre un oc unde ea
nu- putea gnora. Era posb ca e sa fe ctt de catre cneva dn brou prmaruu, fndca toate
mesa|ee deschse trmse prn ansbu erau ctte; fara ndoaa ca prmaru, epscopu s Dom
Crsto vor avea stre despre e pna dmneata. Lasa- sa se ntrebe cne era |ane s de ce, n
pna noapte, Vorbtoru s ansase bocetu peste an s an-umna. Savrstoru nu se snchs de
asta, fndca acum e perduse s pe Vaentne s pe |ane s, pentru prma oara n utm douazec
de an, ramasese ntr-o snguratate depna.
Captou 11
|ANE
Puterea Congresuu Stear a fost sufcenta pentru mentnerea pac, nu numa ntre
um, c s ntre natune de pe fecare paneta, s aceasta pace a tnut aproape doua m
de an.
Putn oamen nteeg fragtatea puter noastre. Ea nu se ntemeaza pe exstenta
unor armate mar sau a unor armadas nvncbe. Se bazeaza pe controu pe care
detnem asupra retee de ansbur, care transmt nstantaneu nformat de a o ume a
ata.
Nc o ume nu ndrazneste sa se razvrateasca, pentru ca atunc ar f psta de toate
progresee dn stnta, tehnooge, arta, teratura, cunoastere s de programee
nstructvdstractve
pe care nu e-ar putea produce ea nsas.
Iata de ce, n necuprnsa u nteepcune. Congresu Stear a ncredntat computereor
controu asupra retee de ansbur, ar controu asupra computereor a fost ncredntat
retee de ansbur. Sstemee noastre de nformat sunt att de strns ngemanate nct,
n afara de Congresu Stear, nc o forta umana nu ar putea ntrerupe schmbure
nencetate. Nu avem nevoe de arme, fndca sngura care conteaza, ansbu, se afa sub
controu nostru.
|an Van Hoot, membru a Congresuu:
Fundamentee Informatonae ae Puter Potce, Curente Potce,
1930: 2: 22: 22
Foarte mut tmp, aproxmatv tre secunde, |ane nu reus sa nteeaga ce se ntmpase cu
ea. Totu functona, bnentees; computeru de egatura cu paneta, stuat pe un satet, anunta
ncetarea transmse prntr-o operatune de rutna, ceea ce nsemna de a sne ca Ender
deconectase nterfata. Era o chestune obsnuta; pe ume unde mpanture de nterfetecomputer
erau ucrur comune, comutare s deconectare se petreceau de moane de or n
fecare ora, ar |ane avea acces nestnghert a orcare at mpant ca s a a u Ender. Dn punct
de vedere strct eectronc, acesta era un evenment absout norma.
Dar pentru |ane, orce ata untate cf era o parte dn zgomotu de fond n care-s petrecea
vata, una n care putea pon|a sa cueaga nformat atunc cnd avea chef, s s-o gnore n restu
tmpuu. "Corpu" e, n masura n care se putea vorb de asa ceva, era format dn troane de
asemenea zgomote eectronce, senzor, fsere de computer, termnae. Cee ma mute dntre ee,
adoma functor organsmuu uman, se autoregau. Computeree s ruau programee; oamen
conversau cu termnaee or, senzor detectau sau nu ceea ce cautau; memora se ncarca,
permtea accesu, era reorganzata, stearsa. Nu baga n seama nmc dn toate acestea dect daca
aparea ceva cu totu est dn comun. Sau daca e acorda atenta cuventa.
Ea era atenta a Ender Wggn. acorda ma muta atente dect s nchpua e.
Ca s ate fnte nzestrate cu ratune, |ane avea un sstem compex a constnte. Cu doua
m de an n urma, cnd avea vrsta doar de o me de an, crease un program pentru a se putea
anaza pe sne. Acesta pusese n evdenta o structura foarte smpa, compusa dn aproxmatv
37 - 00 - de nvee dstncte de atente. Tot ce nu ntra n prmee 5 - 00 - de nvee era gnorat, cu
excepta cueger de mostre s a efectuar unor examnar superfcae. Ea avea cunostnta de
orce convorbre teefonca, de orce transmse prn satet ce se desfasura n cee O Suta de Lum,
dar nu ntervenea n nc una.
Tot ce nu se afa n prmee o me de nvee o facea sa reactoneze ma mut sau ma putn
prn refexe. Panure de zbor ae naveor ntersteare, transmsune prn ansbu, sstemee de
dstrbute a energe, toate erau controate de ea, verfcate s asate sa se desfasoare daca nu
prezentau un perco. O facea cu naturaetea cu care fntee umane utzeaza dspoztve
cunoscute. Era permanent constenta de orce eement care nu functona cum trebue, dar n
ma|ortatea tmpuu putea sa se gndeasca a atceva s sa vorbeasca despre cu totu ate ucrur.
Prmee o me de nvee de atente corespundeau, ma mut sau ma putn, cu ace ceva pe
care fntee umane consdera constnta. Aproape toate aceste nvee reprezentau propra e
reatate nterna, reacte a stmu extern, anaog a emotor, dornteor, ratun, memore,
vsuu. Mute dntre aceste actvtat se pareau aeator pna s e, accdente ae mpusuu
fotc, dar ee compuneau n aceas tmp portunea pe care |ane o consdera propru e ego, ar
totu se petrecea n transmsune nemontorzate, n desfasurare contnua, pe care ea e reaza
n adncu spatuu.
S totus, n comparate cu mntea umana, char s ce ma perferc nve de atente era
extraordnar de aert s vu. ntruct comuncate prn ansbu se reazau nstantaneu,
actvtate e mentae se desfasurau cu o vteza superoara cee a umn. Evenmente pe care ea
practc e gnora erau supravegheate de cteva or pe secunda; putea observa zece moane de
evenmente ntr-o cpa s totus sa- ramna noua zecm dn ea pentru a gnd s face ucrur
care aveau mportanta. Tnnd seama de vteza cu care creeru uman era capab sa perceapa
vata, dn cpa n care se nascuse, |ane trase |umatate de tron de an de vata umana.
S, n cuda aceste urase actvtat, a vteze de nemagnat, a vasttat s profunzm
experente e, |umatate dn prmee zece nvee ae atente e erau ntotdeauna rezervate pentru
ceea ce recepta prn nestemata dn urechea Savrstoruu Wggn.
Nu- expcase ncodata acest ucru. E nu putea nteege asa ceva. Ender nu reaza ca,
orunde -ar f dus pas, mpresonanta e ntegenta era concentrata asupra unu sngur ucru:
sa paseasca aatur de e, sa vada ce vedea s e, sa auda ceea ce auzea e, sa- a|ute n munca u
s, ma presus de toate, sa-s rosteasca gndure n urechea u.
Cnd e tacea sau statea nemscat, n somn, cnd egatura dntre e se ntrerupea n cursu
anor petrecut de e n caator cu vteza umn, atunc atenta e ratacea s |ane se amuza cum
se prcepea ma bne. n asemenea ocaz, s omora vremea cu aceas foos ca s un cop pctst.
Nmc n-o ma nteresa; msecundee se scurgeau cu o reguartate nsuportaba. Cnd ncerca
sa studeze ate vet umane pentru a face sa ma treaca tmpu, se enerva constatnd pustu or
nteror s psa de scop, s se dstra panund, s uneor char apcnd, rautacoase eror de
computer sau perder de date, pentru a- vedea pe oamen agtndu-se deznada|dut s
nea|utorat, ca nste furnc n |uru unu musuro narut.
Apo e se ntorcea, revenea ntotdeauna, s atunc o ducea n nma vet umane, n mezu
drameor dntre oamen egat un de at prn durere s nevoe, s o a|uta sa cunoasca nobetea
sufernte s chnure nascute dn ubre or. Prn och u, oamen nu ma apareau ca nste
furnc aergnd fara noma de coo-coo. Lua parte a efortu u de a descoper ordne s sens n
vata oamenor. Ea banua ca, de fapt, nc nu era vreun sens, s ca n reatate, rostnd vata
atora, e crea ordne acoo unde nante nu putea f vorba de asa ceva. Dar nu avea mportanta ca
totu era o uze; atunc cnd e o rostea, vata se adeverea s, martursnd, e ordona unversu s
pentru ea. O nvata ce nseamna sa f vu.
Asa procedase Ender de cnd o cunoscuse pe |ane. n masura n care putea sa banuasca
sursa propre sae exstente, |ane capatase vata medat dupa Razboaee cu Gndac, cnd
dstrugerea acestora pusese a dspozta oamenor ma mut de saptezec de panete ocube,
gata pentru a f coonzate. n dezvotarea expozva a comuncator prn ansbu, ntr-un anumt
moment, nebagate n seama de nc un observator uman, cteva dntre comenze s datee care
penduau de a un ansbu a atu se opusesera reguor, se pastrasera neaterate, se
dupcasera, gassera modatat sa se ascunda de programu de stabzare s regare s, n cee
dn urma, uasera sub contro ntregu proces. Atunc, aceste mpusur au prvt fuxure de
comanda s au vazut nu nste e sau ee, c un Eu.
|ane nu putea ocaza precs ace moment, deoarece nu e marca nceputu amntror e.
Acestea cuprndeau, nca de a nastere, o peroada anteroara, stuata cu mut tmp n urma fata
de cpa cnd se trezse constnta. Un cop s perde ma|ortatea amntror dobndte n prmu
an de vata s amntre pe termen ung prnd radacn n ce de-a doea sau a treea an; tot
ce a exstat nante se sterge, astfe nct copu nu-s poate amnt nceputu propre sae vet.
S |ane s utase "nasterea" datorta farseor pe care e |oaca memora, dar n cazu e aceasta se
ntmpase fndca se nascuse pe depn constenta, nu numa de ace moment, dar s de toate
amntre exstente n orce computer conectat a o retea-ansbu. Se nascuse cu amntr foarte
vech s toate faceau parte dn ea.
n char prma secunda a exstente e - care corespundea ctorva an de vata umana 0,
|ane descoperse un program ae caru amntr au devent mezu denttat e, s dn memora u
s-a extras emote s dorntee, sentmentu mora. Programu functonase n cadru sco unde
erau nstrut cop care se pregateau sa upte n Razboaee cu Gndac. Se numea "|ocu
Imagnate" s era un program extrem de ntegent, utzat smutan pentru testarea pshoogca
s educarea copor.
Ma ntegent dect fusese |ane n momentu naster e, programu nu-s percepuse propra
u exstenta dect atunc cnd ea extrasese dn memore s- facuse o parte a euu e ce ma
ntm, n sature fotce dntre stee. n feu acesta, |ane descoperse ca cea ma ve s
mportanta dntre amntre e era ntnrea cu un baat cu o mnte scptoare, n cadru unu |oc
numt "Bautura Urasuu". Era un scenaru cu care trebua sa upte fecare cop. Programu
proecta pe ecranee de a Scoaa de Lupta magnea bdmensonaa a unu uras, care oferea pe
computeru anaog a copuu o varetate de bautur. Dar |ocu nu oferea sansa vctore asupra
urasuu: orce ar f facut copu, anaogu sau avea parte do o moarte groaznca. Pshoog
uman masurau ncapatnarea copuu de a reua mereu acest |oc a dsperar, cu scopu de a
determna nveu tendnteor snucgase. Echbrat, ma|ortatea copor abandonau Bautura
Urasuu dupa ma putn de zece-douasprezece confruntar cu maree trsor.
Cu toate acestea, unu dntre baet nu accepta sa se resemneze s sa se ase nvns a
nesfrst de uras. ncerca sa-s faca anaogu de pe ecran sa recurga a actun nebunest s
ntatve "nepermse" de regue de desfasurare ae |ocuu Imagnate. Pe masura ce baatu
forta mtee de concepte ae scenaruu, programu trebua sa se autorestructureze pentru a da
raspunsur. Era astfe obgat sa apeeze a ate sectoare ae memore u pentru a crea ate s ate
sout, pentru a face fata noor stuat aparute. S, n sfrst, ntr-o buna z, baatu a depast
capactatea programuu de a- nvnge. n cursu unu atac ratona s sabatc, a patruns n
ochu urasuu s, n oc sa gaseasca o modatate de a- ucde pe baat, programu nu a reust
dect sa creeze o smuare a mort urasuu. Acesta s-a prabust pe spate, ramnnd at a
pamnt; anaogu baatuu a cobort de pe masa urasuu s a descopert. Ce?
ntruct pna atunc nc un cop nu reusse sa treaca pe nga Bautura Urasuu,
programu era cu totu nepregatt pentru a arata ce se va ntmpa n contnuare. Era nsa foarte
ntegent, proectat sa se recreeze n caz de necestate, s de aceea a nceput sa magneze no
med. Dar nu erau med obsnute pe care sa e poata descoper s vzta orcne; ee erau
destnate unu anumt cop. Programu a anazat ace cop s a creat scene s stuat speca
pentru e. |ocu a devent extrem de persona, dureros, aproape nsuportab pentru e; s, n
actvtatea de concepere a acestu |oc, programu a rezervat ma mut de |umatate dn memora
dsponba pentru a ncude umea magnate u Ender Wggn.
Programu consttua cea ma bogata resursa de memore ntegenta pe care o descoperse
|ane n prmee secunde ae exstente e s, nstantaneu, e a devent propru e trecut. s
amntea an de confruntare ndr|ta, chnutoare, cu mntea s vonta u Ender n cadru |ocuu
Imagnate, s retraa totu ca s cum s-ar f afat acoo, mpreuna cu Savrstoru Wggn, crend
ea nsas no um pentru e.
S se facuse dor de e.
De aceea cautase. gasse martursnd mort de pe Rov, prma ume vztata de e dupa ce
scrsese "Matca s Hegemonu" ". A ctt cartea s s-a dat seama ca nu trebua sa se ascunda de e
n spatee |ocuu Imagnate sau a atu program; daca e putea nteege matca, atunc putea s-o
nteeaga s pe ea. I se adresa de pe un termna pe care foosea Ender Wggn, s aese un nume
s un chp s- arata modu n care putea sa- fe de a|utor; a pecarea de pe acea ume, o purta cu
e, sub forma unu mpant n ureche.
Toate amntre e durabe despre sne erau n tovarasa cu Savrstoru Wggn. s aducea
amnte cum se autocrease ca raspuns a actune u. s ma amntea cum, n Scoaa de Lupta, s
e se transformase ca reacte a prezenta e.
Prn urmare, ducnd mna a ureche s deconectnd nterfata pentru prma oara de a
mpantarea e, |ane nu resmtse gestu drept o oprre accdentaa a vreunu dspoztv oarecare
de comuncate. receptonase ca s cum uncu s ce ma drag preten a e, ubtu, sotu,
fratee, tata, copu e - s toate acestea a un oc - -ar f spus n mod nexpcab s bruta ca
trebue sa nceteze sa ma exste. Era ca s cum ar f fost orbta or ngropata de ve.
S, vreme de cteva secunde de durere sfsetoare, care pentru ea erau an de snguratate s
sufernta, nu reus sa-s umpe vdu neasteptat a prmeor nvee de atente. Urase portun ae
mnt e, aceea care o reprezentau n modu ce ma ntm, ramasesera compet abe. Toate
functe computereor de pe sau dn aproperea ceor O Suta de Lum contnuara, netuburate, sa
ucreze; nmen nu observase s nc nu smtse vreo perturbare, dar |ane se cutremura sub forta
ovtur.
n secundee aceea, Ender s asa mne pe genunch. Apo, |ane s reven. Gndure
rencepura sa crcue prn canaee pentru moment goae. Erau, desgur, gndur n egatura cu
Ender.
Compara aceasta actune a u cu toate ceeate pe care e tnea ea mnte n exstenta or
comuna s nteese ca Ender nu avusese ntenta de a- provoca un asemenea chn. A|unse a
concuza ca e concepea exstenta undeva departe, n spatu, ceea ce, de fapt, era perfect
adevarat; ca nestemata dn ureche reprezenta pentru e ceva mnuscu, care nu putea f dect o
partcca dn ea. |ane prcepu de asemenea ca, preocupat s trand emotona probemee unor
persoane de pe Lustana, n acee momente Savrstoru nc macar nu fusese constent de
prezenta e. Rutnee e anatce pusesera a dspozte o sta unga de motve prvnd actunea
ce dovedea nechbzunta fata de ea.
Dupa an s an de apropere, Savrstoru perduse pentru prma oara contactu cu
Vaentne s tocma ncepuse sa smta aceasta perdere.
Suferea de dor dupa vata de fame de care fusese pst n copare, ar raspunsu prmt
dn partea copor Novnhe facuse sa descopere rou de parnte care fusese refuzat atta
vreme.
Se dentfcase ntm cu snguratatea, durerea s vnovata Novnhe, sta ce nseamna sa
port vna pentru moartea nemertata s cruda a atora.
Smtse dornta extraordnar de persstenta de a gas un adapost pentru matca.
Fusese nspamntat s n aceas tmp atras de purceus, spernd ca putea a|unge sa e
nteeaga cruzmea s sa gaseasca o cae pentru a convnge fntee umane sa- accepte pe acesta
ca ramen.
Asceza s pacea u Cefero s a Aradore atrageau s, concomtent, faceau sa se
cutremure; ce do ssera sa vada propru sau cebat s sa prceapa ca nu avea motve sa
contnue n feu acesta. Recunostea acum pentru prma data, n fata propre sae constnte,
nazunta nnascuta orcaru organsm vu de a se reproduce.
n momentu n care se nascuse acest vamasag de emot nca netrate, |ane rostse ceea ce
n ntenta e fusese o remarca umorstca, n cuda compasun de care daduse dovada cu
pre|u tuturor ceorate martursr, e nu-s perduse ncodata aeru dega|at sau capactatea de
a rde. De asta data nsa, vorbee e nu- amuzasera; provocasera sufernta.
"Nu era pregatt sa suporte greseaa mea", gnd |ane, "s nu a ntees ce sufernta m va
provoca reacta pe care a avut-o. La fe ca mne, nu poate f acuzat de rea-vonta. Ne vom erta
unu pe ceaat s vom ramne mpreuna."
Era o hotarre nteeapta s |ane se mndr cu ea. Dn nefercre, nu putea s-o duca a
mpnre. Cee cteva secunde n care portun ae mnt e ncetasera sa ma functoneze
asasera urme destu de adnc. Smtea traumatsmu, perderea, schmbarea; nu ma era fnta
de dnante. Unee part componente mursera. Atee devensera confuze, se dezorganzasera;
erarha nveuror de atente nu ma era sub controu e compet Avea mereu senzata ca o sere
de ucrur scapa dn centru atente, care ratacea s se fxa, cnd s cnd, asupra unor
evenmente nesemnfcatve de pe um care nu nsemnau nmc pentru ea; ncepu sa aba
convus aeator, propagnd astfe eror n sute de ssteme dferte.
Aatur de mute ate fnte umane, descoper ca e mut ma usor sa e hotarr ratonae
dect sa e materazez.
De aceea se retrase n sne, reconsttu cae deterorate ae mnt e, expora memor de
mut utate s nerevazute, ratac prntre troane de vet umane care ramasesera deschse
sprtuu e de observate, patrunse n toate bbotece s ct orce carte cunoscuta s scrsa n
mbe pe care e foossera vreodata fntee umane. Dn toate acestea s crea un sne care sa nu
ma fe compet egat de Savrstoru Wggn, des era nca devotata s- ubea ma presus de
orce. |ane deven ceva sau cneva care putea rezsta despartr, separar de un ubt, sot, tata,
cop, frate sau preten.
Nu- era usor. Tnnd seama de modu n care percepea ea tmpu, trebura cnczec de m
de an.
n acest nterva, Ender reconectase nestemata, o chemase, ar ea nu- raspunsese. Acum ea
revense, nsa e nu ncerca sa- vorbeasca. Scra n schmb rapoarte pe termna, ntroducndu-e
n memore pentru ca ea sa e poata ct. Char daca nu- dadea nc un raspuns, e smtea nevoa
de a se adresa. Unu dntre fseree deschse de e contnea o scuza pna de umnta. Ea o
sterse s o nocu cu un mesa| smpu: "Bnentees ca te ert". Nu ncapea nc o ndoaa ca foarte
curnd e va revedea fseru prn care-s ceruse ertare s va descoper ca ea receptonase apeu
s- raspunsese.
S n tot acest tmp nu- vorb. s aoca dn nou |umatate dn numaru prmeor nveur de
atente ceor ce puteau f vazute sau auzte, totus nu- dadu u Ender nc un semn pentru a-
avertza ca erau mpreuna. n cursu prmor o me de an de chn s regasre de sne se gndse
sa- pedepseasca, dar dornta aceasta se rspse pentru totdeauna. Nu se adresa pentru ca, n
tmp ce anaza ce se ntmpa cu e, nteese ca Ender nu ma avea nevoe sa gaseasca un spr|n
n tovarase vech s sgure. |ane s Vaentne se afasera nencetat nga e. Ee nu reuseau nc
macar mpreuna sa- ofere a|utor n toate stuate, dar ocrotsera n mute cazur, astfe ca e
nu se vazuse st sa faca un efort pentru a reaza ma mut. Acum, snguru preten vech ce-
ma ramasese era matca, ar ea nu avea cum sa- tna o tovarase adevarata; era mut prea
strana s pretentoasa pentru a- ofer u Ender atceva dect un sentment de vnovate.
Catre cne se va ndrepta? |ane sta de|a raspunsu. Cu doua saptamn n urma, nante de
a peca de pe Trondhem, Ender se ndragostse, n feu u, de Novnha. Iar ea devense o cu totu
ata persoana, mut ma ndaratnca s compcata dect fetta pe care voa e sa o ecuasca de
amaracunea trata n copare. Patrunsese de|a n fama e, raspunsese dsperateor nevo ae
copor pornt n cautarea nteeger cuva s, fara sa-s dea seama, acesta ofersera pre|u de
a-s satsface unee dntre dorntee u neostote. Novnha astepta - obstaco s tnta. "Ce bne
nteeg toate acestea", gnd |ane. "S vo f martora a desfasurarea evenmenteor."
n aceas tmp, se ocupa totus de rezovarea probeme pe care -o ncredntase Ender, des
nu avea ntenta de a- dezvau, pentru o vreme macar, vreuna dntre concuze a care
a|unsese. Oco cu usurnta strature de protect sub care Novnha s pasase fseree secrete.
Apo, |ane reconsttu cu atente exact aceeas smuare pe care o vazuse s Ppo. trebu destu
de mut tmp - cteva mnute - ca sa anazeze cu mnutoztate fseree u Ppo s, dn ceea ce
stuse s vazuse acesta, sa nchege un tot coerent. E facuse egatura grate ntute, ar |ane prn
comparate. Dar zbut, s atunc nteese de ce murse Ppo. De ndata ce prcepu cum s aegeau
purceus vctmee, reus sa descopere ce facuse Lbo pentru a-s provoca moartea.
Acum sta ma mute ucrur. nteesese ca purceus erau ramen s nu varese. Ma
descoper ca s Ender avea de nfruntat rscu de a mur n aceas fe ca Ppo s Lbo.
Fara sa se ma sfatuasca cu e, |ane ua hotarr prvnd modu n care avea sa actoneze de
acum ncoo. Va contnua sa- urmareasca pe Ender s va avea gr|a sa ntervna pentru a-
avertza n caz ca pndeste prme|da de a mur. Pna atunc nsa, avea mute de facut. Dupa
cum vedea ea stuata n ansambu, nu purceus vor consttu probema prncpaa cu care se va
confrunta Ender. |ane sta ca e va nteege aproape medat, asa cum se ntmpa s atunc cnd
ntnea ate fnte umane sau ramen. Capactatea u de a reaza o egatura empatca ntutva
era demna de toata ncrederea. Mare obstacoe erau epscopu Peregrno s erarha catoca,
precum s opozta or de nezdruncnat fata de Vorbtoru n numee Mortor. Pentru a reaza
ceva n favoarea purceusor, Ender va trebu sa se bucure de cooperarea autortator bsercest
dn Lustana, nu sa aba de nfruntat attudnea or ost S nmc nu putea conduce a o
cooperare ma buna dect descoperrea unu dusman comun.
Nu ncapea nc o ndoaa ca acesta avea sa fe gast curnd. Satet de observare de pe
orbta Lustane transmteau antur nesfrste de nformat prn rapoarte-ansbu, care erau
dr|ate catre tot xenoog s xenoboog dn cee O Suta de Lum. Prntre aceste date se
strecurasera s unee prvnd modfcar mperceptbe ae terenuror acoperte cu erbur stuate
a nord-vestu padur care se nvecna cu orasu Magre. Ierbure ndgene fusesera constant
nocute cu pante compet no. Se afau ntr-o zona n care fntee umane cacau rareor, s nc
purceus nu mersesera vreodata acoo, ce putn n cursu prmor trezec de an de cnd
fusesera pasat satet pe orbta.
n reatate, satet observasera ca purceus nu esea dn padure or dect perodc,
pentru a purta razboae sabatce cu ate trbur. De a ntemeerea coone umane, trbure dn
medata apropere a orasuu Magre nu ma purtasera nc un razbo. Prn urmare, ee nu aveau
nc un motv sa se aventureze catre preere. S totus, pasune dn padurea trbaa de nga
Magre se transformasera, s aceas ucru se putea spune s despre turmee de cabra: ee erau
dr|ate spre zona ce suferse modfcara s turmee care eseau de acoo apareau reduse numerc
s aveau o cuoare ma deschsa. Daca cneva studa fenomenu ct de ct, a|ungea cu sguranta
a o concuze de netagadut: toate exemparee de cabra erau tunse, ar unee dntre ee
macearte.
|ane nu putea astepta an de ze pna cnd vreun absovent sa observe schmbarea. De
aceea, ncepu sa rueze sngura anaze ae dateor pe zece de computere fooste de xenoboog
care studau Lustana. Va asa datee proectate n aer deasupra unu termna neutzat, astfe
nct sa fe gaste de vreun xenoboog atunc cnd va ven sa ucreze s totu sa para ca s cum
atcneva a facut proecta s a utat-o astfe. Tpar s cteva rapoarte care sa fe descoperte de
vreun om de stnta ntegent. Dar nmen nu-s dadu seama sau, daca se ntmpase asa ceva, se
parea ca nmen nu nteegea cu adevarat consecntee a care puteau conduce aceste nformat
brute. n cee dn urma, |ane asa pur s smpu o nsemnare mpreuna cu una dn magne e:
"Ia prvt! Se pare ca purceus au facut o pasune pentru agrcutura."
Xenoogu care a gast nsemnarea u |ane nu a reust sa afe cne o asase s, a scurt tmp
dupa aceea, nc nu s-a ma batut capu sa- gaseasca pe autor. |ane sta ca omu avea ceva dn
aeru unu hot care, prntr-o semnatura, s atrbue rezutatee trude atora, ae caror nume
a|ung sa fe sters unu dupa atu ntre data redactar s cea a pubcar: exact tpu de om de
stnta de care avea nevoe |ane. Comportarea u venea n ntmpnarea ntente e. Dar char s
asa stnd ucrure, omu nu doved o ambte esta dn comun. Se mutum sa-s preznte
raportu drept o ucrare obsnuta s, pe deasupra, sa- ofere une revste obscure. |ane s ua
bertatea de a mpnge ucrarea pna a un nat nve de prortate s dstrbu cop ctorva
persoane chee, care sa prceapa mpcate potce. S de fecare data raportu aparu nsott de o
observate nensemnata:
"Ia aruncat o prvre! Nu v se pare ca nveu de cvzate a purceusor evoueaza grozav
de repede?"
De asemenea, |ane rescrse paragrafu fna a ucrar astfe nct sa nu ma exste nc o
umbra de ndoaa prvnd semnfcata e:
"Datee conduc catre o sngura concuze ogca: n prezent, trbu de purceus dn prea|ma
coone umane cutva s recoteaza cereae cu un bogat contnut protec, dupa toate
probabtate o varetate de str. Pe de ata parte, purceus au turme de cabra pe care e tund s
e tae pentru hrana, ar probee fotografce sugereaza ca sacrfcarea se face prn utzarea unor
arme care anseaza un so de proecte. Aceste actvtat necunoscute anteror au nceput sa se
desfasoare n utm opt an s au fost nsotte de o rapda crestere demografca. Daca panta este
str de orgne pamnteasca s asgura o baza de protene ute, nsemna ca ea a fost modfcata
genetc pentru a corespunde necestator metaboce ae purceusor. n aceas tmp, ntruct a
fntee umane de pe Lustana nu se semnaeaza arme de acest tp, se poate presupune ca
purceus nu aveau cum sa deprnda foosrea or prn observare drecta. Concuza care se
mpune de a sne este ca schmbare constatate n prezent n cutura purceusor consttue
rezutatu nem|oct a ntervente deberate a fnteor umane."
Unu dntre ce care a prmt acest raport s a ctt s paragrafu amurtor a fost Gobawa
Ekumbo, presednta Comtetuu de Supraveghere Xenoboogca dn cadru Congresuu Stear.
n ma putn de o ora, ea nantase cte o cope a paragrafuu redactat de |ane - potcen
orcum n-ar f ntees datee - mpreuna cu propra e concuze taoasa:
"Recomandare: retragerea medata a Coone Lustana".
"Ute-asa", gnd |ane. "Asta ar trebu sa agte putn sprtee."
Captou 12
FISIERELE
ORDIN AL CONGRESULUI Nr. 0001 dn 1970: 4: 14
Patenta Coone Lustana se revoca. Toate fseree exstente n coone urmeaza a f
ctte. Indferent de statutu or de protecte; dupa ce datee vor f copate a trpu exempar
n sstemee de memorzare ae ceor O Suta de Lum, excepte facnd cee care prvesc n
mod drect functe vtae ae Coone Lustana, restu fsereor vor f bocate, ar accesu
va f mtat drastc.
Guvernatoru Lustane urmeaza sa prmeasca functa de Mnstru a Congresuu, cu
ttu de Inspector-Sef Ad|unct a Pote Congresuu, pentru a ndepn ntocma ordnee
emse de Comtetu de Supraveghere a Evacuar, consttut prn Ordnu Congresuu Nr.
0002 dn 14-4-1970.
Nava afata n prezent pe orbta deasupra Lustane, apartnnd numtuu Andrew
Wggn (ocupata: Vorb. /Mort; cetatene: pamnteana, nr. dent. 44-94. 10045 dn 001.
1998), se decara prn prezentu Ordn propretate a Congresuu, potrvt Leg Compensate
nr. 0019 dn 31-01-120. Aceasta nava urmeaza a f foosta pentru transportu
nentrzat a xenoogor Marcos Vadmr "Mro" Rbera von Hesse s Ouanda Ohenhatta
Fguera Mucumb pna pe umea cea ma apropata, Trondhem, unde vor f |udecat
potrvt Leg de Actune Penaa a Congresuu, cu perderea drepturor cve, sub acuzata
de tradare, ncacare a eg, denaturarea s fasfcarea adevaruu, mpostura s xenocd,
potrvt statuteor vaabe n vrtutea Coduu Stear s a Ordneor emse de Congres.
ORDIN AL CONGRESULUI Nr. 0002 dn 1-4-1970
Comtetu de Supraveghere a Exporar s Coonzar va num nu ma putn de 5 s,
respectv, nu ma mut de 15 membr pentru constturea Comtetuu de Supraveghere a
Evacuar Lustane.
Acest comtet este nsarcnat sa achztoneze s sa trmta medat un numar sufcent
de nave de coonzare pentru a se efectua evacuarea competa a popuate umane dn
Coona Lustana.
De asemenea. Comtetu va pregat spre aprobarea Congresuu panur prvnd
stergerea competa a orcaror dovez prvtoare a prezenta umana pe Lustana, ncusv
dstrugerea ntreg faune s fore ndgene care dovedeste modfcar comportamentae s
genetce rezutate n urma prezente fnteor umane.
Comtetu va evaua modu n care sunt respectate Ordnee Congresuu pe Lustana
s va face n mod perodc recomandar prvnd necestatea unor ntervent uteroare,
ncusv a forte pentru punerea n apcare a masuror uate, sau oportuntatea debocar
fsereor de pe Lustana sau ate masur reparator pentru a stmua cooperarea
coonstor de pe Lustana.
ORDIN AL CONGRESULUI Nr. 0003 dn 14-4-1970
Conform Captouu dn Codu Stear refertor a Pastrarea Secretuu, aceste doua
Ordne s orce Informate refertoare a ee capata caracter strct secret care va ramne n
vgoare pna cnd toate fseree ustane vor f fost ctte s bocate s toate navee
necesare vor f fost comandate s mentnute n posese de catre mputernct a
Congresuu.
Ohado nu sta ce sa ma creada. Oare Vorbtoru nu era barbat n toata frea? Nu caatorse
de a o paneta a ata? Cu toate acestea, nu avea nc cea ma vaga dee despre modu de operare
pe computer.
n aceas tmp, a fost cam evazv cnd Ohado s-a marturst mrarea.
- Ohado, spune-m ce program trebue sa ruez.
- Nu pot sa cred ca nu st. Eu fac comparat de date de cnd aveam noua an. Tot nvatam
dn copare cum sa procedam.
- Ohado, de cnd am termnat scoaa a trecut muta vreme. Nc macar nu era o escoa
baxa obsnuta.
- Dar toata umea fooseste programee acestea.
- Acum te-a convns ca nu toata umea. Eu unu, de exempu. Daca stam cum sa procedez,
nu te anga|am pe tne, nu crez? S fndca o sa te patesc n moneda strana, servce pe care m
e fac vor consttu o contrbute substantaa a dezvotarea coone ustane.
- Nu nteeg despre ce vorbest.
- Nc eu, Ohado. Dar pentru ca tot a adus vorba de asta, nu stu cum sa fac sa te patesc.
- Efectuez un smpu transfer de ban dn contu tau.
- S cum se procedeaza?
- Cred ca gumest.
Ender ofta, ngenunche n fata u Ohado, ua mne ntr-ae u s spuse:
- Ohado, te rog sa nu te ma mr atta s sa ma a|ut! Am mute ucrur de rezovat s nu
pot fara a|utoru cuva care ste sa utzeze computeru.
- Ar nsemna sa-t au ban degeaba. Eu sunt doar un pust. Am dosprezece an. Oum t-ar
f de ma mut foos. E are cncsprezece an s ste ucrure de-a fr a par. Char s matematca.
- Dar Oum ma crede un necredncos s se roaga n fecare z sa mor.
- Ba nu, asta a fost nante de a te cunoaste, dar a face bne sa nu- da de ntees ca a afat
de asta de a mne.
- Cum transfer ban?
Ohado se ntoarse catre termna s apea banca.
- Care- numee tau adevarat? ntreba e.
- Andrew Wggn. Vorbtoru - dcta pe tere. Numee parea a f n esentaa - poate ca
stranu era unu dntre ace oamen ferct care nvatasera Esentaa acasa, n oc sa-s bata
capu cu ea a scoaa.
- n regua, care t-e paroa?
- Paroa?
Ohado s asa capu sa cada pe termna, acopernd pentru moment o parte dn afsa|.
- Te rog sa nu-m spu ca nu st ce paroa a.
- Ascuta, Ohado, am avut un program, unu foarte evouat, care ma a|uta sa ma descurc.
Nu era nevoe dect sa- spun: "Cumpara asta" s e se ocupa de probemee mee fnancare.
- N-a voe sa fac asa ceva. E ega sa ncarc sstemee pubce cu un asemenea program
auxar. Chesta dn urechea ta a asta fooseste?
- Da, s pentru mne nu era ega.
- Vorbtorue, eu n-am och, dar nu dn vna mea. Daca, nu st nmc, atunc e vna ta. Aba
dupa ce spusese aceste vorbe s dadu seama ca- vorbea u Wggn de parca ar f fost un pust.
- m nchpu ca potetea se nvata de a tresprezece an n sus, spuse Ender.
Ohado arunca o prvre. Zmbea. Tata ar f urat a e s probab ca dupa aceea s-ar f dus
s-o bata pe mama pentru ca nu-s nvata cop sa se poarte. nsa Ohado orcum n-ar f ndraznt
sa- spuna tate asa ceva.
- Iarta-ma, raspunse e, dar nu pot patrunde n contu tau fara paroa. Nu se poate sa nu
st care e.
- ncearca sa-m foosest numee.
Ohado ncerca. Fara foos.
- ncearca sa scr "|ane".
- Nmc.
Savrstoru se strmba.
- ncearca "Savrstoru".
- Savrstoru? Xenocdu?
- Ha, ncearca.
Reus, dar Ohado nu prcepea.
- Cum se face ca a o astfe de paroa? E ca s cum ar f un cuvnt urt, numa ca sstemu
nu accepta astfe de paroe.
- Am un cudat smt a umoruu, raspunse Ender. S programu meu auxar, sau cum
zc tu, are unu s ma cudat.
Ohado rse.
- Asta- buna. Un program cu smtu umoruu. Fondu curent de chdtat aparu pe ecran.
Ohado nu vazuse n vata u un numar att de mare. Da, se pare ca totus, computeru ste sa
gumeasca.
- Att de mut ban am?
- Trebue sa fe o greseaa.
- Pa, am caatort mut cu vteza umn. E car ca unee dntre nvestte mee au dat
roade n tmp ce eram pe drum.
Cfree erau reae. Vorbtoru n numee Mortor era ma bogat dect s nchpuse vreodata
Ohado ca ar putea f cneva.
- Sa-t spun ceva, zse Ohado. n oc sa-m patest un saaru, ma bne m da un
procenta| dn dobnda pe peroada ct ucrez pentru tne. Sa zcem o mme de procent. S atunc,
n cteva saptamn o sa-m pot permte sa cumpar Lustana s sa transport sou e pe ata
paneta.
- N-o sa cstg char att de mut
- Vorbtorue, sngura modatate prn care pot aduna asa de mut ban dn nvestt e sa a
o me de an.
- Hm, facu Vorbtoru.
S dupa expresa u, Ohado s dadu seama ca spusese ceva caraghos.
- Char a o me de an?
- Tmpu, spuse Savrstoru, tmpu e ceva att de trecator s pst de substanta. Dupa
cum spunea Shakespeare: "Am rspt tmpu s-acum tmpu ma spraveste."
- Ce nsemna "spraveste"?
- Ma perde.
- De ce-m ctez dntr-un tp care nc macar nu ste sa vorbeasca Esentaa?
- Transfera n contu tau suma pe care o consder drept un saaru bun pentru o
saptamna, s-apo apuca-te sa fac comparat ae fsereor pe care au ucrat Ppo s Lbo cu
cteva saptamn nante de a mur.
- S-ar putea sa aba protect.
- Fooseste paroa mea. Trebue sa ne permta accesu.
Ohado ncepu sa caute. Vorbtoru urmar tot tmpu. Dn cnd n cnd, ntreba pe
Ohado ce facea. Dupa ntrebar, Ohado s dadu seama ca Andrew Wggn sta despre computere
ma mut dect sta e nsus. Nu cunostea prea bne comenze necesare; era mpede ca,
mutumndu-se sa prveasca, Vorbtoru gndea ntens. La sfrstu ze, cnd cautare nu
dadusera nc un rezutat spectacuos, u Ohado trebu doar o cpa ca sa prceapa de ce arata
Wggn att de ncntat de ceea ce obtnuse. "Nu voa rezutate", gnd Ohado. "Voa doar sa vez
cum fac eu cercetarea. Stu sgur cu ce o sa te ocup a noapte, Andrew Wggn, Vorbtor n
numee Mortor. Ve scotoc tu nsut prn ate fsere. Char daca n-am och, pot vedea ma bne
dect t nchpu. Mare greseaa fac pastrnd totu att de ascuns, Vorbtorue. Nu st ca sunt
de partea ta? N-o sa spun nmanu cum paroa ta permte accesu n fseree personae. Char
daca a vrea sa vez fseree prmaruu sau ae epscopuu, nu- nevoe sa pastrez secretu fata
de mne. Est ac numa de tre ze, dar te cunosc ndea|uns ca sa-m pac s tn att de mut a
tne nct as face orce ca sa te a|ut atta vreme ct nu vo prcnu vreun rau fame mee.
Novnha descoper aproape medat ncercare u Ender de a patrunde n fseree e, n
dmneata urmatoare. Recunoscuse deschs s cu oarecare aroganta ca ncercase, dar ceea ce o
ngr|ora era ca nu sta ct de departe mersese. n unee fsere reusse sa obtna accesu, dar cee
ma mportante, cu nregstrarea smuaror pe care e vazuse Ppo, ramasesera nchse. Ce ma
rau o deran|a faptu ca nu facuse nc un efort sa ramna nedetectat. Numee u era tpart n
fecare drector de acces, char s n cee pe care pna s un scoar e-ar f putut schmba sau
sterge.
"E bne, nu vo admte ca acest amestec sa ma tubure de a trebure pe care e am", hotar
ea. "A dat buzna n casa mea, m-a nfuentat cop, m sponeaza fseree s procedeaza de parca
ar avea dreptu sa..."
S contnua astfe pna cnd s dadu seama ca nu ucrase deoc, n schmb se gndse a tot
sou de cuvnte usturatoare pe care sa e arunce n fata cnd va vedea dn nou.
"Nu te ma gnd atta a e. Concentreaza-te asupra ator ucrur. ... s rsu dn seara
trecuta a u Mro s a Ee. De nenchput!" Bnentees ca az dmneata Mro a redevent
morocanos cum sta, ar Ea, a care buna dspozte ma persstase putn, a nceput curnd sa
aba un aer ngr|orat, preocupat, potrvnc s rascb ca ntotdeauna. S char daca, asa cum -a
spus Ea, mcutu Grego pnsese s- mbratsase pe acest om, de cum s-a scuat a pus mna pe
foarfeca s -a taat cearceafu de pe pat n fs ung s precse, ar a scoaa -a ovt pe fratee
Adorna drept n vntre, facnd astfe ca ora sa se ntrerupa brusc s sa se a|unga a o consutate
cu Dona Crst. Cam asta- tot cea reust Vorbtoru cu mne u vndecatoare. "Poate - s
magneaza ca are dreptu sa ntre n casa mea s sa repare tot ce-am facut eu rau, dar o sa afe
ca unee ran nu se vndeca att de esne. Da, nsa Dona Crst -a spus ca ntr-adevar Ouara a
vorbt n ora Sore Bebe, s nca n fata tuturor copor, dar de ce? Pentru a e spune ca-
cunoscuse pe nfamu, ngroztoru Faante peos Mortos, cum se numea de fapt Andrew, ca era
rau asa cum spusese s epscopu Peregrno, ba poate s ma rau, fndca -a chnut pe Grego
pna cnd a pns s, ntr-un trzu, sora Bebe se vazuse sta sa- ceara Ouare sa taca. Asta
era ceva, daca o scosese pe Ouara dn profunda e stare de mutene."
Iar Ohado, att de constent de sne, att de rupt de toate, era acum agtat, numa despre
Andrew a vorbt seara trecuta a masa. Stt ca nc macar nu avea habar cum sa transfere ban?
S nc nu v-ar ven sa credet ce paroa mposba are - stam ca reteee de computere nu admt
astfe de cuvnte - nu, nu pot sa va spun, e secret - practc eu -am nvatat cum sa caute dar
cred ca se prcepe a computere, nu- un dobtoc, nc vorba, m-a spus ca fooseste un program
auxar s de aceea are nestemata aa n ureche, m-a zs ca pot sa-m stabesc pata a ct vreau
eu, nu ca ar f mute de cumparat pe ac, dar as putea economs pentru cnd o sa fu pe
pcoaree mee - cred ca- foarte batrn. Sunt sgur ca tne mnte ucrur, care s-au petrecut de
mut. Am mpresa ca mba u materna e Esentaa, nu sunt mut oamen n cee O Suta de
Lum care sa f nvatat Esentaa de mc, credet ca s-a nascut pe Pamnt?
Pna a urma Oum a racnt a e sa-s tna gura s sa nu ma vorbeasca despre acea uneata
a davouu, atfe are sa- ceara epscopuu sa organzeze o sednta de exorcsm, fndca se vedea
de a o posta ca Ohado era. posedat; s cnd Ohado s-a mutumt doar sa rn|easca s sa faca un
semn dn och, Oum a est va-vrte| dn bucatare, dn casa, s nu s-a ntors dect dupa caderea
ntunercuu. Ma bne ar f daca Vorbtoru ar ocu n casa noastra", se gnd Novnha, "ma aes
ca-m nfuenteaza fama char s cnd nu se afa ac s tot s vra nasu prn fseree mee, dar
asta n-am s-o admt.
Numa ca, asa cum se ntmpa de obce, eu sunt cea vnovata, eu -am chemat ac, eu -am
smus dn ocu pe care e numea camn - zce ca are o sora acoo, parca pe Trondhem - e
greseaa mea ca se afa ac, n orasu asta nenoroct de a perfera ceor O Suta de Lum,
ncon|urat de un gard care nsa nu- mpedca pe purceus sa m- ucda pe ce drag..."
S se gnd aras a Mro, care semana att de mut cu adevaratu u tata nct nu putea
nteege cum de n-o acuza nmen de aduter, se gnd a e cum zacea pe panta deauu, a fe ca
s Ppo, s magna modu n care purceus deschsesera peptu cu cuttee or prmtve dn
os. "Se va repeta. Orct m-as stradu, o vor face dn nou. S char daca. nu se va ntmpa asa,
curnd va sos zua n care va mpn vrsta sa se nsoare cu Ouanda, ar atunc va trebu sa-
spun cne e n reatate s de ce nu se vor putea casator, s e va st ca-m mert toate chnure a
care m-a supus Co s ca e m-a ovt cu pama u Dumnezeu spre a ma pedeps pentru toate
pacatee mee.
Pna s eu.. Vorbtoru acesta m-a st sa ma gndesc a ucrur pe care am reust sa e
ascund de mne nsam vreme de saptamn s uneor char un ntreg. De cnd nu m-am ma
petrecut o dmneata gndndu-ma a cop me? De cnd nu ma sper pentru e? Ct a trecut de
cnd gndu m-a ramas doar a Ppo s a Lbo? De cnd n-am ma bagat de seama ca s eu cred
cu adevarat n Dumnezeu, sau ce putn n Dumnezeu razbunator s pedepstor a Vechuu
Testament, care, cu un zmbet, a sters de pe fata pamntuu orase ntreg fndca oamen nu
se nchnau? Nu stu daca m-ar putea a|uta Crstos."
Asa s petrecu Novnha ntreaga z, fara sa ucreze deoc, n tmp ce gndure refuzau totus
s-o duca a vreo concuze.
n cursu dupa-amez, Oum aparu n pragu us:
- Iarta-ma ca te deran|ez, mama.
- Nu ma deran|ez, spuse ea. S-asa nu-s buna de nmc astaz.
- Stu, nu-t pasa ca Ohado s petrece tot tmpu cu tcaosu acea bestemat, dar m-am
gndt ca ar f bne sa af ca, dupa scoaa, Ouara s-a dus gont acoo. Acasa a e.
- Da?
- Oare nu-t pasa deoc, mama? Ce s-a ntmpat? A de gnd sa schmb asternuture s sa
as sa- a ocu cu totu?
nvennata de o fure rece, Novnha sar n pcoare s se repez a baat. E se facu mc de
rusne.
- Iarta-ma, mama. Eram att de suparat..
- n tot an ct am fost casatorta cu tata tau nu -am perms ncodata sa rdce mna a
cop me. Dar daca ar tra, -as cere char eu sa-t traga o chefaneaa.
- I-a cere-o, spuse Oum cu un are sfdator, dar -as ucde nante de a pune mna pe mne.
Poate ca te-t pace sa f pamuta, dar me n-o sa-m faca nmen asa ceva!
Novnha nu era hotarta s-o faca; dar mna e tsn s- ov peste fata nante de a-s da
seama ce se petrecea.
Era mposb sa- doara prea tare de a o sngura pama. E nsa zbucn medat n acrm,
se asa moae s se aseza pe podea, cu spatee a Novnha.
- Iarta-ma, arta-ma, ngna prntre suspne.
Novnha ngenunche n fata baatuu s- mnge stngac pe umer. s dadu seama ca nc
macar nu- ma mbratsase de cnd era de vrsta u Grego. "Cnd am hotart sa devn att de
nesmttoare? S cnd -am atns ar, de ce a trebut sa fe o pama n oc de un sarut?"
- S pe mne ma ngr|oreaza ceea ce se ntmpa, spuse Novnha.
- A reust sa dstruga totu. Aba a vent s nmc nu ma e cum a fost.
- Estevo, s asa ucrure nu mergeau prea grozav ca sa nu spu ca schmbarea nu e
bneventa.
- Dar nu asa cum vrea e. Confesunea s pententa: astea sunt schmbare de care avem
nevoe.
Nu era prma oara cnd Novnha nvda pe Oum pentru ncrederea u n puterea preotor
de a- absov de pacate. "Pentru ca n-a pacatut nccnd, fue, pentru ca nu st nmc despre
mposbtatea pentente."
- Cred ca va trebu sa vorbesc cu Wggn, spuse Novnha.
- S s-o aduc acasa pe Ouara?
- Nu stu. Nu pot sa neg faptu ca a facut-o sa vorbeasca dn nou. Totus nu pentru ca-
ndrageste. N-a zs o vorba buna despre e.
- Atunc de ce s-a dus a e?
- Probab c-a vrut sa- spuna vreo rautate. Trebue sa recunost: fata de mutena e
dnante, e un pas mare.
- S davou s ascunde adevaratee ntent sub masca fapteor bune pentru ca apo...
- Oum, nu-m tne acum ect de demonooge. Du-ma a casa Vorbtoruu s rezov eu s
sngur
Mersera pe poteca de pe nga cotu ruu. Serp de apa napreau, de aceea fse de pee
n curs de descompunere faceau ca sou sa fe aunecos. "De asta ma vo ocupa n urmatoru
proect", gnd Novnha. "Trebue sa descopar cum se dezvota monstr asta scrbos s probab
ca asa o sa afu s a ce ne-ar putea foos. Sau macar sa- mpedc sa ma mbaoseze s sa ma
mputa mau sase saptamn pe an." Sngura mngere era ca pee de sarpe pareau sa
fertzeze sou; erbure mo de nga ru cresteau ma dese acoo unde napreau serp. Era
sngura forma nofensva s pacuta de vata ndgena de pe Lustana; ct tnea vara, oamen
veneau pe mau ruu ca sa stea ntns pe petcu acea ngust de pa|ste naturaa care serpua
prntre trest s n arba aspra a preere. n cuda aspectuu e respngator, mzga produsa de
putrezrea peor de sarpe promtea ucrur bune n vtor. Oum parea sa se gndeasca a aceas
subect:
- Mama, n-am putea panta cumva nste erbur de ru n |uru case?
- E unu dntre prmee expermente pe care e-au ncercat bunc ta cu an n urma, dar nau
reust sa descopere cum s-o faca. Iarba de ru se poenzeaza dar nu produce semnte; cnd sau
stradut sa o rasadeasca, a trat doar scurt tmp, apo s-a oft s n anu urmator n-a ma
crescut. Presupun ca- preste numa n aproperea ape.
Putn ntartat, Oum se strmba s grab pasu. Novnha ofta. Oum parea mereu sa a drept
un afront persona faptu ca n acest unvers ucrure nu mergeau ntotdeauna asa cum ar f vrut
e.
Curnd dupa aceea a|unsesera a casa Vorbtoruu. Cop se |ucau bnentees n praa 0
strgau unu a ceaat pentru a se auz n harmaaa de acoo.
- Ute-o, spuse Oum. Cred ca ar trebu sa- e pe Ohado s pe Ouara de ac.
- t mutumesc ca m-a aratat casa.
- Nu gumesc. Asta e o confruntare seroasa ntre bne s rau.
- Toate sunt asa, cama Novnha. Separarea bneu de rau te seeste de puter. Nu, Oum,
stu bne ca est n stare sa-m expc n amanuntme, dar...
- Mama, nu ma trata cu atta ngadunta.
- Oum, dar m se pare norma, daca te gndest ca s tu ma tratez a fe ntotdeauna.
Trasature fete u se nasprra de fure retnuta.
Ea ntnse mna s- atnse bnd, temator; baatu s ncorda umaru sub atngerea e, de
parca mna -ar f fost un paan|en vennos.
- Oum, sa nu ncerc ncodata sa-m t ect despre bne s rau. Am trecut prn asta de
attea or, ar tu nu st nc pe departe ce nsemna...
E ndeparta mna s porn grabt. "Doamne, ct de mut duc doru zeor s saptamnor
cnd nu schmbam macar o vorba unu cu atu."
Novnha batu puternc dn pame. Usa se deschse pe data. Era Ouara.
- O, Meznha, excama ea, tambm veo |ogar? A vent sa te |oc s tu?
Ohado s Vorbtoru proectasera pe termna un |oc cu upte ntre nave ntersteare.
Vorbtoruu se daduse un termna cu un cmp hoografc mut ma mare s ma pn de deta
dect ma|ortatea ceorate, s amndo manevrau n aceas tmp escadroane formate dn peste
zece-douasprezece nave. |ocu era foarte compex s nc unu dntre e nu rdca och s-o saute.
- Ohado m-a zs sa-m tn gura, atfe m smuge mba s ma pune s-o mannc pe pne,
turu Ouara. Asa ca ar f bne sa nu scot o vorba pna nu se termna |ocu.
- Sta |os, te rog, murmura Vorbtoru.
Ouara se asa pe podea aatur de ea.
- V-am auzt pe tne s pe Oum afara, spuse ea. Strgat amndo, asa ca am auzt.
Novnha smt ca roseste. O rta ca Vorbtoru o auzse certndu-se cu fu e. Nu era treaba
u. Nmc dn ce se petrecea n fama e nu- prvea. S n nc un caz nu era de acord ca e sa se
|oace de-a razbou. Era orcum prea arhac s demodat. n spatu nu ma avusesera oc bata de
sute de an, n afara upteor ntmpatoare cu contrabandst. Magre era un oc att de pasnc
nct nmen nu poseda vreo arma ma percuoasa dect bastonu potstuu. Ohado n-o sa
vada o batae ct o tra. Cu toate acestea, era captvat de un |oc razbonc; probab ca exsta
vreun graunte nnascut care crestea n mascu spece, o dornta de a-s sfrteca rva sau de a
face una cu pamntu. Or poate ca voenta pe care o vazuse acasa ndemna s-o regaseasca n
aceasta |oaca. "E vna mea. Iaras e vna mea."
Deodata Ohado strga deznada|dut, cac fota u dsparu ntr-un nor de expoz.
- N-am vazut-o! Nu pot sa cred ca a reust! Nc macar n-am zart-o vennd!
- Asta e s nu ma ura att, spuse Vorbtoru. Rea |ocu s vez cum am procedat, ca sa pot
reactona data vtoare.
- m nchpuam ca vo, marturstor, trebue sa ft ca nste preot. Cum de a devent un
tactcan att de bun?
Vorbtoru zmb cu subntees catre Novnha s raspunse:
- Uneor, ceea ce fac eu pentru a- convnge pe oamen sa-m spuna adevaru aduce cu o
mca batae.
Ohado se rezema cu spatee de perete s nchse och pentru a vzona dn nou o parte dn
|oc.
- M-a sponat, spuse Novnha. S nc macar n-a facut-o foarte ab. E cumva o "tactca" a
Vorbtoror n numee Mortor?
Ender zmb:
- Dar a reust sa te aduca ncoace, nu?
- Ce cauta prn fseree mee?
- Am vent sa martursesc moartea u Ppo.
- Nu eu -am ucs. Fseree mee nu te prvesc.
- Tu m-a chemat.
- M-am razgndt. m pare rau. Dar asta nu-t da totus dreptu sa...
ngenunche n fata e ca sa- poata auz s rost cu o voce neasteptat de bnda:
- Ppo a afat ceva de a tne; orce ar f fost, pentru asta -au ucs purceus. De aceea a
bocat s a ascuns fseree astfe nct sa nu dea nmen peste ee. A refuzat char sa te mart cu
Lbo, tocma pentru ca nc e sa nu aba acces a ceea ce a vazut Ppo. A chnut s fasfcat att
propra-t vata ct s pe a ceor pe care -a ubt, numa ca sa- mpedc pe Lbo s Mro sa afe
secretu care e putea aduce moartea.
Novnha se smt cuprnsa brusc de un for rece, ar mne s pcoaree ncepura sa-
tremure. Se afa ac de tre ze s, n afara de ceea ce banuse Lbo, sta de|a ma mute dect
orcare atu.
- Toate astea-s numa mncun, spuse ea.
- Ascuta-ma, Dona Ivanova, panu a dat gres. Lbo a murt, nu? Orcare ar f fost adevaru,
ascunderea u nu -a savat vata. S n-o va apara nc pe-a u Mro. Nestnta s amagrea nu pot
sava pe nmen. Sngura savare e n cunoastere.
- Ncodata, sopt ea.
- nteeg ca a tanut secretu fata de Lbo s Mro, dar eu ce repreznt pentru tne? Nmc,
prn urmare ce mportanta ar avea daca eu -as afa s as mur dn prcna asta?
- N-are absout nc o mportanta daca traest sau nu, spuse Novnha, dar n-o sa obt acces
a fseree aceea.
- Se pare ca nu nteeg: nu a dreptu sa pu ochear de ca pe och atora. Fu tau s sora
u se ntnesc n fecare z cu purceus s, datorta te, e nu stu ca urmatoru gest sau cuvnt
ar putea nsemna condamnarea or a moarte. Mne vo nsot, fndca nu pot marturs
moartea u Ppo fara sa dscut cu purceus...
- Nu ma vreau sa martursest moartea u Ppo.
- Nu ma ntereseaza ce vre. N-o fac pentru tne, dar te mpor sa-m destanu ce sta Ppo.
- N-o sa af ncodata ce sta Ppo, pentru ca e a fost o persoana buna, nteegatoare s
ubtoare, care...
- Care a tnut nga e o fetta nsngurata s nspamntata s -a anat rane sufetest. S
n tmp ce spuse aceste vorbe, s asa mna pe umaru Ouare.
Novnhe era peste puter sa rabde gestu.
- Sa nu ndraznest sa te compar cu e! Ouara nu e orfana, m-auz? Are o mama, pe mne, s
n-are nevoe de tne, asa cum nc unu, nc macar unu dntre no n-are nevoe de tne! Apo,
nexpcab, porn sa pnga. S nu voa sa pnga n fata u. Nc nu voa sa se afe ac. Omu
acesta ravasse totu. Porn mpetct spre usa, trntnd-o n urma e. Avea dreptate Oum: era
nsus davou. Sta prea mute, cerea prea mut, dadea prea mut s aveau cu tot prea mut
nevoe de e. Cum de reusse sa capete o asemenea putere asupra or ntr-un rastmp att de
scurt?
Apo o sageta un gnd care o facu pe data sa-s staveasca acrme s sa se ngrozeasca.
Spusese ca Mro s sora u mergeau a purceus n fecare z. Sta dec. Cunostea toate secretee.
Toate, n afara secretuu pe care nc ea nsas nu- cunostea - ce pe care Ppo
descoperse n smuarea e. Daca a|ungea s a e, va poseda tot ce ascunsese atta amar de an.
Cnd ceruse un Vorbtor n numee Mortor, vose ca acesta sa descopere adevaru despre Ppo;
acum nsa e vense s afase adevaru despre ea.
Usa se nchse cu zgomot. Savrstoru se rezema usor de taburetu pe care statuse Novnha
s-s asa capu pe brate.
auz pe Ohado rdcndu-se s traversnd cam ncaperea catre e.
- A ncercat sa patrunz n fseree mame, spuse e cu gas potot.
- Asa e, recunoscu Savrstoru.
- M-a convns sa te nvat cum sa caut fseree ca s-o pot spona pe mama mea. A facut
dn mne un tradator.
Nu exsta raspuns care sa- mutumeasca pe Ohado ntr-un asemenea moment. Savrstoru
nc macar nu ncerc Astepta tacut pna ce Ohado es dn casa.
Tuburarea pe care o ncerca acum nu ramasese totus neseszata de matca. O smt cum se
framnta n mnte, atrasa de sufernta u. "Nu", spuse e n gnd, "nu pot face nmc, nu-
nmc de expcat. Probeme umane, atta tot, chestun cudate s strane care depasesc
capactatea ta de nteegere."
Ah. S percepu atngerea e pe dnauntru, trecnd adoma une ader prn frunzsu
copacor; smt tara s vgoarea emnuu tsnnd spre umna, mbratsarea aprga dntre
radacn s pamnt, zburdanca tandra a razeor de soare pe frunzee nforate. Vez tu,
Savrstorue, am nvatat de a e pacea pe care s-a gast-o. Senzata se stnse pe masura ce
matca se retrase dn mntea u. Forta copacuu ramase n fnta u, camu s mutena uara
ocu tacer chnute a Savrstoruu. Totu tnuse doar o cpa. Zgomotu produs de nchderea
us nca nu se stnsese cu totu. Ouara, care se afa aatur de e, se rdca ute n pcoare s
porn topand spre pat. Se arunca pe satea s sar n sus de cteva or.
- N-a rezstat dect o z sau doua, spuse ea vesea. Acum toata umea te uraste.
Ender zmb cam strmb s se ntoarse cu fata spre ea.
- S tu?
- A, sgur, raspunse ea. Eu te-am urt prma, poate doar Oum sa m-o f uat-o nante.
Cobor de pe pat s mersese a termna. Apasnd cte o tasta, ntra n program. n aeru de
deasupra termnauu aparu un grup de probeme de adunare pe doua cooane.
- Vre sa ma vez cum ucrez a artmetca?
Ender se rdca s se aseza nga ea a termna.
- Sgur ca vreau, spuse e. Par totus cam gree.
- Nu pentru mne, spuse ea audaroasa. Le rezov ma repede ca orcne.
Captou 13
ELA
MIRO: Purceus sustn ca sunt mascu, dar trebue sa- credem pe cuvnt.
OUANDA: De ce-ar mnt?
MIRO: Stu ca est tnara s nava, dar e pseste ceva dn dotare.
OUANDA: Am absovt cursu de antropooge fzca. Cne sustne ca o fac a fe ca
no?
MIRO: E mpede ca n-o fac. S fndca ven vorba, NOI n-o facem de fe. Cred ca am
descopert asezarea organeor gentae. Umfature aceea de pe pntec, unde paru e ma
fn s ma deschs a cuoare.
OUANDA: Rudmente de mameoane. Char s tu a asa ceva.
MIRO: I-am zart er pe Mncatoru-de-Frunze s pe Cest a vreo zece metr dstanta,
asa ca -am vazut BINE, dar Cest mnga pe pntec pe Mncatoru-de-Frunze s m s-a
parut ca umfature aceea se ntarsera.
OUANDA: T s-a parut.
MIRO: Un ucru e sgur. Pntecu Mncatoruu-de-Frunze era ud s refecta razee
soareu, ar u pacea treaba asta.
OUANDA: O f pervers.
MIRO: De ce nu? Sunt cu tot burac, nu? Sunt adut, dar asa-zsee or sot nu -au
ntat pe nc unu n bucure paterntat.
OUANDA: Am mpresa ca un zenador bntut de dornte sexuae s proecteaza
propre sae frustrar asupra subector pe care studaza.
Marcos Vadmr "Mro" Rbera von Hesse s
Ouanda Ouenhatta Fguera Mucumb,
Note de ucru: 30-04, 1, 1970
Lumnsu era necntt. Mro s dadu seama ntr-o cpa ca se ntmpase ceva. Purceus nu
faceau nmc. Stateau c s coo, |os sau n pcoare. Nemscat; aba daca resprau. Tot prveau
fx n pamnt.
n afara de Uman, care aparu dn padurea afata n spatee or. Merse ncet, rgd, s- oco
pna a|unse n fata or. Mro smt cotu Ouande n coaste, dar nu prv spre ea. Sta ca se
gndeste a aceas ucru. Acesta sa fe momentu cnd ne vor ucde, ca pe Lbo s Ppo?
Uman ramase necntt s- prv vreme de cteva cpe. Asteptarea apasa cumpt. Nu
spusera nmc, nc macar nu-s ngadura sa renunte a expresa detasata, mpenetraba, pe care
o exersasera atta an. Arta non-comuncar fusese prma pe care trebusera s-o nvete nante
ca Lbo sa e permta sa- nsoteasca. Daca fetee or nu evdentau nc un gnd s nc nu ma
transprau vzb sub povara emotor, nc un purceus nu e putea ghc ntente. Ca s cum
aceasta ar f su|t a ceva. Uman devense de|a prea prceput sa rastamaceasca tacere n
raspunsur, sa ntregeasca adevarur dn afrmat neutre. Dar fara ndoaa ca pna s aceasta
necntre trada spama or s nu exsta putnta de scapare dn cercu care se formase n |ur.
Fecare amanunt trada ceva.
- Ne-a mntt, spuse Uman.
"Nu raspunde" spuse Mro n gnd s Ouanda ramase muta de parca -ar f auzt. Cu
sguranta ca s ea voa sa- transmta pe caea gnduror aceas mesa|.
- Radacna spune ca Vorbtoru n numee Mortor vrea sa vna a no.
Acesta era obceu or ce ma nnebuntor. Or de cte or aveau de spus ceva est dn
comun, atrbuau deea vreunu purceus mort care nu avea cum sa afrme asa ceva.
Nendoenc, a m|oc era un rtua regos: merg a copacu or totemc, pune o ntrebare s
asaza-te acoo ca sa- contemp frunzee sau coa|a sau atceva, pna prmest raspunsu pe care
dorest.
- Nc no n-am spus atfe, raspunse Mro.
Ouanda respra ceva ma precptat.
- At spus ca nu va ven.
- Exact, recunoscu Mro. Nu va ven. Trebue sa respecte egea ca tot ceat. Daca ar
ncerca sa treaca de poarta fara aprobare...
- Asta- o mncuna.
Mro redeven tacut.
- Asa e egea, spuse Ouanda ncet.
- Legea a ma fost cacata s nante, spuse Uman. Puteat sa- aducet ac, dar n-at vrut.
Totu depnde de venrea u. Radacna spune ca matca nu ne poate ofer darure e dect daca
Vorbtoru vne a no.
Mro s nabus starea de exasperare. Matca! Nu e spusese purceusor de zec de or ca tot
Gndac fusesera ucs? Iar acum matca moarta e vorbea a fe ca Radacna ce mort. Ce usor ar
f sa se nteeaga cu purceus daca e ar nceta sa ma prmeasca ordne de a mort!
- Asa zce egea, nssta Ouanda. Daca am ncerca sa- nvtam a vo, s-ar putea sa faca un
raport s no do am f trms de ac s nu v-am ma vzta.
- Nu va raporta mpotrva voastra. Vrea sa vna.
- De unde st?
- Asa spune Radacna.
Erau momente ca acesta, n care u Mro venea sa doboare copacu-totem aparut pe ocu
unde fusese ucs Radacna. Poate ca atunc purceus n-ar ma sustne ca Radacna a spus una
sau ata, dar s-ar putea ca e sa dea numee de Radacna unu at copac s s-ar smt |gnt. "Nc
macar fata de tne nsut sa nu recunost ca pu a ndoaa rega or." era o regua eementara;
pna s xenoboog sau antropoog de pe ate um stau atta ucru.
- ntreaba-, spuse Uman.
- Pe Radacna?
- E nu vrea sa vorbeasca cu tne, rost Uman. Oare era dspret n gasu u? ntreba-1 daca
vrea sa vna sau nu.
Mro astepta ca raspunsu sa fe dat de Ouanda. Ea sta de|a care va f raspunsu u. Nu dn
prcna asta se corovasera de nenumarate or n utmee doua ze? "E un om bun", sustnea
Mro. "Ba- un saratan", contrazcea Ouanda. "S-a purtat frumos cu ce mc", nu se asa Mro.
"Tot astfe sunt s ce care matrateaza cop", contra Ouanda. "Eu cred n e", revenea Mro.
"Atunc t-a perdut mnte", acuza Ouanda. "Putem sa avem ncredere n e", nu ceda Mro.
"Ba are sa ne tradeze", amennta Ouanda. S asa se sfrsea dsputa de fecare data.
Dar argumentee aduse de purceus schmbau datee probeme. E exerctau presun n
favoarea u Mro. De obce, atunc cnd purceus e cereau mposbu, e o a|uta pe Ouanda sa
scape de nsstentee or. Dar stuata de acum nu era mposba, ar e nu voa sa e respnga
cererea, asa ca nu spuse nc o vorb "Forteaz-o, Uman, fndca a dreptate. De data asta Ouanda
trebue sa cedeze."
Smtndu-se abandonata, stnd ca Mro n-o va a|uta, Ouanda facu un pas napo.
- Poate ca reusm macar sa- aducem pna a margnea padur.
- Aducet- ac, spuse Uman.
- Nu putem, raspunse ea. Prveste n |ur. Purtat vesmnte tesute. Va ocupat de oart.
Mncat pne.
Uman zmb.
- Da, recunoscu e. Toate astea. Aducet-1 ac.
- Nu, se mpotrv Ouanda.
Mro se nfora, reusnd nsa cu un mare efort sa-s nfrneze dornta de a- pune mna pe
brat. Se ntmpase ace ucru pe care nu- facuse ncodata: sa refuze net o rugamnte. De obce
raspundeau: "Nu putem, cac..." sau "As vrea sa pot..." Orce n afara de acest unc cuvnt de
respngere: "Eu nu vreau." "Eu, cu de a mne putere, refuz."
Zmbetu de pe fata u Uman dsparu.
- Ppo ne-a spus ca nu femee hotarasc. A zs ca femee s barbat vostr hotarasc
mpreuna, asa ca nu pot spune nu dect daca spune s e aceas ucru. Prv catre Mro. Spu s
tu nu?
Mro ramase tacut. Smt cotu Ouande atngndu-.
- Vad ca nu zc nmc, constata Uman. Spune da sau nu.
S totus Mro nu raspunse.
Ctva dntre purceus dn |uru or se rdcara. Mro nu reus sa-s dea seama ce faceau,
dar mscarea n sne, a care se adauga mutena necntta a u Mro, parea amenntatoare.
Ouanda, care nu s-ar f temut de o amenntare a adresa e, se nmue n fata prme|de ce parea
sa- pndeasca pe Mro.
- E zce da, sopt ea.
- Zce da, dar tace dn prcna ta. Tu zc nu, dar nu pastrez tacerea u. Uman s baga un
deget n gura s- scoase pn de mucus pcos, pe care- azvr a pamnt cu o mscare scurta.
Tu est un nmc.
Uman se dadu napo cu un sat brusc, se rasuc n pna mscare, aterza cu spatee spre e
s peca. Imedat dupa aceea, ceat purceus prnsera vata s se ndreptara ute catre Uman,
care porn n fruntea or catre margnea padur, ndepartndu-se de Mro s Ouanda.
Uman se opr. n oc sa- urmeze, un purceus se aseza n fata, bocndu- drumu. Era
Mncatoru-de-Frunze. Cu toate ca e s Uman vorbeau, Mro nu reus nc sa- auda, nc sa e
perceapa mscare gur. Vazu totus ca Mncatoru-de-Frunze ntnse bratu s- atnse pntecu
u Uman. Mna zabov astfe o cpa, apo Mncatoru-de-Frunze se rasuc pe cace s aerga
spre tufsur ca un tnar. n momentu urmator dsparura s ceat purceus.
- A fost o dsputa, spuse Mro. ntre Uman s Mncatoru-de-Frunze.
- Ce cstga? Daca- aducem pe Vorbtor, ne va trada s atunc perdem cu tot.
- Nu ne va trada.
- Daca tu m-a tradat n feu asta, de ce n-ar face-o s e?
Gasu e suna sfchutor, ar vorbee erau usturatoare. Lu Mro aproape ca- dadusera
acrme.
- Eu sa te tradez? sopt e. Eu no, |amas. "Eu nu, ncodata."
- Tata zcea mereu: "Ft unt n fata purceusor, nu e dat ncodata pre|u sa vada ca nu
va nteeget". S tu...
- S eu! Nu e-am zs da. Tu est aceea care-a spus nu, tu a uat o pozte pe care sta ca nu
o aprob!
- Atunc cnd nu ne punem de acord, treaba ta e sa...
Se opr. Tocma s daduse seama ce vorbea. Dar tacerea brusca nu facea sa dspara
nteesu vorbeor despre care Mro sta ca Ouanda vose sa e rosteasca. Treaba u era sa faca
ceea ce- cerea ea pna cnd avea sa se razgndeasca. Ca s cnd e -ar f fost ucenc.
- S eu care credeam ca suntem o echpa unta.
Mro se ntoarse s se ndrepta, und-o prn padure, napo catre Magre.
- Mro! strga Ouanda. Mro, n-am vrut...
E o astepta pna ce a|unse dn urma, apo o apuca de brat s- sopt furos:
- Nu strga! Or nu-t pasa ca s-ar putea sa ne auda purceus? Acum s-a gast zenadorusef
sa e permta sa vada totu, pna s pe profesor punndu-s dscpou a punct?
- Nu sunt eu profesoru. Eu...
- A dreptate, nu est.
ntoarse spatee s porn cu pas hotart.
- Dar Lbo a fost tata meu, asa ca se nteege de a sne...
- Zenador prn drept de snge, spuse e. Dreptu sngeu, asa e? S atunc, me ce drept m
da sngee? Sa fu un cretn betv care-s bate sota? O apuca de brat, strngnd-o cu brutatate.
Asta vre sa fu? O cope dupa paznho a meu?
- Da-m drumu!
E o mpnse n atur.
- Ucencu tau consdera ca az a fost necugetata. Ucencu tau e de parere ca trebue sa a
ncredere n |udecata Vorbtoruu s ca s-ar f cuvent sa crez ceea ce a spus e despre
seroztatea cu care trateaza purceus cererea or, pentru ca a grest prosteste n egatura cu
ambee probeme s, dn cauza purtar tae, Uman s-ar putea perde vata.
aruncase o acuzate |osnca, dar era exact ceea ce- facea pe amndo sa se teama ca acum
Uman va sfrs a fe ca Radacna s ca mut at de-a ungu anor: evscerat, cu un puet
crescndu- dn trup.
Mro sta ca vorbse neertator, sta ca Ouanda n-ar gres daca s-ar varsa fura pe e. Nu
avea dreptu sa o nvnovateasca, ma aes ca nc unu dntre e nu reusse sa nteeaga mza pe
care o |ucase Uman dect atunc cnd era prea trzu.
Cu toate acestea, Ouanda nu se nfure. n oc sa se rasteasca a e se cama, stradundu-se
sa respre ega s adnc s asndu-s chpu sa capete un aer pe care nu se putea ct nc o
emote. Mro urma exempu.
- Ceea ce conteaza acum e sa ndreptam ucrure, spuse Ouanda. Execute au avut oc
totdeauna noaptea. Daca vrem sa- dezvnovatm pe Uman, trebue sa- aducem pe Vorbtor ac
n dupa-amaza asta, nante sa se ntunece.
Mro ncuvnta.
- Da, s arta-ma.
- Iarta-ma s tu.
- Daca tot nu stm ce facem atunc cnd gresm, nu e vna nc unua.
- Tare as vrea sa fu ncredntata ca exsta o aegere corecta.
n asteptarea Vorbtoruu, Ea statea pe o patra s-s msca pcoaree n apa ruu. Gardu
era doar a ctva metr ma ncoo, trecnd de-a ungu part superoare a grataruu de ote pus
acoo pentru a mpedca oamen sa noate pe sub e. Ca s cum cneva ar f vrut sa ncerce!
Ma|ortatea oamenor dn Magre se prefaceau ca nu stu de exstenta garduu. Nc nu se
apropau de e. Tocma de aceea rugase pe Vorbtor sa se ntneasca acoo. Char daca zua era
cada s oree de a scoaa se termnasera, cop nu notau ac, a Va Utma, unde gardu
a|ungea pna a ru s n apropere se afa padurea. Veneau n ocu acesta doar ce care faceau
sapun, oar sau caramdar, ar e pecau a sfrstu ze de munca. Putea sa spuna tot ce avea
pe sufet fara teama ca ar auz-o sau deran|a-o cneva.
Nu trebu sa astepte mut. Vorbtoru aparu ntr-o barca, vsnd mpotrva curentuu, a fe
ca orcare dntre fermer de peste ru care nc nu fooseau drumure. Avea peea de pe spate de
un ab deconcertant; pna s putn usos cu ten ndea|uns de deschs pentru a f numt oros
erau ma brunet dect e. Tenu decoorat facea sa para frav s zvet. nsa apo vazu ct de
repede se depasa barca mpotrva curentuu, ct de exact erau asezate vsee, de fecare data a
adncmea potrvta s trase cu o mscare unga, contnua, s ct de bne se reefau musch sub
peea ntnsa. Pentru o cpa smt mpunsatura durer s-s dadu seama ca n cuda ur adnc
pe care o nutrse fata de tata, suferea dupa dsparta u; pna n acest moment nu nteesese ca
ubse pentru tot ce era, dar |eea dupa forta umeror s spnar u, dupa sudoarea care- facea
peea cafene sa strauceasca orbtor, precum stca sub razee soareu.
"Nu", s spuse ea, "nu-t png moartea, Co. Sufar fndca nu a semanat ma mut cu
Vorbtoru, n-are nu are nc o egatura cu no s totus, n numa tre ze, ne-a facut ma mute
darur frumoase dect a reust tu ct a trat; png pentru ca trupu tau frumos era att de ros
de verm pe dnauntru."
Ender o vazu pe Ea asteptndu- s vs spre ma. Ea ntra prntre trest n apa moasa ca
sa- a|ute sa traga barca pe uscat.
- m pare rau ca te-a nnorot, spuse e, dar nu m-am ma pus corpu a treaba de cteva
saptamn s apa era asa de mbetoare...
- Vsest foarte bne, remarca ea.
- Lumea de pe care vn era ma mut apa s ghetur. Cte o stnca c-coo, putn so, dar ce
care nu ste sa vseasca e ma oog dect ce care nu poate merge.
- Acoo te-a nascut?
- Nu. E ocu n care am marturst utma oara.
Se asa pe arba cu fata spre apa. Ea se aseza nga e.
- Mama e suparata pe tne.
E schta un zmbet.
- M-a s spus-o.
Fara sa stea mut pe gndur, Ea ncepu medat sa-s dezvnovateasca mama:
- A ncercat sa- ctest fseree.
- Le-am ctt. Ma|ortatea. Toate n afara de cee care contau.
- Stu. M-a spus Oum. s dadu seama ca se smtea putn trumfatoare ca sstemu de
protecte foost de mama sse sa se dea batut. Apo s amnt ca de fapt nu era de partea e,
asta fndca s ea ncercase an n sr s-o convnga pe mama sa- permta accesu n fseree
aceea. Dar se asa purtata de nerte s spuse atceva dect gndea: Ohado sta n casa cu och
deconectat s ascuta muzca de-o sa- pesneasca tmpanee. E foarte tuburat.
- Da, nteeg, s nchpue ca -am tradat.
- S n-a facut-o? (Nu asta vroa sa spuna. )
- Sunt Vorbtor n numee Mortor. Atunc cnd martursesc, spun adevaru s nu ma feresc
de secretee atora.
- Stu. De asta am cerut un marturstor. Vo nu avet respect fata de nmen.
E paru ncurcat s o ntreba:
- Atunc de ce m-a nvtat ac?
Totu esea pe dos. vorbea de parca ar f avut ceva mpotrva u, de parca nu -ar f fost
recunoscatoare pentru ceea ce facuse de|a pentru fama e. I se adresa ca unu dusman. "Sa-m
f uat Oum mnte de spun ucrur pe care nu e gndesc?"
- M-a nvtat n ocu asta de nga ru. Restu fame tae refuza sa-m vorbeasca s, dntro
data, prmesc un mesa| de a tne. A facut-o ca sa te png ca am dat buzna n ntmtatea
cuva? Ca sa-m spu ca nu respect pe nmen?
- Nu, spuse ea cu amaracune. Nu asa trebua sa se desfasoare dscuta noastra.
- Nu te-a gndt deoc ca n-as f avut motv sa aeg mesera de Vorbtor daca n-as f dovedt
respect pentru oamen?
Nascute dn dsperare, cuvntee pornra nestavte:
- As vrea sa f patruns n toate fseree e! Trebua sa extrag toate secretee ascunse acoo s
sa e pubc smutan n toate cee O Suta de Lum. Avea acrm n och s nu-s putea expca
motvu.
- nteeg. Nc pe tne nu te asa sa consut fseree aceea.
- Sou aprendz dea, no sou? E porque choro, dga me! O senhor tem o |eto.
- Ea, n-am obceu sa- fac pe oamen sa pnga, raspunse e moae. Vocea era ca o
mngere. Ba nu, ma aspra, ca o mna care -o strnge pe a e, o tne, nstnd-o. Cnd spun
adevaru, m vne me sa png.
- Sou ngrata, sou m fha...
- Da, est nerecunoscatoare, o fca ngroztoare, spuse e rznd usor. n tot acest an de
haos s ratacre tu a tnut fama unta, avnd foarte putn spr|n dn partea e, s cnd a aes
aceeas carera ca s ea, n-a vrut sa-t mpartaseasca cee ma mportante nformat pe care e
detnea; -a acordat toata dragostea s ncrederea ta, ar ea t-a raspuns tnndu-te departe de
vata e att acasa ct s a munca. S, ntr-un trzu, te destanu cuva, spunndu- ca te-a
saturat de stuata asta. Aproape ca est cea ma rea persoana pe care am ntnt-o.
Se trez rznd de propra- autocondamnare. Ce copare, nu voa sa rda de ea nsas.
- Nu ma trata de sus. Se stradu sa strecoare n gas tot dspretu de care era capaba.
Acest amanunt nu- scapa. Och devenra dstant s rec.
- Nu-t scupa preten, spuse e.
Ea nu voa sa- ndeparteze, dar nu reus sa se stapneasca s raspunse gaca, furoasa:
- Nu est pretenu meu.
O cpa se temu ca o va crede. Apo, pe chpu u aparu un surs:
- N-a f n stare sa-t recunost preten nc daca ar f nga tne.
"Ba da, as putea", gnd ea. "Char acum vad unu." ntoarse zmbetu.
- Ea, reua e, est un bun xenoboog?
- Da.
- A optsprezece an. La sasprezece an putea sa-t da examenu pentru a ntra n breasa,
dar n-a facut-o.
- Nu m-a asat mama. A zs ca nu-s pregatta.
- Dupa ce mpnest sasprezece an nu trebue sa ma obt permsunea mame.
- Ucencu trebue sa aba aprobarea profesoruu.
- Iar acum a optsprezece s nc macar de asta nu ma a nevoe.
- nca e Xenoboogu Lustane. Laboratoru apartne. Ce daca trec testu s totus nu ma
asa sa cac n aborator dect dupa moartea e?
- Asa te-a amenntat?
- M-a dat de ntees sa nu sustn examenu.
- Poate ca medat ce n-a ma f ucenc, prmndu-te n aborator, n catate de coxenoboog
a avea acces nestnghert a...
- La toate fseree de ucru. La toate fseree bocate de ea.
- Asa ca a preferat sa-s mpedce propra e fca sa-s nceapa carera, sa- pateze pentru
totdeauna vata, pe motv ca nu e pregatta pentru a-s da testee nc a optsprezece an - numa
sa n-o ase sa cteasca fseree aceea.
- Exact.
- De ce?
- Mama e nebuna.
- Nu, Ea. Novnha poate f acuzata de orce, dar ca ar f nebuna n nc un caz.
- Ea boba mesma, Senhor Faante.
E zbucn n rs s se ntnse n arba.
- Atunc spune-m de ce e boba.
- Pot sa fac o sta ntreaga. n prmu rnd, nu permte cercetarea Descoade. Acum trezec
s patru de an, Descoada aproape ca a dstrus aceasta coone. Bunc me, Os Venerados, Deus
os abenoe, aba de-au reust sa opreasca raspndrea bo. Sgur ca agentu care provoaca
mbonavrea, corpuscu Descoada, sunt nca prezent s no trebue sa mncam un supment,
un fe de vtamna, pentru a mpedca boaa sa oveasca dn nou. T s-a spus asta, nu- asa?
Daca t patrunde n organsm, trebue sa e supmentu acea toata vata, char daca pec de
ac.
- Da, stam asta.
- Nu m-a asat deoc sa studez corpuscu Descoada. Datee se afa orcum n cteva dntre
fseree bocate. A nterzs accesu a descoperre u Gusto s Cda prvnd corpuscu. n
prvnta asta nmc nu poate f controat.
Vorbtoru o prv prntre gene.
- Bun, asta nseamna boba pe sfert. Unde- restu?
- E ma mut de-att. Nu stu cum se face, dar a zece an dupa ntemeerea coone,
corpuscuu Descoada a reust sa se adapteze, devennd un parazt a organsmuu uman. Zece
an! Daca s-a putut adapta o data, va reus dn nou.
- Poate ca ea are ata parere.
- Poate ca am dreptu sa hotarasc sngura asta.
E ntnse mna s o aseza pe genunchu e, camnd-o.
- Sunt de acord cu tne. Dar contnua. A doea motv e boba.
- Nu permte nc o cercetare teoretca. Fara taxonome. Fara modee evoutve. Daca se
ntmpa sa ncerc vreunu, zce ca nu ma am nmc de ucru s atunc ma mpovareaza cu tot
feu de sarcn, pna-s nchpue ca am renuntat.
- nteeg ca nu a renuntat.
- Dar tocma dn acest motv exsta xenobooga. n sfrst, bne ca a reust sa creeze un
cartof care fooseste a maxmum substantee nutrtve ocae. E mnunat ca a obtnut o varetate
de str care furnzeaza coone sufcente protene prn cutvarea a numa zece acr, dar toate
astea-s |onger moecuare.
- nsemna supraveture.
- Dar nu stm nmc. E ca s cum a nota a suprafata oceanuu. Te smt foarte bne, te pot
msca n voe, dar nu st daca nu cumva n adncur sunt rechn! Poate ca suntem mpre|urat
de rechn s ea nc macar nu vrea sa afe.
- S a treea motv?
- Nu vrea sa faca schmb de nformat cu zenador. Punct. Nmc. S asta char ca este o
nebune. No nu putem paras zona ngradta. De aceea nu avem nc un copac pe care sa- putem
studa. Nu stm nmc despre fauna s fora aceste um, dect ceea ce s-a ntmpat sa ramna
dncoace de gard. O turma de cabra s un manunch de arba capm, a care se adauga o ecooge
putn dferta pe mau ruu, s gata. Nmc despre anmaee care traesc n padure, absout nc
un schmb de parer. No nu e comuncam nmc, ar daca e ne trmt unee date, no e stergem
fara sa e ctm. E ca s cum mama ar f natat un zd n |ur pentru ca nmc sa nu patrunda pna
a no. Nmc nu ntra, nmc nu ese.
- Poate ca are motve.
- Bnentees ca are. Oamen nebun gasesc ntotdeauna motve Pentru orce. Pe de ata
parte, -a urt pe Lbo. L-a detestat. Nu -a ngadut u Mro sa vorbeasca despre e, nu ne-a dat
voe sa ne |ucam cu cop u; eu s Chna am fost pretene nedespartte an de ze, ar ea nu m-a
perms sa o nvt a no s nc sa ma duc a ea acasa dupa ore. Apo, cnd Mro -a fost ucenc, nu
a vorbt cu e s nc nu -a facut oc a masa vreme de un an de ze.
Vazu ca Vorbtoru pune cuvntee a ndoaa; poate s nchpua ca exagereaza.
- Exact un an. n zua n care Mro s-a dus pentru prma oara a Statunea zenadoror, cnd
s-a ntors acasa ea nu -a vorbt, nu -a adresat nc macar o vorba, s a cna -a uat farfura dn
fata, a strns tacmure de parca nc n-ar f fost acoo. E a ramas a masa s a prvt-o tot
tmpu, pna cnd tata s-a nfurat s -a zs ca- badaran s sa asa dn camera.
- S Mro ce-a facut, a pecat acasa?
- Nu. Nu- cunost pe Mro! Ea rse cu amaracune. E nu rposteaza, dar nc nu da napo.
N-a repcat ncodata a |gnre tate. De cnd ma stu, nu-m amntesc sa- f auzt raspunznd
cu fure a fure. Iar mama - e bne, seara, cnd Mro se ntorcea de a Statunea zenadoror s
se aseza a masa unde era pusa farfura u, mama -o ua de fecare data mpreuna cu
tacmure, dar e ramnea pe oc pna cnd tata aunga. Bnentees, ca dupa ma putn de o
saptamna, de ndata ce mama ntndea mna dupa farfura u, tata ncepea sa ure a e sa asa.
Tate pacea, tcaosu s nchpua ca e grozav, ura nespus pe Mro s, n cee dn urma,
mama s-a aat cu e mpotrva u Mro.
- S cne a dat napo?
- Nc unu.
Ea prv catre ru, dndu-s seama ct de groaznc parea totu, prcepnd ca-s facea fama
de rusne n fata unu stran. Dar e nu ma era un stran, nu? Pentru ca acum Ouara vorbea, ar
pe Ohado nteresau dn nou dverse ucrur, ar Grego redevense, macar pentru scurt tmp, un
cop aproape norma. Nu era un stran.
- S cum s-a termnat?
- S-a termnat cnd purceus -au ucs pe Lbo. Att de cumpt -a urt mama pe acest om.
Cnd a murt, a sarbatort evenmentu ertndu-s fu. n noaptea aceea, cnd Mro a vent
acasa, termnasem cna; era trzu. O noapte ngroztoare, toata umea se temea, purceus
pareau att de nspamntator s tot ubsera pe Lbo - n afara de mama, desgur. L-a
asteptat pe Mro. E a ntrat s s-a dus n bucatare, s-a asezat a masa, ar mama -a pus farfura
cu mncare n fata. N-a scos o vorba. A mncat. N-a scos un cuvnt despre cee petrecute. Ca s
cum, cu un an nante, nu se ntmpase aceas ucru. Eu m-am scuat a mezu nopt fndca am
auzt pe Mro pngnd s varsnd n bae. Nu cred ca a ma auzt s atcneva, ar eu nu m-am
dus a e pentru ca m-am gndt ca nc e nu voa sa se afe. Acum cred ca ar f trebut sa ma
duc, dar atunc m-am temut. n fama mea s-au petrecut ucrur revotatoare.
Ender dadu aprobator dn cap.
- Trebua sa merg a e, repeta Ea.
- Da, ntar Vorbtoru. Asa trebua sa fac.
n aceeas cpa se petrecu ceva bzar. Vorbtoru era de acord ca Ea gresse n noapte aceea,
ar ea s dadu seama medat ca asa stateau ucrure, ca |udecata u era corecta. Acum se
smtea cudat de tamaduta, ca s cum era de a|uns sa-s marturseasca greseaa pentru ca o
parte dn durere sa dspara.
Instantaneu, reus sa ntrezareasca puterea martursr. Nu avea nc o egatura cu
spovedana, pententa sau cu ertarea pe care o ofereau preot. Era ceva cu totu dfert. Vorbse
despre sne s apo nteese ca acum nu ma era aceeas persoana. Avusese reveata ca gresse, ca
acea greseaa o schmbase s ca acum n-ar ma repeta-o, cac ntre tmp devense atcneva, o
fnta ma putn tematoare, ma nteegatoare n fata sufernte.
"Daca nu ma sunt fata nspamntata care a smtt ca fratee e trece prntr-un chn
sfsetor s totus nu a ndraznt sa mearga a e ca sa- ane, atunc cne sunt?" Dar apa care
curgea prn grataru de sub gard nu- putea da raspunsu. Probab era sufcent sa ste ca nu
ma era ceea ce fusese pna acum.
Dar Vorbtoru statea ntns pe arba moae, contempnd nor ntunecat s amenntator
care se apropau dnspre apus.
- T-am povestt tot ce stu, reua Ea. T-am spus ce se afa n fseree aceea: nformat
despre Descoada. Asta- tot.
- Ba nu.
- Ba da, t |ur.
- Vre sa ma fac sa cred ca te-a supus ordneor e? Ca atunc cnd mama t-a spus sa
renunt a ucrare teoretce, pur s smpu t-a scos totu dn mnte s a facut doar ce dorea ea?
Ea chcot.
- Asa s nchpua.
- Dar tu, nc gnd.
- Sunt om de stnta, char daca ea nu e.
- A fost s ea cndva, spuse Vorbtoru. A uat testee cnd avea doar tresprezece an.
- Stu.
- S pna a moartea u Ppo obsnua sa schmbe nformat cu e.
- Stu s asta. Dar pe Lbo -a urt.
- Spune-m s me, Ea, ce-a descopert prn ucrare tae teoretce?
- N-am afat raspunsur. Dar stu ce putn ce probeme se rdca. Tot e un nceput, nu?
Nmen nu-s ma pune ntrebar. Caraghos, nu gasest? Mro spune ca xenoboog framng nu
e dau, u s Ouande, nc o cpa de nste, cerndu-e ate s ate nformat, date s ar date, s
totus egea e nterzce sa cunoasca ma mut. n aceas tmp nsa nc un xenoboog framng nu
ne-a cerut macar o sngura nformate. Se mutumesc sa studeze bosfera propror or panete s
nu- adreseaza mame nc o ntrebare. Eu ntreb, sngura de atfe, dar nmen nu se snchseste.
- Me m pasa, spuse Vorbtoru. Vreau sa stu care-t sunt ntrebare.
- Bne. Ute una. Dncoace de gard avem o turma de cabra. Nu pot sar gardu, nc macar sa
se aprope de e. Am examnat s am marcat fecare exempar dn turma, s st ceva? Prntre ee
nu e nc un mascu. Toate sunt femee.
- Ce ghnon, excama Ender. Cred ca era bne sa ase ce putn un mascu ac.
- N-are mportanta. Nu stu daca exsta mascu. n utm cnc an, fecare cabra aduta a
fatat ce putn o data s nc una nu s-a mperecheat.
- Poate ca se coneaza!
- Dn punct de vedere genetc, puu nu e dentc cu mama. Macar atta ucru am reust s
eu sa fac s eu pe furs n aborator fara ca mama sa afe. Se petrece un so de transfer genetc.
- Hermafrodtsm?
- Nu. Sunt femee. Nu exsta organe sexuae mascune. Asta trece drept ntrebare esentaa.
ntr-un fe, cabra efectueaza un schmb genetc, dar nu prn act sexua.
- Daca te gndest bne, nsus mpcate teoogce sunt nauctoare.
- Nu ma ua ucrure n rs.
- Care dntre ee? Cee care tn de stnta sau de teooge?
- De amndoua. Vre sa ma auz s ate ntrebar de-ae mee?
- Sgur ca vreau, spuse Marturstoru.
- Atunc ascuta: arba pe care sta - no o numm arba de ru. Tot serp de apa ecozeaza
ac. Nste verm att de mc nct aba pot vedea. Mannca arba pna a nveu souu s se
devora un pe at, naprnd de fecare data cnd cresc. Apo, dntr-o data, dupa ce arba a|unge
ca o mzga dn prcna peor pe care e eapada, tot serp se trasc pna a ru s nu se ma
ntorc ncodata.
Ender nu era xenoboog. Nu ntu dn capu ocuu mpcate.
- Serp ecozeaza ac, expca ea, dar nu se ntorc dn apa ca sa depuna oua.
- Rezuta ca se mperecheaza ac, nante de a se perde n ru.
- Evdent, asa e. I-am vazut mperechndu-se. Nu asta- probema. ntrebarea e: de ce sunt
serp de apa?
E tot nu prcepea.
- Ute, sunt compet adaptat pentru vata subacvatca. Au branh aatur de pamn, sunt
notator exceent, au arpoare s sunt pe depn evouat pentru a-s tra vata aduta n medu
acvatc. De ce se dezvota astfe daca se nasc, se mperecheaza s se reproduc pe uscat? Dn
punctu de vedere a evoute, tot ce se petrece dupa reproducere nu are nc o reevanta, cu
excepta crester puor, ar me m este car ca serp de apa nu-s cresc urmas. Vata acvatca
nu contrbue cu nmc a mbunatatrea capactat or de supraveture pna se reproduc. S-ar
putea fursa n apa s sa se nece, ar asta n-ar avea nc o mportanta, fndca reproducerea s-a
ncheat.
- Da, recunoscu Vorbtoru. Acum nteeg.
- Exsta totus n apa nste oua mc, stravez. N-am vazut nc macar o data un sarpe
depunndu-e, dar cum n ru sau prn apropere nu ma exsta anmae destu de mar ca sa faca
oua, pare ogc sa consderam ca sunt oua de sarpe de apa. Numa ca ouae astea transucde 0
cu dametru de un centmetru - sunt compet stere. Contn substante nutrtve, totu e gata,
dar nu exsta embron. Nmc. Unee au un gamet - |umatate de grup de gene ntr-o ceua, gata
sa se combne - dar nc unu vu. S pe ma n-am gast ncodata oua de sarpe de apa. Acum nu
ma exsta ac dect arba de ru, crescnd tot ma nata, ar mne free de arba cocae de pu
de sarpe de apa. Asta suna ca o ntrebare a care merta sa caut raspunsu?
- Me m se pare ca e vorba de o generate spontanee.
- Bun, de acord, eu as vrea sa gasesc sufcente nformat pentru a testa poteze aternatve,
dar mama nu ma asa. I-am expcat probema, ar ea m-a st sa refac ntregu proces de testare
a struu, ca sa nu ma am tmp sa a|ung a ru. S ma e ceva: de ce sunt att de putne spec?
Pe orcare ata paneta, char s pe una puste ca Trondhem, exsta m de spec dferte, ce putn
acvatce. Dn cte stu, pe cee de ac e pot numara pe degete. Xngadora sunt snguree pasar
pe care e-am vazut. Mustee-sugatoare, snguru gen de musca. Cabra sunt uncee rumegatoare
care pasc arba capm. Cu excepta cabreor, purceus sunt snguree anmae mar pe care e
cunoastem. n zona de preere creste doar o spece de arba, capm s sngura panta concurenta e
tropea, un u|er ung care se tre pe so metr ntreg. Xngadora mannca muste-sugatoare s
nmc atceva. Mustee-sugatoare consuma age pe care e gasesc pe mau ruu s n gunoaee
noastre, s gata. Xngadora n-are dusman. Nmen nu consuma carne de cabra.
- Foarte mtat, recunoscu Ender.
- Pare mposb. Exsta m de nveur ecoogce neocupate. Nu nteeg modu n care, n
cuda evoute, umea asta e att de saraca n spec.
- Doar daca nu s-a petrecut vreun catacsm.
- Exact.
- Ceva care a dstrus toate spece n afara de acestea cteva, capabe sa se adapteze.
- Da, spuse Ea. nteeg? S am s dovez. Cabra au un mode comportamenta de aparare.
Cnd te aprop de ee, cnd te mros, exemparee adute se asaza astfe nct sa formeze un cerc
s stau cu capetee spre nteroru u, ca sa-s apere pu s sa poata ov cu coptee ntrus.
- Mute anmae de turma procedeaza asa.
- Sa- prote|eze contra cu? Purceus sunt fnte svane - ncodata nu vneaza n preere.
Anmau care a obgat cabra sa adopte acest mode comportamenta a dsparut. S asta s-a
ntmpat recent, n utma suta de m de an sau, ce mut, n utmu mon de an, probab.
- Nu exsta dovez refertoare a cader de meteort ma recente de douazec de moane de
an, remarca Vorbtoru.
- Asa e. Un asemenea dezastru ar ucde toate anmaee s pantee mar s ar asa sute dn
cee mc, sau poate ca ar dstruge toate formee de vata de pe uscat s e-ar cruta pe cee marne.
nsa toate mede - uscat, acvatc - au fost saracte s totus cteva exempare de tae mare au
supravetut. Nu, eu cred ca a fost o boaa. O boaa care a ovt n toate spece, fara sa tna
seama de grante, s s-a adaptat a fecare fnta. Bnentees ca no n-am avea cum sa observam
boaa acum, pentru ca toate spece ramase n vata s-au adaptat a ea. A devent o parte
ntegranta dn modu norma de vata. Snguru fe n care am putea studa boaa asta...
- ... ar f daca am contracta-o, spuse Ender. Descoada.
- Vez? Facem ce facem s ne ntoarcem a Descoada. Bunc me au gast caea de a o
mpedca sa ucda fntee umane, dar au apeat a manpuarea genetca. Cabra s serp de apa
au gast de asemenea modu de adaptare s ma ndoesc ca foosesc supmente n amentate.
Cred ca toate tee se aduna ac. Bzaree anoma n reproducere, gocunea ecosstemuu toate
pornesc de a corpuscu Descoada, ar mama nu ma asa sa- examnez. Nu-m ngadue sa afu
ce sunt, cum actoneaza, n ce fe sunt mpcat n...
- ... n vata purceusor.
- Da, sgur, dar nu numa a or, c a tuturor anmaeor.
Pe chpu Vorbtoruu se ctea efortu de a-s controa emote, ca s cum Ea -ar f dat o
expcate pe care o cauta de mut.
- n noaptea n care a murt Ppo, Novnha a bocat fseree n care se afau ucrar curente
s a nterzs accesu a fseree contnnd toate cercetare refertoare a Descoada. Ceea ce -a
aratat u Ppo avea egatura cu corpuscu Descoada s cu purceus...
- Atunc a bocat fseree? ntreba Ea.
- Da. Da.
- Dec am dreptate, asa-?
- Da, raspunse e. t mutumesc. M-a a|utat ma mut dect t nchpu.
- Asta nseamna ca o sa martursest curnd moartea tate?
Ender o prv cercetator.
- Adevaru e ca n-a vrea sa martursesc moartea tate. A prefera sa rostesc despre mama
ta.
- Ea n-a murt.
- Dar st ca nu pot marturs moartea u Marco fara sa expc de ce s-a casatort cu
Novnha s de ce au ramas mpreuna tot acest an.
- Exact. Vreau ca toate secretee sa asa a umna. S ma vreau ca fseree sa fe debocate.
Sa nu ma ramna nmc ascuns.
- Nc nu-t magnez ce-m cer. N-a dee cta durere vo provoca daca dezvau toate
secretee.
- Uta-te a fama mea, Vorbtorue, raspunse Ea. Cum s-ar putea ca adevaru sa
provoace ma muta sufernta dect secretee?
E zmb, dar nu amuzat, c pn de afectune, char de ma:
- A dreptate ntru totu, dar s-ar putea sa nu-t da seama de asta dect atunc cnd ve
auz ntreaga poveste.
- Stu ntreaga poveste, att ct poate f ea cunoscuta.
- Asa s nchpue tot, dar se nseaa.
- Cnd ve face martursrea?
- Ct de curnd vo putea.
- De ce nu acum? Astaz. Ce ma astept?
- Nu pot face nmc pna nu vorbesc cu purceus.
- Gumest, desgur. Cu excepta zenadoror, nmen nu poate vorb cu purceus. Asa suna
Ordnu Congresuu. Nmen nu- poate ncaca.
- Da, recunoscu Vorbtoru. Tocma de aceea va f greu.
- Nu greu, mposb...
- Probab, spuse e. Se rdca; ea mta. Ea, m-a a|utat mens. Am nvatat de a tne ma
mut dect sperasem. La fe ca s Ohado, dar u nu -a pacut cum am foost ucrure nvatate
de a e, ar acum crede ca -am tradat.
- E un cop. Eu am optsprezece an.
Ender dadu dn cap, puse mna pe umar s o strnse usor.
- Atunc ne-am ntees. Ramnem preten.
Era aproape sgura ca n vorbee u era o unda de rone. Irone s, probab, o rugamnte.
- Da, nssta ea. Ramnem preten. Pentru totdeauna.
Ma catna o data dn cap, se ntoarse, mpnse barca de a ma s pas prn apa, prntre
trest s prn god.
Dupa ce scoase barca dntre trest apuca ramee, vs, apo rdca och spre ea s- zmb.
Ea raspunse a zmbet, dar gestu e nu putea transmte exatarea pe care o smtea, senzata
de despovarare. Ascutase totu, nteesese s avea sa puna ucrure pe un fagas norma. Era
ncredntata de asta, att de convnsa nct nc nu baga de seama ca ac se afa sursa fercr e
neasteptate. Sta doar ca petrecuse o ora cu Vorbtoru n numee Mortor, ar acum se smtea
ma bne ca ncodata.
s gas pantof, ncata s peca spre casa. Mama era nca a Statunea Boogor, dar Ea
nu voa sa ma ucreze n dupa-amaza aceasta. Dorea sa mearga acasa pentru a pregat cna,
asta era ntotdeauna o munca sotara. Spera ca astaz sa nu ma vorbeasca cu nmen. Spera sa
nu ma apara vreo probema a care rezovare sa cada n sarcna e. Dorea ca acest sentment sa
dureze vesnc.
Se afa acasa doar de cteva mnute cnd Mro nava n bucatare:
- Ea, nu -a vazut pe Vorbtor?
- Ba da, raspunse ea. La ru.
- Unde a ru?
Daca- spune ca se ntnsera va nteege medat ca nu fusese vorba de o ntmpare.
- Da' de ce? ntreba ea.
- Ascuta, Ea, nu e momentu potrvt sa fm suspcos, te rog. Trebue sa- gasesc. Am
asat mesa|e pentru e s nc computeru nu- poate gas.
- Era cu barca pe ru, vsnd spre casa. Probab ca va a|unge curnd.
Mro se napust n camera dn fata. Ea auz ucrnd a termna. ntr-un trzu, baatu se
ntoarse n bucatare.
- Mutumesc, spuse e. Sa nu ma astept cu cna.
- Ce- cu graba asta?
- Nmc. Era att de rdco ca Mro sa spuna "nmc", des se vedea mpede ca era agtat s
grabt, nct amndo zbucnra n rs n aceeas cpa. Bne, spuse e, nu- char nmc, e ceva,
dar acum nu pot sa-t vorbesc despre asta, nteeg?
- Bne. "Curnd toate secretee vor f cunoscute, Mro."
- Nu reusesc sa prcep de ce nu a prmt mesa|u nostru. Vreau sa spun ca e anuntat prn
computer. Nu poarta un mpant n ureche? Computeru ar trebu sa- gaseasca, dar, bnentees,
poate ca -a deconectat.
- Ba nu, spuse Ea. Lumnta era aprnsa.
- N-avea cum sa vez umnta aceea mnuscua s rose a mpantuu dn ureche dect daca
te afa, dn ntmpare, nga e, n m|ocu ruu.
- A vent a tarm. Am dscutat.
- Despre ce?
Ea zmb.
- Nmcur, spuse ea.
Mro zmb a rndu u, dar starea de rtare nu- parasse. Ea nteese: "T se pare norma
sa a secrete fata de mne, dar anorma ca s eu sa-t ascund unee ucrur, nu- asa, Mro?"
Cu toate acestea, e nu ma comenta. Se grabea prea tare. Trebua sa- gaseasca pe Vorbtor,
s nca repede, asa ca nu se va ntoarce sa mannce.
Convnsa, tmp de o cpa, ca Vorbtoru avea sa dscute cu purceus ma curnd dect s
nchpuse, Ea se smt cuprnsa de entuzasm: asteptarea va ua sfrst.
Apo entuzasmu se rsp, fnd nocut de atceva. O spama ascunsa. Un cosmar. Dragu
de Lbo zacnd pe panta deauu, sfrtecat de purceus. Numa ca n scena nforatoare pe care
s-o magnase de attea or nu aparea Lbo, c Mro. Ba nu, nu era nc Mro. Era Vorbtoru.
Vorbtoru va f torturat pna va mur.
- Nu, sopt ea.
Apo se scutura s cosmaru dsparu; se ntoarse a ae e, ncercnd sa condmenteze s sa
asezoneze pastee fanoase ca sa nu ma aba gustu ca de ce a struu.
Captou 14
RENEGATII
MANCATORUL-DE-FRUNZE: Uman spune ca pe frat vostr mort ngropat n tarna
s apo facet case dn aceeas tarna. (Rsete. )
MIRO: Nu- adevarat. Ncodata nu sapam acoo unde sunt ngropat oamen.
MANCATORUL-DE-FRUNZE: (mpetrt de emote) Atunc mort vostr nu va fac nc un
bne!
Ouanda Ouenhatta Fguera Mucumb
Transcrpt de daogur 103: - dn 13-04-1969, III
Ender se asteptase sa ntmpne dfcutat ca sa- treaca dncoo de gard, dar Ouanda
ascunse cuta n pama, Mro deschse poarta s pasra tot tre afara. Nu se ntmpa nmc.
Trebua sa fe exact cum sugerase Ea: nmen nu voa sa asa dn ngradtura, astfe ca nu era
nevoe de masur severe de securtate. Ender nu avea tmp sa apreceze daca acest fapt
demonstra ca oamen se mutumeau sa ramna n Magre sau se temeau de purceus, or s
detestau detenta ntr-o asemenea masura nct se seau sa creada ca ace gard nc nu exsta.
Dar Ouanda s Mro erau foarte ncordat, aproape nspamntat. Parea de ntees ntruct,
asndu- sa mearga cu e, ncacau regue stabte de Congres. Dar Ender banua ca ma era s
atceva. Nenstea u Mro era dubata de nfrgurare, de un sentment de urgenta; poate se
temea, dar dorea sa vada ce se va ntmpa, voa sa mearga nante. Ouanda era retnuta, mergea
cu pas masurat s raceaa e nu trada doar teama, c s osttatea. N-avea ncredere n e.
De aceea Ender n-a fost uat prn surprndere cnd ea s-a apropat de copacu mare afat
nga poarta s a asteptat ca Mro s Vorbtoru sa faca aceas ucru. Ender vazu aeru rtat a u
Mro, care s regas controu ntr-o cpa. Chpu u deven o masca mpenetraba, asa cum
Savrstoru nu ma vazuse de mut. Se trez comparndu- pe Mro cu baet pe care
cunoscuse a Scoaa de Lupta, consderndu- un camarad de arme, s se gnd ca Mro s-ar f
putut descurca acoo de mnune. S despre Ouanda putea spune a fe, dar dn cu totu ate
motve: ea se consdera raspunzatoare de ceea ce se ntmpa, char daca Vorbtoru era barbat n
toata frea ar ea cu mut ma tnara. Nu se putea peca n fata u. Se temea de orce, numa de
autortatea atora nu.
- Ac? ntreba Mro resemnat.
- Ac sau ncunde, raspunse Ouanda.
Savrstoru se apeca pentru a se aseza nga trunchu copacuu.
- Asta- copacu u Radacna, asa e? ntreba e.
E s pastrara camu - bnentees - dar momentu de tacere doved ca asa era.
surprnse stnd ceva despre un trecut pe care cu sguranta ca- consderau doar a or. "S-ar
putea sa fu framng ac..., s spuse e n gnd, "dar nu trebue sa ma arat s gnorant."
- Da, raspunse Ouanda. E totemu de a care se pare ca prmesc ma|ortatea sfaturor. n
utmu tmp - de vreo sapte sau opt an. Nu ne-au asat ncodata sa stam a rtuaure prn care
e vorbesc stramosor, dar s-ar parea ca presupune ovrea scoarte copacor cu bete gree,
ustrute. Auzm uneor zgomote n tmpu nopt.
- Bete? Facute dn emne cazute dn copac?
- No asa credem. De ce?
- Pentru ca n-au unete dn patra sau meta ca sa tae emnu - am dreptate? Pe de ata
parte, daca venereaza copac nseamna ca nu- pot dobor.
- Nu credem ca venereaza copac. E ceva totemc. Copac repreznta stramos mort.
panteaza. n cadavre.
Ouanda vose sa se opreasca, sa dscute cu e sau sa- afe ntente, dar nc Savrstoru,
nc Mro nu doreau s-o ase sa creada ca ea conduce aceasta expedte. Savrstoru panua sa
vorbeasca persona cu purceus. Ncodata nu se pregatse pentru o martursre permtnd
atcuva sa- hotarasca programu s nu avea de gnd sa nceapa acum. Pe de ata parte, era n
posesa une nformat a care e nu aveau acces. Cunostea teora Ee.
- Unde ma sunt? ntreba. Panteaza copac s cu ate ocaz?
Se prvra unu pe atu.
- No n-am ma vazut s at.
Ender nu era doar curos. ramasese gndu a ceea ce- spusese Ea despre anomae
egate de reproducere.
- S copac cresc sngur? Prn padure se ma gasesc puet?
Ouanda scutura dn cap.
- Nu avem dovez convngatoare ca ar panta copac s n ata parte dect n trupure ceor
mort. Ma precs, tot copac pe care- stm no sunt foarte batrn, n afara de acesta tre de
ac...
- Patru, daca nu ne grabm, o ntrerupse Mro.
Aha. Asta expca starea de tensune dntre e. Mro se grabea pentru a sava un purceus,
care atfe avea sa fe pantat a radacna atu copac, dar Ouanda era ngr|orata dn at motv.
Amndo dezvausera destue amanunte despre ceea ce stau; acum se putea asa nterogat de
Ouanda. Ramasese drept s-s peca putn capu pe spate pentru a prv frunzee copacuu de
deasupra u, ramure rasfrate, verdee deschs a fotosnteze care confrma convergenta,
nevtabtatea evoute pe fecare ume. Ac se afa mezu tuturor paradoxuror descoperte de
Ea: evouta de pe aceasta ume se ncadra n modeu pe care xenoog gassera pe toate cee O
Suta de Lum s totus modeu acesta se degradase, se prabusse. Purceus consttuau una
dntre spece care supravetusera destramar. Ce era Descoada s cum se adaptasera
purceus a ea?
Intentonase sa schmbe subectu conversate s sa ntrebe: "De ce stam ac, n dosu
copacuu?" Asta ar nvta-o pe Ouanda sa puna ntrebar. Dar n acea cpa, stnd cu capu
pecat pe spate, contempnd frunzsu care se msca mocom n brza aproape mperceptba,
avu o puternca senzate de d| vu. Ma prvse cndva aceste frunze. S nca recent. Dar era
mposb. Pe Trondhem nu exstau copac mar, s n ngradtura care se numea Magre nu
crestea nc unu. De ce se pareau att de cunoscute s apropate razee soareu ftrate de
frunze?
- Vorbtorue, chema Mro.
- Da, raspunse e, asndu-se trezt dn vsarea trecatoare.
- No n-am vrut sa te aducem ac.
Baatu rost cuvntee cu fermtate s cu trupu orentat spre Ouanda, n asa fe nct Ender
nteese ca, n reatate, Mro vose sa- aduca ac dar se ncudea s pe sne n opozta Ouande
pentru a- doved ca era una cu ea. "Va ubt", s zse Ender n gnd. "Va trebu sa va reamntesc
ca suntet frate s sora. Trebue sa bat ntre vo tarusu tabu a ncestuu s sgur ma vet ur daca
o vo face."
- Ve vedea... ceva... Ouanda nu reus sa termne.
Mro zmb.
- No e numm Actvtat Suspecte. Ee au nceput, cu totu accdenta, pe vremea u Ppo.
Lbo e-a contnuat n mod deberat, ar no ducem ma departe opera. Se desfasoara gradat, cu
precaute. N-am renuntat cu totu a respectarea reguor stabte de Congres, dar au aparut
crze s a trebut sa ntervenm. Acum ctva an, de exempu, purceus nu ma gaseau macos,
verm de scoarta cu care se hraneau pe vremea aceea.
- Cu asta vre sa ncep? ntreba Ouanda.
"Aha", gnd Savrstoru. "Pentru ea nu- char att de mportant sa mentna uza de
sodartate."
- Se afa ac pentru a marturs moartea u Lbo, spuse Mro. Toate astea s-au ntmpat
ma devreme.
- Nu avem dovez ca exsta o reate cauzaa...
- Lasat-ma pe mne sa descopar reate cauzae, spuse Ender cam. Povestt-m ce s-a
ntmpat cnd purceus au nceput sa sufere de foame.
- Sote nu aveau ce mnca; asa spuneau purceus. Mro nu ua n seama nenstea
Ouande. nteeg, mascu adunau mncare pentru femee s pu s nu prea aveau ce sa e duca.
Faceau mereu auz ca vor trebu sa porneasca a razbo s ca vor mur probab cu tot. Mro
scutura dn cap. Pareau aproape ferct a gndu asta.
Ouanda se rdca.
- Nc macar nu ne-a proms. Nu ne-a proms nmc.
- Ce vret sa va promt? ntreba Ender.
- Ca nu... Ca n-o sa spu nmc dn...
- Ca n-o sa va prasc? ntreba e dn nou.
Ea scutura dn cap, des se vedea mpede ca expresa copareasca era nesuferta.
- N-o sa va promt asa ceva, spuse Savrstoru. Datora mea e sa martursesc.
Ea se rasuc ca un vrte| spre Mro:
- A vazut?
La rndu u, Mro parea ngrozt.
- Nu se poate sa e spu. Vor nchde poarta. N-or sa ne ma ase ncodata sa trecem de ea!
- S va trebu sa-t gasest ata su|ba? ntreba Ender.
Ouanda masura cu dspret.
- Asta crez ca e xenooga? O su|ba oarecare? n padure traeste o spece ntegenta,
ramen, nu varese, s trebue nteeasa.
Ender nu- raspunse, dar nu-s desprnse prvrea de a chpu e.
- Amnteste-t de "Matca s Hegemonu", spuse Mro. Purceus sunt ca s Gndac, doar cas
ma mc, ma sab, ma prmtv. Trebue sa- studez, desgur, dar nu a|unge att. Pot
examna fare s sa nu te snchsest ncdecum atunc cnd una moare sau e mncata, dar acesta
sunt., sunt ca s no. Nu ne putem mta a studerea foamete, a observarea dstruger or ntrun
razbo, cunoastem s...
- ... ubm, competa Ender.
- Da! arunca Ouanda ca o sfdare.
- Dar daca -at abandona, daca n-at exsta, n-ar dsparea. Asa e?
- Nu, recunoscu Mro.
- T-am spus eu c-o sa se poarte ca s comtetu, spuse Ouanda.
Ender o gnora.
- S ce s-ar ntmpa cu e daca -at paras?
- E ca s cum... Mro se zbatu sa-s gaseasca vorbee potrvte. Ca s cum a merge pe
Pamnt, cu mut nante de Xenocd, nante de caatore ntersteare s e-a spune oamenor:
"Putet caator prntre stee, putet ocu pe ate um", s dupa aceea e-a arata m de mnun.
Lumna care se aprnde de a comutator. Ote. Char ucrur smpe - vase pentru apa.
Agrcutura. Te-ar vedea, ar st ce est, ar st ca pot deven ca tne s ca pot face toate ucrure pe
care e a tu. Ce t-ar spune? "Ia astea de ac, nu n e arata, asa-ne sa ne tram vata scurta,
brutaa s urta, asa ca evouta sa-s urmeze cursu?" Nu. Ar zce: "Da-ne, nvata-ne, a|uta-ne".
- Iar tu a spune: "Nu pot" s a peca.
- E prea trzu! reua Mro. Nu nteeg? Au vazut de|a mracoee! Ne-au vazut zburnd. Neau
vazut nat s puternc, cu unete fermecate s cunoscnd ucrur pe care nc nu e-au vsat.
Acum stu ce se poate obtne. S cu ct stam ma mut, cu att ncearca sa nvete, ar cu ct
nvata ma mute vedem cum educata a|uta. Daca nteeg ct de ct, daca prcep ca sunt...
- Uman.
- Ramen, orcum. Sunt cop nostr, nteeg?
Ender surse.
- Dar, dupa vo, care parnte da fuu o patra daca e cere pne?
Ouanda ncuvnta cu o mscare dn cap.
- Exact. Regue Congresuu sustn ca trebue sa e dam petre, char daca pnea ne
prsoseste.
Ender se rdc
- E, hadet sa mergem.
Ouanda nu era pregatta.
- Nu ne-a proms.
- At ctt "Matca s Hegemonu" ?
- Eu da, spuse Mro.
- t pot magna ca ce care a aes sa fe Vorbtor n numee Mortor e n stare sa e faca
vreun rau acestor mcut, acestor pequennos?
ngr|orarea Ouande se ma stnsese, dar osttatea perssta,
- Est unecos s foarte sret, Senhor Andrew, Vorbtor n numee Mortor. Lu reamntest
de Matca, ar me m vorbest n paraboe nesncere despre scrptura.
- vorbesc fecarua n mba pe care o nteege ce ma bne, o puse a punct Savrstoru.
Asta nu nseamna ca sunt unecos. nseamna ca ma exprm mpede.
- Dec ve face exact cum dorest.
- Atta vreme ct nu e vo face rau purceusor.
Ouanda surse bat|ocortor.
- Dupa parerea ta.
- Daca nu o pot foos pe a atua?!
Se rdca s peca de nga ea, esnd de sub umbra ramuror mar ae copacuu, s se
ndrepta spre padurea care parca astepta pe coama deauu. urmara, pornnd n goana ca sa
a|unga dn urma.
- Vreau sa-t spun ceva, reua Mro. Purceus au cerut sa merg a e. E cred ca est aceas
Vorbtor care a scrs "Matca s Hegemonu".
- Au ctt cartea?
- Au ncorporat-o aproape perfect n rega or. Trateaza copa pe care e-am dat-o de parca
ar f Cartea Sfnta, ar acum sustn ca matca e vorbeste.
Savrstoru arunca o prvre.
- Ea ce spune?
- Ca est adevaratu Vorbtor s ca a matca a tne. Ca o ve aduce sa traasca aatur de e
s- ve nvata totu despre tne s.. e o adevarata nebune. Ce ma grav este ca asteapta
mposbu dn partea ta.
Se putea ca asta sa fe o smpa dornta a or, asa cum Mro credea cu tare, dar Savrstoru
sta ca, dn gogoasa e, matca vorbse cu cneva.
- S cum spuneau ca e vorbeste matca?
Ouanda mergea aatur de e.
- Nu or, c numa u Radacna. Iar Radacna e transmte or. Totu face parte dn sstemu
or totemc. Am ncercat mereu sa ntram n |oc s sa ne prefacem ca- credem.
- Ce potcos dn partea voastra, remarca Ender.
- Asta- practca antropoogca standard, spuse Mro.
- Va stradut att de mut sa va prefacet ca- uat n seros nct nu avet absout nc o
sansa sa nvatat ceva de a e.
Ramasera o cpa n urma, astfe ca Ender ntra prmu n padure. Trebura sa aerge dn nou
ca sa- a|unga.
- Mereu am ncercat sa nvatam ceva de a e! aproape strga Mro.
Savrstoru se opr.
- Nu de a e. Se afau de|a prntre copac; razee razete care patrundeau prn frunzs faceau
ca trasature or sa fe mpenetrabe, dar Ender sta ce poate ct pe fetee or: rtare, ndgnare,
dspret. "Cum de ndrazneste acest necunoscut nescot sa ne puna a ndoaa attudnea
profesonaa?" Iata de ce: suntet patruns pna n maduva oaseor de deea supremate voastre
cuturae. Va desfasurat Actvtate Suspecte pentru a- a|uta pe bet purceus, dar nu exsta
perspectva ca vo sa bagat de seama cnd pot s e sa va nvete cte ceva.
- Ce anume? ntreba Ouanda. Nu sa- omorm pe ce ma apropat bnefacator, sa-
torturam pna moare dupa ce e a savat vata a zec de sot s de cop de-a nostr?
- Atunc de ce ma suportat? De ce- a|utat dupa cte v-au facut?
Mro se strecura ntre Ouanda s Savrstor.
"O prote|eaza", se gnd e, "sau o mpedca sa-s dea n veag sabcune."
- Asa e n mesera noastra. nteegem ca dferentee cuturae pe care nu n e putem
expca...
- nteeget ca purceus sunt anmae s ca nu- putet condamna pentru ucderea u Lbo
s a u Ppo ma mut dect pe cabra pentru ca rumega capm.
- Exact, recunoscu Mro.
Ender schta un zmbet
- Tocma de aceea n-o sa nvatat nmc de a e. Pentru ca- consderat anmae.
- consderam ramen! spuse Ouanda, facndu-s oc n fata u Mro. Evdent ca nu smtea
nevoa de a f prote|ata.
- tratat de parca n-ar f raspunzator de actune or, spuse Ender. Ramen raspund
pentru ceea ce fac.
- S tu ce vre sa fac? ntreba Ouanda cu sarcasm n voce. V sa- |udec?
- Va spun doar att: purceus au nvatat ma mute despre mne de a Radacna dect vo,
care m-at avut aatur.
- S ce sa nteegem dn vorbee astea? Ca est ntr-adevar Vorbtoru orgna? Era vadt ca
Mro consdera aceasta dee drept nmagnaba s rdcoa. Sa presupunem ca pe nava de pe
orbta Lustane a ctva Gndac pe care vre sa- aduc ac sa...
- nseamna ca acest amator crede ca se prcepe ma bne dect no sa dscute cu purceus,
ntrerupse Ouanda. S, n ceea ce ma prveste, asta dovedeste ca nu trebua sa acceptam sa-
aducem ac, a...
Dar n aceeas cpa Ouanda amut, pentru ca dn dess aparu un purceus. Era ma scund
dect se astepta Ender. Des nu char nepacut, mrosu u specfc parea ceva ma puternc dect
reusse |ane sa sugereze prn computer.
- Prea trzu, murmura Ender. Cred ca ne-am ntnt de|a.
Expresa de pe fata purceusuu, daca se putea vorb de asa ceva, era de nepatruns. Cu
toate acestea, Mro s Ouanda erau capab sa nteeaga ceva dn mba nerostta.
- E umt, murmura Ouanda. Spunndu- u Ender ca nteegea ceea ce u ramnea
stran, punea a punct. Nc o suparare. Savrstoru sta ca ac era un novce. Spera totus ca
smusese dn modu or obsnut, sgur de sne, pe care- dovedeau n gndre. Era evdent ca
urmau un comportament bne exersat s practcat ndeung. Daca dorea sa obtna un a|utor rea
dn partea or, trebua sa- faca sa se dezbare de saboane s sa ncerce sa vada ucrure n ata
umna.
- Mncatoru-de-Frunze, spuse Mro.
Mncatoru-de-Frunze nu-s ua och de a Savrstor.
- Vorbtoru n numee Mortor, rost e.
- L-am adus, expca Ouanda.
Mncatoru-de-Frunze se rasuc pe cace s dsparu prntre tufsur.
- Ce nseamna asta? ntreba Ender. De ce a pecat?
- Vre sa zc ca nu t-a dat seama? ntreba Ouanda.
- Fe ca va convne, fe ca nu, purceus vor sa-m vorbeasca s eu vreau sa e vorbesc. Cred
ca ar f ma bne daca m-at a|uta sa prcep ce se ntmpa. Sau nc vo nu nteeget?
vazu cum se chnue sa-s aunge supararea. S apo, spre usurarea Savrstoruu, Mro se
hotar. n oc sa- raspunda cu un aer de superortate, vorb smpu, cam:
- Nu. Nc no nu nteegem. n reate cu e procedam ma mut pe ghcte. E ne pun
ntrebar, no or, s, n masura posbtator, pna acum nc un, nc at n-am dezvaut nmc
n mod deberat. Nc macar nu e punem ntrebare a care vrem neaparat sa prmm un
raspuns, de teama ca dn ntrebar vor afa ma mute despre no.
Ouanda nu voa sa accepte hotarrea u Mro de a coopera.
- Stm ma mute dect ve nvata tu n douazec de an, decara ea. Est nebun daca-t
nchpu ca ntr-o dscute de zece mnute a margnea padur pot nvata tot ce stm no.
- Nu smt nevoa sa repet ceea ce stt vo, o amur Ender.
- Asa crez?
- Da, pentru ca va am cu mne. Ender surse.
Mro nteese s ua vorbee ca pe un compment. Surse s e.
- Sa vedem ce stm. Probab ca Mncatoru-de-Frunze nu e prea ncntat sa te vada. ntre
e s purceusu Uman s-a produs o ruptura. Cnd s-au nchput ca nu vrem sa te aducem,
Manctoru-de-Frunze a fost sgur ca nvnsese. Acum vede ca vctora s-a transformat n nfrngere.
Poate ca astfe am savat vata u Uman.
- S am pus-o n perco pe a Mncatoruu-de-Frunze, care doar ncearca sa- faca pe Uman
sa dea gres, nu sa cstge e nsus ceva.
- Dar nu st sgur.
- Astea-s ucrur de care nu ntrebam ncodata. Mro zmb dn nou. S a dreptate. Pentru
no a devent un obce att de nradacnat nct am a|uns sa nc nu ma bagam de seama ca nu
punem ntrebar.
Ouanda se nfure.
- Are dreptate! Nc macar nu ne-a vazut a ucru s ne crtca dn senn...
Dar Ender nu voa sa- vada condanndu-se. Porn cu pas mar n drecta n care pecase
Mncatoru-de-Frunze s- asa sa- urmeze daca aveau chef. Bnentees ca venra dupa e, asnd
dsputa pentru atadata. Imedat ce- smt aatur, rencepu sa- nterogheze:
- Ce- cu Actvtate Suspecte pe care e-at desfasurat vo? At ntrodus eemente no n
amentata or?
- I-am nvatat cum sa mannce radacna de meredona, spuse Ouanda. Era rgda s
crcumspecta, dar bne macar ca vorbea. Fura n-o va mpedca sa partcpe a ceea ce promtea
sa fe o ntnre de mportanta crucaa cu purceus. I-am nvatat cum sa emne contnutu de
canura dn ea prn mbbare cu apa s uscare a soare. Asta era souta medata pe care e-o
puteam ofer.
- Souta pe termen ung era sa e dam varetate de str a care renuntase mama, spuse
Mro. Reusse sa obtna o spece care era att de bne adaptata a condte Lustane nct nu e
foosea oamenor. O structura proteca tpc ustana, dferta de cea pamnteana. Parea sa fe
exact ce e trebua purceusor. Am convns-o pe Ea sa-m dea cteva specmene pe care orcum
e aruncau, fara sa- dau de ntees ct de mportante erau pentru no.
"Nu te ma amag ca Ea nu ste", s spuse n gnd Ender.
- Lbo e-a dat exemparee s -a nvatat cum sa e panteze. Apo e-a aratat cum sa e
macne, sa obtna fana s s-o transforme n pne. Are un gust nesufert, dar e-a ofert un
ament pe care, pentru prma oara, s- pot pregat sngur. De atunc ncoace sunt gras s
obraznc.
Vocea Ouande era ncarcata de amaracune.
- Dar -au ucs pe tata medat dupa ce au dus sotor prmee pn.
Vreme de cteva cpe, Ender contnua sa mearga tacut, ncercnd sa prceapa. Purceus au
ucs pe Lbo medat dupa ce -a savat de foamete? De neconceput, s totus asa se
ntmpase. Cum putea sa evoueze o socetate daca- ucdea pe ce care contrbuau ce ma mut
a supraveturea e? Ar trebu sa procedeze nvers: sa- raspateasca pe ce vaoros, spornd astfe
posbtatea or de a se reproduce. n feu acesta s-ar mar sansee de supraveture ca grup.
Cum era posb ca purceus sa evoueze ucgndu- pe ce care aduceau comuntat cee ma
mar servc?
S totus exstau precedente s n umea oamenor. Cop acesta, Mro s Ouanda, prn
Actvtate or Suspecte, erau ma bun s ma nteept dect membr comtetuu care acatusera
ege. Daca vor f prns, vor f exat pe ata paneta, ceea ce echvaa cu o condamnare pe vata;
pna se vor ntoarce, daca vor avea norocu acesta, tot ce pe care- cunosc acum vor f dsparut
de mut. Orcum, vor f |udecat s probab ntemntat. Nc dee s nc genee or nu vor da
roade, socetatea va sarac.
Dn pacate, egea nu dovedea ngadunta tocma pentru ca era o create umana. Pe de ata
parte, arestarea s ntemntarea u Mro s a Ouande avea sens n cazu n care pornea de a
premza ca fntee umane consttuau o comuntate unca ar purceus erau dusman acestea s
daca socotea ca tot ce- poate a|uta pe purceus sa supravetuasca repreznta o amenntare a
adresa umantat. Asadar pedepsrea oamenor care au mbogatt cutura purceusor ar avea
scopu de a- mpedca pe acesta dn urma sa progreseze, nu sa- prote|eze.
n cpa aceea, Savrstoru nteese ca ege care guvernau contactu omuu cu purceus
nu functonau pentru a- prote|a. Ee fusesera nsttute pentru a garanta superortatea s
puterea fnteor umane. Dn punctu acesta de vedere, desfasurnd Actvtate Suspecte, Mro s
Ouanda erau tradator a ntereseor egoste ae propre or spec.
- Renegat, spuse e cu voce tare.
- Poftm? tresar Mro. Ce-a spus?
- Renegat. Ce care s-au respns propru neam s au trecut de partea dusmanuu.
- Aha, facu Mro.
- Ba nu, spuse Ouanda.
- Ba suntem, repeta Mro.
- Eu nu m-am epadat umantatea!
- Dupa cum s-ar exprma epscopu Peregrno, ne-am dezs umantatea cu muta vreme n
urma, spuse Mro.
- Dar asa cum defnesc eu conceptu...
- Dupa tne, spuse Savrstoru, s purceus sunt uman. Iata de ce suntet nste renegat.
- Parca ma devreme spunea ca -am tratat ca pe nste anmae, nu se asa Ouanda.
- Cnd nu- facet drect raspunzator de faptee or, cnd nu e punet ntrebar drecte,
cnd ncercat sa- amagt, tratat ca pe anmae.
- Cu ate cuvnte, spuse Mro, cnd respectam ege stabte de comtet.
- Da, ntar Ouanda, da, atunc e adevarat, suntem nste renegat.
- Dar tu? ntreba Mro. Tu de ce est renegat?
- E bne, pe mne speca umana m-a aungat de mut. De aceea am a|uns Vorbtor n
numee Mortor.
Intrara n umnsu purceusor cnd se stnse ecou utmeor cuvnte.
Nc mama, nc Mro nu vensera a cna. Ee convenea de mnune. Cnd era prezent
vreunu dntre e, s perdea orce autortate; cop ma mc n-o ascutau. Cu toate acestea, nc
Mro, nc mama nu uau ocu Ee. Nmen nu se supunea s, de asemenea, nmen nu ncerca
sa mentna ordnea. Era dec ma nstta s- era ma usor cnd e nu se afau ac.
Nu pentru ca ce mc erau ma cumnt acum, doar ca se opuneau ma putn. Era de a|uns
sa se rasteasca de cteva or a Grego ca sa- convnga sa n-o ma nghonteasca s s-o oveasca pe
sub masa. Iar astaz, att Oum ct s Ohado pareau nstt. Nu ma aveau gura spurcata ca n
ate dat.
Dar camu dura pna termnara de mncat. Oum se rezema de spataru scaunuu s rn|
rautacos catre Ohado:
- Dec tu -a nvatat pe sponu acea cum sa a|unga a fseree mame!
Ohado se ntoarse spre Ea:
- Iar a utat sa- deconectez gura. Cnd o sa-nvet sa f ma ordonata? n feu acesta
ronc, Ohado cerea spr|nu Ee.
Oum nu voa nsa ca Ohado sa prmeasca a|utor, ndferent de unde.
- Ohado, de data asta Ea nu- de partea ta. Nmen nu ma tne cu tne. L-a a|utat pe
sponu aa unsuros sa ntre n fseree mame s est tot att de vnovat ca s e. E uneata
davouu, ar tu a fe.
Ea vazu cum creste fura u Ohado; prn mnte trecu o scena n care Ohado azvrea cu
farfura n Oum. n fne momentu de ncordare trecu s Ohado se cama.
- m pare rau, spuse Ohado. N-am vrut asa ceva.
Ceda n fata u Oum. Recunostea ca fratee u avea dreptate.
- Sper ca regretee tae trebue sa ne faca sa nteegem ca n-a fost nmc ntentonat, spuse
Ea, s nu-t cer scuze fndca -a a|utat pe Vorbtor.
- Evdent ca-s cere scuze pentru ca -a a|utat pe spon, nssta Oum.
- Pentru ca, reua Ea, n masura n care putem trebue sa- a|utam cu tot pe Vorbtor.
Oum sar n pcoare, se apeca peste masa s- strga n fata:
- Cum ndraznest sa spu asa ceva? A voat ntmtatea mame, voa sa- afe secretee,
voa...
Spre propra- surprndere, Ea se trez n pcoare, mpngndu- pe Oum peste masa s
tpnd a e tot ma tare:
- Secretee mame au otravt atmosfera dn casa asta! Secretee mame ne-au facut pe tot sa
fm bonav s nc ea n-a scapat! Snguru mod de a ndrepta ucrure char acum e sa- furam
secretee s sa e scoatem a umna ca sa e putem ucde! Apo se opr dn tpat. Att Oum ct s
Ohado se retrasesera dn fata e s stateau strns pt de perete, ca s cum vorbee e ar f fost
goante, ar e asteptau sa fe executat. Ea contnua sa vorbeasca cu voce tare, dar stapnta:
Asa cum vad eu stuata, Vorbtoru e unca noastra sansa de a redeven o fame s secretee
mame repreznta snguru obstaco care- sta n cae. De aceea -am spus astaz tot ce stam
despre contnutu fsereor Mame, fndca vreau sa- dau pna s ce ma nensemnat crmpe de
adevar pe care- pot afa.
- Atunc est cea ma |osnca tradatoare, spuse Oum. Vocea tremura. Era n pragu
acrmor.
- Eu cred ca nfaptum un act de oatate numa daca- a|utam pe Vorbtor, raspunse Ea.
Adevarata tradare e supunerea oarba n fata mame, fndca toata vata s-a stradut sa se
autodstruga s sa dstruga aceasta fame.
Spre surprnderea Ee, ce care pngea nu era Oum, c Ohado. Gandee u acrmae nu
functonau, bnentees, cac fusesera extrpate cnd se grefasera och. n psa acrmor,
snguru semn care arata ca pngea erau suspnee, care- facura sa se ghemuasca, sa aunece
de-a ungu zduu pna a|unse sa stea pe podea cu capu ntre genunch, cnnd, ncapab sa se
controeze. Ea nteese de ce: ea spusese ca dragostea u fata de Vorbtor nu dovedea psa de
oatate, ca nu Pacatuse; s e o crezuse, sta ca era adevarat.
Apo Ea s muta prvrea de a Ohado s o vazu pe mama n pragu us. Avu o senzate de
sfrseaa s ncepu sa tremure a gndu ca Novnha auzse vorbee e.
Dar mama nu parea furoasa, doar putn trsta s foarte obosta. prvea pe Ohado.
Revota rabufn n gasu u Ohado:
- A auzt ce spunea Ea? ntreba e.
- Da, raspunse mama fara sa-s a prvrea de a Ohado. Daca ma gndesc bne, s-ar putea
sa aba dreptate.
Ea era a fe de surprnsa ca s Oum.
- Cop, merget n cameree voastre, spuse mama ncet. Trebue sa dscut cu Ohado.
Ea e facu un semn u Grego s Ouare, care coborsera de pe scaunee nate s, umt dn
prcna acestor ntmpar neobsnute, veneau cu pas mc spre ea. Daca-s amnteau bne, nc
tata nu reusse vreodata sa- faca pe Ohado sa pnga. auz pe Oum pasnd apasat pe ho,
ntrnd n camera u, trntnd usa s azvrndu-se pe pat. n bucatare suspnee u Ohado se
ma potora s ncetara cnd, pentru prma oara dupa ce s perduse och, mama tnea n brate
s- consoa s pngea tacut, eganndu- s varsnd acrm n paru u.
Mro nu sta ce sa ma creada despre Vorbtoru n numee Mortor. Nu-s dadea seama de
ce, dar s nchpuse ca un Vorbtor trebua sa semene cu un preot, sau, ma curnd, sa fe un
preot n adevaratu ntees a cuvntuu. Tacut, contempatv, detasat de umea aceasta, asnd
dscret n seama atora actune s hotarre. Mro se asteptase ca Vorbtoru sa fe nteept.
n nc un caz nsa nu antcpase ca va f att de bagaret, att de percuos. Da, nteept era,
fara dscute, mereu vedea dncoo de aparente, spunea sau facea tot feu de ucrur
deconcertante care, daca se gndea ma bne a ee, erau perfect |ustfcate. Parea sa cunoasca
att de bne modu de gndre uman nct, doar prvnd chpu cuva, reusea sa cteasca pe e cee
ma adnc dornte, cee ma bne dsmuate adevarur despre care nc acea persoana nu banua
ca saasuesc n adncu e.
De cte or statusera e s Ouanda n feu acesta, urmarnd cum dscuta Lbo cu purceus?
Numa ca atunc nteegeau ntotdeauna ce facea Lbo; cunosteau tehnca, stau scopure pe
care e urmarea. nsa Vorbtoru avea un mod de gndre care u Mro ramnea compet stran.
Cu toate ca stranu se nfatsa ca orce ata fnta umana, Mro se smtea ndemnat sa creada ca
e era de fapt un framng - reusea sa fe a fe de deconcertant ca s purceus. Ramen ca s e,
stran, dar nu era totus un anma.
Ce a observase Vorbtoru? Ce vazuse? Arcu pe care- poarta mereu Sageata? Vasu de ut
pn cu apa n care, emannd un mros respngator, era nmuata meradona? Pe care anume
dntre Actvtate Suspecte e-a recunoscut s despre cte a crezut ca sunt practc ae
bastnasor?
Purceus deschsera "Matca s Hegemonu".
- Tu, spuse Sageata, a scrs asta?
- Da.
Mro arunca o prvre Ouande. n och e se strecura o carre de satsfacte. Prn urmare,
Vorbtoru mntea.
- Ceat do, Mro s Ouanda, cred ca est un mncnos, nterven Uman.
Mro se uta medat a Vorbtor, dar e nu prv n drecta or.
- Bnentees ca da, spuse e. Nu e-a trecut prn mnte ca s-ar putea ca Radacna sa f rostt
adevaru.
Vorbee came ae barbatuu tuburara pe Mro. Putea f adevarat? La urma-urmeor,
oamen care caatoreau spre ate ssteme soare sareau peste decen ntreg, adeseor secoe,
uneor char s |umatate de menu. Pentru a supravetu tre m de an nu erau necesare foarte
mute caator, dar era prea greu de crezut ca adevaratu Vorbtor sosse tocma ac. Ace prm
Vorbtor scrsese "Matca s Hegemonu"; doar pe e -ar nteresa prma rasa ramen descoperta
dupa dsparta Gndacor. "Nu cred asa ceva", s spuse Mro n gnd, dar trebu sa admta ca
probab acesta era adevaru.
- De ce sunt att de prost? ntreba Uman. Cum de nu recunosc adevaru cnd aud rostt?
- Nu sunt prost. Asa sunt fntee umane: pun a ndoaa credntee or n afara de cee n
care cred cu adevarat s cee pe care nu se gndesc ncodata sa e puna a ndoaa. Nu s-au
gndt sa conteste faptu ca orgnau Vorbtoru orgnar a murt acum tre m de an, char daca
stu ca zboru prntre stee preungeste vata.
- Dar no e-am spus.
- Ba nu, e-at spus doar ca matca -a dezvaut u Radacna ca eu am scrs cartea aceasta.
- Tocma de aceea ar trebu sa ste ca e adevarat, spuse Uman. Radacna e nteept, e tata;
n-ar face ncodata vreo greseaa.
Lu Mro ven sa zmbeasca, dar se abtnu. Vorbtoru s nchpua ca e foarte ntegent,
dar ata- acum ac, unde sfrseau toate ntrebare mportante, nccte fnd de nsstenta cu
care purceus sustneau ca or e puteau vorb nste copac totemc.
- Da, contnua Ender. Sunt nenumarate ucrur pe care no nu e nteegem s atee pe care
nu e nteeget vo. Ar trebu sa ne spunem ma mute.
Uman se aseza nga Sageata, mpartnd cu e ocu de onoare.
Sageata nu dadu semne ca -ar deran|a.
- Vorbtorue n numee Mortor, spuse Uman, ne ve aduce matca?
- nca nu m-am hotart
Mro prv dn nou catre Ouanda. Oare Wggn s perduse mnte sugernd ca putea da ceea
ce nu avea?
Apo s amnt ce spusese Vorbtoru despre faptu ca omu pune a ndoaa toate credntee,
cu excepta ceor pe care e consdera de netagadut. Mro uase ntotdeauna drept adevar ceea ce
sta toata umea - s anume ca tot Gndac fusesera nmct. Dar daca o matca ramasese n
vata? Daca Vorbtoru gasse un Gndac, dscutase cu e s asa reusse sa-s scre cartea? Era
extrem de mprobab, dar nu mposb. Mro nu sta cu toata certtudnea ca pna s utmu
Gndac fusese ucs. Sta doar ce credea umea, s vreme de tre m de an nmen nu adusese
vreun argument orct de nensemnat care sa probeze contraru.
Dar char daca era adevarat, cum de-ar f putut sa afe Uman? Expcata cea ma smpa era
ca purceus ncorporasera convngatoarea store a Matc s a Hegemonuu n rega or s nu
prcepeau deea ca exstau mut Vorbtor s nc unu dntre e nu era autoru cart, ca tot
Gndac mursera s matca n-avea cum sa fe adusa a e. Era cea ma smpa expcate, cea ma
usor de acceptat. Orcare ata -ar s sa recunoasca posbtatea ca, ntr-un fe sau atu, copacu
totemc a u Radacna vorbea cu purceus.
- Ce te va face sa te hotarast? vru sa ste Uman. No oferm darur sotor pentru a e
cstga respectu, dar tu est ce ma nteept dntre oamen s nu avem nmc de foos pentru tne.
- Posedat mute ucrur de care as avea nevoe, spuse Ender
- Ce anume? Nu facet vase ma bune ca acesta? Saget ma ascutte? Vesmntu pe care
port e tesut dn na de cabra, dar hanee tae sunt ma fne.
- Nu-m trebue asemenea ucrur. Eu am nevoe de povest adevarate.
Uman se apeca n fata s trupu se ncorda de emote s asteptare.
- O, Vorbtorue! zbucn e s vocea deven puternca, ncarcata de mportanta cuvnteor.
Vre sa adaug povestea noastra a Matca s Hegemon?
- Nu va stu povestea.
- ntreaba-ne! ntreaba-ne orce!
- Dar cum as putea rost povestea voastra? Eu rostesc doar poveste mortor.
- Dar suntem mort! strga Uman. Mro nu- vazuse ncodata att de agtat. Suntem ucs n
fecare z. Fntee umane umpu toate ume. Navee caatoresc prn bezna nopt, de a o stea a
ata, ocupnd fecare oc go. S uta-te a no cum tram pe umea noastra mca, de unde prvm
cum ceru se umpe de oamen. Fntee umane nata gardur rdcoe, dar asta nu nseamna
mare ucru. Ceru e gardu nostru! Uman facu un sat n sus, umtor de nat pentru ca avea
pcoare puternce. Ute cum ma arunca gardu a pamnt!
Aerga spre ce ma apropat copac, se urca pe trunch s se catara ute spre vrf, asa cum
Mro nu- vazuse ncodata; auneca pe o ramura s se arunca n sus. n momentu n care atnse
punctu maxm a satuu, paru sa ramna suspendat n aer, apo gravtata azvr cu forta pe
pamntu tare.
Mro auz cnetu puternc provocat de cadere. Vorbtoru se rdca medat s dadu fuga spre
Uman, ar Mro porn pe urmee u. Uman nu ma respra.
- A murt? ntreba Ouanda.
- Nu! strga un purceus n mba mascuor. Nu pot mur! Nu, nu, nu! Mro se uta n |ur;
spre surprnderea u, ce care vorbse era Mncatoru-de-Frunze. Nu pot mur!
Apo Uman ntnse o mna tremuratoare s atnse fata Vorbtoruu. Trase aer adnc n pept,
ntr-un suspn adnc, s apo vorb.
- Vez, Marturstorue? Sunt n stare sa mor ca sa trec zdu care ne separa de stee.
De cnd cunostea Mro pe purceus, n tot an de pna atunc, ncodata nu vorbsera de
caatora steara s nc nu ntrebasera despre ea. Aba acum nteegea ca ma|ortatea ntrebaror
pe care e puneau aveau scopu de a descoper secretu zboruu. Xenoog nu prcepusera pentru
ca stau ceea ce se parea evdent: purceus se afau att de departe de nveu cutura care sa
e permta construrea naveor cosmce nct aveau sa treaca o me de an pna cnd e va f
accesba o asemenea performanta. Dar adnca or sete de cunoastere, dornta de a afa ct ma
mute despre metae, motoare s zbor erau cae aese de e n ncercarea de a descoper secretu
caatoror ntersteare.
Uman se rdca ncet n pcoare, tnndu-se de mne u Ender. Mro s dadu seama ca,
pna n cpa aceea ncodata nu fusese uat de mna de vreun purceus. cuprnse un regret
profund s o durere adnca, vecna cu geoza.
Acum, cnd era mpede ca Uman nu se ranse grav, ceat purceus se strnsera ma
aproape n |uru Vorbtoruu. Nu se ngramadeau, nu se mbrnceau, pur s smpu doreau sa se
afe n prea|ma u.
- Radacna spune ca matca ste cum se construesc navee, ncepu Sageata.
- Radacna spune ca matca ne va nvata totu, contnua Cest. Meta, foc nascut dn stnc,
case facute dn apa neagra, orce.
Ender rdca mna, punnd capat dornte or de a vorb tot deodata:
- Daca v-ar f foarte sete s at vedea ca am apa, m-at cere cu tot sa bet. Dar daca eu as
st ca apa e otravta?
- n navee care zboara spre stee nu e otrava, spuse Uman.
- Sunt mute drumure care duc spre zboru nterstear. Unee sunt bune, atee ma ree.
Va vo da ceea ce pot, fara sa va dstrug.
- Matca promte!
- S eu a fe.
Uman se repez nante, prnse pe Ender de par s de urech s- trase pna a|unsera sa se
prveasca n och. Mro nu ma vazuse un gest de o asemenea voenta dn partea or; era ucru de
care se temuse, hotarrea de a ucde...
- Daca suntem ramen, racn Uman catre Vorbtor, atunc no hotarm, nu tu! Iar de suntem
varese pot sa ne ucz pe tot, char acum, asa cum a facut-o cu toate surore matc!
Mro ncremen ca fugerat. Era treaba purceusor daca- socoteau pe Vorbtor autoru
cart. Dar cum de a|unsesera a concuza de neconceput ca tot e era vnovat de Xenocd? Drept
cne uau? Drept Monstruosu Savrstor.
S totus Vorbtoru n numee Mortor statea acoo, cu capu pecat, ar dn och nchs
acrme curgeau pe obra|, ca s cum acuzata u Uman avea forta adevaruu.
Uman ntoarse capu ca sa se adreseze u Mro.
- Ce- cu apa asta? ntreba e n soapta. Apo atnse acrme.
- Asa ne aratam durerea, necazu sau sufernta, raspunse baatu.
Mandachuva scoase brusc un uret nforator pe care Mro nu- ma auzse; semana cu acea
a unu anma pe moarte.
- Asa ne aratam no durerea, sopt Uman.
- Ah! Ah! strga Mandachuva. Am ma vazut apa asta! Am vazut-o n och u Lbo s Ppo.
Ma nt unu cte unu, apo cu tot n aceas tmp, purceus pornra sa strge a fe. Mro
era ngrozt, fascnat, emotonat. Nu sta ctus de putn ce nsemna acest strgat, dar purceus
dadeau acum fru ber unor emot pe care vreme de patruzec s sapte de an e ascunsesera fata
de xenoog.
- |eesc pe tata? ntreba Ouanda n soapta. S och e uceau, umez de emote, ar paru
se naca de sudoarea rece a spame.
Imedat ce nteese, Mro spuse:
- Pna n cpa asta n-am stut ca Ppo s Lbo au pns cnd au murt. Mro nu avea cum sa
ntuasca ce gndea Ouanda n acee momente; vazu doar cum ea se ntoarse, se ndeparta cu
pas nesgur, se prabus n genunch s ncepu sa pnga amar.
Era de netagadut ca sosrea Vorbtoruu rascose dn strafundur vata fecarua dntre e.
Mro ngenunche aatur de Vorbtor care-s tnea capu pecat, cu barba n pept.
- Vorbtorue, ncepu Mro. Como pode ser? Cum se face ca tu est prmu marturstor s
Savrstoru n aceas tmp? No pode ser.
- Matca e-a spus ma mute dect m-am nchput
- Dar Vorbtoru n numee Mortor care a scrs aceasta carte e ce ma nteept om care a
trat n epoca zboruror ntersteare, n tmp ce Savrstoru a fost un crmna: a ucs un neam
ntreg, o rasa frumoasa de ramen care ne-ar f putut nvata totu...
- S uman pe deasupra, sopt Ender.
Uman se afa acum nga e s rost cteva versete dn Hegemon: "Boaa s eacu e
saasuesc n orce nma. Moartea s mnturea stau n puterea aceeas mn".
- Uman, vorb Ender, spune neamuu tau sa nu |eeasca pentru ceea ce a faptut dn
nestnta.
- Am facut ceva ngroztor, spuse Uman. S era ce ma mare dar a nostru.
- Spune semenor ta sa se nsteasca s sa ma ascute.
Uman strga cteva vorbe, nu n mba mascuor, c n cea a sotor, mba autortat.
Tacura cu tot s se asezara sa ascute ceea ce avea Vorbtoru de spus.
- Vo face tot ce-m sta n puter, ncepu e, dar nt trebue sa va cunosc, atfe cum as
putea rost povestea voastra? Trebue sa afu ma mute despre vo, atfe cum as putea st daca
bautura este otravtoare sau nu? S probema cea ma grea dntre toate ramne sa fe rezovata.
Speca umana e bera sa- ubeasca pe Gndac ntruct socoteste ca au murt cu tot. Vo nca
trat, s de aceea nspamntat pe oamen.
Afat ntre ceat purceus, Uman se rdca s gestcua catre propru u trup, de parca ar f
fost ceva frag s pst de putere.
- No?!
- Se tem de aceas ucru ca s vo, care va ngrozt cnd prvt spre cer s vedet cum steee
sunt acaparate de oamen. Se tem ca vor a|unge ntr-o buna z pe o ume s vor constata ca vo at
a|uns prm acoo.
- Nu vrem sa fm prm, spuse Uman. Vrem sa avem s no un oc acoo.
- Atunc pasut-ma, spuse Ender. A|utat-ma sa nvat cne suntet, ca sa- pot nvata s eu
pe oamen.
- Orce, ntar Uman. Prv roata catre ceat. Te vom nvata tot ce vre.
Mncatoru-de-Frunze se rdca. Vorb n mba mascuor, dar Mro nu nteese.
- Nu pot da atora ucrur care nu-t apartn.
Uman raspunse taos n Esentaa:
- Nc u Ppo, Lbo, Ouanda s Mro nu e apartneau ucrure pe care n e-au ofert. Dar,
cu toate astea, au facut-o.
- Nu trebue sa dovedm aceeas nechbzunta. Mncatoru-de-Frunze vorbea nca n mba
mascuor.
- Nc nteepcunea or nu ne apartne n mod necesar, puse a punct Uman.
Apo Mncatoru rost ceva n mba copacor s nc acum Mro nu reus sa prceapa. Uman
nu raspunse s Mncatoru-de-Frunze peca.
n tmp ce acesta se ndeparta, Ouanda se ntoarse cu och nrost de pns.
Uman se rasuc spre Vorbtor.
- Ce vre sa st? ntreba e. Daca putem, t vom spune s-t vom arata.
La rndu u, Ender se uta a Mro s Ouanda.
- Ce-ar trebu sa ntreb? Stu att de putne nct nu am dee ce ne-ar f de foos.
Mro o prv pe Ouanda, consutndu-se dn och cu ea.
- Nu avet unete dn patra sau meta, spuse ea. Dar casa voastra e facuta dn emn s tot
asa arcure sau sagete.
Uman nu raspunse. Momentu de tacere se preung.
- Dar care va e ntrebarea? spuse Uman ntr-un trzu.
"Cum de n-a prceput egatura?" gnd Mro.
- No, oamen, expca Vorbtoru, foosm unete dn patra ca sa doborm copac atunc
cnd vrem sa- transformam n case, saget sau bte ca aceea pe care vad ca e avet un dntre
vo.
Trecura cteva momente pna cnd vorbee u fura nteese pe depn. Apo, brusc, tot
purceus se rdcara n pcoare, parca nnebunt, cocnndu-se uneor unu de atu, de copac
sau de casee dn busten. Ma|ortatea ramasera mut, dar cte unu dntre e ura cnd s cnd,
exact cum o facusera cu tot ma devreme. Smnteaa aproape muta a purceusor era strane,
asnd mpresa ca, dntr-o data, s perdusera orce contro asupra trupuror. Dupa atta an
de precaute s non-comuncare, de efortur pentru a nu se spune nmc, Vorbtoru ncacase
acest comandament s rezutatu era dementa coectva a care asstau acum.
Uman se desprnsese dn haosu acea s se azvr a pamnt n fata u Ender.
- O, Vorbtorue! strga e dn rasputer. Promte-m ca n-o sa e ngadu ncodata sa-
doboare pe tata meu Radacna cu unete dn patra s meta! Daca vre sa ucz pe cneva, exsta
frat ma batrn care s-ar da vata; s eu sunt gata sa mor, dar nu- asa sa-m ucda tata!
- Sau pe tata meu! strgara ceat purceus. Sau pe-a meu!
- Daca am f stut ca sun... suntet varese, nu -am f sadt pe Radacna att de aproape de
gard, spuse Mandachuva.
Ender rdca dn nou bratee.
- A taat vreun om copac n Lustana? Ncodata. Legea ne-o nterzce. N-avet a va teme de
no.
Se facu tacere s purceus se nstra. Uman se rdca n cee dn urma de a pamnt.
- Ne-a facut sa ne temem s ma mut de fntee umane, Vorbtorue. Ma bne nu venea
deoc n padurea noastra.
Vocea Ouande rasuna ma tare dect a u:
- Cum ma pot spune asta dupa ce m-a ucs tata?
Uman o prv stupefat s ramase fara gra. Mro o ua pe Ouanda pe dupa umer. n tacerea
care se asa, se auz gasu puternc a Vorbtoruu:
- A proms ca ve raspunde a toate ntrebare mee. Te ma ntreb o data: cum va construt
casee dn busten s cum va facet btee, arcure s sagete? No v-am aratat sngura cae pe
care o cunoastem; spune-m care e caea voastra, cum facet?
- Fratee se darueste sngur, raspunse Uman. T-am spus. comuncam frateu despre
nevoe noastre s- aratam forma, ar e n se ofera.
- Putem sa vedem cum se ntmpa asta? ntreba Ender.
Uman prv n |ur, catre ceat purceus.
- Vret sa- cerem unu frate sa se daruasca pentru ca Vorbtoru sa poata vedea? N-avem
nevoe de casa, nc acum, nc n an ce vor ven, ar sagete ne prsosesc...
- Arata-!
Mro se ntoarse, ar ceat facura aceas ucru s- vazura pe Mncatoru-de-Frunze esnd
dn nou dn padure. Pas dnadns pna n m|ocu umnsuu; nu- prv pe nc unu s vorb de
parca ar f fost un herad care nu se snchseste daca- ascuta cneva. L se adresa n mba
sotor, astfe ca Mro nu nteese dect frntur.
- Ce spune? sopt Ender.
Afat n genunch nga e, Mro traduse ct prcepu: M-e mpede ca s-a dus a sot, care eau
spus sa faca tot ce e cer. Dar nu- char att de usor, e ma zce - nu nteeg cuvntee astea
- ca mor cu tot. n orce caz, ceva despre frat care mor. Uta-te a e, nc unu nu se teme.
- Nu stu cum s exterorzeaza teama. Nu cunosc neamu asta deoc.
- Nc eu, recunoscu Mro. Te as sa te descurc sngur; n ma putn de |umatate de ora a
creat o agtate cum n-am avut pre|u sa vad n tot acest an de cnd vztez.
- E un dar cu care m-am nascut, amur Ender. t propun un trg. N-o sa spun nmanu
despre Actvtate Suspecte pe care e-at desfasurat, ar vo nu povestt nmanu cne sunt eu.
- Asta e usor, spuse Mro. Orcum nu cred.
Cuvntarea Mncatoruu-de-Frunze se sfrs. Dupa aceea pas rar spre casa s ntra.
- Vom cere daru unu frate batrn, nchee Uman. Asa au spus sote.
Dupa aceea, Mro ramase n pcoare mbratsnd-o pe Ouanda s avndu- aatur pe
Marturstor, ar purceus reazara un mraco cu mut ma convngator dect ce care e adusese
u Gusto s Cde ttu de Os Venerados.
Purceus se strnsesera ntr-un cerc n |uru unu copac batrn s gros de a margnea
umnsuu. Apo se catarara n copac unu cte unu s ncepura sa oveasca n e cu bete. La
scurt tmp dupa aceea se afau cu tot n copac, batnd ntr-un rtm compcat s cntnd.
- Lmba tator, sopt Ouanda.
Ramure pornra sa cada una dupa ata. Purceus aergara medat s e adunara, trndue
n afara zone n care urma sa cada copacu.
Uman aduse una, care o ua cu gr|a s e-o arata u Mro s Ouande. Capatu cu care
fusese egata de trunch ramasese perfect neted. Nu era pat - suprafata prezenta o usoara
vaurre. Dar ramura nu era ctus de putn aspra, dn ea nu curgea seva s nu avea nc un semn
care sa dovedeasca voenta n separarea e de copac. Mro atnse suprafata cu degetu s smt
raceaa s netezmea ca de marmura.
n cee dn urma copacu ramase doar un trunch drept, dezgot s maestuos; petee de
cuoare ma deschsa unde crescusera cndva ramure strauceau n razee soareu de dupaamaza.
Cntecu atnse apogeu s nceta. Copacu se ncna s ncepu sa cada n s gratos spre
pamnt. Cnd trunchu se prabus, sou bubu s se cutremura, apo se asa o tacere depna.
Uman pas catre copacu dobort s, n tmp ce cnta ncet, ncepu sa- mnge suprafata.
Coa|a pesn treptat sub mscarea mn u; crapatura se extnse ntr-o parte s n ata pe toata
ungmea trunchuu pna ce scoarta se desfacu n doua |umatat. Apo ma mut purceus o s
o desprnsesera de trunch, n doua fs ung. Purceus e trasera deoparte.
- I-a vazut vreodata foosnd coa|a? ntreba Eder pe Mro.
Mro catna dn cap. Nu se smtea n stare sa scoata vreo vorba. Sageata facu apo un pas
nante s ncepu sa cnte mocom. s pmba degetee n sus s-n |os pe trunch de parca ar f
desenat ungmea s grosmea exacta a unu arc. Mro vazu cum apareau ne, cum emnu
dezgot se vaur, pesn s se desfacu pna cnd n causu trunchuu ramase un arc ustrut, cu
o forma perfecta.
De trunch se apropara s at purceus care, n tmp ce cntau, desenara tot feu de forme.
Pecara apo cu bte, arcur s saget, cutte cu ama subtre s m de fs fre de emn pentru
mpett cosur. n cee dn urma, dupa ce se consuma |umatate dn trunch, facura tot ctva
pas napo s cntara n aceas rtm. Copacu tremura s se desfacu n vreo zece brne ung.
Trunchu fusese foost n ntregme.
Uman se aprope ncet de brne s ngenunche, asndu-s mne cu decatete pe cea ma
apropata dntre ee. s ncna usor capu pe spate s ncepu sa ngne o meode fara cuvnte,
cea ma trsta pe care Mro o auzse vreodata. Cntecu contnua, ntonat doar de vocea u Uman;
aba dupa cteva momente, Mro s dadu seama ca ceat purceus prveau s asteptau ceva.
n cee dn urma, Mandachuva ven a e s- spuse n soapta:
- Te rog. Se cuvne sa cnt s tu pentru un frate.
- Nu stu cum, sopt Mro smtndu-se nspamntat s nea|utorat.
- S-a dat vata ca sa-t raspunda a ntrebare, amur Mandachuva.
"Ca sa-m raspunda a ntrebare s sa ma dea nastere ator o me", spuse Mro n gnd. Dar
pas nante, ngenunche aatur de Uman, s ncoac degetee n |uru aceeas brne netez pe
care o atnsese purceusu, s asa capu pe spate s-s ncerca vocea, a nceput sovator, nesgur,
nestnd ce meode sa cnte; dar curnd nteese ratunea cntecuu mono-tona, smt moartea
copacuu sub pame s vocea crescu n tare s cartate crend o dzarmone nduosatoare cu
vocea u Uman, care |eea moartea copacuu s- mutumea pentru ca se sacrfcase, promtnd
sa fooseasca perea u spre bnee trbuu, spre bnee frator s a sotor s copor, astfe nct
sa traasca s sa se nmuteasca s sa prospere cu tot. Acesta era rostu cntecuu s nteesu
mort copacuu, ar n cpa n care cntecu se termn, Mro se apeca pna atnse emnu cu
fruntea s rost cuvntee de mrure fnaa, aceeas pe care e soptse cu cnc an n urma
deasupra trupuu u Lbo.
Captou 15
MARTURISIREA
UMAN: De ce nu ne vzteaza s at oamen?
MIRO: No suntem sngur carora se permte sa treaca de poarta.
UMAN: Atunc de ce nu sar gardu?
MIRO: Nc unu dntre vo n-a atns gardu? (Uman nu raspunde.) Pna s o smpa
atngere provoaca durer. Daca am ncerca sa- sarm, am smt durer nsuportabe n tot
corpu.
UMAN: Asta- o proste. Oare arba nu creste de o parte s de ata a garduu?
Ouanda Ouehatta Ffuera Mucumb, Transcrer de daogur
1-1-1970, ora 5, pag 103: 0
Soaree ma avea o ora pna sa atnga na orzontuu cnd prmaru Bosqunha urca
scare ce duceau spre brou partcuar de a catedraa a epscopuu Peregrno. Dom Crsto s
Dona Crst se afau de|a acoo, avnd un aer grav ntpart pe chpur. Cu toate acestea,
epscopu Peregrno parea mutumt de sne. ntotdeauna se bucura sa- strnga sub acopersu
sau pe der potc s regos dn Magre. Nu avea nc o mportanta ca Bosqunha soctase
aceasta ntnre s apo tot ea propusese ca aceasta sa aba oc a catedraa ntruct se putea
depasa cu vehcuu zburator. Pe Peregrno ncnta deea ca, ntr-un anume fe, era stapnu
Coone Lustana. S totus, a sfrstu dscute, fecarua dntre e avea sa- fe mpede ca
nmen nu era stapn peste nmc.
Bosqunha sauta pe ce prezent. Nu se aseza nsa pe scaunu ce se ofer, c n fata
termnauu care apartnea epscopuu, comuta s rua programu pe care pregatse. n aer
aparura cteva stratur formate dn cubur mnuscue. Stratu ce ma de sus era compus doar
dn cteva cubur, restu dn ma mute. Ma bne de |umatate dntre stratur, ncepnd de sus n
|os, erau coorate n rosu, restu n abastru.
- Foarte atragator, comenta epscopu Peregrno.
Bosqunha s muta prvrea spre Dom Crsto.
- Recunost modeu?
E catna dn cap neamurt.
- Nu, dar cred ca stu care este scopu aceste ntnr.
Dona Crst se apeca usor n fata s ntreba:
- Exsta vreun oc sgur n care putem ascunde ucrure pe care vrem sa e pastram?
Expresa de detasare amuzata de pe chpu epscopuu Peregrno dsparu:
- Eu nu stu despre ce vom dscuta.
Bosqunha se ntoarse pe scaun s- prv drept n och:
- Cnd am fost numta Guvernator a no Coon Lustana eram foarte tnara. Prn aceasta
aegere m s-a acordat o mare onoare, o ncredere deosebta. nca dn copare am studat
conducerea comuntator s sstemee socae s n scurta mea carera de pe Oporto am avut
rezutate bune. Comtetu a perdut dn vedere ca eram de|a suspcoasa, vceana s sovna.
- Acestea sunt vrtut pe care am a|uns sa e admram cu tot n persoana ta, spuse
epscopu Peregrno.
Bosqunha zmb.
- Prn sovnsm am ntees ca, medat ce Coona Lustana a fost a mea, am devent ma
oaa fata de nteresee Lustane dect ae ceor O Suta de Lum s ae Congresuu Stear.
Vcena m-a ndemnat sa ma prefac fata de comtet ca, dmpotrva, n toate mpre|urare am pus
nteresee Congresuu ma presus de orce. S suspcunea m-a determnat sa consder ca era cu
totu mprobab sa prmm dn partea Congresuu un statut de ndependenta s egatate ca a
ceor O Suta de Lum.
- Bnentees ca asa e, nterven epscopu Peregrno. Suntem o coone.
- Nu suntem o coone, c un experment. Am studat carta, patenta s toate Ordnee
Congresuu n ceea ce ne prveste s am constatat ca noua nu n se apca ege refertoare a
ndependenta hotarror propr. Am descopert ca, prn ege, comtetu este autorzat sa aba
acces nemtat a toate fseree persoaneor sau nsttutor de pe Lustana.
Epscopu ncepu sa se nfure:
- Vre sa spu ca are dreptu sa patrunda n fseree secrete ae Bserc?
- Aha, excama Bosqunha. nca un sovn.
- n vrtutea Coduu Stear, Bserca se bucura de unee dreptur.
- Nu te supara pe mne.
- Nu m-a spus-o ncodata.
- Daca as f facut-o a f protestat, comtetu ar f mmat o sabre a controuu s n acest
caz n-as f reust sa reazez ce-m propusesem.
- Adca?
- Acest program. Semnaeaza orce acces ntat prn ansbu a fseree Coone Lustana.
Dom Crsto chcot.
- Nu a voe sa fac asa ceva.
- Stu. Dupa cum v-am spus, am mute vc ascunse. Programu n-a descopert ntruzun
grave, doar n cteva fsere de fecare data cnd purceus -au ucs pe xenoog nostr, ceea ce
era de asteptat; dar repet, nmc est dn comun. Asta pna acum patru ze.
- Cnd a sost Vorbtoru n numee Mortor, remarca epscopu Peregrno.
Pe Bosqunha o amuza ca epscopu consdera momentu sosr Vorbtoruu att de
mportant nct sa faca medat egatura ntre una s ata.
- Acum tre ze, reua Bosqunha, a avut oc prn ansbu o cercetare nondstructva. Ea a
urmat un traseu nteresant. Se ntoarse catre termna s modfca magnea. Acesta arata acum
ca accesare se facusera n prmu rnd n zonee de nve superor s se mtasera a o sngura
portune a magn. S-a patruns n toate fseree care aveau vreo egatura cu xenoog s
xenoboog dn Magre. A gnorat toate rutnee de protecte de parca nc n-ar f exstat. Au
prezentat nteres toate descoperre s amanunte prvnd vata or personaa. S a dreptate,
epscop Peregrno: ca s atunc, acum cred ca aceasta actune are egatura cu Vorbtoru.
- Dar e evdent ca e nu a prmt autorzarea dn partea Congresuu Stear, spuse epscopu.
Dom Crsto catna dn cap cu nteepcune:
- n |urnaee u ntme pe care, n afara de Cop Mnt, nmen nu e cteste, San Angeo
scra ca...
Satsfacut, epscopu se ntoarse spre e.
- Dec Cop Mnt poseda screr secrete ae u San Angeo.
- Nu-s secrete, spuse Dona Crst. Doar pctcoase. Orcne poate ct |urnaee, dar numa
no ne batem capu cu ee.
- E scre acoo ca Vorbtoru Andrew e ma batrn dect ne nchpum, spuse Dom Crsto.
Ma n vrsta dect Congresu Stear s, ntr-un fe, ma puternc.
- E un copandru. N-are nc patruzec de an, pufn epscopu Peregrno.
- Rvatate voastre stupde ne fac sa perdem tmpu, spuse taos Bosqunha. Am convocat
aceasta ntrunre fndca trecem prntr-o stuate crtca. n semn de respect fata de vo, cac eu
am actonat de|a n numee guvernuu Lustane.
Bosqunha comuta termnau pe magnea orgnaa.
- n dmneata asta programu m-a aertat a doua oara. S-a reust o noua patrundere
sstematca, numa ca de data asta nu a avut caracteru seectv s nondstructv de acum tre ze.
Cteste totu cu vteza de transfer de date, ceea ce presupune ca orce fser exstent este copat n
computeree de pe ata paneta. Apo drector sunt rescrs n asa fe nct o sngura comanda
data prn ansbu va dstruge pna a utmu toate fseree dn memore computereor noastre.
Bosqunha vazu ca, spre deosebre de Cop Mnt, epscopu Peregrno era surprns.
- De ce? ntreba e. Sa ne stearga toate fseree... asta se ntmpa n cazu une natun sau
um care se... se revota s pe care vre s-o dstrug s...
- Constat ca s vo suntet sovn s suspcos, spuse Bosqunha adresndu-se Copor
Mnt.
- ntr-un mod ma ngust, o spun cu regret, o corecta Dom Crsto. Dar s no am detectat
ntruzunea. Bnentees ca am copat toate documentee - cu mar chetue - s e-am trms a
manastre Copor Mnt de pe ate um, unde se va ncerca refacerea fsereor noastre daca vor
f sterse. Daca suntem nsa tratat ca o coone rebea, ma ndoesc ca se va permte o asemenea
reconstture. De aceea copem nformate vtae pe hrte. Nu cred ca vom putea tpar totu, dar
sper sa savam macar o parte, pentru a ne descurcam contnuare. Prn urmare, munca noastra
nu va f dstrusa n mod remedab.
- Avea cunostnta despre asta?! se mra epscopu. S nu m-a spus s me!
- Iarta-ma, Peregrno, dar nu m-a trecut prn mnte ca n-at descopert s sngur.
- Nu crez ca s no facem cercetar destu de mportante, care merta sa fe tparte s
savate?
- De-a|uns! nterven prmaru Bosqunha. Prn tparre nu putem sava dect un procent
nfm - n Lustana nu avem sufcente mprmante ca sa rezovam ct de ct probema. N-am
putea mentne nc macar servce esentae. Nu cred ca ne-a ramas ma mut de o ora pna sa
se nchee procesu de copere s s-ar putea sa ne stearga apo toata memora. Dar char daca
ncepeam az dmneata, cnd am descopert ntruzunea, tot n-am f reust sa tparm ma mut
de a zecea ma parte dn fseree a care avem acces n fecare z. Fragtatea, ma bne spus
vunerabtatea noastra, e depna.
- Dec suntem nea|utorat, conchse epscopu Peregrno.
- Nu, dar voam sa va fac sa nteeget car gravtatea extrema a stuate, astfe nct sa
acceptat sngura aternatva. Ea are sa va provoace dezgust.
- Nc nu ma ndoesc, aproba epscopu.
- Acum o ora, pe cnd ma chnuam cu probema asta s ncercam sa vad daca exsta vreo
categore de fsere care ar putea f mune a un asemenea tratament, am descopert ca prntre no
se afa o persoana ae care fsere au fost gnorate tota. La nceput am crezut ca asta se datora
faptuu ca persoana e framng, dar motvu pare ma subt. Vorbtoru nu are nc un fser n
memora ustana.
- Nc unu? Imposb, spuse Dona Crst.
- Toate fseree u sunt asstate de ansbu. Dn afara panete. Toate documentee, toate
probemee fnancare, absout tot. Orce mesa| se transmte. nteeget?
- S totus n-are acces a ee, murmura Dom Crsto.
- E nvzb pentru Congresu Stear. Daca se va hotar mpunerea unu embargou asupra
tuturor transferuror de date dnspre sau catre Lustana, fseree u vor ramne accesbe
deoarece computeree nu- percep ntrarea n fsere drept transferur de date. Ee sunt stocar
orgnae, s totus nu exsta n memora ustana.
- Sugerez ca no sa transferam cee ma confdentae s mportante fsere ca mesa|e catre
ace... ace necredncos nfam, zbucn epscopu Peregrno.
- Va anunt ca eu am facut-o de|a. Transferu ceor ma mportante s ma decate fsere
guvernamentae e aproape ncheat. Am apeat a un transfer cu prortate specaa a vteza
ocaa, astfe nct e se derueaza mut ma repede dect coperea pe care o efectueaza Congresu.
Va ofer sansa de a foos prortatea mea ca sa benefcat de ntetate fata de orce ate operatun
ocae pe computer. Daca nu vret, foarte bne, eu vo foos nsa prortatea a care m da dreptu
functa pentru a transfera a doea set de fsere guvernamentae.
- Dar Vorbtoru ar putea sa cteasca fseree noastre, remarca epscopu.
- Da, bnentees.
Dom Crsto facu un gest dn cap.
- Daca- rugam, n-o va face.
- Est nav ca un cop, spuse epscopu Peregrno. Nmc nu -ar putea s sa-m napoeze
datee ma trzu.
Bosqunha dadu aprobator dn cap.
- Adevarat. Va ntra n posesa dateor noastre vtae s e poate pastra sau returna, dupa
cum doreste. Dar, ca s Dom Crsto, cred ca e un om bun care ne va a|uta n stuata asta
dsperata.
Dona Crst se rdca.
- Scuzat-ma, spuse ea. As vrea sa ncep nentrzat transferure esentae.
Bosqunha se ntoarse catre termnau epscopuu s se conecta n modu de prortate
specaa.
- Lanseaza casee de fsere pe care vre sa e transmt n sru de asteptare a mesa|eor
Vorbtoruu Andrew. De vreme ce tu ncepuses sa e tparest, presupun ca a stabt de|a
prortate.
- Ct tmp ma avem? ntreba Dom Crsto. Dona Crst scra de zor a termna.
- Tmpu e afsat ac, n partea de sus. Bosqunha puse mna pe afsa|u hoografc s atnse
cu degetu cfree contoruu de numarare nversa.
- Nu te ma pot deran|a sa transfer fseree pe care e-a tpart de|a, spuse Dom Crsto. Le
putem reface orcnd. Orcum, sunt mut prea putne.
Bosqunha se ntoarse spre epscop.
- Stam eu ca are sa fe greu.
Epscopu rse ronc.
- Greu?!
- Sper ca ve cugeta profund nante de a respnge aceasta...
- S-o respng?! zbucn epscopu. Ma crez nebun? Cu toate ca detest pseudo-rega
profesata de acest oamen, defamator a crednte adevarate, daca asta este sngura cae pe care
ne-a asat-o deschsa pentru a pastra documentee vtae ae Bserc, as f un prost su|tor a
Domnuu sa as ca mndra sa ma mpedce s-o foosesc. N-am stabt prortatea n cazu
fsereor noastre s-m vor trebu cteva mnute, dar sunt ncredntat ca Fhos da Mente ne vor
da destu tmp pentru a efectua transfera de date.
- Ct tmp crez ca-t va trebu? ntreaba Dom Crsto.
- Nu mut. Zece mnute, banuesc.
Bosqunha ramase surprnsa, dar n mod pacut. Se temuse ca epscopu va nssta sa-s
copeze toate fseree nantea Copor Mnt, facnd astfe o noua ncercare de a decara
prortatea pe care o avea asupra manastr.
- Mutumesc, spuse Dom Crsto, sarutnd mna pe care -o ntnse Dom Peregrno.
Epscopu prv cu raceaa catre Bosqunha.
- Nu trebue sa te surprnda, Bosqunha. Cop Mnt ucreaza au cunostnte umest, astfe
ca e depnd mut ma mut de masne um. Bserca-Mama s face ucrarea cu de ce tn de
Sprt, asadar datee noastre pubce sunt pur functonarest. Ct prveste Bba - suntem att de
demodat s asezat n obceur nct pastram n catedraa zec de exempare egate n pee.
Congresu Stear nu ne poate rap cuvntu u Dumnezeu. Zmb. Rautacos, desgur. Bosqunha
nsa raspunse cu un zmbet deschs.
- Ar ma f un mc detau, spuse Dom Crsto. Dupa ce fseree vor f dstruse s no e vom
copa aras dn arhva Vorbtoruu, cne sau ce va ma opr Congresu sa e stearga a doua oara?
Sau a trea, ba char a patra oara?
- E o hotarre dfca, raspunse Bosqunha. De ceea ce ncearca sa reazeze Congresu
depnde s ceea ce vom face no. Poate ca nu vor dstruge fseree noastre. Dupa aceasta
demonstrate de forta, s-ar putea sa ne refaca fseree cee ma mportante. Dar cum nu am dee
de ce vor sa ne dscpneze, de unde sa stu ct de departe vor a|unge? Daca ne vor asa vreo
sansa de a ne doved oatatea, atunc e sgur ca vom f vunerab s vom sufer s ate masur
dscpnare.
- Dar daca, dn motve care ne scapa, Congresu a hotart sa ne trateze drept rebe?
- E bne, daca se ngroasa guma, puteam copa totu napo n memora ocaa s apo
ntrerupem egatura prn ansbu.
- Dumnezeu sa ne pazeasca de asa ceva, spuse Dona Crst. Am ramne compet zoat.
Epscopu Peregrno parea rtat:
- Sora Detesta Pecado, asta- o dee absurda. Sau poate crez ca Domnu nostru Isus
Crstos depnde de ansbu or Congresu are puterea de a- baga pumnu n gura s Duhuu
Sfnt?
Dona Crst ros s se ntoarse a operatune pe care e facea pe termna.
Epscopu prm de a secretaru sau o hrte cu sta fsereor.
- Pot sterge de pe sta corespondenta mea personaa, spuse epscopu. M-am transms
de|a mesa|ee. Vom asa Bserca sa decda care dntre scrsore mee merta sa fe pastrate.
Pentru mne n-au vaoare.
- Epscopu e pregatt, spuse Dom Crsto. Sota u se rdca medat de a termna s
secretaru ua ocu.
- Apropo, nterven Bosqunha. Ma gndeam ca v-ar nteresa: Vorbtoru a anuntat ca
dseara, n praa, va rost moartea u Marcos Mara Rbera.
- De ce crez ca m-ar nteresa? ntreaba sarcastc epscopu.
- Am socott ca vre sa trmt un reprezentant
- t mutumesc ca ne-a spus, nterven Dom Crsto. Cred ca vo merge. As vrea sa aud o
martursre facuta de omu care a rostt moartea u San Angeo. Se ntoarse catre epscop: t vo
aduce o nformare cu ceea ce a spus, asta daca dorest.
Epscopu se rezema de spataru scaunuu s zmb retnut:
- t mutumesc, dar vo trmte pe unu dntre oamen me.
Bosqunha es dn brou epscopuu, cobor scare s es pe usa catedrae. Acum trebua
sa se ntoarca a brou e fndca, orcare ar f fost panure Congresuu, avea sa prmeasca,
mesa|ee u.
Evdent ca xenoog facusera o greseaa dn cae afara de grava. Deoarece Bosqunha nu
afase de nc o voare a egor, aceasta trebua sa fe att de strgatoare a cer nct fusese pusa
n evdenta de satet, snguree nstrumente de contro care raportau comtetuu fara ca nformate
sa ma treaca prn mna e. ncercase sa ghceasca ce facusera Mro s Ouanda.
Decansasera un ncendu de padure? Taasera copac? Condusesera vreun razbo ntre trbure
de purceus? Toate dee care- trecusera prn mnte se pareau absurde.
ncerca sa- cheme pentru a- trage de mba, dar bnentees ca erau pecat. Iesra dn
mpre|mure s se afundasera n padure pentru a-s contnua, nendoenc, actvtate care
determnasera masure de dstrugere a Coone Lustana. Bosqunha s spuse aras ca amndo
erau tner, ca putea f vorba de vreo greseaa rdcoa s copareasca.
Dar nu ma erau char att de tner s se dovedsera a f doua dntre mnte cee ma
straucte dn coona aceasta n care traau destu oamen ntegent. Era bne ca guverneor
afate n subordnea Congresuu Stear se nterzsese sa posede nstrumente de pedepsre care
sa poata f fooste pentru tortura. Pentru prma oara n vata e, Bosqunha smt o asemenea
pornre de fure nct, daca ar f avut astfe de nstrumente, sgur e-ar f foost. "Nu stu ce at
avut de gnd sa facet, Mro s Ouanda, s nc n-am dee ce-at faptut; dar orcare v-ar f fost
scopu, ntreaga comuntate va pat pentru asta. S daca exsta dreptate, o sa va fac sa patt
pentru faptee voastre."
Mut oamen decarasera ca nc prn gnd nu e trece sa asste a martursre. Doar erau cu
tot bun catoc, nu? Nu e spusese epscopu ca Vorbtoru graeste cu gasu Satane?
Dar de cnd vense Vorbtoru, se ma sopteau s ate ucrur. Ma|ortatea erau zvonur, dar
Magre era o asezare mca, unde brfa devenea sarea s pperu une vet foarte anoste, ar
zvonure n-au nc o vaoare dect daca se da crezare. Asa se raspndse vestea ca fetta u
Marco, Ouara, care ramasese muta de a moartea tatau e, era acum att de vorbareata nct
daduse de bucuc a scoaa. Iar despre Ohado, baatu acea prost crescut, cu och metac care
te tneau a dstanta, se zcea ca devense dntr-o data vese s pn de vata. Vreo mane, probab,
sau poate ca era posedat. Zvonure asau sa se creada ca, ntr-un anume fe, Vorbtoru avea o
mna tamadutoare, ca avea och davoest, ca bnecuvntare u te faceau dn nou ntreg,
bestemee puteau ucde ar vorbee u fermecate te faceau supus. Bnentees ca nu toata umea
auzse aceste ucrur s nu tot ce care e auzeau e s credeau. Totus n cee patru ze ce
trecusera de a sosrea Vorbtoruu s pna n seara n care e avea sa rosteasca moartea u
Marcos Mara Rbera, membr comuntat dn Magre hotarra, fara sa fe vorba de vreun anunt
ofca, sa vna a martursre s sa ascute ce avea de zs stranu, char daca epscopu e spusese
sa stea deoparte.
Vna apartnea numa s numa epscopuu. Faptu ca dn pozta u nata epscopu
numse pe Vorbtor uneata a Satane, asezase pe Andrew Wggn a ceaata extrema fata de
sne s de tot bun catoc: e e antonmu nostru. Dar daca petru ce nu prea rafnat dn punct
de vedere teoogc Satana parea nspamntator s atotputernc, tot astfe se nfatsa s Dumnezeu.
Percepeau destu de bne granta fraga dntre bne s rau a care se referse epscopu, dar
nteresa ma curnd prezenta nentrerupta a forte s sabcun, cac pe acestea e traau z de z.
Dumnezeu, Satana s epscopu ce puternc. Epscopu natase pe Vorbtor, punndu- pe
aceas pan de putere cu sne. Tocma de aceea oamen erau gata sa creada auze spuse n
soapta n egatura cu mracoee nfaptute de stran.
n concuze, des anuntu doar cu o ora nante de martursre, praa se umpuse, ar
oamen se strnsesera n cadre s casee care aveau fatadee spre pata s se ngramadsera pe
aee s straze napadte de erbur. Asa cum prevedea egea, prmaru Bosqunha daduse
Vorbtoruu mcrofonu smpu pe care- foosea s ea cu ocaza rareor ntrunr pubce. Oamen
se asezara cu fata spre podumu pe care avea sa urce Andrew Wggn, apo prvra n |ur sa vada
cne ma vense. Toata umea era acoo. Fama u Marco, desgur, s Bosqunha. Dar s Dom
Crsto s Dona Crst s, de a catedraa, numeros preot mbracat n sutane. Doctoru Navo,
vaduva u Ppo, batrna Coneco, arventsta. Vaduva u Lbo, Bruxnha s cop. Se zvonea ca
Vorbtoru voa sa rosteasca ntr-o buna z s moartea u Ppo s a u Lbo.
S, n sfrst, tocma cnd Marturstoru pas spre trbuna, prn mutmea strnsa n praa
se raspnd zvonu: era prezent s epscopu Peregrno. Nu n straee u de nat preat, c n
sutana modesta de preot. Vense n persoana ca sa auda basfeme pe care e va rost Vorbtoru!
Mut cetaten dn Magre smtra un for decos a gndu acesta. Oare epscopu se va rdca
pentru a- dobor, ca prn mraco, pe Satan? Oare se va desfasura o batae cum nu se ma
pomense de a vzunea Apocapse Sfntuu Ioan ncoace? Vorbtoru se aseza n dreptu mcrofonuu
s astepta ca umea sa se nsteasca. Era destu de nat, nca tnar, dar tenu ab
facea sa arate bonavcos n comparate cu me de nuante de cafenu ae cetatenor ustan.
Spectra. Tacura cu tot, ar e ncepu sa vorbeasca:
- A fost cunoscut sub tre nume. Documentee ofcae -au retnut pe prmu: Marcos Mara
Rbera. S datee de stare cva: nascut n 1929, decedat n 1970. A ucrat a turnatora de ote.
Seroztate exempara n munca. Ncodata arestat. O sote, sase cop. Un cetatean mode, pentru
ca ncodata n-a coms vreo fapta sufcent de grava care sa fe prevazuta s pedepsta de ege.
Mut dntre ce care ascutau smtra o umbra vaga de dezamagre. Se asteptau a oratore,
ar vorbee u nu aveau nmc dn rgoarea predcor regoase. Lmpez, smpe, aproape frest.
Doar ctva bagara de seama ca nsas smptatea facea ca vocea s cuvntarea u sa fe perfect
credbe. Nu rostea Adevaru nsott de sure s trmbte; e spunea adevaru, storsrea pe care
nc nu te gndest s-o pu a ndoaa, fndca ea va f crezuta de a sne. Numa epscopu
Peregrno nteese s asta pcura nenste n sufet. Acest Marturstor va f un adversar terb,
unu care nu putea f dobort cu focu dn fata ataruu.
- A doea nume pe care -a avut a fost Marco, Marcos ce Mare. Fndca era un munte de
om. A a|uns a statura de adut foarte de tmpuru. Ct an avea cnd atnsese natmea de do
metr? Unsprezece? Daca nu, atunc sgur cnd a mpnt dosprezece. Statura s puterea -au
facut de nepretut a turnatore, unde sar|ee de ote sunt att de mc nct ma toata munca e
manuaa s forta devne esentaa. Vata oamenor depndea de puterea u Marco.
Afat n praa, oamen de a turnatore dadura aprobator dn cap. Se audasera un fata de
at ca n vata or nu vor schmba vreo vorba cu un ateu framng. Se vedea ca unu dntre e o
facuse, dar acum erau mutumt ca Vorbtoru nteesese esentau, ca prcepuse ceea ce-s
amnteau e despre Marco. Acum fecare voa sa f fost n peea ceu care- povestse
Vorbtoruu despre Marco. Nu e trecu prn mnte ca stranu nc macar nu ncercase sa dscute
cu e. Dupa atta an, sta mute ucrur fara sa ma ntrebe.
- Ce de-a treea nume era Co. Cnee.
"A, da", gndra usos. "Asta am auzt s no despre Vorbtor. N-au nc un respect fata de
mort, nc un sentment de decenta."
- Acesta era numee pe care- fooseat ntotdeauna cnd afat ca sota u, Novnha, ma
avea o vnatae a och, mergea schopatnd sau avea buza prnsa n copc. Daca se purta cu ea
ntr-un asemenea ha, era un anma.
"Cum de ndrazneste sa spuna asa ceva? Marco e mort!" Dar dncoo de revota pe care o
smteau, oamen erau nenstt dn cu totu at motv. s amnteau ca aproape tot foossera sau
auzsera cuvntee aceea, dar repetnd n pubc ceea ce afrmau e pe vremea cnd Marco era n
vata, Vorbtoru comtea o ndscrete.
- S asta nu pentru ca vreunu dntre vo o pacea pe Novnha, femea aceea rece care nu va
dadea buna dmneata, nsa era ma marunta dect e s era mama copor u, ar atunc cnd o
batea s merta numee de Co.
Se smteau stn|ent; murmurara un catre at. Ce care stateau pe arba nga Novnha
fursau prvr spre ea, dornd sa vada cum reactoneaza, apo s ndreptau ute och n ata
parte, nteegnd, ndurerat, ca Vorbtoru avea dreptate, ca nu tneau a ea, ca se temeau de ea
s ca, n aceas tmp, o canau.
- Spunet-m, acesta e baatu pe care -at cunoscut? s petrecea tmpu prn barur ma
mut dect orcare atu s totus ncodata n-a reust sa-s faca preten acoo, nu s-a bucurat de
camaradera pe care o naste bautura. Era ursuz, rascb char s fara sa bea vreun pahare,
morocanos s nervos nante de a cadea at, nmen n-ar f putut sa spuna vreodata daca era beat
sau treaz. Ncodata n-at auzt ca ar avea vreun preten s putn dntre vo va bucurat cnd
vedeat ntrnd n camera n care va afat. Acesta e omu pe care -at cunoscut ma tot. Cu greu
putea f numt om.
"Da", gndra e. "Acesta a fost omu." De-acum, socu nta provocat de psa de decenta
trecuse. Se obsnusera cu faptu ca Vorbtoru nu avea de gnd sa nfrumuseteze ceva prn
storsrea u. S totus erau nca stn|ent, pentru ca aparea o nota de rone, nu n gas, c n
cuvnte. "Cu greu putea f numt om", spusese e, dar bnentees ca era om s reazasera ca prn
ceata ca des stranu nteegea sentmentee or fata de Marco nsa nu e aproba ntru totu.
- Putn at, ce de a turnatora dn Barro das Dabrcadoras, cunosteau ca barbatu cu
brate tar, n care puteau avea ncredere. Stau ca ncodata nu se auda ca va face ma mut
dect putea s ca facea ntotdeauna ceea ce promtea. Se puteau bzu pe e, asadar ntre zdure
turnatore se bucura de respectu or. Dar medat ce esea de acoo, tratau ca toata umea -
gnorau, desconsderau.
Acum rona se accentuase. Des n vocea Vorbtoruu nu se strecura nc o auze - vorbea
a fe de smpu s de mpede precum ncepuse - barbat care ucrasera cu Marco nteesera
dncoo de cuvnte: "N-ar f trebut sa- gnoram asa cum am facut-o. Daca pretuam n
turnatore, atunc trebua sa tnem a e s n afara e."
- Un dntre vo ma cunosc un amanunt despre care nu s-a prea vorbt. Stt ca -at dat
numee de Co cu mut tmp nante de a- merta. Aveat zece, unsprezece sau dosprezece an.
Nste baetas. E crescuse nat. Va smteat umt n prea|ma u s erat temator, fndca va
provoca un sentment de nea|utorare.
Dom Crsto murmura catre sota u:
- Au vent sa auda brfe, ar e e da exempe de responsabtate.
- Prn urmare at uat fata de e aceeas attudne pe care o adopta fntee umane cnd se
confrunta cu forte care e depasesc. V-at aat. Ca vnator care ncearca sa doboare un
mastodont, ca toreador care se straduesc sa sabeasca un taur uras, pregatndu- pentru
ovtura fnaa. Ghontur, ocar, sce. Ca sa- facet sa se mste n oc. Nu putea ghc de unde
va ven urmatoarea ovtura. ntepat- cu tepuse care sa ramna sub pee! Sabt- forta prn
durere! nnebunt-! Fndca asa mare cum este, putet s sa reactoneze. Putet sa- facet sa
ure. Sa aerge. Sa pnga. nteeget? La urma-urme, e ma sab dect vo tot a un oc.
Ea se nfurase. Voa ca e sa- acuze pe Marco, nu sa- gaseasca scuze. Faptu ca avusese
o copare grea nu- dadea dreptu s-o doboare pe mama or de cte or se nazarea.
- Asta nu e o acuzate. Pe vremea aceea erat cop, ar cop dau dovada de cruzme pentru
ca nu cunosc masura. Acum n-at ma face asa ceva. S fndca tot v-am amntt de asta, putet
gas esne un raspuns. spuneat "cne", asa ca e a devent cne. Pentru tot restu vet.
Facnd rau ceor nea|utorat. Batndu-s sota. Vorbndu- att de |gntor s purtndu-se att de
nemos cu fu u, Mro, nct -a aungat de acasa. Se purta asa cum fusese tratat de vo,
devense ceea ce spuneat ca era.
"Est un nechbzut", gnd epscopu Peregrno. "Daca oamen ar reactona dupa modu cum
trateaza semen or, atunc nmen n-ar ma f raspunzator de faptee sae. Daca pacatee nu-t
apartn prn aegere, atunc cum ma pot sa te caest?"
Ca s cum ar f auzt argumentata muta a epscopuu, Vorbtoru rdca o mna s facu un
gest prn care aunga propre sae cuvnte.
- Dar raspunsu obtnut att de usor nu e ce adevarat. Chnure a care -at supus nu -au
facut voent - -au mpns spre o snguratate ursuza. S cnd nu -at ma sct, -a trecut s ura
fata de vo. Nu era e acea care sa fe ranchunos. Fura u s-a ract s s-a transformat n
suspcune. Sta ca- dspretut; a ncercat sa traasca fara vo. n pace.
Ender tacu un moment s apo dadu gas ntrebar pe care s-o pusesera tot:
- Prn urmare, cum a devent omu crud pe care- cunosteat? Gndt-va putn. Cne a avut
parte de cruzmea u? Sota. Cop. Un oamen s bat sote s cop fndca tn|esc dupa
putere, dar sunt prea sab sau prost ca s-o dobndeasca n ume. O sote s nste cop pst de
aparare, egat de un asemenea barbat prn necestate s obce s, cu amaracune o spun, prn
dragoste, sunt snguree vctme pentru a caror domnare are sufcenta putere.
"Da", gnd Ea, aruncnd o prvre catre Novnha. "Asta voam. De aceea -am rugat sa
marturseasca moartea tate."
- Asemenea oamen exsta, dar Marcos Rbera nu era unu dntre acesta. Gndt-va o
cpa. At auzt vreodata sa- f ovt pe cop? At auzt asa ceva? Vo, ce care at ucrat cu e - a
ncercat sa-s mpuna vonta asupra voastra? Sa se razbune cnd ucrure nu- eseau cum voa?
Marco nu a fost un om sab s rau. A fost un barbat tare. Nu dorea puterea. A cautat dragostea.
Nu domnare, c oatate.
Epscopu Peregrno zmb sumbru, ca un spadasn sautndu-s temutu adversar. "Pasest
pe o poteca ntortocheata, Vorbtorue, te nvrtest n |uru adevaruu, fandnd fara a ov. Dar
cnd o ve face, ovtura se va doved mortaa. Oamen asta au vent sa se dstreze, dar -a
transformat n tnte; o sa- strapung drept n nma."
- Poate ca un dntre vo s amntesc de un ncdent, contnua Ender. Marcos avea probab
vreo tresprezece an, ca s vo. Va afat pe panta nverzta a deauu dn spatee sco s nu-
dadeat pace. At aruncat cu petre n e, -at sfchut cu fre de capm. L-at nsngerat nte, dar
e a rezstat. A ncercat sa scape de vo. Apo unu dntre vo -a ovt tare n burta s -a durut ma
rau dect v-at putea nchpu, pentru ca suferea de|a de boaa care ma trzu -a ucs. nca nu
se obsnuse cu fragtatea s cu durerea. I se parea ca trece prn chnure mort. S a dat n vo.
"De unde ste?" se ntrebara ctva oamen. "A trecut atta vreme de cnd s-a ntmpat Cne
-a spus cum s-au petrecut ucrure? Am depast masura, atta tot. N-am vrut sa- facem rau,
dar cnd bratu a tsnt nante cu mna urasa strnsa pumn, ca o ovtura de cabra... voa sa
ma doboare..."
- Orcare dntre vo ar f putut sa cada secerat. nca de atunc stat ca era char ma
puternc dect parea. Ce ma rau v-a nspamntat faptu ca asta era pedeapsa pe care o
mertat. ngrozt, at strgat dupa a|utor. S ce-au vazut profesor cnd au vent? Un baetas
pngnd, pn de snge, prabust a pamnt s un baat sod, cu statura de barbat, care avea ccoo
cteva zgretur s spunea: "m pare rau, n-am vrut." At sase au strgat: "L-a ovt! A vrut
sa- omoare dn senn. Am ncercat sa- oprm, dar Co e att de mare... ntotdeauna se a de
cop ma mc."
Mcutu Grego traa fecare moment a storsr.
- Mentrosos! strga e. Mnteau!
Ctva oamen dn prea|ma pufnra n rs. Ouara ss catre e sa tac
- Atta martor! Profesor nu aveau cum sa nu dea crezare acuzate. De undeva a aparut
nsa o fetta care e-a spus ca vazuse totu. Marcos rpostase a atacu ne|ustfcat, sabatc s
dureros, a hate de baet a caror comportare aducea s ma mut cu aceea a cnor dect
reacte u Rbera. Reatarea e a fost acceptata drept adevar, fara nc o rezerva. La urma-urme,
era fca ceor do Os Venerados.
Grego o prv pe Novnha cu och strauctor s umez, apo sar n pcoare s strga catre ce
dn |ur:
- A mame o bertou! Mama -a savat!
Oamen rsera, se ntoarsera s se utara a Novnha, dar chpu e era mpenetrab, pentru
ca refuza sa recunoasca afectunea pe care o smtea fata de copu e n acee momente.
- Novnha, reua Vorbtoru. Purtarea rece s mntea e scptoare o faceau sa se smta a fe
de surghunta prntre vo ca s Marco. Nc unu dntre vo nu-s poate amnt ca ea sa f facut
vreodata un gest de pretene fata de cneva. E bne, cunoastet adevaru. Ea nu- sava pe
Marco, va mpedca sa scapat nepedepst.
Ce ae caror ncercar de a se mpreten cu Novnha fusesera respnse dadura dn cap s
zmbra cu subntees: "Asta e Dona Novnha, boogsta, prea buna pentru orcare dntre no."
- Marco n-a ntees ucrure astfe. I se spusese de attea or ca e un anma nct a|unsese
e nsus s-o creada. Novnha aratase nteegere, ca une adevarate fnte umane. O fata draguta,
un cop deosebt de ntegent, fca sfntor Venerados, ntotdeauna aroganta ca o zeta, ea
coborse dn nat ca sa- bnecuvnteze s sa- mpneasca ruga. A nceput s-o venereze. Sase an
ma trzu s-a casatort cu ea. Nu- o poveste mscatoare?
Ea prv pe Mro, care rdca dn sprncene:
- Aproape ca te face sa- ubest pe tcaos, nu- asa?
Brusc, dupa o pauza ma unga, ma puternca dect pna atunc, vocea Vorbtoruu
expoda. Tresarra cu tot s devenra ma atent.
- De ce a a|uns s-o urasca, s-o bata, sa- dspretuasca pe cop nascut de ea? S femea
aceasta scptoare, cu o vonta de fer, de ce a suportat totu? Ar f putut pune orcnd pune
capat casatore. Adevarat, Bserca nu ngadue dvortu, dar ramnea separarea s n-ar f fost
prma femee dn Magre care sa-s paraseasca sotu. Putea sa a cop s sa- abandoneze. Dar ea
a ramas. Att prmaru ct s epscopu -au sugerat sa- paraseasca. Le-a spus ca se puteau duce
dracuu amndo.
Mut dntre usos rsera; s-o puteau magna pe Novnha cea scumpa a vorba rastndu-se
a epscop s nfruntnd-o pe Bosqunha. Char daca n-o paceau dn cae-afara pe Novnha, ea
era practc sngura persoana dn Magre care scapase basma curata dupa ce daduse cu tfa
autortat.
Epscopu s amnt scena petrecuta n brou sau cu ma bne de zece an n urma. Nu
spusese ntocma cuvntee ctate de Vorbtor, dar char daca e-ar f reprodus adoma, efectu de
acum ar f fost aceas. S totus fusese sngur n brou. Nu se destanuse nmanu. Cne era omu
acesta s cum de afase att de mute ucrur pe care n-avea de unde sa e cunoasca?
Dupa ce rsetee se ma stnsera, Ender contnua:
- n casatora pe care o urau amndo a exstat ceva care -a egat strns. Acea egatura a
fost boaa u Marco.
Acum vocea u era ma domoaa. Lusos s ncordara auzu ca sa prnda ma bne vorbee.
- Boaa -a nfuentat vata nca de cnd a fost conceput. Genee parntor u s-au combnat
n asa fe nct, dn momentu n care a nceput pubertatea, ceuee dn gandee u au nceput
sa se transforme, contnuu s reversb, n ceue pdce. Doctoru Navo va poate spune ma
bne dect mne cum a progresat boaa. Marco a stut nca dn copare ca sufera de aceasta
boaa; parnt u au afat de ea nante sa moara dn prcna Descoade; Gusto s Cda erau a
curent cu ea dn examnare genetce a care supusesera ntreaga popuate a Lustane. Tot
erau mort. Doar o persoana ma sta, cea care mostense fseree de xenooge. Novnha.
Doctoru Navo era umt. Daca ea stuse totu nante de casatore, atunc nu- era stran nc
faptu ca ma|ortatea ceor care sufereau de aceasta boaa erau ster. Atunc de ce se martase cu
Marco daca era sgura ca e nu putea avea cop? n cpa aceea nteese ceea ce s-ar f cuvent sa
ste de muta vreme: Marco nu era o excepte. Nu exstau except. Navo se nros a fata.
Vorbtoru era pe cae sa dezvaue ceva nfam.
- Novnha sta ca Marco era pe moarte. S ma sta, nca dnantea casatore, ca e era
compet ster.
Trecura cteva cpe pna ce nteesu vorbeor deven evdent. Ea avu senzata ca toate
maruntaee au foc s ncep sa se topeasca n trup. Fara a-s ntoarce capu spre Mro, vazu ca
baatu nmarmurse s obra| pasera.
n cuda murmureor dn pubc, Vorbtoru contnua:
- Am vazut evauare genetce. Marcos Mara Rbera n-a zamst ncodata. Sota u a avut
sase cop, dar nu erau a u, ar ea sta ca e ste. Asta facea parte dn nteegerea pe care o
facusera nante de casatore.
Murmuree se transformara n susote, mree n expres de nemutumre s, n cpa
cnd zgomotu deven un vacarm de nedescrs, Oum sar n pcoare s strga, ura a Ender:
- Mama mea e cnstta! O sa te ucd c-a facut-o trfa!
Utmu cuvnt parea suspendat n tacerea care se asase dntr-o data. Vorbtoru nu
raspunse. Ramase nemscat, fara sa-s a och de a chpu mpurpurat a u Oum. S, ntr-un
trzu, Oum s dadu seama ca ace cuvnt, care nca vbra n urech, esse dn gura u, nu
dn cea a Vorbtoruu. Se uta a Novnha, care statea pe pamnt aatur de e, dar nu dreapta s
semeata, c prabusta, cu prvrea tnta a mne care- tremurau n poaa.
- Spune-e, mama, o ruga Oum. Vocea era ma mporatoare dect ar f vrut.
Ea nu raspunse. Nu scoase un cuvnt s nc nu-s rdca och. Daca n-ar f avut bun smt,
ar f crezut ca tremuru mnor era o recunoastere, ca se smtea rusnata, ca s cum ceea ce
spusese Vorbtoru reprezenta adevaru pe care nsus Dumnezeu -ar f rostt a rugamntea u
Oum. s amnt cum descrsese parntee Mateu chnure aduu: Dumnezeu scupa pe
aduter, cac e bat|ocoresc puterea create pe care E e-a mpartast-o s n-au bunatate n sufet
nc ct sa se rdce deasupra vermor. Oum smt un gust amar n gura. Ceea ce spusese
Andrew Wggn era adevarat.
- Mame, zbucn e cu voce tare s sarcastca, quem fode p'ra fazer-me?
Oamenor se tae rasufarea. Cu pumn strns, Ohado tsn brusc n pcoare. Aba
acum reactona s Novnha: ntnse o mna, parca vond sa- mpedce pe Ohado sa-s oveasca
fratee. Oum nc macar nu baga de seama ca Ohado sarse n apararea mame; se mra doar ca
Mro n-o facuse nca, dec s e nteesese ca acesta era adevaru.
Oum respra adnc, apo se rasuc pe cace, sovator, cu o exprese de ratacre ntparta pe
chp; dupa cteva cpe, se strecura prntre oamen s se ndeparta. Des urmarra cu tot
pecnd, nmen nu- adresa o vorba. Pe Novnha ar f crezut-o daca ar f respns acuzata s -ar f
nsat pe Vorbtor fndca aruncase un asemenea pacat asupra fce sfntor Os Venerados. Dar
ea nu negase. ascutase pe fu e acuznd-o n mod |osnc s nu spusese nmc. Era dec
adevarat Iar acum ascutau fascnat. Putn dntre e traau vreun sentment de nenste. Voau
sa afe cne era tata copor Novnhe.
Cu gas domo, Ender s contnua povestrea:
- Dupa ce parnt -au murt s nante de a da nastere copor, Novnha nu a ubt dect do
oamen. Ppo -a fost ca un a doea tata. Novnha s-a statornct vata nga e; vreme de ctva
an, a smtt ce nseamna sa aba o fame. Apo e a murt, ar Novnha a crezut ca ea -a ucs.
Oamen care sedeau nga fama Novnhe o vazura pe Ouara ngenunchnd n fata Ee s
ntrebnd-o:
- De ce s-a suparat Oum asa de tare?
Ea raspunse ncet:
- Pentru ca Papa nu a fost tata nostru ce bun.
- A, excama Ouara. S acum Vorbtoru e tata nostru?
Ea o ruga sa taca.
- n noaptea n care a murt Ppo, Novnha -a aratat utma e descoperre, ceva n egatura
cu Descoada s cu modu n care actoneaza asupra panteor s anmaeor de pe Lustana. Ppo
a ntees ma mut dect ea dn acea proecte. S-a grabt sa pece n padure, unde- asteptau
purceus. Probab e-a spus ce afase. Poate ca doar au ghct. Novnha s-a consderat nsa
vnovata ca- aratase un secret pentru pastrarea carua purceus ar f fost n stare sa ucda.
Era prea trzu sa ma repare ce facuse, dar putea sa mpedce repetarea accdentuu. De
aceea a sgat toate fseree care aveau ceva de-a face cu Descoada, ncusv ceea ce- aratase u
Ppo n noaptea aceea. Sta cne va dor sa vada fseree. Lbo, nou zenador. Daca Ppo fusese
tata, Lbo fusese frate s char ma mut dect att. Des suferse cumpt a moartea u Ppo,
perderea u Lbo ar f fost de nesuportat. E a soctat fseree. Le-a cerut cu nsstenta. I-a spus
ca n-o sa- ase ncodata sa e vada.
Amndo stau ce nseamna refuzu e. Daca s-ar f casatort cndva cu Novnha, Lbo ar f
avut dreptu sa treaca de sstemee de protecte stabte de ea pentru acee fsere. Se ubeau cu
dsperare, aveau nevoe unu de ceaat ma mut ca ncodata, dar Novnha nu se putea marta
cu e n vec. Lbo nu -a proms ncodata ca nu va ct fseree s char daca s-ar f uat un
asemenea anga|ament, nu ar f fost n stare sa- respecte. Dar, a fe ca tata u, avea sa
nteeaga, s sa moara.
Nu- era greu sa refuze sa se marte cu e, dar venea mut ma greu sa traasca fara e. Asa
ca n-a trat fara Lbo. A ncheat trgu cu Marco. Se va casator cu e dupa ege, dar sotu e
adevarat s tata tuturor copor e va f, a fost Lbo.
Bruxnha, vaduva u Lbo, se rdca nesgura n pcoare, cu acrme curgndu- pe obra|
s, prntre suspne, ura:
- Mentra, mentra! Mncun, mncun!
Dar nu bocea de fure, c de durere. |eea dn nou perderea sotuu e. Tre dntre fcee sae
o a|utara sa paraseasca praa.
- Lbo sta ca e face un rau mens sote s feteor sae. Se detesta pentru ceea ce facuse. A
ncercat sa stea departe de Novnha. A reust, un, ba char an ntreg. S Novnha s-a stradut. A
refuzat sa- vada, char sa- vorbeasca. Pna s copor e-a nterzs sa pomeneasca numee u.
Dupa o vreme, Lbo s-a crezut ndea|uns de tare ca s-o poata vedea fara sa ma cada n pacat.
Novnha se smtea foarte sngura cu sotu e, care nu se compara cu Lbo. Ncodata nu s-au
nchput ca ceea ce faceau era corect, dar pur s smpu nu puteau tra muta vreme despartt.
Bruxnha auz toate acestea n vreme ce era condusa afara dn praa. Pentru ea era o saba
consoare, desgur, dar urmarnd-o cu prvrea, epscopu Peregrno nteese ca Vorbtoru facea
un dar. Acest crud adevar o transformase n cea ma nevnovata vctma nsa Vorbtoru asa s
atceva dect cenusa. O nvata sa traasca stnd ce facuse sotu e. "Nu a fost tu vnovata", parea
sa- spuna. "Orce-a f facut, nu putea mpedca nmc dn cee ce s-au ntmpat Sotu tau a dat
gres, nu tu." "Fecoara Bnecuvntata", se ruga n gnd epscopu, "fa ca Bruxnha sa auda ce
spune omu acesta s sa- creada. "
Vaduva u Lbo nu era sngura care pngea. Sutee de och care o urmareau ndepartnduse
se umpura de acrm. Descoperrea ca Novnha fusese adutera venea ca un dus rece, dar
ncura|ator: femea cu nma oteta purta o pata care n-o facea cu nmc ma buna dect orcare
ata. Dar faptu ca s Lbo cazuse n pacatu aduteruu nu e dadu aceeas satsfacte. ubsera
cu tot. admrasera generoztatea, bunatatea, nteepcunea, ar acum nu e pacea sa afe ca ee
fusesera doar o masca.
De aceea, cnd Vorbtoru e reamnt ca az nu rostea moartea u Lbo, e ven greu sa-s
ascunda surprnderea.
- De ce a acceptat Marcos Rbera toate acestea? Novnha s-a nchput ca e s dorea foarte
mut o sote s traa cu uza ca este tata copor pentru a spaa rusnea pe care o smtea n fata
comuntat. Da, e adevarat, dar nu ntru totu. Marco s-a casatort cu Novnha pentru ca o
ubea. De fapt, Marco n-a sperat ncodata ca ea va a|unge sa nutreasca aceeas sentmente fata
de e, fndca o venera. Novnha era o zeta s sta ca Marco e bonav, respngator, un anma
demn de dspret. La rndu sau, Marcos sta ca ncodata Novnha nu- va napoa sentmentee s
nc macar nu- va ub. Nada|dua nsa ca ntr-o buna z n sufetu e avea sa ncoteasca
samnta nteeger, ca va a|unge sa smta fata de e un fe de... oatate.
Ender ramase cteva cpe cu capu pecat. Lusos auzra cuvntee pe care e n-ar f trebut
sa e spuna: "Ncodata n-a fost asa."
- Pentru Marcos, fecare cop care se nastea era o noua dovada ca dadea gres. Ca zeta
consdera nca nedemn de ea. De ce? Cnstt era. Nu facuse ncodata auz ca vreun cop n-ar f
a u. Nu cacase ncodata egamntu facut Novnhe. Nu merta oare ceva ma mut dn partea
e? Uneor nu ma putea ndura. Refuza sa accepte |udecata e. Nu era o zeta. Tot cop e erau
bastarz. Asta s spunea e n gnd cnd s varsa fura pe Novnha, cnd racnea a Mro.
Mro s auz numee pronuntat, dar nu- recunoscu drept ceva care sa- apartna. Legatura
u cu reatatea era ma fraga dect s nchpuse, ar zua de az confrmase banuaa,
provocndu- prea mut zbucum: maga mposba cu purceus s copac; mama s Lbo amant;
smusa att de bruta, dupa ce facuse parte dn propra u fnta, Ouanda era acum ndepartata
dntr-o sngura ovtura, devennd, ca s Ea sau Ouara, o ata sora. Cu capu n pamnt, nu
reusea sa vada nc macar arba; vocea Vorbtoruu devense sunet pur, ar n cuvnte nu ma
percepea nteesur, c doar un vuet ngroztor. E chemase acea voce, e vose ca ea sa rosteasca
moartea u Lbo. Cum putea sa ste dnante ca, n ocu unu preot bnevotor apartnnd une
reg umanste, va avea parte de adevaratu Vorbtor, cu mntea u patrunzatoare s cu o
perfecta capactate de nteegere? N-ar f putut sa ste ca sub masca bunatat se ascunde
Savrstoru, dstrugatoru, mtcu Lucfer a cee ma grozave crme comse de umantate,
hotart sa traasca astfe nct sa-s |ustfce numee, facnd o bat|ocura dn munca de o vata a
u Ppo, a u Lbo, a Ouande s a u nsus, prcepnd n decurs de numa o ora, ct statuse
prntre purceus, ceea ce at nu reussera n aproape cnczec de an, despartnd-o pe Ouanda
de e cu o sngura ovtura nemoasa data cu saba adevaruu; aceasta era vocea pe care o auzea
Mro, sngura certtudne ce- ma ramasese, o voce necrutatoare s terba. Mro se agata de
sunetu e, ncercnd sa o urasca dar nereusnd, fndca sta, nu se putea amag; sta ca
Savrstoru era nemos dar n aceas tmp nmcea uze, ar uze trebuau sa moara.
"Adevaru despre purceus, adevaru despre no nsne! Urmnd nestute ca, acest om batrn ct
umea e capab sa vada adevaru, care nu- orbeste s nc nu- face sa-s parda ratunea. Trebue
sa ascut vocea asta s sa as puterea e sa ma patrunda, sa ma cuprnda s pe mne, ca sa pot
prv umna fara sa mor."
- Novnha sta foarte bne ce este: o adutera, o pocrta. Sta ca e vnovata fata de Marco,
fata de Lbo, de cop s de Bruxnha. Sta ca ea -a ucs pe Ppo. Iata de ce suporta, ba char
chema pedeapsa venta dn partea u Marco. Aceasta era pententa e, dar ncodata nu- era de
a|uns. Indferent ct de mut o ura Marco, ea se ura pe sne nsutt.
Epscopu ncuvnta dn cap. Dezvaund aceste secrete n fata ntreg comuntat,
Vorbtoru comsese o fapta monstruoasa. Tanee acestea trebuau rostte doar n confesona.
Peregrno smtse totus forta dezvaur, feu n care membr comuntat se vedeau st sa-
descopere pe acest oamen, pe care s nchpusera ca- cunosteau, pentru ca apo sa- ma
redescopere o data, s nca o data; s fecare ntorsatura a storsr obga sa se regndeasca pe
e nss, cac s e facusera parte dn ea, partcpasera a ea de nenumarate or, dar pna acum nu
stusera aatur de cne. Trasera o experenta nspamntatoare, dureroasa, care n cee dn urma
avusese un efect cudat de nsttor. Epscopu se apeca spre secretaru sau s- sopt:
- Bne macar ca brfa nu va ma avea dn ce sa se hraneasca; n-au ma ramas secrete
nedezvaute.
- Tot oamen dn aceasta storsre au sufert, tot s-au sacrfcat pentru ce pe care
ubeau, tot au provocat sufernte groaznce ceor pe care -au ubt Iar vo, care m-at ascutat
astaz, s vo at adus durerea. Dar sa tnet mnte: vata u Marco a fost cruda s tragca; des ar
f putut pune capat orcnd nteeger cu Novnha, a preferat sa- ramna fde. Trebue sa f gast
vreo bucure n asta. Ct despre Novnha, ea a ncacat ege u Dumnezeu, ege care tn aceasta
comuntate aoata. S ea s-a prmt pedeapsa. Bserca nu cere o pententa att de ngroztoare
precum cea pe care Novnha s-a mpus-o ses. Iar daca va smtt ndemnat sa credet ca ar
merta vreo rautate meschna dn partea voastra, va nvt sa tnet mnte: a sufert totu s a facut
toate acestea dntr-un sngur motv: pentru a- mpedca pe purceus sa- ucda pe Lbo.
Cuvntee u cernura cenusa n nme tuturor.
Ohado se rdca, apo ngenunche nga Novnha s s trecu un brat pe dupa umaru e. Ea
statea aatur, dar prvea n pamnt s pngea tacut. Ouara se aprope s ramase n pcoare n
fata mame, prvnd-o cu venerate, ar Grego s ngropa fata n poaa Novnhe s ncepu sa
suspne. Ce care se afau sufcent de aproape reusra sa- auda |end:
- Todo papa e morto. No tenho nem papa. Tot tatc me sunt mort. Nu ma am nc un
tatc.
Ouanda astepta n capatu ae, unde o nsotse pe mama e cu putn tmp nante ca
Vorbtoru sa f ncheat. cauta dn och pe Mro, dar e pecase de|a.
Ender ramase n spatee podumuu, utndu-se a fama Novnhe, dornd sa faca ceva
care sa e ma ane durerea. Martursre prcnuau ntotdeauna sufernte, fndca un Vorbtor
nu se stradueste deoc sa nfrumuseteze adevaru. Dar rareor se ntmpa ca oamen sa aba o
vata att de ncarcata de amagr precum Marco, Lbo s Novnha; arareor apareau attea
momente de umre, att de mute nformat care sa- seasca pe oamen sa-s revzuasca
parere despre ce pe care cunoscusera, despre ce pe care ubsera. n vreme ce martursse,
vaznd chpure ceor care prveau, Savrstoru nteesese ca astaz provocase o durere de
nenchput. O smtse char e, de parca oamen -ar f transms sufernta or. Bruxnha fusese
cea ma umta, dar Savrstoru sta ca nu ea era cea ma adnc ranta. Mro s Ouanda
ndurasera cea ma nforatoare tortura, deoarece s magnasera ca stau ce e va aduce vtoru.
Savrstoru ma smtea nsa s durerea prn care trecusera nante s s dadea seama ca noe
ran prcnute astaz se vor vndeca mut ma repede dect cee vech. Poate ca Novnha nu
recunostea nca, dar Savrstoru o eberase de o povara mut prea grea, pe care n-ar ma f
reust s-o poarte muta vreme.
- Vorbtorue, chema Bosqunha.
- Doamna prmar... Nu- pacea sa dscute cu oamen dupa martursre, dar se obsnuse cu
faptu ca ntotdeauna se gasea cneva care sa nsste sa dscute cu e. Facu un efort sa
zmbeasca: Au vent ma mut oamen dect ma asteptam.
- O chestune de moment pentru ce ma mut, raspunse Bosqunha. Pna dmneata vor
uta.
Ender se smt deran|at ca ea bagateza totu.
- Asta daca nu cumva se va ntmpa ceva est dn comun n cursu nopt.
- Mda. E bne, s-a aran|at s asta.
Ender observa aba acum ca Bosqunha era extrem de tuburata s reusea cu greu sa-s tna
n fru emote. O ua de cot s apo s petrecu bratu pe dupa umaru e; recunoscatoare, ea se
asa spr|nta.
- Vorbtorue, am vent sa-m cer ertare. Congresu Stear t-a rechztonat nava. Actunea
nu are nc o egatura cu vreo fapta de-a ta. Ac s-a coms o crma, o crma att de...
ngroztoare... nct vnovat trebue dus pe cea ma apropata paneta, Trondhem, pentru a f
|udecat s pedepst. Cu nava ta.
Ender ramase pe gndur cteva cpe.
- Mro s Ouanda.
Bosqunha ntoarse capu s- sageta cu prvrea:
- Nu par surprns.
- Nu- vo asa sa pece.
Femea se ndeparta brusc de e.
N-o sa- as?
- Am o banuaa prvnd acuzata ce se aduce.
- Te af ac doar de patru ze s st de|a ce nc macar eu nu am banut?
- Uneor guvernee sunt utmee care afa.
- Da-m voe sa-t spun de ce ve asa sa pece s de ce no tot vom accepta sa fe |udecat:
pentru ca exact acum Congresu ne-a sters toate fseree. Memora computereor este goaa, cu
excepta ctorva programe rudmentare care controeaza aprovzonarea cu energe, apa s sstemu
de canazare. Mne nu se va putea ucra, deoarece nu avem sufcenta energe pentru
fabrc, nc pentru mne sau pentru actonarea tractoareor. Eu am fost desttuta dn functe.
Acum nu sunt dect ad|unct a sefuu pote, pentru a ma ngr| de ndepnrea drectveor
Comtetuu de Evacuare a Lustane.
- Evacuare?
- Patenta coone a fost revocata. Vor trmte nave pentru transportu popuate. Orce semn
a prezente umane trebue sters de pe fata panete. Pna s petree de mormnt ae mortor
nostr.
Ender ncerca sa cntareasca raspunsu e. Nu se gndse ca Bosqunha era tpu de om care
sa se pece n fata autortat absurde.
- Intentonez sa te supu acestor ordne?
- Reteee de furnzare a ape s energe eectrce sunt controate prn ansbu, ar
mpre|murea coone e n puterea Comtetuu. Ne poate nchde ac, fara energe, apa sau
canazare s nu avem cum sa scapam. N s-a comuncat ca medat ce Mro s Ouanda se vor
ndrepta spre Trondhem a bordu nave tae, o parte dn restrct vor f rdcate. Ofta: Regret,
Vorbtorue, dar nu e momentu potrvt pentru a face tursm n Lustana.
- Nu sunt turst. Ender nu facu efortu sa- mpartaseasca banuaa u: faptu ca Actvtate
Suspecte fusesera descoperte de catre Congres dupa ce e vense pe Lustana nu era o smpa
concdenta. At reust sa savat macar unee fsere?
Bosqunha suspna.
- Regret, dar abuznd de amabtatea ta. Am observat ca toate fseree tae sunt mentnute
prn ansbu, dn afara panete. Am transms cee ma mportante fsere ca mesa|e n numee
tau.
Ender pufn n rs.
- Da, a dreptate, foarte bne at facut.
- Nu prea cred. Nu e putem prm napo. Ba, de fapt, am putea, dar s-ar afa nentrzat s
ve avea aceeas necazur ca s no. Aba atunc Comtetu ar sterge totu.
- Asta se va ntmpa daca nu ntrerupet egatura prn ansbu medat ce copat toate
fseree mee n memora ocaa.
- Ar nsemna sa decaram rebeunea. Pentru ce am face-o?
- Pentru sansa ca Lustana sa devna cea ma buna s cea ma mportanta dntre cee O
Suta de Lum.
Bosqunha rse.
- Cred ca e ne consdera mportant, dar tradarea nu m se pare caea cea ma potrvta
pentru a f recunoscut drept ce ma bun.
- Te rog sa nu fac nmc. Nu- aresta pe Mro s pe Ouanda. Asteapta o ora s permte-m sa
ma rentnesc cu tne s cu tot ce care trebue sa partcpe a uarea hotarr.
- Hotarrea daca ne revotam sau nu? Marturstorue, nu nteeg de ce trebue sa f prezent
a dscuta asta.
- O sa nteeg atunc. Te rog, ocu asta e prea mportant ca sa ratam sansa.
- Sansa de a reaza ce?
- De a repara ceea ce a faptut Savrstoru n Xenocdu de acum tre m de an.
Bosqunha prv cercetator.
- S eu care credeam ca nu est dect un ndvd ndscret care raspndeste zvonur
rauvotoare...
Poate gumea. Sau poate vorbea seros.
- Daca socot ca martursrea nseamna sa raspndest zvonur, atunc s-ar putea trage
concuza ca est prea margnta ca sa conduc comuntatea asta.
Ender surse. Bosqunha s dadu bratee n atur s rdca dn umer.
- Pos , spuse ea. Bnentees. Ce atceva?
- Convoc ntnrea?
- O s-o fac. n brou epscopuu.
Ender smt o stngere de nma.
- Epscopu n-o sa vrea sa vna atundeva, expca ea, ar hotarrea de a ne revota n-o sa
nsemne nmc daca nu o aproba s e. Bosqunha puse o mna pe pept. S-ar putea sa nc nu
te ase sa cac n catedraa, pentru ca est necredncosu.
- Dar ve ncerca.
- Vo ncerca pentru ceea ce a facut asta seara. Doar un nteept poate sa nteeaga oamen
att de mpede s ntr-un rastmp att de scurt. Doar cneva pst de ma ar f spus totu cu voce
tare. Puterea s sabcunea ta... de amndoua avem nevoe acum.
Bosqunha se ntoarse s peca grabta. Ender sta ca n adncu nm prmaru nu dorea sa
se supuna ordneor Congresuu Stear. Acestea vensera prea brusc s erau prea severe;
anuasera autortatea de parca ea ar f fost vnovata de ncacarea eg. Cedarea era totuna cu
recunoasterea vnovate, ar ea sta ca nu facuse nc o greseaa. Voa sa se opuna, sa gaseasca o
modatate pauzba de a ntoarce Congresuu pama prmta, cerndu-e membror u sa ma
astepte, sa se cameze. Or, daca era necesar, spunndu-e de-a dreptu sa se duca nvrtndu-se.
Dar margnta nu era. N-ar f facut nc ce ma mc gest de opozte dect fnd sgura ca va da
roade s ca oamen condus de ea ar avea de cstgat Ender se convnsese ca Bosqunha era un
bun guvernator. De dragu poporuu e s va sacrfca cu draga nma mndra, reputata, char
s vtoru.
Ramasese sngur. Cta vreme vorbse cu Bosqunha, tot oamen pecasera dn praa. Ender
se smt ca un fost sodat care cutreera o cmpe nepasatoare, scena une bata de mut purtate,
unde se ma aud ecoure maceuu n aderea vntuu prntre free fosntoare de arba.
- Sa nu- as sa ntrerupa egatura prn ansbu.
Vocea dn ureche facu sa tresara, dar o recunoscu medat.
- |ane!
- Pot sa- determn pe membr Congresuu sa creada ca a taat egatura, dar daca o fac cu
adevarat n-o sa te ma pot a|uta.
- |ane, tu a facut asta, nu- asa? Cum puteau sa afe ce-au facut Mro s Ouanda daca nu
e-a f atras tu atenta?
Ea nu- raspunse.
- |ane, m pare rau ca am ntrerupt egatura cu tne, ncodata n-o sa...
Ender era convns ca |ane sta ce dorea e sa spuna; cnd vorbea cu ea, nu trebua sa-s
nchee frazee. Totus nu prm nc un raspuns.
Ce rost avea sa nchee cnd sta ca ea va nteege orcum? nca nu- ertase, asta era
expcata, atfe -ar f raspuns de|a, atragndu- atenta sa nu- rapeasca tmpu. Cu toate
acestea, nu reus sa-s stapneasca mpusu de a ma ncerca o data.
Nc acum nu prm raspuns. Spusese ce avea de spus - sa mentna egatura prn ansbu -
s gata. Pentru moment. Asteptarea nu- deran|a pe Ender. era de a|uns sa ste ca |ane se afa
nga e, ascutnd. Nu ma era sngur. Descoper cu surprndere ca pe obra| curgeau acrme.
Lacrm de usurare, socot e. Catharss. O martursre, o crza, vete oamenor ntr-o terba
cumpana, vtoru coone prme|dut. "Iar eu png de usurare pentru ca un program arogant m
vorbeste dn nou."
Acasa o gas pe Ea asteptndu-. Avea och nrost de pns.
- Buna, sauta ea.
- Am reust sa fac ce dorea? ntreba e.
- N-am banut ncodata, recunoscu ea. Nu era tata nostru. Ar f trebut sa-m dau seama.
- Nu cred ca a f putut.
- Iar eu ce-am facut? Te-am chemat sa martursest moartea tatau meu... a u Marco.
ncepu sa pnga dn nou. Secretee mame... credeam ca e cunosc, m-am nchput ca se afau
doar n fseree e... am crezut ca- ura pe Lbo.
- N-am facut dect sa deschd ferestree ca sa aersesc putn.
- Asta sa e-o spu Ouande s u Mro.
- Dar, Ea, a gndeste-te putn: pna a urma tot ar f afat. ngroztor este ca nu au stut
vreme de atta an. Acum, cnd cunosc adevaru, s pot gas fecare propru sau drum.
- Asa cum -a gast mama? De data asta char ma rau dect aduteru?
Ender atnse usor paru s mnge. Ea accepta atngerea, ncercarea de a o consoa. E
nu reus sa-s amnteasca daca tata sau mama u mngasera vreodata astfe. Pesemne ca
da, atfe cum ar f stut sa faca un asemenea gest?
- Ea, vre sa ma a|ut?
- De ce? T-a ncheat treaba, nu?
- Asta n-are nmc de a face cu martursrea pentru mort. n ma putn de-o ora trebue sa
afu cum actoneaza Descoada.
- Va trebu sa o rog pe mama... Dar ea ste?
- Nu cred ca ar f prea ncntata sa ma vada n seara asta.
- S ar trebu sa o rog eu? "Buna seara, mama, tocma a fost data n veag n fata tuturor
oamenor dn Magre ca adutera care s-a mntt cop toata vata. Asadar, daca nu te super, as
vrea sa-t pun cteva ntrebar stntfce."
- Ea, e o chestune de care tne supraveturea Lustane, ca sa nu ma vorbesc ca de ea
depnde s vata frateu tau Mro. facu semn s se ntoarse spre termna: Conecteaza-.
Cuprnsa de mrare, Ea facu ntocma. Computeru nu- recunoscu numee.
- Numee meu a fost sters. prv aarmata. De ce?
- Nu est sngura carea s-a ntmpat asta. La fe e cu tot ceat.
- Nu- o defectune, nteese ea. Cneva a sters fseru abonator.
- Congresu Stear a sters numee tuturor abonator oca. N-a ramas nmc. Suntem
consderat rebe. Mro s Ouanda urmeaza sa fe arestat s trms pe Trondhem pentru proces.
Ma au o sansa doar daca reusesc sa- convng pe epscop s pe Bosqunha sa decanseze o revota
adevarata. nteeg? Daca mama ta nu-m spune tot ce trebue sa stu, Mro s Ouanda vor f
trms a douazec s do de an departare. Pedeapsa pentru tradare e moartea, dar s caatora
catre ocu de |udecata e a fe de rea ca o condamnare a nchsoarea pe vata. Pna sa se
ntoarca, vom f cu tot foarte batrn sau char mort, asta daca...
Ea prv perduta catre perete.
- Ce vre sa af?
- Ceea ce va descoper s Comtetu cnd va cerceta fseree e. Modu n care actoneaza
Descoada.
- Da, spuse Ea. O va face de dragu u Mro. prv sfdator. Ne ubeste, sa st. Pentru a
sava vata unua dntre cop e, va accepta sa dscute cu tne.
- Foarte bne. Ar f nca s ma bne daca ar ven sngura. ntr-o ora, n brou epscopuu.
Ea ncuvnta s, tmp de o cpa, ramase necntta. Apo n mntea se stab o conexune;
se rdca s porn n fuga catre usa.
Se opr brusc. Se ntoarse, mbratsa pe Ender s- saruta pe obraz.
- Ma bucur ca a spus totu. Ma bucur ca stu.
E o saruta pe frunte s- facu semn sa pece. Dupa ce usa se nchse n urma e, se ntnse
pe pat s ramase cu prvrea atntta n tavan. Se gnd a Novnha, ncercnd sa-s magneze ce
smtea ea acum. "Novnha, orct de groaznc ar f, n cpa asta fca ta aearga spre casa,
ncredntata ca ve uta compet de tne nsat s ve face tot ce trebue ca sa-t savez fu, n cuda
durer s umnte prn care trec. Te-as usura de ntreaga povara a sufernte, Novnha, daca ma
da n schmb o copa care sa aba ncredere netarmurta n mne."
Captou 16
GARDUL
Un rabn tne o ecte n pata. Dn ntmpare, n aceeas dmneata, un barbat
descopera ca sota u e adutera s mutmea o traste spre pata pentru a o apda.
(Exsta o versune bnecunoscuta a aceste storoare, dar un preten de-a meu, Vorbtor n
numee Mortor, m-a povestt despre at do rabn care s-au confruntat cu stuat
smare. Despre e vreau sa va storsesc a rndu meu.)
Rabnu face ctva pas s a|unge n fata feme. Dn respect, oamen se feresc dn
caea u s asteapta cu petree gree n mn.
Rabnu ntreaba:
- Se afa prntre vo cneva care n-a dort pentru sne femea atua sau barbatu ate
feme?
E mormae s raspund:
- Cu tot cunoastem dornta asta, dar, rabnue, nc unu dntre no nu -a dat
ascutare.
- Atunc ngenuncheat s mutumt- u Dumnezeu ca v-a facut tar, spuse rabnu.
Apo o a de mna pe femee s o scoate dn pata. nante de a- da drumu, o
sfatueste:
- Sa- spu natm-sae magstratu cne -a savat bovnca. Va st ca- sunt supus
credncos.
Astfe femea scapa cu vata, deoarece comuntatea era prea corupta ca sa se poata
apara sngura de dezordne.
Un at rabn, n at oras. Rabnu opreste mutmea ca s n ceaata storsre,
spunnd:
- Care dntre vo e fara de pacate, acea sa arunce prmu patra.
Amntndu-s de pacatee or, oamen se rusneaza s uta ce scop -a unt. "ntr-o
buna z, se gndesc e, s-ar putea sa fu s eu ca femea asta s sa nada|duesc ca vo
prm ertarea. Ar trebu sa ma port cu ea asa cum as dor sa se poarte ceat cu mne."
Cnd e dau drumu petreor a pamnt, rabnu se apeca s rdca una, o nata
deasupra capuu feme s o sobozeste cu toata forta. sfarma teasta s- mpraste
creer pe cadarmu pet.
- Nc eu nu-s fara de pacate, e zce e oamenor, dar daca e vom ngadu doar ceor
perfect sa apce egea, ea va mur curnd s odata cu ea s orasu nostru.
Prn urmare, femea a murt deoarece comuntatea era prea rgda ca sa- ngadue
ratacrea de a caea cea dreapta.
Bnecunoscuta versune a aceste storoare ne atrage atenta fndca apare umtor de
rar n vata noastra. Ma|ortatea comuntator osceaza ntre decadere s rgor morts, ar
cnd devaza prea mut se stng. Un sngur rabn a ndraznt sa spere dn partea noastra
un asemenea echbru perfect nct sa ne putem pastra egea s sa ertam totus
ratacrea. Ca urmare, bnentees ca -am ucs no pe e.
San Angeo, Scrsor catre un eretc n fasa,
Transcrere, Ama a Tudumundo Para Oue Deus Vos
Ame Crsto,
103: 72: 54: 2
Mnha-rma. Sora mea. Cuvntee contnuara sa se fugareasca prn mntea u Mro pna ce,
devennd o parte dn gndure u, nc nu e ma auz. A Ouanda mnha rma. Ea e sora mea.
Pcoaree dusera mecanc de a praa pna a terenu de |oaca s dncoo de saua deauu. Pe
cumea u ce ma nata se afau catedraa s mnastrea, care domnasera dntotdeauna
Statunea Zenadoror de parca ar f acatut mpreuna o fortareata care sa vegheze cu strasnce
asupra port. Pe poteca aceasta pasea Lbo cnd se ducea s-o ntneasca pe mama. Se vedeau n
Statunea Xenoboogor sau o faceau ma dscret, trandu-s rutu n arba, ca nste porc de pe
fazenda?
Ramase a usa Statun Zenadoror s ncerca sa gaseasca un motv ntemeat pentru a
ntra. Nu avea ce sa faca acoo. Nu scrsese raportu despre ceea ce se ntmpase astaz, dar
orcum nu sta cum sa- redacteze. "Puter magce, despre asta era vorba. Purceus e cnta
copacor, ar acesta se desfac sngur n brne s scndur. Mut ma bune dect cee obtnute
prn tmpare. Aborgen sunt cu mut ma compcat dect s-a presupus pna acum. Utzar
mutpe ae aceuas ucru. Fecare copac e concomtent totem, cruce de mormnt s o mca
fabrca de cherestea. Sora. Trebue sa fac ceva, dar nu-m amntesc ce anume. Purceus au
panu ce ma nteept. Traesc precum frat s nu- ntereseaza femeee. Ar f fost ma bne
pentru tne, Lbo, asta- adevaru - ba nu, ar trebu sa-t spun Papa, nu Lbo. Pacat ca mama nu
t-a zs ncodata, atfe m-a f eganat pe genunch. Ce do cop ma mar a ta, Ouanda pe un
genunch s Mro pe ceaat. Nu ne mndrm cu ce do cop a nostr? Nascut n aceas an, a
doar doua un dstanta, ce ndvd ocupat era Papa pe vremea aceea, strecurndu-se de-a ungu
garduu ca sa se mperecheze cu mame. n curtea e. Toata umea t pngea de ma pentru ca
nu avea dect fete. Nc una care sa-t duca numee ma departe. Ma rspta n zadar. Avea f
sa da s atora, ar eu am mut ma mute suror dect am crezut. n orce caz, cu una ma mut
dect as f vrut."
Ramasese a poarta, prvnd catre padurea de pe deau purceusor. "Nu servesc nc un
scop stntfc daca e fac o vzta. Prn urmare, o sa fac un act gratut s nestntfc s o sa afu
daca au oc n trb pentru un nou frate. Probab ca sunt prea mare ca sa capat un pat n casa
dn busten, asadar o sa dorm afara. Nu-s tare prceput a catarat n copac, dar ma prcep ct de
ct a tehnooge s, cum nu ma am retner, o sa va spun tot ce vret sa stt." Puse mna dreapta
pe cuta de dentfcare s o ntnse pe stnga pentru a mpnge poarta. Vreme de o fractune de
secunda nu prcepu ce s-a ntmpat Apo smt ca mna -a uat foc; parca era taata char n
momentu acea cu ferastrau. De cnd fusese construt, gardu nu ramasese ncodata actv
dupa atngerea cute de catre vreun zenador.
- Marcos Vadmr Rbera von Hesse, dreptu de a trece prn gard t-a fost revocat prn
Ordnu Comtetuu de Evacuare a Lustane.
Pna n cpa aceea, vocea nu ma avertzase astfe un zenador. trebu ctva tmp sa
nteeaga ce spunea gasu.
- Tu s Ouanda Ouenhatta Fguera Mucumb va vet prezenta a ad|unctu sefuu pote,
Fana Mara do Bosque, pentru a f arestat n numee Congresuu Stear s pentru a f dus pe
Trondhem, unde urmeaza sa ft |udecat.
Deocamdata era amett s s smtea stomacu ngreunat. "Stu. Tocma n noaptea asta s-au
gast sa afe. S-a termnat cu toate. O vo perde pe Ouanda, purceus, cercetare; totu s-a
narut. Arestare. Trondhem. De unde a vent Vorbtoru. O caatore de douazec s do de an.
Toate vor ramne n urma n afara de Ouanda, sngura, ar ea e sora mea."
ntnse ute mna ca sa traga poarta, dar durerea nsuportaba fugera, trecu prn tot
nerv, care uara foc nstantaneu. "Nu pot sa dspar pur s smpu. Vor nchde poarta pentru
orcne. Nmen nu va ma merge a purceus, nmen n-o sa e ma spuna nmc, ar ne vor
astepta, dar ncodata nu va ma deschde cneva poarta asta. Nc eu, nc Ouanda, nc
Vorbtoru, nmen, fara nc o expcate. Comtetu de Evacuare. Ne vor duce de ac s apo vor
sterge orce urma a trecer noastre. Asa prevad regue, dar ma sunt s atee, nu? Ce au
constatat? Cum de-au afat? Le-a spus Vorbtoru? E att de mpatmt dupa adevar? Trebue sa
e expc purceusor de ce n-o sa ne ma ntoarcem, trebue sa- anunt."
Totdeauna erau urmart de cte un purceus de ndata ce ntrau n padure. Oare nu era s
acum unu de paza? Mro facu un semn cu mna. Era totus prea ntunerc. Nu aveau cum sa-
vada. Sau poate ca- vedeau. Nmen nu sta ct de bne vedeau purceus pe ntunerc. Char
daca- observasera sau nu, nc unu nu ven. Curnd avea sa fe prea trzu; daca framng
supravegheau poarta, fara ndoaa ca o anuntasera de|a pe Bosqunha, ar ea era pe drum,
zburnd pe deasupra erb. s va exprma - va - regretu ca trebue sa- aresteze, dar s va face
datora, s degeaba ar ncerca sa dscute cu ea daca aceasta hotarre era buna pentru oamen
sau pentru purceus sau pentru tot, daca merta sa mentna aceasta separare prosteasca. Ea nu
era genu de om care sa puna egea a ndoaa, c facea exact asa cum se spunea. Iar e se va
preda, n-avea nc un rost sa se opuna, unde se putea ascunde de partea asta a garduu? Prn
turmee de cabra? Dar nante de a ceda de buna voe, e va spune totu purceusor, trebua sa e
spuna.
Porn de-a ungu garduu, ndepartndu-se de poarta, catre pa|stea puste de sub deau
catedrae, unde nu ocua nmen care sa- poata auz gasu. n tmp ce mergea, strga. Nu
cuvnte, c un ugut nat s preung, un tpat pe care e s Ouanda fooseau pentru a-s atrage
atenta unu atua atunc cnd se afau ntre purceus s erau despartt. Vor auz, trebuau sa-
auda, neaparat trebuau sa vna a e, fndca e nu putea sa sara gardu. "Vent, Uman,
Mncatorue-de-Frunze, Mandachuva, Sageata, Cest, Caendar, orcare, tot, vent sa va spun ca
de-acum ncoo nu ma putem vorb.''
Copest de durere, Oum statea pe un scaun fara spatar n brou epscopuu.
- Estevo, spuse epscopu ncet, peste cteva mnute vo avea o ntrunre ac, dar vreau sa
dscut ceva cu tne.
- N-avem ce sa ma vorbm, sopt Oum. Ne-at avertzat s asa s-a ntmpat E davou n
persoana.
- Estevo, schmbam cteva vorbe s apo te duc acasa sa te cuc.
- Nu ma ma ntorc acoo n vec.
- Stapnu nostru a stat a masa cu pacatos ma ra dect mama ta s -a ertat. Est cumva
ma bun dect E?
- Nc una dntre strcatee pe care e-a ertat nu era mama Lu.
- Nu orce mama poate f Fecoara cea Bnecuvntata.
- Atunc suntet de partea u? Bserca de ac face oc Vorbtoror? Trebue sa darmam
catedraa patra cu patra pentru a constru un amfteatru n care tot mort nostr sa fe
ponegrt nante de a- aseza n pamnt?
- Eu sunt epscopu tau, Estevo, rost amenntator Peregrno, vcaru u Crstos pe aceasta
paneta, s sa-m vorbest cu respectu pe care- datorez functe mee.
Furos, Oum ramase mpetrt o cpa, ncapab sa vorbeasca.
- S eu cred ca era ma bne daca Vorbtoru nu spunea toate acee stor n pubc. Despre
unee era preferab sa afam n tacere s snguratate, ca sa nu fm vazut cnd suferm. De aceea
foosm no confesonau, ca sa ne pazm de rusnea pubca atunc cnd ne zbatem cumpt dn
prcna pacateor ndvduae. Dar f cnstt, Estevo. Char daca Vorbtoru a dezvaut aceste
ucrur, ee sunt adevarate pna a utmu. N?
- E.
- Estevao, acum sa refectam putn. Pna az t-a ubt mama?
- Da.
- Iar mama aceasta pe care o ubea comsese de|a un aduter?
- De zece m de or.
- Eu nu cred ca e char att de desfrnata. Dar zc ca a ubt-o des era adutera? n seara
asta nu era aceeas persoana? S-a schmbat de er pna az? Sau tu est ce care s-a schmbat?
- Ier era o mncuna.
- Daca -a fost rusne sa e spuna copor e despre pacatu aduteruu, crez ca a mntt s
atunc cnd e-a purtat de gr|a an de ze, pna s-au facut mar, cnd a avut ncredere n e,
cnd -a nvatat ce sta... ?
- N-a fost o mama char att de ubtoare.
- Daca ar f vent sa se spovedeasca s ar f prmt ertarea pentru aduter n-ar ma f trebut
sa va spuna nc o vorba. A f murt fara sa st nmc. N-ar f fost o mncuna. N-ar ma f fost
adutera, fndca se ertasera pacatee. Recunoaste adevaru, Estevo. Tu nu est furos s pornt
mpotrva aduteruu coms de ea. Tu est furos fndca te-a facut sngur de rs n fata ntreguu
oras ncercnd s-o aper.
- Ma facet sa par un netrebnc.
- Nmen nu te consdera un netrebnc. Toata umea socoteste ca est un fu credncos. Iar
acum, daca a f un adevarat ucenc a Domnuu, a erta-o s -a arata ca o ubest ma mut ca
ncodata, pentru ca az nteeg sufernta. Epscopu arunca o prvre catre usa. - Am o sednta,
Estevo. Merg, te rog, n sanctuaru meu s roaga-te a Magdaena sa te erte pentru nma ta
mpetrta.
Aratnd ma mut dobort dect furos, Oum trecu dncoo de drapera dn spatee brouu.
Secretaru epscopuu deschse ceaata usa s permse Vorbtoruu n numee Mortor sa
ntre n camera. Epscopu nu se rdca. Spre umrea u, Vorbtoru ngenunche s s asa capu
n pept Era un act pe care catoc nu- faceau dect n cazu prezentar pubce n fata
epscopuu, ar Peregrno nu nteegea ce voa de fapt stranu sa arate prn gestu sau. Acesta
ramase totus ngenuncheat, asteptnd, astfe ca epscopu se rdca de pe |tu sau, merse catre
e s- ntnse neu spre a f sarutat. Dar char s dupa aceea, Vorbtoru astepta pna cnd, ntrun
trzu, Peregrno spuse:
- F bnecuvntat, fu meu, des nu m-e mpede daca prn smerena ta nu cumva ma e n
bat|ocura.
Cu capu nca pecat, Vorbtoru raspunse:
- Bat|ocura m-e strana. Apo rdca och spre Peregrno: Tata meu a fost catoc. S-a
prefacut ca nu e, de dragu convenenteor socae, dar nu s-a ertat ncodata psa de crednta.
- A fost botezat?
- Sora mea m-a spus ca da. Tata m-a botezat a scurt tmp dupa nastere. Mama era
protestant! mpartasea crednta care respnge botezu sugaror, astfe ca s-au certat dn prcna
asta. Epscopu ntnse o mna n semn ca Vorbtoru se putea rdca n pcoare, dar e chcot: 0
De necrezut! Un catoc de acov s un mormon ascuns care se cearta n egatura cu obceur
regoase pe care amndo se prefac ca nu e cred.
Peregrno era nca sceptc. Faptu ca Vorbtoru dorea sa arate a f un bun catoc parea dn
cae afara de curtentor.
- Credeam ca vo, Vorbtor n numee Mortor, renuntat a orce rege cnd va aeget, sa-
zcem asa, vocata.
- Nu stu ce fac at. Cred ca nu exsta regu - n orce caz, sgur nu erau cnd eu am
devent Vorbtor.
Epscopu Peregrno sta ca oamen acesta nu aveau obceu sa mnta, dar ce dn fata u
parea sa fe deosebt de evazv.
- Vorbtor Andrew, n cee O Suta de Lum nu exsta nc un oc n care catoc sa fe st
sa-s ascunda crednta s stuata asta dureaza de tre m de an. Aceasta a fost marea
bnecuvntare pe care ne-a adus-o caatora n spatu, pentru ca ea a sters groazncee restrct
n probema natatat pe un Pamnt suprapopuat. Sa nteeg ca tata tau a trat pe Pamnt
acum tre m de an?
- Spun ca tata meu s-a ngr|t sa fu botezat catoc s de dragu u am facut ceea ce e nu
a reust toata vata. Pentru e am ngenuncheat n fata unu epscop s -am prmt
bnecuvntarea.
- Dar eu te-am bnecuvntat pe tne. "S tot tu evt sa-m da raspunsur drecte a ntrebar,
ceea ce sugereaza ca se adevereste banuaa mea n egatura cu peroada n care a trat tata tau,
dar nu vre sa dscut despre asta. Dom Crsto spunea ca est ma mut dect ceea ce poate
vedea ochu."
- Sgur, raspunse Ender. Am nevoe de bnecuvntarea Sfnte-Voastre ma mut dect tata
meu, fndca e este mort, ar eu am numeroase probeme de rezovat.
- Ia oc, te rog. Vorbtoru aese un scaun asezat nga perete. Epscopu se nstaa n |tu
masv de a brou. As f preferat sa nu martursest astaz. N-a fost momentu ce ma potrvt.
- Nu am fost prevent asupra actun Congresuu.
- Dar a stut ca Mro s Ouanda au ncacat egea. Asa m-a comuncat Bosqunha.
- Am afat doar cu cteva ore nante de martursre. Va sunt recunoscator ca nu -at
arestat nca.
- Aceasta e o chestune cva. Epscopu asa sa se nteeaga ca probema nu- prvea, dar
amndo stau ca daca ar f nsstat, Bosqunha ar f trebut sa se supuna ordneor prmte s sa-
aresteze fara a ma ua n seama rugamntea Vorbtoruu. - Martursrea ta a prcnut muta
sufernta.
- Ma muta dect de obce, s-m pare rau.
- S... raspunderea ta se nchee ac? Provoc rane s as n sarcna atora sa e
tamaduasca?
- Nu ran, Sfnta-Voastra. Chrurge. S daca pot a|uta a anarea dureror de dupa, atunc
da, ramn ca sa fu de foos. La anesteze nu ma prcep, dar putet f sgur ca vo ncerca sa
deznfectez.
- S-ar f cuvent sa f preot, sa st.
- F ma mc aveau de aes doar ntre doua ca: sutana sau mtara. Parnt m-au aes-o
pe cea de a doua.
- Fu ma mc... A avut totus o sora s a trat pe vremea cnd controu nasteror
nterzcea sotor sa aba ma mut de do cop daca nu obtneau o aprobare specaa dn partea
autortator. Un asemenea cop se numea Tert. Asa e?
- Cunoastet bne stora.
- Te-a nascut pe Pamnt, nante de zboru nterstear.
- Sfnta-Voastra, ceea ce trebue sa ne preocupe acum este vtoru Lustane, nu bografa
unu Vorbtor care, dupa cum se vede, nu are dect trezec s cnc de an.
- Vtoru Lustane cade n sarcna mea, Andrew Wggn, nu a ta.
- Sarcna dumneavoastra trebue sa fe vtoru fnteor umane de pe Lustana. Pe mne ma
preocupa s soarta purceusor.
- Sa nu ne uam a ntrecere pentru a vedea cne are ndatorr ma mportante.
Secretaru deschse dn nou usa s Bosqunha, Dom Crsto s Dona Crst ntrara n
camera. Bosqunha se uta cnd a epscop, cnd a Vorbtor.
- Nu e snge pe podea, daca asta caut, spuse epscopu.
- Voam doar sa masor temperatura, expca Bosqunha.
- Cadura respectuu recproc, banuesc, nterven Ender, nu focu fure sau gheata ur.
- Vorbtoru e catoc prn botez, daca nu cumva char prn crednta, zse epscopu. L-am
bnecuvntat s asta pare sa- f facut ma maeab.
- ntotdeauna am aratat respectu cuvent fata de autortat, amur Ender.
- Dar tu a fost acea care ne-a amenntat cu un nchztor, reamnt epscopu.
Schta un zmbet. Vorbtoru raspunse cu un surs a fe de nghetat:
- Iar Sfnta-Voastra a fost acea care a spus oamenor ca sunt Satana s ca n-ar trebu sa
dscute cu mne.
n vreme ce epscopu s Vorbtoru schmbau zmbete rec, ceat ncepura sa rda
stn|ent, apo se asezara s asteptara.
- Tu a convocat ntnrea aceasta, Vorbtorue, amnt Bosqunha.
- Iertat-ma, se scuza e. Ma am un nvtat. Lucrure s-ar smpfca daca am ma astepta
cteva mnute pna ce va sos.
Ea s gas mama n fata case, nu departe de gard. O adere saba, care aba fosnea prn
arba capm, vaurea usor paru. Ee trebura cteva cpe ca sa-s dea seama ce o mrase.
Mama nu-s ma asase paru ber de mut an. Parea cudat de ber, cu att ma sobod cu ct
Ea putea vedea ct era de onduat dupa ce fusese sut atta vreme ntr-un coc. Aba acum
nteese ca Vorbtoru avea dreptate. Mama va raspunde nvtate u. Indferent cta rusne sau
durere -ar f prcnut martursrea dn seara aceasta, smtea dornta de a sta acum n aer ber,
n umna saba a amurguu, pentru a prv spre deau purceusor. Sau poate ca se uta a
mpre|mure. Probab ca-s amntea de barbatu cu care se ntnea ac sau atundeva, prntre
erbure capm, ca sa se ubeasca neobservat. ntotdeauna pe ascuns, ntotdeauna n secret.
Mama e totus mutumta ca acum se ste cne -a fost adevaratu sot, cne e tata meu ce bun.
Mama se bucura, ar eu ma bucur aatur de ea.
Novnha nu se ntoarse s-o prveasca, des o auzse pe Ea vennd prn arba fosntoare. Fata
se opr a ctva pas departare.
- Mama, ncepu ea.
- Dec nu- o turma de cabra, raspunse Novnha. Ce gaagoasa est, Ea!
- Vorbtoru are nevoe de a|utoru tau.
- Char asa?!
Ea povest ce afase de a Ender, dar Novnha nu se ntoarse cu fata spre ea. Cnd Ea
termna, astepta un moment s apo ncepu sa urce povrnsu deauu.
- Mama! Mama, a de gnd sa e spu despre Descoada? De ce acum, dupa atta an? Me
de ce nu a vrut sa-m spu?
- Pentru ca sngura, fara a|utoru meu, a obtnut rezutate ma bune.
- St ce-am ucrat?
- Doar est ucencu meu. Am acces depn a fseree tae fara sa as urme detectabe. Ce fe
de profesor as f daca nu t-as supraveghea munca?
- Dar...
- Am ctt s fseree pe care e-a ascuns sub numee Ouare. Nu est nca mama, dec nu
st ca toate actvtate pe computer ae unu cop sub dosprezece an sunt anuntate saptamna
parntor u. Ouara facea nste cercetar este dn comun. Ma bucur ca v cu mne. O sa af s
tu cnd o sa- spun Vorbtoruu.
- N-a uat-o pe drumu ce bun, remarca Ea.
Novnha se opr.
- Casa Vorbtoruu nu e nga praa?
- ntnrea are oc a brou epscopuu.
Aba acum se ntoarse Novnha s-o prveasca pe Ea drept n och.
- Ce v-at pus n gnd tu s stranu?
- ncercam sa- savam pe Mro. S coona Lustana, daca vom putea.
- Ma ducet n pnza u de paan|en!
- Epscopu trebue sa fe de partea noastra, atfe...
- De partea noastra ? ! Cnd spu no te refer a tne s a Vorbtor, asa e? Crez ca n-am
bagat de seama? Tot cop me, unu cte unu, v-a fermecat pe tot...
- N-a fermecat pe nmen!
- V-a atras prn feu u de a spune exact ce vret sa auzt, cu...
- Nu- ngustor, daca a asta te refer. Nu ne spune ce ne convne. Ne spune ceea ce stm
ca- adevarat. Nu ne-a cstgat afectunea, mama, c ncrederea!
- Me ncodata nu m-at aratat sentmentee pe care e avet pentru e.
- Am vrut.
De aceasta data, Ea nu-s peca och n fata prvr taoase s ntrebatoare. n schmb,
Novnha s fer prvrea de a ea, apo, cnd se uta dn nou a Ea, pe gene strauceau acrm.
- Am vrut sa va spun. Mama nu se referea a fseree e. Cnd am ntees ct de mut
urt, am vrut sa va zc: "Nu e e tata vostru, tata vostru e un om bun s bnd."
- Care n-a avut cura|u sa ne-o spuna cu gura u.
n och Novnhe aparu o scpre de suparare:
- A vrut. Eu nu -am asat.
- Mama, sa-t martursesc ceva. L-am ubt pe Lbo a fe ca toata umea dn Magre, nsa e
a aes sa fe pocrt, ca s tne de atfe. Fara ca cneva s-o vrea, otrava mncunor voastre ne-a
facut rau tuturor. Nu te nvnuesc pe tne, mama, sau pe e. Dar mutumesc Ceruu pentru ca n
-a trms pe Vorbtor. E a fost pregatt sa ne spuna adevaru s ne-a eberat.
- Cnd nu ubest pe nmen e usor sa spu adevaru, rost ncet Novnha.
- Asa crez tu? n-o sab Ea. Stu ca am nvatat ceva nou, mama. Nu pot afa adevaru
despre cneva dect daca est n stare sa- ubest. Sunt ncredntata ca Vorbtoru -a ubt pe
tata. Pe Marco, vreau sa zc. nante de a- marturs moartea cred ca -a ntees s -a ubt.
Novnha nu- raspunse, fndca Ea spunea adevaru.
- S ma stu ca- ubeste pe Grego, pe Ouara s pe Ohado. Pe Mro s char pe Oum. S pe
mne. Stu ca ma ubeste. Iar cnd m arata ca ma ubeste, stu ca- adevarat, pentru ca ncodata
nu mnte.
n och Novnhe aparura acrm care ncepura sa- aunece n |os pe obra|.
- Eu v-am mntt, pe vo s pe ceat, spuse ea. Vocea era saba s stovta. Dar cnd spun
ca va ubesc, trebue sa ma crez.
Ea o mbratsa s, pentru prma oara dupa an s an, smt cadura n gestu e. Zdu de
mncun care se natase ntre ee se naruse. darmase Vorbtoru s nc una dntre ee nu ma
avea motve sa se fereasca s sa fe suspcoasa.
- Char s acum t-e gndu a bestematu acea de Vorbtor, asa e? sopt mama.
- S te, raspunse Ea.
Au fost amndoua surprnse de hohotu de rs a Novnhe.
- Da!
ncetnd sa ma rda, Novnha se trase napo s o prv pe Ea n och.
- Oare va ramne pentru totdeauna ntre no?
- Da, raspunse Ea. Va ramne ntre no ca o punte, nu ca un zd.
Mro vazu pe purceus cnd acesta erau a |umatatea pante, ndreptndu-se spre gard.
Prn padure mergeau fara sa faca nc un zgomot, dar nu reuseau aceas ucru cnd se mscau
prn arba capm, asa ca acum; vennd n goana, o faceau sa fosneasca puternc; poate ca
aergnd a chemarea u Mro nu ma smteau nevoa sa se fereasca. Cnd se apropara ma mut,
Mro recunoscu: Sageata, Uman, Mandachuva, Mncatoru-de-Frunze, Cest. Nu strga s nc e
nu- vorbra cnd a|unsera n dreptu u. Ramasera necntt s- prvra n tacere.
Nc un zenador nu- chemase pna acum a gard. Prn nemscare, purceus s aratau
ngr|orarea.
- Nu ma pot ven a vo, spuse Mro.
Asteptara sa se expce.
- Framng au afat despre no. Au afat ca am ncacat egea s au nchs poarta.
Mncatoru-de-Frunze s duse mna a barbe.
- St cumva ce au vazut framng?
Mro rse cu amaracune.
- Dar oare ce n-au vazut? Un framng a vent cu no, nu- asa?
- Ba nu, contrazse Uman. Matca spune ca nu Vorbtoru a fost acea. Ea zce ca au vazut
dn cer.
Satet?
- Ce sa f vazut dn cer?
- Poate vnatoarea, spuse Sageata.
- Poate tunderea cabreor, contnua Mncatoru-de-Frunze.
- Poate cmpu cu str, zse Cest.
- Toate astea, conchse Uman. S poate au vazut ca sote au asat sa se nasca tre sute
douazec de cop de a prma recota de str ncoace.
- Tre sute!
- S douazec, corecta Mandachuva.
- Au vazut ca va f mncare dn besug, spuse Sageata. Acum sgur vom cstga urmatoru
razbo. Dusman nostr vor f padur no, urase, pe toata ntnderea cmpe, ar sote vor pune
copac-mama n fecare dntre ee.
Mro se ngretosa. Trudsera s se sacrfcasera pentru a ofer avanta|e trecatoare unu trb de
purceus? ven sa strge: "Lbo n-a murt pentru ca vo sa putet cucer umea." Pregatrea de
xenoog a|uta sa se abtna, asa ca puse o ntrebare smpa:
- S unde sunt acest cop?
- Nc unu dntre frator nu vne a no, expca Uman. Avem prea mute de facut; trebue sa
deprndem totu de a vo s sa- nvatam pe ceat dn casee-de-frat. Nu- putem pregat pe
frator. Apo adauga cu mndre: Dn tre sute, |umatate sunt a tatau meu, Radacna.
Mandachuva dadu grav dn cap.
- Sote au mare respect pentru ce ne-at nvatat. s pun mar sperante n Vorbtoru n
numee Mortor. Ce ne spu tu acum e foarte grav. Daca framng ne urasc, no ce ne facem?
- Nu stu, spuse Mro. Deocamdata gndure se nvamassera n ncercarea de a anaza
toate nformate pe care e prmse. Tre sute douazec de cop. O expoze demografca. S nu se
ste cum, dar Radacna a|unsese tata a |umatate dntre e. Pna astaz, Mro ar f gnorat cu totu
afrmata refertoare a paterntatea u Radacna, consdernd ca face parte dn sstemu de
crednte totemce ae purceusor. Dar dupa ce vazuse un copac dezradacnndu-se s
desfacndu-se n scndur s unete ca raspuns a cntecu or, era gata sa-s puna a ndoaa
toate presupunere anteroare. La ce bun ncerca sa ma amureasca toate astea acum? Nu va
ma apuca sa ntocmeasca un raport; nu va putea dezvota subectu; se va afa a bordu une
nave steare vreme de aproape un sfert de seco, n tmp ce atu va face munca u. Sau, s ma
rau, nmen.
- Nu f neferct, sfatu Uman. Ve vedea, pna a urma Vorbtoru va ndrepta toate
ucrure.
- Vorbtoru?! Da, va rezova totu. "Asa cum a facut-o pentru mne s pentru Ouanda. Sora
mea."
- Matca zce ca e va nvata pe framng sa ne ubeasca...
- Sa- nvete pe framng, repeta Mro absent. Ma bne s-ar grab. Acum e prea trzu sa ma
saveze pe mne s pe Ouanda. Ne vor aresta s ne vor trmte departe de Lustana.
- Spre stee? excama Uman pn de speranta.
- Da, spre stee, dar ca sa fm |udecat! Sa fm pedepst pentru ca v-am a|utat Ne vor trebu
douazec s do de an ca sa a|ungem acoo s nu ne vor asa sa ne ntoarcem.
Purceusor e trebura cteva momente pentru a prcepe cuvntee u. "Foarte bne. Lasa-
sa se ntrebe cum va rezova Vorbtoru toate probemee. S eu am avut ncredere n e s nu m-a
foost a nmc."
Purceus se sfatura ntre e. Uman se desprnse dn m|ocu or s se aprope de gard.
- Te ascundem no.
- Nu te vor gas nccnd n padure, spuse Mandachuva.
- Au masn care ma pot urmar dupa mros, expca Mro.
- Aha. Dar egea nu e nterzce sa ne arate masne? ntreba Uman.
Mro scutura dn cap.
- N-are mportant Pentru mne poarta ramne nchsa. Nu pot trece dncoo de gard.
Purceus se prvra un pe at.
- Dar a capm s acoo, spuse Sageata.
Mro se uta prostt a arba.
- S ce daca?
- Mestec-o, ndemna Uman.
- De ce?
- I-am vazut pe oamen mestecnd capm, spuse Mnctoru-de-Frunze. Seara trecuta, pe
dea, -am vazut pe Vorbtor s pe un atu, mbracat n roba, mestecnd capm.
- S de mute ate or, ntar Mandachuva.
Nerabdarea pe care o dovedeau fata de e era nsuportaba.
- Dar ce egatura e ntre arba s gard?
Purceus se utara dn nou unu a ceaat. n cee dn urma, Mandachuva rupse un smoc
de arba, rasuc atent pna a|unse ghemotoc s baga n gura. ncepu sa- mestece s dupa un
tmp se aseza pe |os. Ceat ncepura sa- sce, mpungndu- cu degetee, pscndu-. E nu
dadu semne ca ar baga de seama toate acestea. Apo Uman cup sabatc s cnd Mandachuva
nu tresar, purceus pornra sa vorbeasca n mba mascuor: "Gata. E vremea. Acum. Gata."
Mandachuva se rdca putn nesgur a nceput. Apo aerga spre gard, se catara pna sus, se
rasuc n aer s aterza n patru abe, de aceeas parte cu Mro.
Mro sar n pcoare s strga exact n cpa n care Mandachuva a|unse pe mucha garduu;
cnd tacu, Mandachuva se rdcase de|a de |os s se scutura de praf.
- Eu nu pot sa fac asta, sopt Mro. Stmueaza tot nerv care transmt durerea prn corp.
Gardu nu poate f trecut.
- Aha, facu Mandachuva.
De partea ceaata a garduu, Uman s freca pcoaree unu de atu.
- N-a stut, spuse e. Fntee umane n-au stut asta.
- E un anestezc, amur Mro. Te face sa au ma smt durerea.
- Ba nu, spuse Mandachuva. Durerea o smt. Cumpta. Cea ma ngroztoare dn ume.
- Radacna spune ca trecerea garduu e char ma rea dect moartea, ntar Uman. Durer
peste tot
- Dar voua nu va pasa, constata Mro.
- Asta se ntmpa ceuat eu a tau, spuse Mandachuva. Sufera anmau dn tne. Dar
snee-copac nu se snchseste. Iarba te face sa f ceaat eu.
Mro s amnt un amanunt care, n agtata provocata de moartea grotesca a u Lbo, e
scapase. n gura u Lbo se gasse un ghemotoc de arba capm. La fe ca s n gure purceusor
care mursera. Anestezc. Moartea parea o tortura nforatoare, dar nu durerea fusese scopu
urmart. Dec fooseau un anestezc. Sacrfcarea nu avea nmc de a face cu durerea.
- Asa, spuse Mandachuva. Mesteca arba s vno cu no. Te vom ascunde.
- Dar Ouanda? ntreba Mro.
- A, o aduc eu, nst Mandachuva.
- Dar nu st unde ocueste.
- Ba stu.
- Facem asta de mute or pe an, expca Mandachuva. Stm unde ocueste fecare.
- Dar nu v-a vazut nmen pna acum.
- Suntem foarte atent, spuse Mandachuva, Pe de ata parte, nmen nu s-ar astepta a asa
ceva.
Mro s magna zec de purceus strecurndu-se prn Magre a mez de noapte. Nu se facea
de paza. Doar ctva oamen aveau su|be care obgau sa umbe noaptea. Iar purceus erau
mc, destu de marunt ca sa se ascunda n arba capm s sa ramna nevazut. Nc nu era de
mrare ca n cuda egor gndte pentru a- mpedca sa afe despre exstenta or, stau mute
despre metae s masn. Fara ndoaa ca vazusera mnee s navetee aterznd, urmarsera
cuptoaree ce ardeau caramz, studasera pe fazenderos cnd acesta arau s pantau stru.
Iata expcata pentru cerere or att de precse.
"Ce proste a fost sa ne nchpum ca- putem tne departe de cutura noastra! Au reust sa
afe ma mute dn secretee noastre dect am zbutt no sa descoperm dn ae or. S ma vorbm
de superortate cuturaa."
Smuse un fr de capm.
- Nu asa, zse Mandachuva s - ua dn mna. Sa nu cueg partea dnspre radacna. Daca
o mestec, nu te a|uta cu nmc. Azvr fru s rupse e atu, a aproxmatv zece centmetr
deasupra souu. Apo facu ghemotoc s - dadu u Mro, care ncepu sa- mestece.
Mandachuva cup s- nghont.
- Lasa asta acum, spuse Mro. Du-te s-o aduc pe Ouanda. S-ar putea s-o aresteze dntr-o
cpa n ata. Du-te. Acum. Ha!
Mandachuva schmba o prvre cu ceat, vazu un semn dscret de aprobare s o porn grabt
de-a ungu garduu spre pantee dn Va Ata, unde ocua Ouanda.
Mro contnua sa mestece. Acum se cup e nsus. Asa cum spusesera purceus, smtea
durerea, dar nu- pasa. Nu- nteresa dect faptu ca afase o cae de savare, o modatate de a
paras Lustana. O posbtate sa ramna, probab, aatur de Ouanda. Sa ute de eg, de toate
regue. De ndata ce avea sa paraseasca encava umana s sa patrunda n padurea purceusor,
nmen nu va ma avea putere asupra u. Va deven un renegat, asa cum s acuzase Vorbtoru,
ar e s Ouanda vor asa n urma toate canoanee demente ae comportamentuu uman s vor tra
asa cum doreau de atta vreme; vor ntemea o fame de fnte umane care aba cu totu ate
vaor, sa nvete de a purceus, de a vata dn padure. Va f ceva cu totu nou n cee O Suta de
Lum, ar Congresu nu va reus sa ntreprnda nmc.
Aerga a gard s- apuca cu ambee mn. Durerea nu era cu nmc ma mca dect nante,
numa ca acum nu- pasa. Se catara pe gard, dar cu fecare mscare durerea devenea tot ma
ntensa s ncepu sa o smta n tot trupu. s dadu seama ca arba capm nu avea nc un efect
anestezc asupra u, dar se afa de|a n partea superoara a garduu. Durerea era nnebuntoare;
nc nu putea gnd. Inerta parea totus sa- duca dncoo de margnea de sus s se egana acoo,
ncercnd sa se echbreze, ar atunc capu trecu prn zona vertcaa a cmpuu. ntreaga
durere se concentra n creer, ca s cum fecare partcca dn trup -ar f uat foc.
Mcut prveau ngrozt cum pretenu or ramasese agatat pe coama barere, cu capu s
trunchu de o parte s cu coapsee s pcoaree de ceaata parte a e. Strgara tot odata, se
ntnsera dupa e, ncercara sa- traga n |os. Nu ndraznra sa se atnga de gard pentru ca nu
mestecasera capm.
Auzndu-e tpetee, Mandachuva se ntoarse n fuga. Cum era nca sub efectu anestezcuu,
reus sa urce pe gard s sa mpnga trupu greu. Mro se prabus a pamnt cu un dudut surd ca
de oase sfarmate s ramase nemscat, cu mne agatate de gard. Purceus desprnsera cu
gr|a. Chpu nghetase ntr-o exprese de agone.
- Repede! strga Mncatoru-de-Frunze. Trebue sa- pantam nante de a mur!
- Nu! raspunse Uman, mpngndu- pe Mncatoru-de-Frunze de nga trupu ntepent a
u Mro. Nu stm daca va mur! Durerea e doar o uze, stt asta, nu are nc o rana, trebue sa-
treaca.
- Nu- trece, spuse Sageata. Uta-te a e.
Pumn u Mro erau ncestat; s tnea pcoaree strnse sub e, ar sra spnar s gtu
erau arcute spre spate. Des respra scurt s sacadat, fata parea sa- fe chnuta nca de durere.
- nante de a mur, nssta Mncatoru-de-Frunze. Trebue sa- dam radacna.
- Aducet-o pe Ouanda, spuse Uman. Se ntoarse catre Mandachuva: Acum. Du-te s spune
ca Mro e pe moarte. Anunt-o ca poarta e nchsa s Mro se afa de partea asta a garduu s
moare.
Mandachuva porn dn nou n fuga.
Secretaru deschse usa, dar Savrstoru nu se smt usurat dect atunc cnd o vazu pe
Novnha ntrnd. Cnd o trmsese pe Ea dupa ea, era sgur ca va ven, dar cum mnutee de
asteptare se parusera tuturor ntermnabe, ncepuse sa puna a ndoaa mpresa ca de|a o
cunoaste. Nu trebua sa aba rezerve. Era exact cum crezuse. Observa ca paru era despett s
rasfrat de vnt s, pentru prma oara de cnd sosse pe Lustana, Ender vazu chpu
nconfundab a fette care, ndurerata, chemase cu ma putn de doua saptamn sau cu ma
bne de douazec de an n urma.
Parea ncordata, ngr|orata, dar Ender sta ca teama putea f pusa pe seama stuate n care
se gasea acum, a care se adauga prezenta e n brou epscopuu a att de putn tmp dupa ce
ratacre dn trecut essera a veaa. Iar daca Ea apucase sa- spuna despre percou care-
pndea pe Mro, ncordarea e era pe depn expcaba. Toate acestea erau trecatoare; pe chpu
e, n mscare domoae s n camu prvr Savrstoru reus sa vada ca daru n care sperase s
crezuse reprezenta ntr-adevar esrea dn unga peroada n care Novnha, autoamagndu-se,
nsease s pe ceat. "N-am vent sa-t fac vreun rau, Novnha, s ma bucur sa vad ca
martursrea mea t-a adus s atceva ma bun dect rusnea."
Novnha ramase o cpa necntta, cu prvrea atntta a epscop. Nu sfdatoare, c
potcoasa, demn Peregrno raspunse n aceas fe s, tacut, facu semn sa a oc. Dom
Crsto dadu sa se rdce de pe scaunu u, dar ea catna dn cap, zmb s se aseza pe un atu,
nga perete. Lnga Savrstor. Ea aese scaunu de aatur, medat n spatee mame, astfe ca
acum se afa s ea foarte aproape de Savrstor. "Ca o fca ntre parnt", s spuse Ender, apo
aunga acest gnd s refuza sa- ma dea mportant Acum erau obgat sa se gndeasca a ucrur
cu mut ma grave.
- nteeg ca vre ca aceasta ntnre sa devna foarte nteresanta, remarca Bosqunha.
- Cred ca s Congresu ar socot a fe, spuse Dona Crst.
- Fu tau e acuzat de crme mpotrva..., ncepu epscopu Peregrno.
- Cunosc acuzata, ntrerupse Novnha. Am afat aba n seara asta de a Ea, dar nu ma
surprnde. S fca mea, Eanora, a sfdat unee canoane pe care e-au stabt stapn e. Amndo
au de respectat obgat ma mportante n fata propror or constnte ca sa ma tna seama s de
ege mpuse de at. Ar pacatu daca -ar nteresa doar mentnerea ordn, dar cum s-au propus
sa nvete s sa se adapteze, e vorba de vrtute.
- Fu tau nu va f |udecat ac, spuse Dom Crsto.
- V-am nvtat sa dscutam pentru ca trebue sa uam o hotarre, nterven Savrstoru,
daca e cazu sa ne supunem sau nu ordneor date de Congresu Stear.
- Nu prea avem de aes, constata epscopu Peregrno.
- Ba da, contnua Savrstoru, ar evenmentee ne sesc sa aegem. Vo at facut de|a o
aegere: cnd at descopert ca fseree vor f sterse, at hotart sa e savat s at preferat sa m e
ncredntat me, un necunoscut. Nu at grest avnd ncredere n mne: v e vo napoa orcnd
dort, nectte s nemodfcate.
- t mutumm, spuse Dona Crst, dar am facut asta nante de a cunoaste gravtatea
acuzate.
- Vor sa ne evacueze, expca Dom Crsto.
- Controeaza totu, spuse epscopu Peregrno.
- I-am comuncat de|a, amur Bosqunha.
- Nu controeaza char totu, zse Savrstoru. Va pot controa doar prn egatura ansbu.
- Nu putem ntrerupe egatura prn ansbu, protesta epscopu Peregrno. E sngura noastra
egatura cu Vatcanu.
- Nu recomand taerea egatur, dar putem face atceva. Prn ce va vo spune acum, va
acord aceeas ncredere pe care s vo m-at aratat-o. Va rog sa nu ma povestt s atora panu
meu, cac pentru orce ndscrete dn partea voastra eu s cneva drag me, pe a|utoru carua ma
bzu, vom avea enorm de sufert.
prv pe rnd s fecare catna dn cap, n semn ca a ntees s a acceptat
- Fara a f deoc banuta, o pretena de-a mea controeaza absout toate comuncate prn
ansbu ntre cee O Suta de Lum. Eu sunt snguru care ste de ce este ea n stare. M-a spus ca
a cererea noastra poate face pe framng sa creada ca no, ce de pe Lustana, am ntrerupt
egatura. Asa vom avea posbtatea sa transmtem mesa|e codfcate, daca vom dor, catre
Vatcan sau at reprezentant a ordnuu, vom putea ct documente s ntercepta comuncat.
Pe scurt, vom avea och, ar ceat vor f orb.
- Taerea egatur prn ansbu sau char smuarea aceste actun ar f un act de revota. De
razbo. Bosqunha rost aceste vorbe pe un ton ct se poate de aspru, dar Savrstoru smt ca
deea o atragea, des se opunea dn toate putere. Sustn totus ca n cazu n care am f
ndea|uns de nconstent nct sa aegem caea razbouu, souta pe care ne-o propune
Vorbtoru ne ofera o superortate de necontestat. Daca suntem att de nebun sa ne rascuam,
atunc desgur vom avea nevoe de un avanta|.
- Nu cstgam nmc prn rebeune, spuse epscopu, n schmb putem perde totu. Png s
smt ca ar f o tragede daca -am trmte pe Mro s pe Ouanda n fata unu trbuna de pe ata
ume, ma aes ca sunt att de tner. Dar fara ndoaa ca |udecator vor tne seama de vrsta or
s- vor trata cu ndurare. Supunndu-ne ordneor Congresuu, vom scut aceasta comuntate de
mute sufernte.
- Nu crez ca obgata de a evacua Lustana va prcnu o sufernta a fe de mare? ntreba
Savrstoru.
- Ba da. Tot ce se poate. Dar egea a fost ncacata s trebue sa suporte consecntee.
- Dar daca egea se ntemeaza pe nteegerea gresta a reatat s pedeapsa e
dsproportonata fata de pacatu coms?
- Nu no suntem chemat sa |udecam, spuse epscopu.
- Ba no suntem |udecator. Daca respectam ordnee Congresuu, atunc vom spune ca
egea e buna s pedeapsa bnemertata, dar poate ca a sfrstu aceste dscut vet hotar atfe.
Exsta unee amanunte de care trebue sa uat cunostnta nante de a adopta vreo decze. Pe
unee e stu s eu, dar pe atee doar Ea s Novnha v e pot spune. Nu trebue sa traget
concuz dect dupa ce afat tot ce stm s no.
- Sunt ntotdeauna bucuros sa afu ct ma mute, se bucura epscopu. Bnentees ca pna
a urma Bosqunha va hotar, nu eu...
- Hotarrea fnaa va apartne tuturor mpreuna, conducer cve, regoase s nteectuae a
Lustane. Daca vreunu dntre vo se opune revote, atunc ea devne mposba. Bosqunha nu
poate conduce fara spr|nu Bserc, ar fara spr|n cv Bserca nu are nc o putere.
- No nu avem nc o putere, spuse Dom Crsto. Doar parer.
- Orce adut de pe Lustana asteapta de a vo nteepcune s gndre nepartntoare.
- Ut a patra putere, spuse epscopu Peregrno. Char tu.
- Eu sunt un framng ac.
- Unu cu totu est dn comun, nu se dadu batut epscopu. Asa cum m-am temut s am
antcpat, n cee patru ze de cnd te af ac a reust sa cucerest nme acestu popor. Acum
recomanz o revota care ne-ar putea costa totu. Est a fe de prme|dos ca s Satana. S totus,
ata-te acum supunndu-te autortat noastre, de parca n-a f ber sa te mbarc pe naveta ca sa
a|ung a nava ta de pe orbta, avndu- s pe ce do vnovat a bord.
- Ma supun autortat voastre pentru ca nu vreau sa fu un framng ac, raspunse
Savrstoru. Vreau sa devn cetatean, nvatace s enoras a vostru.
- n catate de Vorbtor n numee Mortor? ntreba epscopu.
- n catate de Andrew Wggn. Ma stu s ate ucrur care ar putea f ute, n speca daca
va rascuat. S ma am o sarcna care nu poate f mpnta daca fntee umane peaca de pe
Lustana.
- Nu ne ndom de sncertatea ta, spuse epscopu, dar trebue sa ne ert daca pregetam sa
ne egam soarta de cea a unu cetatean proaspat sost
Savrstoru dadu dn cap n semn de nteegere. Epscopu nu putea rost atceva pna nu
sta ma mute.
- Ma nt dat-m voe sa va spun ce stu. n aceasta dupa amaza am fost n padure cu
Mro s Ouanda.
- Tu! S tu a nesocott egea! Epscopu se rdca pe |umatate dn |t
Bosqunha ntnse mne n fata, facnd un gest ment sa domoeasca mna epscopuu:
- Scotocrea fsereor noastre a nceput cu mut nante. Ordnu Congresuu nu putea f
egat de aceasta nfractune.
- Am ncacat egea fndca purceus doreau sa ma vada, amur Savrstoru. Ma exact,
cereau sa dscute cu mne. Au vazut coborrea navete. Stau ca ma afu ac. S, ndferent ca e
bne sau nu, au ctt "Matca s Hegemonu".
- E e-au dat purceusor cartea aceea ? excama epscopu.
- Le-au dat s Nou Testament, spuse Savrstoru. Totus nu cred ca vet f surprns sa
afat ca purceus s-au gast mute eemente comune cu matca. Sa va povestesc ce m-au spus
purceus: m-au mporat sa convng cee O Suta de Lum sa abroge ege care tn zoat ac.
Sa stt ca, a fe ca s no, purceus nu nteeg rostu garduu. No vedem n e o modatate de a
prote|a cvzata or de nfuentee s schmbare pe care e-ar putea exercta fntee umane. E
consdera o cae de a- mpedca sa deprnda toate secretee mnunate pe care e cunoastem no.
s magneaza ca navee noastre merg de a o paneta a ata coonzndu-e s ocupndu-e pe
toate, ar peste cnc sau zece m de an, cnd vor nvata n sfrst tot ce e refuzam no, vor es
n spatu s vor gas ntregu unvers ocupat. Pentru e nu va ma f oc. Consdera gardu drept o
forma de nmcre a une spec. vom tne n Lustana ca pe nste anmae ntr-o gradna
zooogca, n tmp ce no vom pune stapnre pe tot cosmosu.
- Asta- o proste, excama Dom Crsto. Oamen nu au asemenea ntent.
- Asa sa fe? rposta Savrstoru. Atunc de ce tnem att de mut sa- ferm de orce
nfuenta a cvzate noastre? Asta nu- n nteresu stnte. Nc ca metoda de xenooge nu e
buna. Va rog sa va reamntt cum au fost descoperte ansbu, zboru nterstear, controu
parta a gravtate s char arma pe care am foost-o pentru a dstruge Gndac: toate s-au
nascut ca rezutat drect a contactuu nostru cu ata cvzate. Am dezvotat cea ma mare parte
a tehnooge noastre pornnd de a masne ramase dupa prma ncursune a Gndacor n
sstemu n care se afa Pamntu. Am foost prncpe aceea cu mut nante de a e f ntees.
Unee dntre ee, cum ar f egatura fotca, nu e prcepem nc acum. Suntem n spatu tocma
dn cauza mpactuu cu o cutura superoara. S totus, n decurs de numa cteva generat, eam
uat masne, -am depast s -am dstrus. Iata ce nseamna gardu nostru. Ne temem ca
purceus vor proceda a fe fata de no, ar e smt ca exact asta e menrea u. Stu, s detesta
decza noastra.
- Nu ne temem de e, nterven epscopu. Sunt sabatc, pentru numee Ceruu...
- Tot astfe -am consderat s pe Gndac, spuse Savrstoru. Dar pentru Ppo s Lbo,
pentru Ouanda s Mro purceus nu au fost ncodata nste sabatc. Da, se deosebesc de no
ma mut dect framng, dar formeaza un popor ramen, nu varese. De aceea, atunc cnd Lbo a
vazut ca purceus erau n perco de a per de foame, ca se pregateau sa porneasca un razbo
pentru reducerea popuate, n-a actonat ca un om de stnta. Nu a studat razbou und notte
despre moartea s sufernta or. A actonat ca un crestn. A uat str expermenta, pe care
Novnha consdera nut pentru fntee umane datorta faptuu ca era prea apropat de
bochma ustana, s -a nvatat pe purceus cum sa- semene, sa- recoteze s sa- prepare. Nu
am nc o ndoaa ca sporu demografc nregstrat de purceus s cmpure de str au fost
remarcate de Congresu Stear. Aceasta fapta nu poate f consderata o ncacare vota a eg, c
un act de ubre s compasune.
- Cum pot num o asemenea nesupunere act crestnesc? zbucn epscopu.
- Ct de uman este ce care atunc cnd fu sau cere pne, da o patra?
- S davou poate cta dn scrptur pentru a-s atnge scopure, spuse epscopu.
- Eu nu sunt davo, s nc purceus. Cop or mureau de foame s Lbo e-a dat hrana s a
savat.
- Ute cum -au raspatt!
- Da, sa vedem cum -au raspatt. L-au ucs. Exact asa cum e ofera moartea s ceor ma
respectat membr a trbuu or. Asta n-ar trebu sa ne dea de gndt?
- Ne-a spus ca sunt prme|dos s ca nu au constnta, nu se dadu batut epscopu.
- Ne-a aratat ca pentru e moartea nseamna cu totu atceva. Sfnta-Voastra, daca at crede
cu adevarat ca o persoana are o nma perfecta, att de pna de dreptate nct orce z pe care ar
ma avea-o de trat ar face-o sa devna ma putn perfecta, atunc n-at socot ca ucru ce ma
bun ar f ca ea sa fe ucsa s trmsa astfe drect n ra?
- Ne e n rs. Nc nu crez n ra.
- Dar dumneavoastra credet. S martr? N-au fost prmt cu bucure n ra?
- Ba da, desgur. Dar oamen care -au omort au fost nste fare. Crma nu e-a adus or
sanctfcarea, c caaor pedeapsa eterna a aduu pentru faptee comse.
- Dar daca mort nu merg n cerur? Daca e capata o noua vata char sub och nostr?
Cum v se pare ca atunc cnd moare un purceus, daca se desface trupu asa cum stt, e
prnde radacn s devne atceva? S daca se transforma ntr-un copac ce traeste nca cnczec, o
suta sau cnc sute de an?
- Despre ce vorbest acoo? Vre sa spu ca purceus se metamorfozeaza dn anmae n
pante? ntreba Dom Crsto. Booga eementara ne sugereaza ca asa ceva e mposb.
- Practc e mposb, recunoscu Savrstoru. Tocma de aceea au supravetut Descoade
numa cteva spec, pentru ca numa cteva dntre ee au fost n stare sa reazeze
transformarea. Cnd purceus ucd pe unu dntre a or, acesta se transforma ntr-un copac.
Copacu acesta pastreaza ce putn o parte dn ntegenta u. Astaz -am vazut pe purceus
cntnd unu arbore s, fara sa- atnga cu vreo uneata, acesta s-a rupt sngur radacne, s-a
prabust s s-a desfacut n toate soure de unete s cherestea de care e aveau nevoe. Nu am
vsat. Eu s Ouanda am vazut-o cu och nostr, am auzt cntecu, am atns emnu s ne-am
rugat pentru sufetu mortuu.
- Ce-are asta de a face cu hotarrea pe care trebue s-o uam? ntreba Bosqunha. Dec
padure sunt acatute dn purceus mort. E o probema de nteres stntfc.
- Are, pentru ca atunc cnd purceus -au ucs pe Ppo s pe Lbo au consderat ca- a|uta
sa treaca n a doua etapa a exstente or. Nu erau fare, c ramen, acordnd cea ma nata onoare
oamenor care su|sera att de bne.
- O ata transformare mortaa, asa e? ntreba epscopu. Exact cum a procedat astaz n
martursrea ta, facndu-ne sa- vedem mereu pe Marcos Rbera, de fecare data ntr-o noua
umna. Vre sa credem ca purceus sunt nob? Foarte bne, sunt nob. Dar cu toata sufernta
pe care o va provoca hotarrea mea, eu nu vreau sa ma revot mpotrva Congresuu doar pentru
ca oamen nostr de stnta sa- poata nvata pe purceus cum sa produca frgdere.
- Va rog, nterven Novnha.
O prvra cu tot, pn de speranta.
- Spunet ca au uat toate fseree? Le-au ctt?
- Da, raspunse Bosqunha.
- Atunc se cunoaste contnutu fsereor mee cu prvre a Descoada.
- Da, confrma Bosqunha.
Novnha s ncrucsa mne n poaa.
- Nu va avea oc nc o evacuare.
- Eu nu sunt de aceeas parere, spuse Savrstoru. De aceea am rugat-o pe Ea sa te aduca.
- De ce sa nu ne evacueze? se nteresa Bosqunha.
- Dn cauza Descoade.
- E asta-, excama epscopu. Parnt ta -au gast eacu.
- N-au vndecat boaa, expca Novnha. I-au controat evouta. Au mpedcat-o sa devna
actva.
- Exact, aproba Bosqunha. De aceea punem adtv n apa. Coador.
- Orce fnta umana de pe Lustana, probab cu excepta Vorbtoruu, care s-ar pute sa nu
f contractat-o nca, e purtator a Descoade.
- Adtvu nu e scump, spuse epscopu, dar probab ca vor trebu sa ne zoeze. Cred ca asa
vor proceda.
- Ncaer nu ne pot zoa ndea|uns de bne, zse Novnha. Descoada e varaba a nfnt.
Ataca orce fe de matera genetc. Adtvu poate f admnstrat fnteor umane. Dar cum sa-
admnstrez fecaru fr de arba, fecare pasar, fecaru peste, fecaru punct de pancton dn
mare?
- Toate pot contracta? ntreba Bosqunha. N-am stut asta.
- N-am spus-o nmanu, dar am ntrodus mecansme de protecte n fecare panta pe care
am creat-o. n str, n cartof, n toate. Mecansmu nu face ca protena sa fe utzaba, c
determna organsmee sa produca nhbtor or propr fata de Descoada.
Bosqunha era ngrozta.
- Dec orunde mergem...
- Putem decansa dstrugerea competa a bosfere.
- S a pastrat secretu? ntreba Dom Crsto.
- Nu era nevoe sa- fac pubc. Nmen n-a parast Lustana s nmen nu panua asa ceva.
Novnha s prv mne odhnndu--se pe genunch. Un amanunt refertor a aceasta nformate
-a ndemnat pe purceus sa- ucda pe Ppo. Am pastrat secretu ca sa nu a|unga a nmen
atcneva. Dar acum, dn ce a afat Ea n utm an s dn ce a spus Marturstoru aseara am
tras concuza ca s Ppo a descopert aceas ucra. Descoada nu numa ca desface moecuee
genetce s e mpedca sa se reformeze sau sa se mutpce, c e ncura|eaza sa se combne cu
moecue genetce tota strane. Ea a ucrat a aceasta probema mpotrva vonte mee. Toate
formee de vata ndgena exsta s se dezvota n perech panta-anma. Cabra cu arba capm.
Serp de apa cu arba de ru. Mustee sugatoare cu treste. Pasarea xngadora cu vta tropeco.
Purceus cu copac padur.
- Vre sa spu ca o spece se transforma n ceaata? Dom Crsto era n aceas tmp fascnat
s scrbt de aceasta dee.
- S-ar putea ca purceus sa fe unc cnd se transforma dn cadavru n copac, spuse
Novnha. Dar probab ca exemparee de cabra sunt fertzate de poenu dn capm. Poate ca
mustee se nasc dn pancuu termna a treste de ru. Trebue sa studez asta. Ar f trebut s-o
fac n an dn urma.
- S acum vor st toate astea? ntreba Dom Crsto. Dn fseree noastre?
- Nu medat. Probab ca n urmator zece sau douazec de an. Pna a sosrea ator
framng ac sgur vor afa, raspunse Novnha.
- Eu nu sunt om de stnta, nterven epscopu. n afara de mne, tot par sa nteeaga. Ce
egatura are asta cu evacuarea?
Bosqunha ncepu sa-s framnte mne.
- Nu ne pot ua de pe Lustana, spuse ea. Am duce cu no Descoada orunde s ar ucde
totu. Pe cee O Suta de Lum nu exsta destu xenoog pentru a sava macar o paneta de a
devastare. Cnd vor a|unge ac, vor afa.
- Bne atunc, rasufa usurat epscopu. Asta rezova probema noastra. Daca e-o spunem
de pe acum, nu vor trmte fota pentru evacuare.
- Ba nu, Sfnta Voastra, spuse Ender. Cnd vor descoper de ce este n stare Descoada, se
vor ngr| ca nmen sa nu paraseasca vreodata paneta.
Epscopu se strmba:
- S ce, crez ca vor dstruge ntreaga paneta? Sa fm seros, Vorbtorue, nu au ma ramas
mut Savrstor prntre fntee umane. n ce ma rau caz, pot sa ne tna n carantna ac.
- Pa atunc de ce ne-am ma supune controuu or? ntreba Dom Crsto. Le putem
transmte un mesa| prn care sa- nformam despre Descoada s despre faptu ca nu vom paras
paneta ar e nu trebue sa vna ac. S cu asta, basta.
Nemutumta, Bosqunha catna dn cap.
- Crez ca nu se va gas vreunu sa spuna: "Lustan pot dstruge orce ume doar trmtnd
pe cneva n vzta. Au o nava, sunt cunoscut pentru caracteru or rebe, s-au aat cu purceus
ucgas. Exstenta or repreznta o amenntare."
- Cne ar putea spune asa ceva? se mra epscopu.
- Nmen de a Vatcan, dar Congresu nu se ocupa de savarea sufeteor.
- S probab ca au dreptate, constata epscopu. Tu nsut a afrmat ca purceus vor sa
zboare spre stee. Cu toate acestea, orunde s-ar duce, vor prcnu aceeas tragede. Char pe
ume nepopuate, am dreptate sau nu? Vor dupca a nesfrst pesa|u acesta saracacos 0
padur formate dntr-un sngur so de copac, preer acoperte de un sngur fe de arba, pe care
doar cabra o poate foos drept hrana s deasupra carora zboara doar xngadora.
- Poate ca ntr-o buna z vom descoper o modatate de a controa Descoada, spuse Ea.
- Nu ne putem rsca vtoru pe o sngura carte, s aceea nesgura, nu renunta epscopu.
- Tocma de aceea trebue sa ne revotam, spuse Savrstoru. La fe va gnd s Congresu.
La fe cum a facut-o s acum tre m de an, n tmpu Xenocduu. Toata umea condamna
Xenocdu pentru ca a nmct o spece extraterestra care s-a dovedt nofensva n ntent. Dar
atta tmp ct Gndac pareau hotart sa dstraga omenrea, conducator nostr nu au gast ata
soute dect sa rposteze cu toata forta. punem dn nou n fata aceeas deme. De|a se tem de
purceus. De ndata ce vor nteege Descoada, toata prefacatora asta despre prote|area
purceusor va f utata. Ne vor nmc sub pretextu savar umantat s probab ca vor dstrage
ntreaga paneta. Asa cum at spus, astaz nu ma exsta Savrstor, dar e sgur ca vor rade
Magre de pe suprafata panete s vor sterge orce urma a contactuu uman. vor ucde ncusv
pe purceus care ne cunosc, apo vor nsttu o supraveghere atenta a panete pentru a-
mpedca pe ceat sa depaseasca stadu de prmtvsm. Daca at st totu, n-at proceda a fe?
- Asa gndeste un Vorbtor? ntreba Dom Crsto.
- A fost acoo, nterven epscopu. A fost acoo de a nceput, nu- asa? Cnd au fost
nmct Gndac.
- Atunc nu gassem caea de a dscuta cu Gndac, nu aveam de unde sa stm ca erau
ramen s nu varese. De aceasta data suntem ac. Stm ca nu vom peca sa dstrugem ate um.
Stm ca vom sta ac, pe Lustana, pna cnd vom putea caator n sguranta, dupa ce vom
neutraza Descoada. De data aceasta, contnua Savrstoru, putem sa savam vete fnteor
ramen, astfe nct ce care va scre stora purceusor sa nu fe st sa devna Vorbtor n numee
Mortor.
Secretaru deschse brusc usa s Ouanda se napust nauntru.
- Sfnta-Voastra, strga ea. Doamna prmar! Trebue sa vent! Novnha...
- Ce s-a ntmpat? ntreba epscopu.
- Ouanda, trebue sa te arestez, spuse Bosqunha.
- Aresteaza-ma ma trzu, raspunse ea. Acum e vorba de Mro. A sart gardu.
- N-ar f facut-o, zbucn Novnha. Sta ca ar putea sa moara. Apo, ngrozta, s dadu seama
ce spusese. Du-ma a e...
- Aducet- pe Navo, ceru Dona Crst.
- Nu nteeget? ntreba Ouanda. Nu putem a|unge a e. E de ceaata parte a garduu.
- S-atunc ce putem face?
- Dezactvat gardu, spuse Ouanda.
Bosqunha prv nea|utorata catre ceat.
- Nu pot Acum e controat de Comtet. Prn ansbu. Nu vor accepta sa- dezactveze.
- Atunc Mro e ca s mort, sopt Ouanda.
- Nu! strga Novnha.
Prn spatee e, n camera se strecura o sueta. Mca, acoperta cu bana. n afara de
Savrstor, nc unu nu ma vazuse pna atunc un purceus n carne s oase, dar s dadura
medat seama ce era.
- Iertat-ma, spuse purceusu. Asta nseamna ca trebue sa- sadm acum?
Nmanu nu- trecu prn mnte sa- ntrebe pe purceus cum reusse sa sara gardu. Erau
prea preocupat sa nteeaga ce voa e sa spuna prn sadrea u Mro.
- Nu! rabufn Novnha.
Mandachuva o prv umt
- Nu?
- Cred ca nu va ma trebu sa pantat fnte umane, ntar Savrstoru.
Mandachuva ramase necntt.
- Ce vre sa spu? ntreba Ouanda. L-a suparat.
- Cred ca va f s ma suparat pna a sfrstu ze, spuse Ender. Ha, Ouanda, du-ne a
Mro.
- La ce bun, daca nu putem trece dncoo?
- Chemat- pe Navo.
- Ma duc eu sa- aduc, se ofer Dona Crst. Nu utat ca pe atcneva nu ma putem chema.
- V-am ntrebat ce rost are sa mergem acoo, zse Bosqunha.
- T-am ma spus, expca Savrstoru. Daca va hotart sa ne rascuam, putem ntrerupe
egatura prn ansbu s atunc vom dezactva s gardu.
- ncerc sa te foosest de stuata u Mro pentru a-m forta mna? ntreba epscopu.
- Da, raspunse Savrstoru. E unu dn turma ta, nu? Asa ca asa cee nouazec s noua de
moare, pastorue, s vno cu mne s-o savam pe cea care s-a ratact.
- Ce se ntmpa? ntreba Mandachuva.
- Du-ne a Mro. S grabeste-te, te rog.
Iesra dn brou epscopuu s coborra treptee care duceau spre catedraa. Ender auz pe
epscop, afat n spatee u, boborosnd nemutumt despre rastamacrea scrptur pentru
su|rea unor nterese personae.
Cu Mandachuva n frunte, trecura prn nava catedrae. Ender observa ca epscopu se opr o
cpa nga atar, utndu-se atent a mcuta creatura mbanta pe care o urmau fntee umane.
Cnd esra, epscopu a|unse dn urma.
- Spune-m, Vorbtorue, aborda e, doar ca o parere personaa, daca deconectat gardu,
daca ne rascuam mpotrva Congresuu Stear vom abroga toate ege prvnd contactee cu
purceus?
- Asa trag nade|de, raspunse Ender. Sper ca nu vor ma exsta carere artfcae ntre no
s e.
- S atunc, s contnua epscopu deea, vom putea sa- nvatam Evanghea pe mcut? N-ar
ma f nc o ege care sa ne mpedce sa ncercam.
- Exact, spuse Savrstoru. S-ar putea sa nu se converteasca, dar nmc nu te va mpedca
sa ncerc.
- Va trebu sa ma gndesc a asta. Dar, dragu meu necredncos, probab ca revota
decansata de tne va deschde caea catre convertrea unu mare popor. Poate ca nsus
Dumnezeu te-a ndrumat ncoace.
Mandachuva s femee erau n aproperea garduu cnd epscopu, Dom Crsto s Ender
a|unsera acoo. Dupa cum statea Ea, ntre mpre|mure s mama e, care s tnea capu n mn,
Ender nteese ca Novnha ncercase de|a sa sara dncoo pentru a a|unge a fu e. Acum pngea
s strga spre e:
- Mro! Mro, cum de-a putut face asa ceva, cum te-a urcat pe...? ar Ea ncerca s-o
cameze.
De ceaata parte a garduu se afau patru purceus umt. Ouanda tremura de spama
pentru vata u Mro, dar ma avea atta prezenta de sprt nct sa- spuna cteva ucrur pe care
e nu avea cum sa e vada:
- Au vent Cest, Sageata, Uman s Mncatoru-de-Frunze. Utmu ncearca sa- ndupece
pe ceat sa- sadeasca pe Mro. Cred ca acum stu ce nseamna asta, dar nu e nc un perco.
Uman s Mandachuva -au convns sa n-o faca.
- Dar tot nu rezova probema, observa Ender. De ce a facut Mro ceva att de nesabut?
- Ne-a expcat Mandachuva pe drum. Purceus mesteca fre de capm, care au un efect
anestezc. Pot sa sara gardu orcnd vor. Evdent ca fac asta de an de ze. S-au gndt ca no nu
trecem dncoo fndca ne supunem eg. Acum au afat ca arba nu are aceas efect asupra
noastra.
Ender se aprope de gard.
- Uman, rost e.
Uman facu un pas n fata.
- Exsta o posbtate ca no sa facem gardu nofensv. Daca procedam astfe, ntram n
razbo cu fntee umane de pe ceeate um. nteeg asta? Oamen de pe Lustana s purceus,
mpreuna, n confct cu restu fnteor umane.
- Oh, facu Uman.
- O sa cstgam? ntreba Sageata.
- Poate ca da, spuse Savrstoru. Dar poate ca nu.
- Ne da noua matca? ntreba Uman.
- nt trebue sa dscut cu sote.
Purceus nemnra.
- Despre ce vorbt? se nteresa epscopu.
- Trebue sa ma ntnesc cu sote, contnua Savrstoru, pentru ca vreau sa ncheem un
tratat. Un pact. O sere de regu ntre no. Ma nteeget? Fntee umane nu pot tra dupa ege
voastre, ar vo nu putet tra dupa ae noastre, dar daca vrem sa convetum pasnc, fara gard
ntre no, daca vret sa o as pe matca sa traasca prntre vo ca sa va a|ute s sa va nvete, atunc
trebue sa ne facet unee promsun s sa e respectat. Prcepet?
- Prcep, spuse Uman. Dar nc nu-t nchpu ce-m cer cnd zc ca vre sa tratez cu sote.
Ee nu-s a fe de ntegente ca frat.
- Dar ee au toate hotarre, e adevarat?
- Sgur, raspunse Uman. Doar sunt pastratoaree mameor, nu? Te avertzez, e percuos sa
vorbest cu sote. Ma aes pentru tne, fndca te pretuesc tare mut.
- Daca deconectam gardu, trebue sa vorbesc cu ee. Daca nu, gardu ramne ar Mro
moare s va trebu sa ne supunem ordneor Congresuu ca toate fntee umane sa paraseasca
Lustana.
Nu e ma spuse ca tot oamen rscau sa fe ucs. Rostea ntotdeauna adevaru, dar nu
ntotdeauna ntreg.
- Te vo duce a sot.
Mncatoru-de-Frunze pas catre e s, bat|ocortor, s pmba pama pe pntecu u Uman.
- T-au dat un nume potrvt, zse e. Tu est uman, nu no. Apo dadu sa porneasca n
goana, dar Sageata s Cest oprra.
- Te vo duce, repeta Uman. Acum dstruge gardu s saveaza- pe Mro.
Savrstoru se ntoarse spre epscop.
- Nu eu au hotarrea, se fer epscopu. Bosqunha.
- Am |urat n fata Congresuu Stear, spuse Bosqunha, dar m vo caca |uramntu char
n cpa asta pentru ca vreau sa savez vata poporuu meu. Propun sa dezactvam gardu s sa
ncercam sa scoatem un foos dn revota noastra.
- Daca putem sa e tnem predc purceusor... zse epscopu.
- Vo ntreba cnd ma vo ntn cu sote, spuse Savrstoru. Nu-t pot promte ma mut
de-att
- Sfnta-Voastra, strga Novnha. Ppo s Lbo au murt dncoo de gard.
- ntrerupet, spuse epscopu. Nu vreau sa asst a moartea aceste coon fara sa nche
ucrarea Domnuu. Zmb sumbru. Dar ar f bne ca Os Venerados char sa f a|uns sfnt. Vom
avea nevoe de a|utoru or.
- |ane, murmura Savrstoru.
- De aceea te ubesc eu, raspunse |ane. Pot reaza orce atta vreme ct pregatesc eu
condte cum se cuvne.
- ntrerupe egatura ansbu s dezactveaza gardu, te rog.
- S-a facut.
Savrstoru se grab spre gard s- sar. Cu a|utoru purceusor rdca pe Mro pna pe
margnea u s asa trupu ntepent sa cada n bratee epscopuu, prmaruu, Novnhe s ae u
Dom Crsto, care asteptau dncoo. Navo tocma cobora n fuga povrnsu n urma Done
Crst. Aveau sa faca tot ce puteau ca sa- a|ute pe Mro.
Ouanda ncepu sa urce s ea pe gard.
- Du-te napo, o ruga Ender.
- Daca te ntnest cu sote vreau sa merg s eu, spuse ea. A nevoe de spr|nu meu.
Savrstoru nu putea sa o refuze. Ouanda sar gardu s ven nga e. Navo ngenunche
nga trupu u Mro.
- A sart gardu? se mra e. Asa ceva nu se poate. Nmen nu suporta durerea provocata de
trecerea capuu prn cmp.
- Va tra? ntreba Novnha.
- De unde sa stu? Navo dezbraca grabt pe Mro s- consuta cu a|utoru unu scanner.
La cursur nu s-a dscutat ncodata probema asta.
Savrstoru observa ca gardu se catna dn nou. Acum sarea s Ea.
- De a|utoru tau nu am nevoe, spuse e.
- Ar f vremea ca cneva care se prcepe ct de ct a xenobooge sa vada ce se ntmpa, nu
se asa ea convnsa.
- Ram sa- ngr|est pe fratee tau, nterven Ouanda.
Ea o prv sfdator:
- E s fratee tau. Sa facem n asa fe nct, daca moare, sa nu fe degeaba.
Pornra tot tre prn padure, n sr, condus de Uman s de ceat purceus.
Bosqunha s epscopu urmarra cu prvrea.
- Cnd m-am cucat seara trecuta nu-m nchpuam ca dmneata o sa ma trezesc
razvratta, spuse ea.
- Nc eu nu m-am nchput vreodata ca Vorbtoru va f ambasadoru nostru ntre
purceus, recunoscu e.
- Se pune ntrebarea daca vom f ertat vreodatapentru ce-am facut, medta Dom Crsto.
- Crez ca e o greseaa? se rast epscopu.
- Ctus de putn, raspunse Dom Crsto. Cred ca am facut un pas catre ceva cu adevarat
magnfc, dar omenrea n-a aratat aproape ncodata ndurare fata de adevarata marete.
- Dn fercre, nu omenrea e |udecator n asemenea chestun, spuse epscopu. Iar acum
vreau sa ma rog pentru acest baat, fndca stnta medcaa a a|uns a mta competente sae.
Captou 17
SOTIILE
Sa descoper cum de s-a raspndt vestea ca Fota de evacuare este narmata cu
Doctorasu. Aceasta e o probema de CEA MAI MARE PRIORITATE. Apo sa af cne este
acest Demostene. Conform Coduu, etchetarea Fote de evacuare drept un A Doea
Xenocd repreznta o ncacare fagranta a eg s se consdera tradare. Dupa parerea
mea. Comtetu Congresuu Stear nu-s ma |ustfca exstenta s- putem desfnta daca e
nu va reus sa gaseasca aceasta voce pentru a o reduce a tacere.
Pna atunc nsa, contnua studerea fsereor extrase de pe Lustana. M se pare cu
totu ratona ca oamen de acoo sa se revote doar pentru ca vrem sa- arestam pe ce
do xenoog care au uat-o razna. Actvtatea anteroara a prmaruu nu sugera ca ar f
fost posba o asemenea attudne dn partea e. Daca se ntmpa cumva sa zbucneasca
o revoute, vreau sa stu cne ar putea f conducator e.
Potr, stu ca-t da toata snta. Ca s mne. Ca toata umea, de atfe. La fe ca
oamen de pe Lustana, probab. Dar numa eu raspund de sguranta s Integrtatea
ceor O Suta de Lum. Ma apasa o raspundere de o suta de or ma mare dect cea pe care
a avut-o Peter Hegemonu s eu am doar o zecme dn puterea u, ca sa nu ma mentonez
faptu ca nu am nc pe departe genu u. Nu ncape nc o ndoaa ca tu s restu um at
f ma ferct daca Peter s-ar afa prntre no. Tare ma tem ca pentru rezovarea aceste
probeme vom avea nevoe de nca un Savrstor. Nmen nu vrea un nou Xenocd, dar
daca se va ntmpa asa ceva vreau sa fu sgur ca ceat vor dspare. Cnd se a|unge a
razbo, oamen sunt oamen s extraterestr sunt ceea ce sunt. Cnd se pune probema
supravetur se aege prafu de toata erarha aceea cu raman s ate concepte.
Asta te satsface? Ma crez cnd t spun ca nu sunt ngadutor? A gr|a sa nu f nc
tu. Ocupa-te de chestune s sa-m da rezutate ct ma curnd. Acum. Cu dragoste s
mbratsar, Bawa.
Gobawa Ekmbo, Pres. Comt, de Suprav. a xenoogor, catre Potr Martnov,
Dr. a Sect. pt. Agrc. dn Congres.
Crcuara 44 dn 4-5-1970, 2, ctat de Demostene n A Doea Xenocd, p. 87,
dn 1-1-1972, 1
Uman e arata drumu prn padure. Purceus mergeau grabt, cobornd s urcnd pante,
traversnd pre, trecnd prn tufsure dese. Uman parea totus sa f transformat marsu
acesta ntr-un dans, pornnd n fuga spre un copac, pe at atngndu- s vorbndu-e. Ceat
purceus erau mut ma retnut, aaturndu-se dansuu doar dn cnd n cnd. Numa
Mandachuva ramase n urma, mpreuna cu oamen.
- De ce face asta? ntreba ncet Ender.
Pentru o cpa, Mandachuva tacu descumpant. Ouanda expca a ce se referea Ender.
- De ce se catara Uman n copac, de ce- atnge s e cnta?
- Le cnta despre cea de-a trea vata, amur Mandachuva. Nu prea e potcos ce face.
ntotdeauna a fost egost s nechbzut.
Ouanda prv surprnsa catre Ender, apo dn nou spre Mandachuva.
- Credeam ca tnet cu tot a Uman, spuse ea.
- Mare onoare. E nteept, aproba purceusu. Apo mpunse pe Ender n sod: Dar e
nechbzut n ata prvnta. s nchpue ca o sa- fac onoarea. Crede ca vre sa- duc n cea de-a
trea vata.
- Care e a trea vata? ntreba Ender.
- Daru pe care Ppo -a pastrat pentru sne, raspunse Mandachuva, apo grab pasu s-
a|unse dn urma pe ceat purceus.
- A prceput ceva? o ntreba Ender pe Ouanda.
- nca nu m-am obsnut cu feu tau de a pune ntrebar drecte.
- Dar dupa cum vez, nc asa nu prea capat raspunsur.
- Mandachuva e suparat, asta nseamna ceva. E suparat pe Ppo, dar asta e ata chestune.
A trea vata - un dar pe care Ppo -a pastrat pentru sne. O sa nteegem no pna a urma.
- Cnd?
- Peste douazec de an. Sau poate peste douazec de mnute. Tocma de aceea e att de
captvanta xenooga.
Ea atngea copac s prvea dn cnd n cnd spre tufsur.
- Tot dn aceeas spece. S tufsure a fe. S vta care urca pe ma tot copac. Ouanda, at
ma vazut ate pante n padure?
- N-am observat. Nc nu m-am utat prea atent Vta se numeste merdona. Macos se
hranesc cu ea, ar purceus mannca macos. Ct despre radacna de merdona, no -am nvatat
pe purceus s-o prepare pentru a o face comestba, nante de a e da stru. Acum amentata
or e asgurata de verge nferoare ae antuu trofc.
- Prvt, spuse Ender.
A|uns a margnea unu umns, purceus se oprsera cu spatee a grupu de oamen.
Ender, Ouanda s Ea a|unsera dn urma s se utara peste capetee or a poana scadata de
razee un. Era un spatu foarte ntns, cu pamntu batatort s pst de vegetate. Pe margnea
poen se afau anate cteva case de busten, ar n m|oc se rdca un copac uras cum nu ma
vazusera pna atunc.
Copacu parea sa se mste.
- E pn de macos, spuse Ouanda.
- Nu-s macos, o contrazse Uman.
- Tre sute douazec, e reamnt Mandachuva.
- Frator, nterven Sageata.
- S mamc, adauga Cest.
- Daca o sa e facet vreun rau, spuse Mncatoru-de-Frunze, o sa va ucdem fara sa va
sadm s o sa doborm copacu vostru.
- N-o sa e facem nc un rau, asgura Ender.
Purceus nu ma nantasera nc un pas spre poana. Asteptara pna cnd, ntr-un trzu,
n casa cea ma mare, pe atura opusa, se vazu o mscare. Dnauntru aparu un purceus, ma
nat dect orcare dntre ce pe care- ntnsera pna n cpa aceea.
- O sote, murmura Mandachuva.
- Cum o cheama? ntreba Ender.
Purceus se ntoarsera spre e s- prvra cu och mar.
- Nu ne spun noua cum e cheama, expca Mncatoru-de-Frunze.
- Char daca au nume, adauga Cest.
Uman trase pe Ender deoparte pentru a- putea sopt a ureche:
- No spunem Uratoarea, dar ncodata n prea|ma une sot.
Femea prv s apo cnta - nu exsta at cuvnt pentru a descre curgerea armonoasa a
voc e - o propozte sau doua n mba sotor.
- Trebue sa te duc acoo, spuse Mandachuva. Tu, Vorbtorue.
- Sngur? Prefer sa e am pe Ouanda s pe Ea cu mne.
Mandachuva vorb cu gas tare n mba sotor; suna ca o ggaa
n comparate cu vocea femee. Uratoarea raspunse scurt, cntnd dn nou.
- Spune ca pot sa te nsoteasca. Zce ca sunt femee, nu- asa? Nu se compca sa faca
deosebrea dntre fntee omenest s mcut.
- nca ceva. Sa vna macar unu dntre vo ca nterpret. Sau poate ste Esentaa?
Mandachuva transmse cererea u Ender. Raspunsu ven aconc s Mandachuva nu parea
prea ncntat de e. Refuza sa- traduca. n schmb, Uman expca u Ender:
- Zce ca pot avea orce nterpret dorest atta vreme ct sunt eu acea.
- Atunc am vrea sa te avem pe tne ca nterpret.
- Trebue sa ntr prmu n ocu naster, precza Uman. Tu est ce nvtat.
Ender pas n spatu ber s umnat de razee un. Le auz pe Ea s pe Ouanda urmndu-
s pe Uman depannd ute dn pcoare. Acum reus sa vada ca Uratoarea nu era sngura femea
prezenta. n use caseor se vedeau s ate suete.
- Cte sunt? ntreba e.
Uman nu raspunse. Ender se ntoarse catre e:
- Cte sot sunt? repeta e ntrebarea.
Uman se ncapatna sa nu- raspunda. N-o facu dect atunc cnd Uratoarea cnta dn
nou, ma tare s pe un ton de comanda. n cee dn urma, Uman traduse:
- Marturstorue, n ocu nasteror vorbest doar cnd o sote te ntreaba ceva.
Ender dadu grav dn cap, apo se duse napo a margnea umnsuu, unde asteptau ceat
mascu. Ouanda s Ea urmara. O auz pe Uratoare cntnd, ar acum nteese de ce o numeau
asa: vocea e era att de puternca nct facea sa se cutremure copac. Uman a|unse s- trase
de hana.
- ntreaba de ce a pecat; nu t s-a ngadut sa te mst de acoo. Vorbtorue, rau a facut,
acum e foarte furoasa.
- Spune- ca n-am vent sa dau sau sa prmesc ordne. Daca nu ma trateaza ca pe un ega,
atunc nc eu n-o vo face.
- Nu pot sa- spun asemenea vorbe.
- Atunc o sa se mre n vec de ce-am pecat, e bne?
- Dar e o mare onoare sa f chemat ntre sot!
- Vorbtoru n numee Mortor se smte onorat sa e vzteze.
Uman ramase nemscat cteva momente, mpetrt de teama, apo se ntoarse s strga spre
Uratoare.
Tacu s ea. n poana nu se ma auzea nc un sunet.
- Sper ca st ce fac, Vorbtorue, murmura Ouanda.
- Improvzez s eu, recunoscu e. Cum crez ca va reactona?
Ouanda nu- raspunse.
Uratoarea ntra n casa cea mare construta dn busten. Ender se ntoarse s pom nspre
padure, dar gasu Uratoare rasuna aproape concomtent cu gestu u.
- t ordona sa astept, traduse Uman.
Ender nu-s rar pasu s n cteva cpe a|unse nga ceat purceus.
- Daca ma roaga sa ma ntorc s-ar putea sa o ascut. Dar trebue sa- spu ca n-am vent
nc sa dau, nc sa prmesc porunc.
- Nu pot, spuse Uman.
- De ce?
- Da-m voe, nterven Ouanda. Uman, ce nseamna asta? Nu pot sa- spu fndca te tem
sau nu exsta cuvnte?
- Nu-s cuvnte pentru ca un frate sa- vorbeasca porunctor une sot or pentru ca ea sa-
roage. Vorbee nu-s facute pentru a f fooste asa cum vret vo.
Ouanda zmb u Ender:
- Nu e vorba de obceur, Vorbtorue. Lmba e de vna.
- Uman, ee nteeg mba voastra? ntreba Ender.
- n ocu nasteror nu se poate foos mba mascuor, expca Uman.
- Atunc spune- ca vorbee mee nu pot f traduse n mba sotor, c numa n cea a
mascuor, s anunt-o ca eu... o rog... sa-t permta sa tamacest spusee mee n mba voastra.
- Vorbtorue, ne fac o mutme de necazur. Uman se ntoarse s vorb dn nou cu
Uratoarea.
Poana se umpu brusc de sunetee mb sotor, ma bne de zece cntece dferte, ca s
cum ar f fost un cor pe ma mute voc:
- Vorbtorue, spuse Ouanda, acum a ncacat aproape toate regue practc antropoogce.
- Care m-a scapat?
- Nu stu, dar tot e bne ca nca n-a ucs-o pe vreuna dntre sot.
- Dn pacate a utat ca nu ma afu ac n catate de om de stnta care studaza. Am vent
ca ambasador, pentru a nchea un tratat cu e.
Sote tacura a fe de brusc precum ncepusera sa cnte. Uratoarea es dn casa e s merse
pna n m|ocu poen, unde se opr foarte aproape de copacu uras. Cnta.
Uman raspunse n mba frator. Ouanda traduse n soapta:
- comunca spusee tae despre tratamentu ega.
Sote zbucnra dn nou ntr-o cacofone de cntece.
- Cum crez ca vor reactona? ntreba Ea.
- De unde sa stu? raspunse Ouanda. Am vent ac tot att de des ca s tne.
- Eu cred ca vor nteege s vor accepta condte mee, spuse Ender.
- De ce est att de convns? nu se asa Ouanda.
- Fndca am cobort dn cer s sunt Vorbtor n numee Mortor.
- Nu te crede maree zeu ab, avertza Ouanda. Nu da ntotdeauna rezutate.
- Nu sunt Pzzarro.
|ane murmura char atunc n ureche:
- Am nceput sa nteeg mba sotor. Eementee de baza ae mb mascuor se gaseau n
notee u Ppo s Lbo, ar traducere u Uman m sunt de mare foos. Lmba sotor e strns
nrudta cu cea a mascuor, doar ca pare ma arhaca, ma aproape de radacn. Are mute forme
vech s toate formuee de adresare de a femea a mascu sunt a modu mperatv, n vreme ce
formee de adresare nversa sunt a modu mporator. n mba sotor cuvntu pentru frate pare
a f nrudt cu ce foost n mba mascuor pentru maco, vermee de copac. Daca acesta e
cumva mba|u dragoste, e de mrare ca reusesc sa se reproduca.
Ender zmb. Era bne ca |ane vorbea dn nou s ca se putea bzu pe a|utoru e.
s dadu seama ca Mandachuva o ntrebase ceva pe Ouanda, pentru ca auz raspunsu e
soptt:
- Ascuta nestemata dn ureche.
- Aceea e matca? ntreba Mandachuva.
- Nu, raspunse Ouanda. E un... Se chnu sa gaseasca un cuvnt potrvt. E un computer. O
masna cu voce.
- Pot sa prmesc s eu una?
- ntr-o z, da, spuse Ender n ocu Ouande pentru a o scut de efortu de a gas un
raspuns mutumtor.
Sote tacura s vocea Uratoare rasuna dn nou. Imedat dupa aceea, mascu ncepura sa
se agte, sarnd pe vrfure pcoareor. |ane susura n ureche:
- Vorbeste char ea n mba mascuor.
- E o z cu adevarat mare, morma Sageata, daca sote vorbesc mba mascuor n ocu
asta. Nu s-a ma ntmpat pna acum.
- Te nvta sa v, spuse Uman. Ca o sora pe un frate.
Ender porn medat spre m|ocu umnsuu s se aprope de sote. Cu toate ca era ma
nata dect mascu, avea cu aproape cnczec de centmetr ma putn dect Ender, asa ca se
vazu obgat sa ngenungheze. Se afau fata n fata.
- t sunt recunoscator pentru bunatatea ce m-o arat, spuse Ender.
- Asta as putea s-o spun n mba sotor, comenta Uman.
- Orcum, spune-o n mba ta, ndemna Ender.
Uman se supuse. Uratoarea ntnse o mna s- atnse peea neteda a frunt, barba aspra,
buzee. Ender nchse och, dar nu se cnt cnd ea s trecu decat degetee peste peoapee u.
Uratoarea spuse cteva cuvnte.
- Tu est sfntu Vorbtor? traduse Uman.
|ane corecta traducerea:
- A adaugat cuvntu sfnt.
Ender prv pe Uman drept n och.
- Nu sunt sfnt.
Uman nemn.
- Spune-.
prv contrarat, agtat, apo se gnd ca Vorbtoru era ma putn prme|dos dect
Uratoarea.
- N-a spus ea sfnt.
- Sa-m traduc ct se poate de exact ce zce, sfatu Ender.
- Daca nu est sfnt, cum de-a stut att de bne ce a spus? ntreba Uman.
- Te rog sa f cnstt s corect, s cu mne s cu ea.
- Vo tamac ct ma bne ce spune ea, promse Uman. Dar ea aude vocea mea rednd
vorbee tae. Va trebu sa e rostesc cu gr|a.
- Am nevoe de fdetate, spuse Ender. Sa nu te tem. E mportant sa auda exact ce spun.
Comunca- asta: o rog sa te erte ca- vorbest nepotcos, dar eu sunt un framng necopt s
trebue sa afe precs ce zce ea.
Uman s dadu och peste cap de mrare, dar se ntoarse spre Uratoare s traduse.
Uratoarea raspunse scurt. Uman traduse n Esentaa:
- Zce ca nu are capu copt dn radacna de merdona. Sgur ca nteege.
- Spune- ca no, fntee umane, n-am vazut ncodata un copac att de mare. Roag-o sa ne
expce ce fac ea s ceeate sot cu e.
Ouanda se ngroz.
- Merg drect a tnta, nu- asa?
Dar cnd Uman traduse cuvntee Savrstoruu, Uratoarea se duse medat nga copac,
atnse s ncepu sa cnte.
Stnd ma aproape de copac, acum reusra n sfrst sa vada vamasagu de creatur ce se
vnzoeau pe scoarta. Ma|ortatea nu masurau ma mut de cnc centmetr ungme. Aveau un
vag aspect de fetus, des corpure or roza erau acoperte cu o dee de bana nchsa a cuoare.
Tneau och deschs. Se catarau un peste at, uptndu-se sa-s croasca drum nga una
dntre petee de pasta pcoasa de pe scoarta copacuu.
- Pasta de str, remarca Ouanda.
- Cop, precza Ea.
- Nu-s cop, expca Uman. Au crescut ct sa poata merge.
Ender se aprope s ma mut de trunch s ntnse mna. Uratoarea nceta brusc sa ma
cnte, dar e nu renunta. Atnse coa|a cu degetee n aproperea unu pu de purceus. n urcusu
u, acesta ppa mna s se catara pe ea, agatndu-se cu ghearee.
- Pe acesta st pe nume? ntreba Ender.
nspamntat, Uman traduse n graba, apo reproduse raspunsu Uratoare:
- E un frate de-a meu. Nu va prm nume dect atunc cnd va putea merge n doua
pcoare. Tata u e Radacn
- Iar mama? ntreba Ender.
- A, mamee nu au ncodata nume, spuse Uman.
- ntreab-o.
Uman se supuse. Ea dadu raspunsu:
- Spune ca mama u a fost foarte puternca s cura|oasa. S-a ngrasat purtndu-s ce cnc
cop. Uman s sterse fruntea. A fost destu de grasa ca sa- hraneasca pe tot.
- Mama aduce pasta cu care se hraneste?
Uman prv ngrozt.
- Vorbtorue, nu pot spune asta. n nc o mba.
- De ce nu?
- T-am expcat. A fost ndea|uns de grasa ca sa- hraneasca pe ce cnc mcut. Pune- a
oc pe frator s as-o pe sote sa- cnte copacuu.
Ender s puse dn nou mna pe trunch s fratoru se tr ma departe pe scoarta. Uratoare
s reua cntecu. Ouanda fugera pe Vorbtor cu o prvre ncarcata de repros pentru gestu u
mpusv, dar Ea parea emotonata.
- Nu nteeg? Nou-nascut se hranesc cu trupu mame or.
Dezgustat, Ender se trase napo.
- Cum pot sa afrm una ca asta? ntreba Ouanda.
- Uta-te a e cum fosgae pe copac, a fe ca s macos. E s macos trebue sa f fost rva.
Ea arata catre o portune dn trunch nepatata de str. Copacu secreta o seva. Ute, prn
crapature astea. nante de aparta Descoade trebue sa f exstat nsecte care se hraneau cu
seva, ar macos s pu de purceus se bateau sa e mannce. De aceea au reust purceus sa-s
amestece moecuee genetce cu acest copac. Nu numa ca ac traesc cop, dar adut trebue
sa se urce pe trunchur ca sa ndeparteze verm macos. Char cnd exstau mute ate surse de
hrana, erau egat de copac prn toate ccure de vata. Cu mut nante de a deven copac...
- No studem socetatea purceusor, o ntrerupse nerabdatoare Ouanda, nu ndepartatu
or trecut evoutv.
- Iar eu am nceput negocer dfce, competa Ender. De aceea va rog sa pastrat nstea s
sa afat tot ce se poate fara a transforma vzta ntr-un semnar.
Cntecu atnse apogeu; n scoarta copacuu aparu o crapatura
- Doar n-o sa darme s copacu acesta dn prcna noastra?! excama sperata Ouanda.
- cere copacuu sa-s deschda nma. Uman s duse o mna a frunte. Acesta e copacumama,
snguru dn padurea noastra. Nu trebue sa se ntmpe ceva rau, atfe tot cop nostr
se vor naste dn at copac, ar tat nostr vor mur.
Gasuu Uratoare se adaugara voce ceorate sot s curnd n trunchu copacuumama
se casca o gaura arga. Ender facu ctva pas s ramase n fata gaur. nauntru era prea
ntunerc s nu putea sa vada nmc.
Ea s scoase anterna de a centura s -o ntnse. Cu o mscare zvcnta, Ouanda o apuca
pe Ea de ncheetura.
- Un obect ndustra! Nu a voe sa aduc ac asa ceva.
Ender ua cam anterna dn mna Ee.
- Gardu nu ma exsta, spuse e, s acum putem sa desfasuram cu tot Actvtat Suspecte.
ndrepta anterna spre so s apasa pe buton, apo ma sab s dspersa fasccuu umnos. Sote
ncepura sa murmure, ar Uratoarea atnse pe Uman pe pntec.
- Le-am povestt ca putet face umna de una noaptea, expca e. Le-am spus ca purtat
astfe de ucrur a vo.
- Fac vreun rau daca as umna asta sa patrunda n nma copacuu-mama?
Uman o ntreba pe Uratoare, ar ea ntnse mna dupa anterna. Tnnd-o apo n mne
tremurnde, cnta bnd s o ndrepta spre copac astfe ca razee de umna patrunsera n
deschzatura. Tresar aproape medat s ndrepta fasccuu n ata drecte.
- Straucrea e orbeste, spuse Uman.
|ane sopt u Ender:
- Sunetu voc e este ampfcat ca un ecou nauntru copacuu. Cnd a patruns umna,
ecou a moduat, provocnd o armonca superoara s o aterare a sunetuu. Copacu a raspuns
foosnd sunetu voc Uratoare.
- Tu pot vedea, sopt Ender.
- ngenuncheaza s du-ma ct ma aproape, apo pmba-ma prn dreptu deschzatur.
Ender se supuse s s msca usor capu prn dreptu gaur, permtnd urech sa aba un
ungh convenab spre nteror. |ane descrse ceea ce vedea. Ender ramase mut tmp n genunch
fara sa se cnteasca. ntr-un trzu, se ntoarse catre ceat sa e expce:
- Mamce. nauntru sunt mamce. Cee gravde. N-au dect patru centmetr ungme. Una
dntre ee naste.
- Vez cu nestemata aceea? ntreba Ea.
Ouanda ngenunche aatur de e, ncercnd sa vada nauntru, dar fara sa reuseasca.
- Un dmorfsm sexua ncredb. Femeee a|ung a maturtate sexuaa n prunce, nasc s
mor. Apo ntreba pe Uman: Tot mcut de afara sunt frat?
Uman repeta ntrebarea pentru Uratoare. Ea duse mna catre un oc de nga deschzatura
s ua un prunc destu de mare. Cnta cteva cuvnte expcatve.
- Aceea e o tnara sote, traduse Uman. Se va aatura ceorate sot pentru a ngr| de cop
cnd va avea vrsta potrvta.
- E numa una? ntreba Ea.
Savrstoru tresar s se rdca.
- Aceea e stera, atfe n-ar asa-o sa se mperecheze. Nu se poate sa f avut cop.
- De ce nu? ntreba Ouanda.
- Nu exsta cana de nastere, expca Ender. Prunc mannca dn corpu mame ca sa asa.
Ouanda murmura o rugacune. Cu toate acestea, Ea deven ma curoasa ca orcnd.
- Fascnant, spuse ea. Dar cum se mperecheaza daca sunt att de mc?
- Le ducem no a tat, spuse Uman. Dar ce credeat? Tat nu pot ven ac, nu e mpede?
- Tat, spuse Ouanda. Asa sunt numt ce ma venerat copac.
- Exact, aproba Uman. Tat sunt matur pe coa|a. s pun prafu pe coa|a, n seva. No
ducem mamca a tata pe care aeg sote. Ea se tre pe scoarta s prafu dn seva patrunde
n pntecu e s o umpe cu mcut.
Fara sa scoata o vorba, Ouanda arata cu degetu catre protuberantee perceptbe de pe
pntecu u Uman.
- Da, spuse e. Sunt caraus. Fratee onorat n feu acesta o pune pe mamca pe unu
dntre caraus, ar ea se tne foarte strns tot drumu pna a tata. s atnse pntecu. E cea ma
mare bucure pe care o avem n a doua vata. Daca am putea, am duce mamce n fecare
noapte.
Uratoarea cnta ung s cu forta, ar despcatura dn copacu-mama ncepu dn nou sa se
nchda.
- Toate femeee s mamce aceea sunt fnte nzestrate cu ratune? ntreba Ea.
Erau cuvnte necunoscute de Uman.
- Sunt treze? ntreba Ender.
- Sgur, raspunse Uman.
- Vrea sa ste daca mamce gndesc, expca Ouanda. nteeg mba?
- Ee? facu Uman. Nu, nu-s cu nmc ma ntegente dect cabras s doar putn ma destepte
dect macos. Stu doar tre ucrur: sa mannce, sa se tre s sa se agate de caraus. Cee de pe
scoarta ncep acum sa nvete. Eu m aduc amnte cum ma tram pe scoarta copacuu-mama.
Dec atunc aveam memore. Sunt totus unu dntre putn care au amntr att de vech.
Nechemate, n och Ouande aparura acrm.
- Toate mamee se nasc, se mperecheaza, dau nastere a rndu or, mor s toate aste n
prunce. Nc nu stu ca traesc.
- Acesta e un exempu de dmorfsm sexua mpns pna a o mta rdcoa, constata Ea.
Femeee atng maturtatea sexuaa de tmpuru, ar mascu foarte trzu. M se pare o rone ca
toate femeee domnatoare sunt stere. Ee conduc trbu s totus genee or nu pot f transmse...
- Ea, spuse Ouanda, ce-ar f daca am gas o modatate de a permte mamcor sa aba cop
fara sa fe devorate? O operate cezarana. Cream un ament bogat n protene ca substtut
pentru cadavru mame. N-am putea proceda n asa fe nct femeee sa a|unga a maturtate?
Ea nu ma apuca sa raspunda. Ender e apuca pe amndoua de brat s e trase deoparte.
- Cum de ndraznt? sopt e. Ce-at zce daca e ar descoper o cae de a face fettee sa
conceapa s sa poarte cop care sa se hraneasca dn cadavru mame?
- Ce tot vorbest acoo? ntreba Ouanda.
- Ce grozave! excama Ea.
- Nu ne afam ac ca sa demoam nses radacne vet or. Am vent sa gasm o cae de a
tra pe aceasta ume aatur de e. Peste o suta sau cnc sute de an, dupa ce vor nvata ndea|uns
pentru a face sngur schmbar, e vor hotar daca e cazu sa modfce modu n care se concep
s se nasc cop. Nu va dat seama ce s-ar ntmpa daca, dntr-o data, ar a|unge a maturtate
tot att de mute femee ct mascu? Ce sa faca femeee? Ma mut cop tot nu pot avea, asa e?
Nu s-ar putea ua a ntrecere cu mascu pentru a deven tat. La ce ar su|?
- Dar mor fara sa f trecut prn vata...
- Sunt ceea ce sunt, conchse Ender. E vor decde ce schmbar sa faca, nu vo, dn
perspectva ngust-umana, n ncercarea de a e face sa aba o vata depna s fercta ca no.
- A dreptate, recunoscu Ea. Sgur, asa e, arta-ma.
Pentru Ea purceus nu erau un popor, c o rasa extraterestra cudata, ar ea se obsnuse
sa descopere ca ate anmae aveau modee numane de vata. Ender nteese ca Ouanda era nca
tuburata. Ea facuse tranzacta tpc ramen: concepea purceus drept no n oc de e. Accepta
comportamentu bzar pe care- vazuse, char ucderea tatau e, consdernd ca acesta se
ncadra ntr-un domenu acceptab de stranetate. nsemna ca, n comparate cu Ea, Ouanda
dovedea ma muta toeranta s nteegere fata de purceus s astfe devenea ma vuneraba s
suferea ma mut atunc cnd constata comportamentu crud s besta a ceor pe care
consdera preten.
Ender ma observa ca dupa an s an de contacte cu purceus, Ouanda deprnsese unu
dntre obceure or: n cpe de ncordare extrema, tot corpu devenea rgd. reamnt de
umantatea e und-o de umar cu un gest parntesc s tragnd-o ma aproape.
Ouanda se made usor sub atngerea u s rse nervos, apo vorb cu gas scazut:
- St a ce ma tot gndesc? Mamce au cop s mor nebotezate.
- Daca epscopu Peregrno va convert, puse Ender, poate ca- vor asa sa stropeasca
nteroru copacuu-mama cu apa sfntta s sa rosteasca o rugacune.
- Nu ma ua peste pcor, sopt Ouanda.
- Dar vorbeam foarte seros. Deocamdata o sa e cerem sa se schmbe att ct sa putem tra
aatur de e, dar nmc ma mut. Iar no ne vom schmba n asa fe nct e sa suporte prezenta
noastra pe paneta. Trebue sa f de acord cu asta, atfe gardu se reactveaza, fndca e
amenntam supraveturea.
Ea ncuvnta, dar Ouanda ntepen dn nou. Ender s nfpse degetee brusc s bruta n
umaru Ouande. nspamntata, aproba s ea. Aba atunc Ender s sab strnsoarea.
- Iarta-ma, se scuza e, dar sunt ceea ce sunt. Daca vre, asa -a facut Dumnezeu. Prn
urmare, nu ncerca sa- remodeez dupa propra-t magne.
Se ntoarse a copacu-mama. Uratoarea s Uman asteptau.
- Iertat-m ntreruperea.
- Nu- nmc, spuse Uman. I-am expcat ce-a facut.
Ender smt un go n stomac.
- Ce -a spus ca facem?
- I-am zs ca ee vor sa e a|ute pe mamc sa semene ma mut cu fntee umane, nsa tu a
afrmat ca nu pot face asa ceva, atfe rdc dn nou gardu, s ca no trebue sa ramnem mcut,
ar vo uman.
Ender zmb. Traducerea ogndea fde adevaru, dar Uman dovedse precaute s nu ntrase
n deta. Poate ca sote s doreau ca mamce sa supravetuasca naster fara sa-s dea seama
de consecntee une asemenea schmbar aparent umantare. Uman era un dpomat desavrst;
spusese adevaru, dar omsese cu buna stnta amanuntee nterpretabe s evtase astfe
decansarea unu confct.
- Mda, facu Ender. Daca tot ne-am ntnt, ar f vremea sa trecem a dscut seroase.
Ender se aseza pe pamnt Uratoarea se ghemu exact n fata u s cnta cteva cuvnte.
- Zce ca trebue sa ne nvatat tot ce stt, sa ne ducet spre stee, sa ne aducet matca s sa
dat batu umnos cu care a vent aceasta noua fnta umana, atfe va trmte a mez de
noapte pe frat dn padure ca sa- ucda pe tot oamen n somn s sa- spnzure deasupra
pamntuu ca sa nu ma dobndeasca cea de-a trea vata. Vznd ngr|orarea oamenor, Uman
atnse pe Ender pe pept. Nu, nu, trebue sa nteeget. Asta nu nseamna nmc. Asa ncepem
ntotdeauna cnd vorbm cu at trb. Crez ca suntem nebun? Nu v-am ucde ncodata! Ne-at
dat str, "Matca s Hegemonu", ne-at nvatat oartu.
- Spune- sa-s retraga amenntare, atfe nu- vom ma da nmc.
- T-am spus, Vorbtorue, asta nu nseamna...
- A rostt cuvntee s eu nu ma dscut cu ea daca nu s e retrage.
Uman se adresa Uratoare. Ea sar n pcoare s dadu un oco copacuu-mama, cu bratee
rdcate s cntnd cu voce puternca.
- Se pnge mame s tuturor sotor ca est un frate care nu-s cunoaste ocu. Zce ca te
port nepotcos s ca- este mposb sa negoceze cu tne.
Ender dadu dn cap.
- Da, ntocma. Acum am amurt ucrure s stm cum stam.
Uratoarea se aseza dn nou fata n fata cu e. De aceasta data vorb n mba mascuor.
- Spune ca nu va ucde ncodata oamen s nc nu- va asa pe frat sau pe ate sot s-o
faca. Zce sa t mnte ca est de doua or ma nat dect orcare dntre no s ca st totu, n tmp
ce no nu stm nmc. S-a umt destu ca sa- pot vorb?
Uratoarea prvea atenta, asteptnd ncordata raspunsu u.
- Da, acum putem ncepe.
Novnha ngenunche pe podea nga patu u Mro. Oum s Ohado stateau n spatee e.
Dom Crsto tocma cuca pe Grego s pe Ouara n camera or. Acopert de resprata sueratoare
s chnuta a u Mro, cntecu de eagan ngnat cu voce fasa razbatea pna a e ca un zvon
departat.
Mro deschse och.
- Mro, excama Novnha.
E gemu.
- Mro, est acasa, n patu tau. A sart gardu. Doctoru Navo spune ca a sufert ezun pe
creer. Nu stu daca vatamarea e permanenta sau nu. S-ar putea sa ram parta parazat. Dar
traest, Mro, s Navo sustne ca te poate a|uta sa compensez ceea ce s-ar putea sa f perdut.
nteeg? Nu-t ascund adevaru. Probab ca-t va f greu o vreme, dar merta sa ncerc.
E gemu ncetsor, dar nu era o exprmare a durer. Se parea ca ncerca sa vorbeasca s nu
reusea.
- Mro, pot sa-t mst faca? ntreba Oum.
Mro deschse gura s apo o nchse.
Ohado tnu mna a un metru deasupra capuu u Mro s o msca.
- Pot sa urmarest mscarea mn mee?
Mro s rostogo och. Novnha strnse de brat.
- A smtt strngerea?
Mro gemu dn nou.
- nchde gura dn nou cnd vre sa spu nu s deschde-o pentru da, sfatu Oum.
Mro nchse gura s scoase un "Mmm".
n cuda cuvnteor ncura|atoare pe care e spusese u Mro, Novnha se smtea cuprnsa
de dsperare, fndca acesta era ce ma groaznc ucru ce se ntmpase vreunua dntre cop e.
Cnd Lauro s perduse och s devense Ohado - a nceput urse poreca aceasta, dar acum o
foosea s ea - crezuse ca ceva ma cumpt nc nu se putea. Dar Mro parazat, nea|utorat,
ncapab sa smta macar atngerea mn e, asta era de nesuportat. La moartea u Ppo trase
un anumt fe de durere, care nu semanase cu aceea provocata de perderea u Lbo, ar
dsparta u Marcao asase n sufet un regret mens. s amnt de gou dureros pe care-
smtse atunc cnd prvse cum mama s tata e fusesera cobort n pamnt. Totus nu exsta
chn ma mare dect sa-s vada copu sufernd s sa nu- poata a|uta cu nmc.
Se rdca, vrnd sa pece. Va pnge. Va pnge tacut n ata camera, sa n-o vada e.
- Mmm. Mmm. Mmm.
- Nu vrea sa pec, spuse Oum.
- Vo ramne, daca asta dorest, dar trebue sa ma dorm. Navo t-a recomandat ct ma
mut somn.
- Mmm. Mmm.
- Nu vreau nc sa doarma, constata Oum.
Novnha s nabus mpusu de a se rast a Oum, ca sa- arate ca s ea putea sa auda
raspunsure u Mro. Nu era nsa momentu potrvt pentru a se certa. Pe de ata parte, Oum era
ce care concepuse sstemu pe care- foosea Mro pentru a comunca. Avea dreptu sa se
mndreasca s sa pretnda ca e e vocea u Mro.
n feu acesta afrma ca facea parte dn fame s nsemna ca nu- ntorcea spatee dupa cee
afate astaz n praa. Era modu n care- arata ca o arta, asa ca nu ma zse nmc.
- Poate ca vrea sa ne spuna ceva.
- Mmm.
- Sau sa ntrebe ceva? sugera Oum.
- Ma. Aa.
- Grozav, excama Oum. Dar cum sa scre daca nu poate sa-s mste mne?
- Sem probema, ghc Ohado. Prn scanare. Asta poate. Daca- ducem nga termna,
facem teree sa defeze pe ecran s e o sa zca da cnd apare tera de care are nevoe.
- O sa dureze o vesnce, se dezumfa Oum.
- Mro, vre sa ncercam? ntreba Novnha.
Voa.
transportara n camera dn fata s- ntnsera pe pat. Ohado orenta termnau astfe nct
sa afseze teree afabetuu n fata u Mro. Puse a punct un mc program care sa faca fecare
tera sa se aprnda cte o fractune de secunda. trebura cteva ncercar pentru a fxa durata
de aprndere, adca una destu de unga pentru ca Mro sa poata scoate un sunet care sa nsemne
tera asta nante ca umna sa se mute a urmatoarea.
La rndu u, Mro grab s ma mut ucrure, prescurtnd cuvntee n mod deberat.
- P-U-R-C-E.
- Purceus, spuse Ohado.
- Da, ncuvnta Novnha. De ce-a vrut sa trec peste gard s sa merg a purceus?
- Mmmm!
- Pune o ntrebare, mama, o amur Oum. Nu vrea sa raspunda.
- Aa.
- Vre sa st ce s-a ntmpat cu purceus care erau cu tne cnd a sart gardu? ntreba
Novnha. S-au ntors n padure. Cu Ouanda, Ea s Vorbtoru n numee Mortor. povest
repede despre dscuta dn brou epscopuu, ce afasera despre purceus, dar ma aes ce hotarsera
sa faca. n cpa n care a fost dezactvat gardu pentru a te sava pe tne, ne-am hotart sa
ne rascuam mpotrva Congresuu. nteeg, Mro? S-a termnat cu ege Comtetuu. Dn gard
n-au ramas dect free. Poarta va sta deschsa.
n och u Mro aparura acrm.
- Asta era tot ce voa sa st? ntreba Novnha. Acum ar trebu sa dorm.
"Nu", spuse e. "Nu, nu, nu."
- Asteapta putn pna se mpezesc och, spuse Oum. Dupa aceea ma facem o scanare.
D-I-G-A-F-A-L
- Dga ao Faante peos Mortos, traduse Ohado.
- Ce trebue sa- spunem Vorbtoruu? ntreba Oum.
- Acum dorm, s ne spu ma trzu, ncerca Novnha. Nu se ntoarce dect peste cteva ore.
Negocaza regue care sa guverneze reate dntre no s purceus. Sa nu ma ucda oamen, asa
cum au facut cu Ppo s cu L... cu tata tau.
Dar Mro refuza sa doarma. Contnua sa-s scre mesa|u prn scanare. mpreuna, reusra sa
prceapa ce ncerca e sa comunce Vorbtoruu prn ntermedu or. nteesera ca Mro voa ca e
sa pece acum, nante de ncheerea negoceror.
Novnha asa pe Dom Crsto s pe Dona Crst sa aba gr|a de casa s de ce mc. nante
de a peca, se opr nga fu e ce mare. Efortu epuzase; tnea och nchs s respra reguat.
atnse o mna, o tnu o cpa s -o strnse; sta ca e nu putea smt atngerea e, dar nu ncerca
sa- mnge, c sa se consoeze.
Mro deschse och s Novnha smt cum degetee u se strnsera ncet, decat, pe mna e.
- Am smtt, sopt. O sa te fac bne.
Mro strv cteva acrm sub peoape. Novnha se rdca s porn orbeste spre usa:
- M-a ntrat ceva n och, spuse u Ohado. Condu-ma pna o sa pot vedea aras.
Oum se afa de|a n prea|ma garduu.
- Poarta e prea departe! strga e. Mama, pot sa- sar?
Reus, dar destu de greu.
- Fara ndoaa ca Bosqunha o sa ne ase sa facem o poarta s ac, nst ea.
Trecuse de mezu nopt, ar Ouanda s Ea smteau ca e cuprnde somnu. Ender era a fe
de proaspat. Tratnd cu Uratoarea ore n sr, fusese obgat sa stea ncordat; structura u
nervoasa reactonase prompt, a|utndu- sa ramna treaz s char daca s-ar f dus acasa tot -ar f
trebut cteva ore ca sa poata adorm.
Acum sta mut ma precs ce voau s ce e trebua purceusor. Padurea e era camn s
patre; nc nu smtsera vreodata nevoa de a-s defn atfe propretatea. Totus, de cnd cutvau
str, reussera sa nteeaga ca s preera era un teren foostor s ca era bne s-o tna sub contro.
Nu aveau totus dee de modu n care se putea masura pamntu. De cte hectare aveau nevoe
pentru cutur? Ct teren puteau sa fooseasca oamen? ntruct purceus nu-s nteegeau nca
necestate, u Ender venea greu sa e preczeze. Dar cnd a|unsera a conceptu de ege s
guvernare, dfcutate sporra. Sote conduceau; purceusor e era mpede acest ucru. n cee
dn urma, Ender facu sa prceapa ca oamen s acatuau atfe ege s ca ee se apcau a
probemee umane. Pentru a- amur de ce aveau oamen nevoe de propre or eg, trebu sa e
expce modu de mperechere a fnteor umane. Se dstra observnd ca Uratoarea se ngrozse
auznd ca adut se mperecheau ntre e s ca vorbee barbator aveau aceeas greutate ca s cee
ae femeor n ntocmrea egor. Ideea de fame s nrudre n afara trbuu era pentru ea "orbre
de frate". Nu avea nmc mpotrva ca Uman sa fe mndru de numeroasee mperecher ae tatau
sau, dar n ceea ce e prvea pe sot, ee s aegeau tat excusv n functe de necestate trbuu.
Snguree enttat pe care e respectau sote erau trbu s ndvdu.
Pna a urma nteesera totus ca ege umane trebue apcate ntre grantee asezaror
umane, ar ege purceusor n nteroru trburor. Stabrea granteor se doved o probema
spnoasa. Dupa tre ore de dscut, se pusera de acord asupra unu sngur ucru: egea
purceusor se apca n padure s tot oamen care ntra n ea se supun. Legea oamenor e
vaaba n zona ngradta ar tot purceus care ntra acoo respecta guvernarea umana. Restu
panete avea sa fe mpartt ma trzu. Acesta era un trumf nensemnat, dar se a|unsese macar
a un comproms.
- Trebue sa prcepet ca fntee umane vor avea nevoe de teren deschs, spuse Ender.
Acesta nu- dect un aspect a probeme. Vret ca matca sa va nvete ct ma mute, sa va a|ute
sa extraget mnereu, sa topt metae s sa fabrcat unete. Dar s ea va avea nevoe de pamnt, s
n foarte scurta vreme ea va f mut ma puternca dect fntee umane sau mcut. Orcare dntre
Gndac, e expca e, era perfect dscpnat s foarte harnc. vor depas repede pe oamen prn
productvtate s forta. Dupa ce matca va f readusa a vata pe Lustana, parerea e va trebu sa
fe respectata n uarea orcare decz.
- Radacna spune ca putem avea ncredere n ea, nssta Uman. Traducnd apo spusee
Uratoare, adauga: S copacu-mama acorda ncredere.
- dat pamntu vostru? ntreba Ender.
- Lumea e mare, traduse Uman. Poate foos toate padure ceorate trbur. S vo a fe. V
e dam fara sa va cerem nmc n schmb.
Ender schmba o prvre Ouanda s Ea.
- Asta- foarte bne, spuse Ea, dar e apartn?
- Sgur ca nu, zse Ouanda. nca se ma razboesc cu ate trbur.
- Le ucdem no daca nu v se supun, se ofer Uman. Acum suntem foarte puternc. Tre
sute douazec de cop. Peste zece an nc un trb nu se va ma rdca mpotrva noastra.
- Uman, spune- Uratoare ca acum negocem cu acest trb. De ceeate ne vom ocupa ma
trzu.
Uman traduse repede, cuvntee rostogondu-se s nvamasndu-se, s curnd prmra
raspunsu e:
- Nu nu nu nu nu.
- Ce nu- convne? ntreba Ender.
- N-o sa dscutat cu dusman nostr. A vent a no. Daca merg s a e, atunc dev
dusmanu nostru.
Char n cpa aceea, n spatee or se vazura cteva umn s dn adncu padur aparura
Sageata s Mncatoru-de-Frunze urmat de Novnha, Oum s Ohado.
- Ne-a trms Mro, expca Ohado.
- Cum se smte? se nteresa Ouanda.
- E parazat, spuse sec Oum. Novnha scapase de chnu de a- spune pe ocote.
- Nossa Senhora, sopt Ouanda.
- Starea u se ameoreaza, o amur Novnha. nante de a peca -am strns mna. A smtt
s m-a strns-o s e. Foarte sab, dar nseamna ca egature nervoase nu sunt remedab
dstruse, adca nu toate au fost afectate.
- Nu va suparat, nterven Ender, dar asta- o conversate pe care o putet purta s n
Magre. Eu am ate probeme de rezovat ac.
- Iarta-ma, spuse Novnha, am vent cu un mesa| dn partea u Mro. N-a putut vorb, dar
m -a transms tera cu tera s no am competat spate goae. Foosnd avanta|ee pe care e-au
obtnut dn reate cu no, purceus pun a cae un razbo. Sagete, numaru or ma mare... vor
deven mbatab. Dupa cte am ntees, Mro sustne ca razbou or nu se poarta doar pentru
cucerrea de no tertor. Repreznta s un pre| pentru amestecu genetc. Exogame mascuna.
Trbu nvngator fooseste copac care cresc dn trupure ceor mort n upta.
Ender prv pe Uman, Mancatoru-de-Frunze s Sageata.
- E adevarat, recunoscu Sageata. Sgur ca- adevarat. Acum suntem ce ma nteept trb.
Vom deven tat ma bun dect orcare at purceus de pe ume.
- nteeg, spuse Ender.
- De aceea a nsstat Mro sa venm a tne char n noaptea asta, expca Novnha, nante de
ncheerea negoceror. Trebue sa mpedcam razbou.
Uman se rdca s sar n sus de parca ar f vot sa zboare.
- N-o sa traduc asa ceva, spuse e.
- O s-o fac eu! excama Mandachuva.
- Stat! strga Ender. Vocea era cu mut ma puternca dect pna atunc. Tot facura
nste medat, ar ecou strgatuu parea sa reverbereze nca prntre copac. Mncatorue-de-
Frunze, nu vreau at nterpret n afara de Uman.
- Cne est tu sa-m spu ca nu pot vorb sotor? Eu sunt purceus, ar tu nu est nmc.
- Uman, reua Ender, spune- Uratoare ca daca- permte Mncatoru-de-Frunze sa traduca
dscuta pe care am avut-o no, oamen, atunc consderam spon. S daca ea ngadue sa ne
sponeze, vom peca medat acasa s nu vet prm nmc de a no. Vo duce matca pe ata ume
ca s-o readuc a vata. nteeg?
Sgur ca nteese. Ender ma sta ca Uman era ncntat. Mncatoru-de-Frunze ncerca sa
uzurpe rou u Uman s sa- dscredteze att pe e ct s pe Ender. Dupa ce Uman termna de
tradus, Uratoarea cnta catre Mncatoru-de-Frunze. Rusnat, acesta se retrase grabt n padure
s ramase, aatur de ceat, smpu martor a dscute.
Dar Uman doved ca nu era ncdecum o maroneta. Nu asa de ntees ca- era recunoscator
u Ender. prv drept n och fara sa cpeasca.
- A spus ca nu ve ncerca sa ne schmb.
- Am spus ca nu vo ncerca sa va schmb ma mut dect e necesar.
- De ce e necesar? Razbou e o probema care ne prveste pe no s pe ceat purceus.
- F atent, avertza Ouanda. S-a suparat rau.
nante de a ncerca sa o ndupece pe Uratoare, trebua sa- convnga pe Uman.
- Dntre purceus, vo suntet prm nostr preten. Va bucurat de ncrederea s dragostea
noastra. Ncodata nu va vom face vreun rau s nc nu e vom ofer ator purceus avanta|e pe
care sa e fooseasca mpotrva voastra. Dar n-am vent doar a vo. Reprezentam ntreaga omenre
s vrem sa va nvatam tot ce stm. Indferent de trb.
- Nu reprezentat toata umantatea. Suntet pe cae de a duce un razbo cu ceeate fnte
umane. Cum pot afrma ca razboaee noastre sunt barbare s ae voastre nu?
Negrest ca Pzarro, n cuda defecteor u, nu se ovse de attea probeme n negocere cu
Atahuapa.
- No ne stradum sa evtam razbou cu ceeate fnte umane, spuse Ender. Dar daca vom
upta, nu va f un razbo dezantut de no, pentru a cstga avanta|e n dauna atora. Ne vom bate
pentru vo, ncercnd sa va cstgam dreptu de a caator prntre stee. Ender rdca mna cu
pama deschsa. Ne-am utat umantatea pentru a deven ramen aatur de vo. s facu cu pama
pumn. Pe Lustana, oamen, purceus s matca vor f o sngura fnta. Tot uman. Tot Gndac.
Tot purceus.
Anaznd vorbee u Ender, Uman pastra o vreme tacerea.
- Vorbtorue, spuse e ntr-un trzu. E foarte greu. Pna a venrea voastra, a fnteor
umane, ceat purceus exstau doar ca sa- ucdem, astfe nct n cea de-a trea vata a or sa
fe scav n padure care deveneau ae noastre. Padurea asta a fost cndva un cmp de batae s
ce ma batrn copac sunt razbonc care au pert n upta. Tat nostr ce ma batrn sunt
ero aceu razbo, ar dn as am facut case. Toata vata ne pregatm sa cstgam confruntare
cu dusman, astfe ca sote sa poata avea un copac-mama ntr-o noua padure s no sa devenm
puternc s maret. n utm zece an am nvatat sa foosm saget s sa ucdem de a dstanta.
Am deprns sa facem oae s sa preparam radacna de merdona ca sa putem f mut s tar s sa
ducem hrana departe de padurea-camn. Ne-a ntart gndu ca vom nvnge n orce razbo. Vom
mpnz toate coture aceste um cu sote s mamce noastre, cu ero nostr s, ntr-o buna z,
vom peca spre stee. Acesta e vsu nostru, Vorbtorue, ar acum m spu ca vre sa n- rspest
n vnt.
Uman rostse o cuvntare mpresonanta. Nmen dntre ce prezent nu reus sa- sugereze
u Ender un posb raspuns. Uman convnsese pe ma tot.
- E frumos vsu tau, spuse Ender. Asa vseaza orce fnta. Asta e dornta care se afa char
a orgne vet: sa crest pna cnd tot spatu pe care- vez devne parte dn tne s- controez.
Se cheama cautarea marete. pot mpn n doua feur: trebue sa ucz tot ce nu e fnta ta,
nghtnd sau dstrugnd pna nu ma ramne nmc sa t se opuna. Dar caea asta e gresta. Ar
nsemna sa decar ntreguu unvers: "Doar eu vo f mare s pentru a-m face oc, vo, restu,
trebue sa-m cedat ce va apartne s sa devent nmc.'' Uman, nteege ca daca ar gnd n feu
acesta, fntee umane ar ucde tot purceus de pe Lustana s s-ar face dn ea un camn. Ce-ar
ma ramne dn vsu vostru daca no am f ra?
Uman se stradu sa nteeaga.
- Vad ca ne-at ofert darur pretoase, des puteat sa ne uat s putnu pe care- avem. Dar
de ce n e-at dat daca nu e putem foos ca sa devenm maret?
- Vrem sa va dezvotat s sa caatort prntre stee. Vrem sa ft puternc s de nenfrnt pe
Lustana, aatur de me de frat s sot, sa va nvatam sa cutvat mute sour de pante s sa
crestet dferte anmae. Aceste doua feme, Ea s Novnha, vor munc toata vata pentru a crea s
ate pante capabe sa rezste ac s va vor da orce ucru bun care e va reus. Sa va natat. Dar
de ce sa moara pna s un sngur purceus dn ata padure pentru ca de aceste darur sa va
bucurat doar vo? S de ce sa va smtt nedreptatt daca am ofert aceeas ucrur s atora?
- Dar ce-am cstgat daca vor f a fe de puternc ca s no?
"La ce atceva m-as putea astepta dn partea acestu frate?" gnd Ender. "Poporu u s-a
masurat dntotdeauna cu ate trbur. Padurea or nu are cnczec sau cnc sute de hectare, - e
doar ma mare sau ma mca dect a trbuu de a sud sau de a vest. n cpee acestea trebue sa
fac munca une ntreg generat s sa- arat o noua cae de a masura mareta poporuu sau."
- Radacna e maret? ntreba e.
- Eu asa zc, raspunse Uman. E tata meu. Copacu u nu e ce ma batrn sau ce ma gros,
dar nu tnem mnte ca vreun tata sa f avut att de mut cop a asa scurt tmp dupa pantare.
- Dec, ntr-un fe, tot cop pe care -a zamst nca ma fac parte dn e. Cu ct are ma
mut cop cu att devne ma maret. Uman ncuvnta tacut. S cu ct reazez ma mute n vata
cu att t fac ma mare parntee, adevarat?
- Da, copacu-tata e onorat cnd cop u zbutesc fapte mar.
- Asta- atceva, spuse Uman. Tot ceat copac maret sunt parnt trbuu. Copac ma
mc ramn totus frat.
Ender smt nesguranta u Uman. Se opunea acestor de dn cauza cudatene or, nu
pentru ca ar f fost greste sau de nentees. ncepea sa nteeaga.
- Gndeste-te a sot, ndemna Ender. Ee nu au cop. Nu pot f ncodata marete,
asemen tatau tau.
- Vorbtorue, st foarte bne ca ee sunt cee ma marete dntre tot. ntregu trb se
supune. Cnd ne conduc bne, trbu prospera; cnd crestem n numar s sote devn puternce.
- Char daca nc unu dntre vo nu- copu or.
- Cum s-ar putea asa ceva? ntreba Uman.
- S totus vo e sport mareta. Char daca nu va sunt mame sau tat, ee cresc odata cu
vo.
- Apartnem tot aceuas trb...
- Dar de ce suntet aceas trb? Avet mame s tat dfert.
- Fndca suntem trbu! Locum n aceeas padure s...
- Daca ar ven a vo vreun purceus dn at trb s v-ar ruga sa- asat sa ramna ca frate...
- Nu -am face ncodata copac-tata!
- Dar at ncercat sa facet copac-tat dn Ppo s Lbo.
Uman ncepuse sa respre precptat.
- nteeg. Faceau parte dn trb. Veneau dn cer, dar -am smtt ca frat s am ncercat sa-
transformam n tat. Trbu e ceea ce credem. Daca spunem ca se compune dn tot mcut
padur s tot copac, atunc acesta este trbu, char daca un dntre ce ma vech copac au
crescut dn razbonc ator doua trbur care au cazut n batae. Devenm trb n masura n care
afrmam ca suntem trb.
Ender se mnuna de ntegenta acestu mc ramen. Putn oamen erau n stare sa reefeze o
asemenea dee sau s-o extnda dncoo de grantee nguste ae trbuu, fame sau natun or.
Uman ven n spatee u Ender s se spr|n de e, asndu-s toata greutatea pe umer u.
Smt resprata purceusuu, apo obra| se pra strns s prvra n aceeas drecte. Ender
nteese medat:
- Vez ce vad s eu.
- Vo, fntee umane, crestet facndu-ne o parte a voastra: oamen, purceus, Gndac, tot
aoata sunt ramen. Atunc o sa devenm un sngur trb s mareta noastra are sa fe s a voastra;
ea apartne tuturor deopotrva. Ender smt ncordarea u Uman, care aproba temenca aceste
de. Tu spu ca trebue sa vedem toate trbure n aceas fe, ca pe un sngur trb, trbu nostru,
a tuturor mpreuna s sa ne natam facndu- s pe at sa creasca.
- Putet trmte dasca s frat catre ate trbur s e vor trece n cea de-a trea vata n
padure or, pentru a avea cop acoo.
- E greu sa e cerem sotor ucrur att de stran, expca Uman. Poate char mposb. Ee
nu gndesc a fe ca frat. Un frate cugeta a mute probeme dferte, dar o sote se gndeste a
un sngur ucru: ce su|este trbuu s, ma presus de toate, ce fooseste copor s mamcor.
- Pot sa e fac sa nteeaga?
- Ma bne dect tne. Dar nu se ste. Poate ca vo da gres.
- Nu cred ca ve da gres.
- A vent n seara asta sa fac o nvoaa ntre no, purceus acestu trb, s vo, oamen
care trat pe aceasta ume. Oamen dn afara Lustane, a fe ca s purceus dn ate padur, nu
se vor snchs de ea.
- Vrem sa cadem a nvoaa cu tot purceus...
- S promtet sa ne nvatat totu?
- Cnd vet putea nteege.
- Orce ntrebar am pune?
- Daca stm raspunsu.
- Cnd! Daca! Astea nu-s cuvnte pentru un egamnt! Da-m raspunsur precse acum,
Vorbtorue. Uman se rdca s se ndeparta de Ender; se pmba un tmp prn fata u s apo se
apeca spre e, prvndu- de sus. Promtet-m ca ne nvatat tot ce stt!
- Promtem.
- Promte-m ca ve da vata matc pentru a nu a|uta.
- O vo readuce a vata. Va trebu sa facet un egamnt separat cu ea, fndca nu se supune
egor umane.
- Promte-m ca- ve da vata, fe ca ne a|uta, fe ca nu.
- Da.
Promte-m ca vet respecta egea noastra cnd vet caca n padure s ca pamntu de care
avem nevoe n preere va f tot n stapnrea noastra.
- De acord.
- S vet porn razbo mpotrva tuturor oamenor ca sa ne aparat s sa ne ase sa caatorm?
- Am facut-o de|a.
Uman se cama, se ntoarse s se aseza n fata u Ender. Trase cteva n cu degetu prn
praf.
- Acum sa vedem ce vret de a no. Ne vom supune egor umane n orasu vostru s pe
pamnture care va trebue.
- Da, aproba Ender.
- S vo nu vret sa pornm razbo, contnua Uman.
- Exact.
- Asta- tot?
- Ma e ceva.
- Nu putem accepta char orce. S-ar putea sa ne cer ucrur mposbe.
- Vreau sa-m spu despre a trea vata. Cnd ncepe ea? Cnd ucdet un purceus s e
creste ca un copac, nu- asa?
- Prma vata se desfasoara nauntru copacuu-mama, unde nu vedem umna s mncam
dn trupu mame s dn seva copacuu-mama. A doua vata o tram n umbra padur, n umna
bnda, aergnd s catarndu-ne, vaznd, cntnd, vorbnd s ucrnd cu mne. n a trea vata
ne natam spre soare s- umbrm n sfrst umna, mscndu-ne doar n bataa vntuu, ber
sa gndm s sa e vorbm frator n anumte ze, cnd bat n scoarta noastra. Da, asta- a trea
vata.
- Oamen nu au a trea vata.
Uman prv umt.
- Dupa ce murm, char daca ne-at panta, n-ar creste nmc. Nc un copac. Nu sorbm
umna soareu. Cnd murm, suntem mort.
Uman o cauta cu prvrea pe Ouanda.
- Dar n cartea ceaata pe care ne-at dat-o se vorbea a tot pasu despre vata de dupa
moarte s despre renastere.
- Nu sub forma unu copac, expca Ender. S nc ntr-o forma pe care s-o pot atnge sau
ppa, carea sa- vorbest sau de a care sa prmest raspunsur.
- Nu te cred. Daca e adevarat, atunc de ce ne-au asat Ppo s Lbo sa- pantam?
Novnha ngenunche nga Ender, spr|nndu-se de e ca sa poata auz ma bne.
- Cum v-au convns sa- pantat?
- S-au cstgat dreptu facndu-ne darur mar. Fntee umane aoata cu purceus. Ppo
s Mandachuva. Mandachuva s Mncatoru-de-Frunze au crezut ca vor prm cea de-a trea vata,
dar Ppo s Lbo e-au refuzat-o de fecare data. Au nsstat sa pastreze darure pentru e nss.
De ce au facut-o daca oamen nu au a trea vata?
- Ce trebuau sa faca pentru a e da a trea vata u Mandachuva sau Mncatoruu-de-
Frunze? ntreba Novnha cu gasu necat de emote.
- Sa- panteze, desgur, spuse Uman. La fe ca astaz.
- La fe ca astaz? ntreba Ender.
- Tu s cu mne. Uman s Vorbtoru n numee Mortor. Daca ncheem nteegerea n asa fe
nct s oamen s sote sa o aprobe, atunc aceasta devne o z mare s noba. Or m ofer cea
de-a trea vata or t-o ofer eu.
- Cu propra mea mna?
- Bnentees. Daca nu-m fac onoarea, atunc t-o fac eu.
Ender s amnt magnea pe care o vazuse pentru prma oara n urma cu numa tre
saptamn. Trupu u Ppo dezmembrat s evscerat, organee separate s mprastate. Pantat.
- Uman, cea ma nspamntatoare crma pe care o poate comte un om e sa a vata cuva.
Ce ma groaznc e cnd ta o fnta, provocndu- durer att de mar nct moare.
Uman se ghemu s ramase asa o vreme, ncercnd sa prceapa.
- Vorbtorue, spuse e n cee dn urma, n mntea mea nu vad dect doua ca. Daca oamen
nu au o a trea vata, atunc pantarea or nseamna moartea pentru vece. Dupa parerea noastra,
Lbo s Ppo au pastrat onoarea pentru e nss, asndu- pe Mandachuva s pe Mncatoru-de-
Frunze sa moara fara sa fe onorat pentru nfapture or. n och nostr, vo at vent de dncoo
de gard s -at smus dn pamnt nante ca e sa prnda radacn. Am socott ca undu- de acoo
at coms o crma. Dar acum vad ucrure atfe. Ppo s Lbo nu au vrut sa- a pe Mandachuva s
pe Mncatoru-de-Frunze n a trea vata pentru ca e o socoteau drept crma, dec s-au sacrfcat
de buna voe doar ca sa nu fe st sa a vata vreunua dntre no.
- Da, sopt Novnha.
- Dar daca- asa, cnd -at vazut pe dea de ce n-at facut un foc mare ca sa- prefacet pe
tat nostr sau char copacu-mama n scrum?
De a margnea padur se auz un strgat ngroztor s ascutt, tradnd suferntee
nsuportabe prn care trecea Mncatoru-de-Frunze.
- Daca at f taat doar unu dntre copac nostr, contnua Uman, daca at f ucs un sngur
copac, am f vent peste vo noaptea s v-am f omort pe tot, pna a unu. S char daca
supravetua vreunu dntre vo, trms nostr ar f spus povestea tuturor trburor s nc un om
n-ar f pecat vu de pe paneta. De ce nu ne-at nmct pentru ca -am ucs pe Ppo s pe Lbo?
Gfnd dn greu, Mandachuva aparu brusc n spatee u Uman. Se azvr a pamnt cu
mne ntnse spre Savrstor.
- Cu mne astea -am ucs, strga e. Am ncercat sa- fac onoarea s -am ucs copacu
pentru vece!
- Ba nu, contrazse Ender. strnse mne u Mandachuva. Fecare dn vo a crezut ca-
cruta pe ceaat. V-a |gnt, ar tu -a facut at rau: -a ucs. Amndo at consderat ca procedat
bne. De-a|uns cu asta. Stm tot adevaru. nteegem ca nu at vrut sa comtet o crma. Acum at
afat ca vata une fnte umane este una s daca -o uat, ea moare pentru totdeauna. Aceasta e
utma condte a nvoe noastre. Sa nu ma uat vreun om n cea de-a trea vata, pentru ca nu
ste cum sa mearga acoo.
- Cnd vo spune sotor aceasta poveste, e vo prcnu o durere att de nforatoare nct
strgatee or vor rasuna ca prabusrea copacor n furtuna.
Se ntoarse, se rdca n fata Uratoare s- spuse cteva cuvnte. Apo se ntoarse spre
Ender:
- Acum pecat.
- nca nu am ncheat nteegerea.
- Trebue sa vorbesc cu sote. Ct ram ac, a umbra copacuu-mama, nu vor accepta
sa- ase pe mcut fara aparare. Sageata te va scoate dn padure. Asteapta-ma pe povrns, acoo
unde Radacna vegheaza poarta. Dorm daca pot. O sa e expc nteegerea s sper sa prceapa ca
va trebu sa tratam s cu ate trbur a fe de atent.
ntr-un avnt de mpetuoztate, Uman atnse cu un gest hotart pntecu Savrstoruu.
- Eu fac propru meu egamnt, strga e. Te vo onora totdeauna, dar nu te vo ucde.
Savrstoru ntnse mna s o puse pe abdomenu cadut a u Uman. Sub pama u,
protuberantee erau ferbnt.
- S eu te vo onora ntotdeauna, spuse Savrstoru.
- Daca facem nteegerea dntre trbu tau s a nostru, m ve da onoarea cee de-a trea
vet? Ma ve asa sa sorb umna?
- Putem s-o facem repede? Adca nu n feu acea ent s ngroztor care...
- S sa devn unu dntre copac tacut? Sa nu fu tata? Sa n-am onoare, sa-m ofere seva
doar murdaror verm macos s sa dau emn frator me cnd m vor cnta?
- Atcneva nu poate sa o faca? Unu dntre frat care-t cunoaste feu de vata?
- Nu nteeg. Numa asa va st tot trbu ca s-a rostt adevaru. Or ma duc tu pe mne n a
trea vata, or te duc eu pe tne, or nu facem nteegerea. Eu n-o sa te ucd, Vorbtorue, dar
amndo vrem sa ncheem un tratat.
- O vo face, promse Ender.
Uman ncuvnta, s retrase mna s se rasuc spre Uratoare.
- O Deus, sopt Ouanda. O sa a cura|?
Ender nu avea ce sa- raspunda. Peca tacut pe urmee u Sageata, care caauz pe tot
prn padure. Novnha dadu anterna s Sageata ncepu sa se |oace cu ea ca un cop, facnd
umna cnd mare, cnd mca, aruncnd-o s nvrtnd-o prntre copac s tufsur, ca zboru
dezordonat a une muste-sugatoare. Era ct se poate de ferct s de |ucaus.
Dar n spatee or se auzeau voce sotor, care ngnau un cntec ngroztor s pn de
cacofon. Uman e spusese probab adevaru despre Ppo s Lbo, faptu ca mursera pentru
totdeauna, sufernd cumpt, numa ca sa nu fe st sa cada n pacat ucgndu- pe Mandachuva
s pe Mncatoru-de-Frunze.
- Asta a fost turgha pentru sufetu tate, spuse ncet Ouanda.
- S a tate, adauga Novnha, dar stau cu tot ca se referea a Ppo, nu a regretatu
Venerado, Gusto.
Ender nu partcpa a dscuta or; nu- cunoscuse pe Lbo s Ppo, nu retraa vech sufernte.
Gndu era doar a copac. Fecare dntre e fusese cndva un purceus n vata. Purceus e
cntau, e vorbeau s uneor e nteegeau grau, dar e nu era n stare sa conceapa asa ceva.
Copac nu erau s nu puteau deven fnte. Daca ar f rdcat cuttu asupra u Uman, purceus
n-ar f consderat ca- ucde, dar pentru e ar f nsemnat sa rateze sngura parte a vet u Uman
pe care era capab sa o nteeaga. Purceusu Uman era un ramen adevarat, un frate. Copacu u
Uman ar f nsa ceva ma mut dect o patra de mormnt. Da, att nteegea s sta Ender.
"Iar va trebu sa ucd", se gnd e, "des am proms sa n-o ma fac ncodata."
Smt mna Novnhe strecurndu-se sub bratu u. Se spr|n de e.
- A|uta-ma. Sunt aproape oarba n bezna asta.
- Eu vad bne pe ntunerc, se ofer vese Ohado, care pasea n urma or.
- Tne-t gura, nataraue, sopt Ea furoasa. Mama vrea sa mearga nga e.
Amndo auzra mpede vorbee Ee s smtra rsu stapnt a ceuat. Novnha se p ma
strns de Ender.
- Cred ca ve avea tara sa fac ce trebue, spuse ea ncet ca sa n-o auda s ceat.
- Rece s nemos? ntreba e. n voce se strecura o unda de umor negru, dar cuvntee care
exprmau adevaru asara n sufet un gust amar.
- Cu aceeas gr|a care-t trebue sa rasucest feru rosu ntr-o rana, atunc cnd acesta este
snguru mod de a o vndeca.
Avea tot dreptu sa vorbeasca astfe, fndca smtse arsura feruu ncns care- tamaduse
rane cee ma adnc; ar e o crezu s vorbee ntarra nma pentru sngeroasa fapta pe care
avea sa o savrseasca.
Stnd ce ncercare astepta, n-ar f crezut ca va putea sa doarma. Aba se trezse s auz
vocea bnda a Novnhe. s amnt ca se afa sub ceru ber, ntns n arba capm, spr|nndu-s
capu de genunch e. Era ntunerc.
- Vn, spuse domo Novnha.
Ender se rdca n capu oaseor. De mut, cnd era cop, se trezea pe depn ntr-o cpa; ce-
drept, pe vremea aceea avea pregatre de sodat. Acum trebura cteva momente pentru a-s
reven. Copacu ce mare a cee de-a trea vet a u Radacna se rdca a doar ctva metr
departare. Iar dncoo de gard, a mca dstanta, pornnd dn vae s urcnd pantee, se vedeau
prmee case ae orasuu Magre, catedraa s manastrea, amndoua asezate pe coama ceu ma
apropat dea.
De partea ceaata, padurea s copac, de unde coborau Uman, Mandachuva, Mncatorude-
Frunze, Sageata, Cest, Caendar, Verme, Dansatoru-pe-Scoarta s at frat pe care Ouanda
nu- sta pe nume.
- Pe un nu -am vazut ncodata, murmura ea. Probab ca vn de a ate case.
"Vom nchea oare un tratat?" s spuse Ender n gnd. "Asta- tot ce ma ntereseaza. Le-a
facut Uman sa nteeaga un nou mod de a concepe umea?"
Uman purta ceva n brate, nfasurat n frunze. Purceus asezara pachetu n fata u Ender
s Uman desfacu gr|uu. Era o carte tparta a mprmanta.
- "Matca s Hegemonu", sopt Ouanda. Exemparu darut de Mro.
- Tratatu, spuse Uman.
Aba acum vazura ca foe erau asezate pe dos, cu pagne abe spre cer, ar teree nesgure,
scrse e mna, |ucau n umna anterne. Erau mar s desenate stngac. Ouanda se cruc.
- Nu -am nvatat sa faca cerneaa. S nc sa scre.
- Caendar a nvatat sa deseneze teree exersnd cu batu n praf, e expca Uman. Verme
a facut cerneaa dn baega de cabra s macos uscat s psat. Asa trebue sa arate un tratat,
adevarat?
- Da, aproba Ender.
- Daca nu- screm pe hrte, fecare s va amnt atceva.
- Asa e, spuse Ender. At facut bne ca -at scrs.
- I-am adus unee modfcar. Asa au cerut sote s ne-am gndt ca e vet accepta. Uman
e arata cu degetu: Fntee umane pot nchea tratate cu at purceus, dar ee sa nu dfere prn
nmc de acesta. Nu avet voe sa- nvatat ucrur pe care nu e stm s no. Suntet de acord?
- Sgur, ncuvnta Ender.
- Asta a fost partea usoara. Dar daca nu ne punem de acord asupra reguor? Daca nu ne
nteegem unde se termna preera voastra s ncepe a noastra? De aceea Uratoarea a zs: "Matca
sa fe |udecator ntre oamen s mcut. Oamen sa faca dreptate ntre mcut s matca, ar mcut
ntre matca s oamen."
Ender se ntreba daca vor reus. s amnt, ucru mposb pentru generate de acum, ce
ngroztor erau Gndac n urma cu tre m de an. Trupure or ca de nsecte devensera
cosmaru copare omenr. Ct de usor e va f oamenor dn Magre sa accepte |udecata or?
"Ne vne cam greu, dar nc purceusor nu e-a fost usor."
- Da, spuse Ender, acceptam. V-at gndt bne.
- S nca o modfcare, reven Uman. Rdca fata spre Ender s rn|. Arata nforator, fndca
trasature purceusor nu erau facute pentru a exprma sentmentee a fe ca fetee oamenor.
De aceea ne-a trebut atta tmp. Cu attea modfcar...
Ender surse.
- Daca vreun trb de purceus refuza sa semneze tratatu cu oamen s ataca un trb care a
semnat, atunc putem porn a upta mpotrva u.
- Ce nteeget prn atac? ntreba Ender. Daca nterpretau o smpa nsuta drept atac, atunc
aceasta cauza o va anua pe cea refertoare a nterzcerea razbouu.
- Prn atac, expca Uman, nteegem nvadarea pamntuu nostru s ucderea frator s
sotor. Nu- vom consdera atac daca e vorba de exprmarea ntentor de razbo sau de
ncheerea unor nteeger avnd n vedere pornrea unua. Vom socot ca este atac daca se
porneste razbou fara acordu nostru. Cum no nu am aprobat ncodata asa ceva, doar atacu
decansat de un at trb va f socott razbo. Stam ca o sa ma ntrebat.
Facu un semn spre textu tratatuu s, ntr-adevar, acesta defnea precs ce se nteegea prn
atac.
- Acceptam s acest punct. E drept ca astfe posbtatea unu atac nu avea sa dspara
vreme de generat, poate char de secoe, cac ma era nevoe de mut tmp pna cnd tratatu sa
fe semnat de tot purceus de pe Lustana. "Da, dar cu mut nante ca fecare trb sa devna
parte a tratatuu vor vedea benefce exogame pasnce s putn vor ma dor sa fe razbonc",
se gnd e.
- S utma modfcare, anunta Uman. Sote au facut-o vrnd sa te pedepseasca pentru ca
a mpus condt att de greu de acceptat. Dar eu cred ca n-o ve consdera drept pedeapsa.
Pentru ca n se nterzce sa te ducem n a trea vata, dupa ntrarea n vgoare a tratatuu, nc
oamen nu vor ma avea voe sa- duca pe frat n a trea ume.
Pentru o cpa, Ender crezu ca ertarea vense: nu ma trebua sa faca ceea ce refuzasera Ppo
s Lbo.
- Dupa semnare, accentua Uman. Ve f prmu s utmu om care va ofer daru.
- As vrea sa... ncepu Ender.
- Stu ce vre, pretene Vorbtor. Pentru tne e o crma, dar pentru mne.... cnd unu frate
se da dreptu sa ntre n a trea vata ca tata, e s- aege pe ce ma mare rva sau pe ce ma bun
preten pentru a- nesn trecerea. Tu est aesu. Pe tne, Vorbtorue, te astept de cnd am
nvatat Esentaa s am ctt "Matca s Hegemonu". Tatau meu, Radacna, -am spus de mute
or: "Dntre tot oamen, doar e va nteege." Apo Radacna m-a anuntat ca ve sos s ve aduce
matca; atunc am stut ca venses sa-m ofer trecerea, dar numa daca se dovedea ca o mert.
- Mert, Uman.
- Ute. Vez? Am semnat tratatu ca oamen.
n partea de |os a utme pagn fusesera desenate stngac, dar cu muta mgaa, doua
cuvnte.
- Uman, pronunta Ender.
Pe ceaat nu reus sa- cteasca.
- E numee adevarat a Uratoare, amur Uman. "Cautatoarea de Stee." Fooseste cam
stngac batu de scrs. Sote nu-s obsnute cu unetee, pe care e foosesc doar frat, dar a vrut
sa st cum o cheama. M-a rugat sa-t spun ca -a prmt fndca a prvt mereu spre cer. Pe
vremea aceea nu nteesese ca astepta venrea ta.
"Ct de mut s-au pus sperantee n mne", se gnd Ender. "De fapt, totu sta n puterea
or. A Novnhe, Ee s a u Mro, ce care m-au chemat; a u Uman sau a Cautatoare de Stee s
a ceorat, care s-au temut de sosrea mea."
Verme aduse cana cu cerneaa, ar Caendar un fe de stou taat dntr-o bucata unga de
emn crestata a un capat, cu un rezervor de mc dmensun ce retnea doar cteva pcatur cnd
era muat n cana. Ender -a nmuat de cnc or pna sa-s termne de scrs numee.
- Cnc, remarca Sageata. Ender s reamnt ca numaru cnc e aducea noroc purceusor.
Fusese o ntmpare, dar daca e prefereau sa vada n asta un semn de bun augur, cu att ma
bne.
- vo prezenta guvernatoruu s epscopuu nostru, e promse Ender.
- Dntre toate documentee pretute vreodata de-a ungu store umantat, acesta... ncepu
Ouanda.
Dar nmen nu ma avea rabdare sa auda s contnuarea. Uman s Mncatoru-de-Frunze
mpachetara atent cartea s -o nmnara, nu u Ender, c Ouande. Cu o mpezme care-
ngroz, Savrstoru nteese nstantaneu ce nsemna acest gest. Ma avea ceva de facut s trebua
sa aba mne bere.
- Acum tratatu e ncheat dupa modeu oamenor, spuse Uman, dar numa pentru ca ce
ce a semnat n numee oamenor -a ntees ca s purceus.
- Atunc se va face asa cum v-am proms.
Uman ntnse mna s- mnge pe Savrstor de a gt nspre pntec.
- Cuvntu frate nu- o vorba n vnt. E nseamna vata. Se ntoarse catre ceat purceus:
Dat-m voe sa vorbesc tatau meu pentru utma oara nante de a ma nata aatur de e.
Do dntre frat necunoscut facura ctva pas spre e, eganndu-s betee pe care e aveau
n mna. Pornra aatur de Uman spre copacu u Radacna s ncepura sa oveasca n e s sa
cnte n mba copacor... Trunchu se despca aproape medat. Destu de tnar, copacu nu
avea trunchu ma gros dect trupu u Uman, care patrunse cu greu nauntru u. Dar ncapu,
s scoarta se nchse. Batae s schmbara rtmu, dar nu- sabra nc o cpa.
|ane sopt a ureche:
- Aud cum rezonanta bataor se schmba nauntru copacuu; probab remodueaza
sunetu, transformnd batae ntr-un mba|.
Ceat purceus se apucara sa curete sou pentru a face oc copacuu u Uman. Ender
observa ca avea sa fe pantat astfe nct, prvnd dnspre poarta, Radacna sa se afe n stnga s
Uman n dreapta. Purceus se chnuau sa smuga dn radacn arba capm; nu dupa mut tmp
se aatura s Oum, apo Ohado s, a urma, Ouanda s Ea.
Ouanda dadu Novnhe tratatu pentru a- pastra ct tmp avea sa- a|ute pe purceus.
Novnha se aprope de Ender s se opr n fata u, prvndu- fx, fara sa cpeasca.
- L-a semnat Savrstor Wggn. Savrstor.
Numee nu- pacea nc u. auzse prea des foost ca eptet.
- Sunt ma batrn dect par. Sub numee acesta eram cunoscut cnd am dstrus umea
Gndacor. Poate ca prezenta aceu nume pe prmu tratat ncheat ntre oamen s ramen va
schmba nteesu.
- Ender, sopt ea. Se apeca spre e cu tratatu ocrott a pept; era greu, pentru ca nauntru
se afa "Matca s Hegemonu" pe o fata a feor, ar tratatu era scrs pe ceaata. Nu m-am dus
ncodata a vreun preot pentru spovedane, fndca stam ca ma vor dspretu pentru pacatu
savrst. S totus, astaz, cnd m-a numt toate pacatee, am ndurat pentru nu ma
dspretuest, stu asta. Pna adneaur nu nteesesem de ce.
- Nu dspretuesc oamen pentru pacatee or. nca n-am gast nc unu pe care sa nu- f
vazut s n mne nsum. Am coms fapte mut ma groaznce.
- A purtat atta an povara vnovate omenr.
- Da, dar nu- nmc mstc n asta. L-am socott drept un semn a u Can. Nu m-a adus
preten nsa nc nu s-au gast mut care sa-m faca rau.
Pamntu fusese curatat Mandachuva vorb n mba copacor pentru purceus care bateau
n trunch. Acesta schmbara rtmu s trunchu se desfacu dn nou. Uman auneca afara ca un
prunc ce se naste, apo se duse n centru ocuu curatat Mncatoru-de-Frunze s Mandachuva
ntnsera fecare cte un cutt. Punnd mne pe tasure or, Uman se adresa ceor do n
portugheza, pentru ca mesa|u sa capete ma muta forta s sa fe ntees de tot ce prezent:
- I-am spus Uratoare ca at perdut trecerea spre cea de-a trea vata dn cauza ca Ppo s
Lbo nu au ntees. Ea m-a raspuns ca amndo va vet nata spre umna nante de a trece o
ata mna de mn de ze.
Mncatoru-de-Frunze s Mandachuva asara cuttee, atnsera usor pe pntec s se
retrasera ctva pas.
Uman ntnse Savrstoruu cee doua cutte. Erau facute dn emn subtre. Se gnd a
uneata cu care emnu putea f ustrut pna capata atta fnete s ascutme, dar s tare. Dar
purceus nu foossera unete pentru modearea or. Cuttee essera dn nma unu copac vu,
ntruchpar ae perfectun, oferte n dar pentru a a|uta un frate sa treaca n cea de-a trea
ume.
era destu de usor sa-s magneze ca Uman nu va mur cu adevarat, dar mut ma greu sa
s creada. La nceput nu ua cuttee. s trecu pamee peste amee or s- apuca pe Uman de
ncheeture mnor.
- Tu nu o smt ca pe o moarte. Dar eu... te-am cunoscut aba er, ar astaz stu ca-m est
frate ca s cum Radacna m-ar f s me tata. Totus, cnd soaree se va rdca dn nou pe cer, nu
vo putea sa-t ma vorbesc. Uman, smt ca e moarte, char daca pentru tne e atceva.
- Sa v sa sta a umbra mea, sa prvest spre soare prn frunzs s sa te rezem de trunchu
meu. S sa ma fac ceva: sa adaug povestea mea a "Matca s Hegemon". S-o numest Vata u
Uman. Sa e spu tuturor oamenor cum am fost conceput pe scoarta copacuu tatau meu, cum
m-am nascut n bezna s am mncat dn trupu mame. Povesteste-e cum am asat n urma vata
dn ntunerc, cum am ntrat n |umatatea de umna a cee de-a doua ca sa deprnd mba de a
sot s sa nvat toate mracoee pe care Lbo, Mro s Ouanda n e-au ofert. Sa e spu cum, n
utma z a cee de-a doua vet, adevaratu meu frate a sost de dncoo de cer pentru a nchea
aceasta nteegere astfe nct oamen s purceus sa devna un sngur trb, nu de fnte umane
sau de purceus, c de raman. Sa e ma spu cum pretenu meu m-a trecut n cea de-a trea
vata, n umna depna, sa ma nat spre cer s sa aduc pe ume zece m de cop nante de a
mur.
- Asa vo spune povestea ta.
- Atunc vo tra n vec.
Savrstoru ua cuttee. Uman se ntnse pe pamnt.
- Ohado, spuse Novnha. Oum. ntoarcet-va a poarta. Ea, s tu.
- Trebue sa vad, mama, protesta Ea. Sunt om de stnta.
- A utat de och me, expca Ohado. Cu e vo putea nregstra totu. Le vo putea
demonstra oamenor de pretutnden ca tratatu a fost semnat. Sa e aratam s purceusor ca
Vorbtoru -a ntees.
- Nc eu nu pec, spuse Oum. Char s Sfnta Fecoara a stat a pcoaree cruc.
- Atunc ramnet, ncuvnta Novnha.
Uman s umpu gura cu arba capm, dar nu o mesteca mut.
- Ma mesteca, ndemna Savrstoru, ca sa nu smt nmc.
- Nu e bne, spuse Mandachuva. Acestea sunt utmee cpe ae cee de-a doua vet.
Trebue sa smta ceva dn durere trupuu ca sa e tna mnte cnd va tra a trea vata, cea de
dncoo de durere.
Mandachuva s Mncatoru-de-Frunze sfatura pe Vorbtor unde s cum sa tae. Trebua sa
ucreze repede, spusera e, s s bagara mne n trupu aburnd pentru a- arata cum sa aseze
organee. Savrstoru opera ute, cu mn sgure, s cu toate ca venea sa prveasca atundeva
dect a operata chrurgcaa pe care o facea, sta ca och u Uman fxau, urmareau pn de
recunostnta s dragoste, ncarcat de durere s moarte. Totu se petrecu sub mne u, att de
repede nct n prmee cpe reus char sa vada copaceu crescnd. Cteva organe mar se
chrcra pe masura ce radacne ncotra dn ee; famentee se raspndra n nteroru corpuu;
Uman ma deschse o data och mar, n chnu fna; dn sra spnar tsn n sus o tupnta,
apo doua frunze, patru...
S atunc se sfrs totu. Trupu era mort, utma u tresarre se consumase pentru nasterea
copacuu care-s afase radacna n sra spnar. Savrstoru vazuse radacnutee s famentee
cuprnznd tot corpu. Amntre, sufetu u Uman, trecusera n ceuee copaceuu aba
aparut. Reusse. Uman s ncepuse cea de-a trea vata. Iar peste putn tmp, cnd soaree va
rasar, frunzee vor gusta umna pentru prma oara.
Ceat purceus se bucurau, dansau. Mncatoru-de-Frunze s Mandachuva uara cuttee
dn mne Savrstoruu s e nfpsera n pamnt a capu u Uman, de o parte s de ata.
Savrstoru nu se aatura sarbatorr. Era pn de snge s mrosu trupuu maceart
patrunsese pna n sufet. Se tr de acoo n patru abe s porn peste dea, sa-s gaseasca un oc
de unde sa nu ma vada nmc. Novnha urma. La fe s restu, epuzat, set de ntmpare s
emote ze ce trecuse. Nu scoasera un cuvnt, nu facura nc un gest, c se prabusra n arba
deasa, cautnd reazem unu n atu s gasndu-s eberarea n somn, n tmp ce purceus urcau
dansnd povrnsu ce ducea spre nma padur.
Bosqunha s epscopu Peregrno pecara spre poarta nante de rasartu soareu, vrnd sa-
ntmpne pe Vorbtor a ntoarcerea dn padure. Asteptara acoo zece mnute s aba dupa aceea
surprnsera o mscare, ma aproape de e dect de margnea padur. Era un baat aproape
adormt care-s sobozea udu ntr-un tufs.
- Ohado, strga prmaru.
Baatu ntoarse capu, facu un semn cu mna s apo s aran|a pantaon. trez s pe
ceat, care dormeau n arba nata. Bosqunha s epscopu deschsera poarta s e esra n cae.
- Cudat, spuse Bosqunha, dar n cpee astea, cnd am cacat dncoo de gard, revota
noastra prnde contur rea.
- De ce-au ramas ac peste noapte? se mra Peregrno. Poarta a fost deschsa, se puteau
duce acasa.
Bosqunha numara repede n gnd pe ce afat dncoo de poarta. Ouanda s Ea, brat a
brat ca doua suror, Ohado s Oum, Novnha s acoo, da, Vorbtoru. Se asezase pe pamnt s
Novnha s odhnea bratee pe umer u. Tot ncrezator, tacut, asteptau. ntr-un trzu,
Vorbtoru prv spre ce do.
- Avem un tratat, spuse e. E bun.
Novnha rdca un madar de fo nvet n frunze.
- L-au scrs purceus. Trebue sa- semnez.
Bosqunha ua n brate s spuse:
- Toate fseree au fost refacute nante de mezu nopt. Nu numa cee pe care e-am
transferat ca mesa|e. E bun pretenu asta a tau, Vorbtorue.
- Pretena, o corecta e. O cheama |ane.
Epscopu s Bosqunha vazura curnd ce zacea pe pamnt, a poaee deauu pe care
dormse Vorbtoru. nteesera de unde proveneau petee ntunecate de pe bratee s mne u s
strop rosatc de pe fata.
- Preferam sa nu ncheat tratatu dect sa fe cneva obgat sa ucda pentru e, ncepu
Bosqunha.
- Sa nu |udecam prpt, o do|en epscopu. Cred ca fapta dn aceasta noapte nseamna ma
mut dect pare.
- nteept a vorbt, parnte Peregrno, murmura Ouanda. Eu s Ea am ntees rostu fapte.
- A fost ca o mpartasane, marturs Ohado.
Bosqunha se uta a Novnha, ncapaba sa nteeaga.
- L-a asat sa prveasca?
- ntr-o z, tot purceus vor vedea prn och me.
- N-a fost o moarte, se confesa Oum, c o renvere.
Epscopu pas catre trupu torturat s atnse copaceu care crestea dn cavtatea toracca.
- Numee u e Uman, spuse Vorbtoru.
- S a tau a fe, raspunse epscopu. ntoarse capu spre mca u turma care a|utase
omenrea sa ma faca un pas nante. "Oare sunt pastoru", se ntreba e, "sau cea ma ratacta s
ma nea|utorata dntre ote?" - Hadet cu tot, vent a catedraa. Curnd vor bate copotee
pentru su|ba.
Cop se adunara, pregatndu-se de pecare. Novnha se ndeparta de Vorbtor. Se opr s
ntoarse capu, ansndu- o nvtate scurta dn och.
- Curnd, raspunse e. Ma ramn o cpa.
Novnha porn pe urmee epscopuu, trecu de poarta s ncepu sa urce deau spre
catedraa.
Su|ba aba ncepuse cnd Peregrno vazu pe Vorbtor ntrnd. Facu o pauza s cauta dn
och ocu n care se afau Novnha s cop. Dn ctva pas, Vorbtoru a|unse acoo s se aseza
aatur de Novnha, pe ocu n care statea de obce Marco, n raree ocaz cnd ntreaga fame
partcpase a su|ba.
Peregrno se ntoarse a ndatorre su|be. Cteva cpe ma trzu, cnd rdca dn nou
prvrea, vazu ca Grego statea pt de Vorbtor. Peregrno se gnd a cauzee tratatuu, asa cum
e expcasera fetee. La sensu mort purceusuu numt Uman s, nante de toate, a sensu
mort u Ppo s Lbo. La mpezrea s rotun|rea tuturor nteesuror. La tnaru Mro parazat
s a sora u, Ouanda, care veghea asupra u, a Novnha, cea perduta s acum regasta. La
gardu a caru umbra ntunecata apasa gndure tuturor oamenor st sa traasca dncoace de
e, acum nert s nofensv, nvzb, fara rost.
Acesta era mracou cumnecatur deventa carne a u Dumnezeu n mne u. "Ct de
neasteptat regasm n no trupu u Dumnezeu, n char cpa cnd credem ca suntem acatut
numa dn tarna."
Captou 18
MATCA
Evouta nu -a creat nc cana de nastere, nc sn. Prn urmare, mcuta faptura care
se numeste Uman nu a putut sa-s croasca drum afara dn pntecu mame dect cu
dnt. E s frat u au devorat trupu mame. S, fndca era ce ma robust s vguros.
Uman a mncat ce ma mut, devennd s ma puternc.
Uman traa n bezna depna. Cnd trupu mame s-a termnat, n-a ma gast nmc de
mncat, cu excepta chduu duce care curgea a suprafata um u. nca nu sta ca
suprafata vertcaa era nteroru unu trunch de copac s ca sorbea dn seva u. Tot
astfe, nu sta ca fapture cu mut ma mar dect e erau pequennos gata sa asa a
umna s ca ceeate, ma mc, ma tnere, aba parassera corpu mameor.
Nu- nteresa dect sa mannce, sa se mste s sa vada umna. Dn cnd n cnd, n
rtmur pe care nu e putea nteege, bezna se desfacea brusc. ntotdeauna ncepea cu un
sunet a caru sursa nu avea cum s-o prceapa. Atunc copacu tresarea usor; seva nceta
sa curga; toata energa copacuu se concentra pentru a schmba forma trunchuu ntr-un
punct, asnd o deschzatura prn care umna patrundea nauntru. Cnd aparea umna,
Uman se asa atras de ea. Cnd dsparea, s perdea smtu de orentare s ratacea
ncoace s ncoo n cautarea chduu duce. Dar ntr-o z, cnd toate ceeate faptur erau
ma mc dect e s nc una ma mare, umna a aparut dn nou s e, fnd ute s puternc
a a|uns a deschzatura nante ca ea sa se nchda. S-a ndot trupu dupa curbura
emnuu s a smtt pentru prma oara asprmea scoarte sub pntecu sau moae. Aba a
bagat n seama noua durere, fndca umna orbse. S nu era doar ntr-un oc, c
pretutnden, s nu era cenuse, c verde s gaben ntens. Umrea u nu a tnut mut. I se
facuse dn nou foame, ar ac, n exteroru trunchuu, seva copacuu-mama curgea doar
n crapature scoarte, unde e a|ungea greu s ocu fapturor mc pe care e putea
mpnge deoparte fusese uat de atee ma mar, care aungau de nga sursa de hrana.
Era ceva nou, o ata ume, o noua vata, s se temea.
Ma trzu, cnd a deprns mba, s-a amntt de caatora dnspre bezna spre umna
s a numt-o trecere de a prma vata a cea de-a doua, de a vata n ntunerc a cea n
sem-umna.
Vorbtor n numee Mortor, Vata u Uman I, pp 1-5
Mro hotarse sa paraseasca Lustana. Sa a nava Vorbtoruu s sa pece pna a urma spre
Trondhem. Spera ca a proces sa convnga cee O Suta de Lum sa nu porneasca razbo mpotrva
Lustane. n ce ma rau caz putea sa devna martr, sa repreznte ceva, ar oamen sa-s
amnteasca de e. Indferent ce s-ar ntmpa, era ma bne sa mearga sa fe |udecat dect sa
ramna pe paneta.
La cteva ze dupa nefercta escaadare a garduu Mro s reven destu de rapd. Smtea
ca-s recapatase controu asupra brateor s pcoareor ct sa-s tre pas ca un mosneag. Era
de a|un ca sa scape de sentmentu umtor ca mama trebua sa- prmeneasca trupu. Dar
progresee se oprra ac.
- Asta e, consoa Navo. Am a|uns a nveu nfrmtat permanente. Mro, te pot
consdera ferct ca pot merge, pot vorb, est om ntreg. Cu nmc ma pre|os, sa zcem, dect un
barbat foarte sanatos, dar avnd vrsta de o suta de an. Tare m-as bucura sa-t pot spune ca
trupu tau va f ca nante de a sar gardu s ca te ve bucura de toata vgoarea unu tnar de
douazec de an. Dar dupa cum se preznta stuata, sunt foarte ncntat sa te anunt ca nu ve f
st sa-t petrec restu vet n pat, schmbat s cateterzat, ncapab sa fac atceva dect sa
ascut muzca nsttoare s sa te ntreb ce s-a aes de trupu tau.
"Dec se cuvne sa fu recunoscator", se gnd Mro. "Cnd m ndo degetee, formnd o bta
nefoostoare a capatu brateor cnd m aud propre vorbe sunnd nfundat s nentegb s
vocea psta de ntonate, sa ma bucur ca seman cu un om de o suta de an s sa astept
nerabdator at optzec de an ca centenar."
Dupa ce se vad ca nu ma avea nevoe de ngr|re constanta, fama se mpraste, fecare
vazndu-s de trebure sae. Evenmentee aceor ze se aratau prea mportante ca sa ramna
acasa cu un nvad, char daca acesta e era frate, fu sau preten. Mro dadea dreptate fecarua.
Nc nu voa tot tmpu pe cneva nga e. Dorea sa fe cu e. Avea ucrar netermnate. Acum, n
cee dn urma, odata cu gardu, dsparusera s ngradre. Putea sa puna purceusor ntrebare
care framntasera atta vreme.
La nceput ncerca sa ucreze prn ntermedu Ouande care venea n fecare dmneata s
seara sa-s ntocmeasca rapoartee pe termnau dn camera de z a case Rbera. E e ctea,
ntreba, ascuta povestre. Seroasa, ea memora ntrebare a care e voa raspunsu
purceusor. Dupa cteva ze, observa ca Ouanda aducea seara raspunsure, dar fara sa e
dezvote sau sa exporeze nteesu or ma adnc. Ouanda acorda atente doar propre sae
munc. De atunc Mro nceta sa- ma ncrednteze ntrebare. O mnt spunndu- ca-
ntereseaza ma mut ce face ea, ca mut ma mportante erau panure e de cercetare.
n reatate, nu suporta s-o ma vada. Reveata ca sunt frate s sora prcnuse o durere
ngroztoare, dar daca ar trebu sa hotarasca doar e ar caca n pcoare tabuure ncestuu, s-ar
casator cu ea s, a nevoe, ar tra ascuns n padure, prntre purceus. nsa Ouanda, avnd un
sentment exagerat de apartenenta paterna, era nfexba. Nu putea sa ncace sngura ege
unversa umana. Suferse cnd afase ca Mro e frate, dar ncepuse medat sa se dstanteze, sa
ute mngere, sarutare, promsune, gumee....
Ma bne e uta s e. Dar nu putea. De fecare data cnd o vedea, retnerea, potetea s
bunatatea e raneau. Dragostea dsparuse. Nemos cu sne, o compara pe Ouanda cu mama,
care-s ubse omu gnornd bareree exstente ntre e. Dar ubtu mame fusese un barbat
ntreg, zdravan, nu un nevonc de care nmen nu avea nevoe.
De aceea Mro ramase acasa s stude fseree tuturor. Era o tortura sa ste ce faceau s sa
nu poata partcpa a munca or, dar era ma bne asa dect sa nu faca nmc sau sa urmareasca
fme pctcoase pe termna, or sa ascute muzc Putea scre pe tastatura nsa ncet, mscndus
toata mna, astfe nct degetu ce ma rgd, aratatoru, sa atnga numa o tasta. Nu avea
vteza sufcenta pentru a ntroduce nformat semnfcatve n fsere sau sa scre concuz, dar
putea socta fseree de nteres pubc ae atora pentru a afa cu ce se ocupau. Reusea astfe sa
mentna o egatura fraga cu actvtate vtae care nforsera brusc pe Lustana dupa
deschderea port.
Pentru ca dorea ca purceus sa poata scre n mba or, Ouanda ucra cu e a un excon a
mb mascuor s sotor, a care avea sa adauge un sstem ortografc s fonetc. Oum o a|uta,
dar Mro sta ca e o facea avnd n mnte un scop precs: voa sa devna msonar a purceusor
pentru ate trbur, sa e aduca Scrpture nante de a prm "Matca s Hegemonu" s panua sa
e traduca, macar n parte, s sa e vorbeasca purceusor n propra or mba. Toate preocupare
acestea egate de mba s cutura purceusor prndeau bne, erau mportante pentru pastrarea
trecutuu s pregatrea contactuu cu ate trbur, nsa Mro sta ca ee puteau f facute cu aceas
rezutat s de erudt u Dom Crsto care, aventurndu-se acum n robee or caugarest prntre
purceus, e puneau acestora ntrebar pne de tc s e dadeau sout convngatoare a propre
neamurr. Mro consdera ca Ouanda se asa mpnsa deoparte.
Dn cte constata Mro, Ender s ctva tehncen dn servce de ntretnere ae Prmare se
ocupau de progresee materae ae purceusor. De a ru pna a umnsu unde se afa
copacu-mama se nstaase o conducta de apa. Oamen ntroduceau eectrctatea s- nstruau
pe frat cum sa utzeze un termna de computer. ntre tmp, nvatau s m|oace foarte
prmtve de agrcutura s ncercau sa domestceasca turmee de cabra pentru ca anmaee sa
poata f n|ugate a pugur. Dfertee trepte tehnoogce care trebuau deprnse dntr-o data de
catre purceus erau amettoare, dar Ender dscutase aceasta probema cu Mro s- expcase ca
voa ca purceus sa benefceze de rezutate medate, rapde s spectacuoase, de pe urma
tratatuu. Apa curenta, o conexune de computer cu un termna hoografc, avnd acces a orce
carte dn bboteca, umna eectrca noaptea. Dar toate acestea tneau nca de mage, s- faceau
pe purceus compet dependent de socetatea umana. n aceas tmp, Ender ncura|a sa-s
pastreze neaterate ndependenta, nventvtatea s smtu practc. Trecnd de a un trb a atu,
pna vor face ncon|uru um, veste despre scnteerea umn eectrce vor naste probab
mtur, dar vreme ndeungata ee vor ramne smpe zvonur. Pugu de emn, secera, grapa s
semntee de str vor decansa adevaratee schmbar care sa permta popuate de purceus sa
creasca nzect. Iar acestea puteau f transmse dn oc n oc prntr-o mna de semnte purtate
ntr-o punga dn pee de cabra s cteva sfatur despre ucrarea pamntuu.
Aceasta era munca a care voa Mro sa partcpe. Dar ct puteau a|uta mne ca nste
butuc s mersu trst pe oture cu str? Putea sta a un razbo de tesut ca sa faca na de
cabra? Nc macar nu era n stare sa vorbeasca bne pentru a- nvata pe at.
Ea ucra pentru a crea no sour de pante pamntest s char mc anmae s nsecte,
spec care sa rezste Descoade s s-o neutrazeze. Mama o a|uta cu sfatur, doar att, fndca s
ea muncea a un proect secret care e depasea n mportanta pe toate ceeate. Iar Ender ven a
Mro s- dezvau ceva stut doar de fama u s Ouanda: matca traa s avea sa vada umna ze
medat ce Novnha va gas o modatate ca ea s Gndac care se vor naste sa rezste Descoade.
Cnd toate acestea vor f gata, matca va f readusa a vata.
Dar Mro nu-s va aduce contrbuta nc a acest proect Pentru prma oara n store, pe
aceeas ume, oamen s doua rase extraterestre vor tra aatur ca raman, ar Mro nu va
contrbu cu nmc a acest evenment Era ma putn uman dect purceus. Nu putea sa
vorbeasca sau sa-s fooseasca mne nc pe |umatate ct e. ncetase sa ma fe un anma
capab sa artcueze cuvnte sau sa utzeze unete. Devense varese. pastrau doar ca anma
de casa.
Voa sa pece. Ba ma mut, voa sa dspara, sa ute de e nsus.
Dar nu char acum. Aparuse o noua sarada, despre care sta numa e, astfe ca tot sngur
trebua sa- dea de cap. Termnau u se comporta foarte cudat.
Observase asta n prma saptamna dupa ce ramasese parazat. Cerceta cteva dntre
fseree Ouande s descoperse ca, fara sa apeeze a operatun specae, patrunsese n unee
confdentae. Erau prote|ate foarte strct s totus, fara sa aba dee care erau paroee, o smpa
scanare de rutna furnzase nformate necesare. Fseree se refereau a specuate Ouande
prvnd evouta purceusor s modeee de vata socaa dnante de aparta Descoade. Exact
ucrure care n urma cu doua saptamn ar f devent subecte de dscut s char de cearta cu
Mro. Acum e pastra secrete s nu e ma comenta cu e.
Mro nu- spuse Ouande ca vazuse fseree, dar conduse dscute n asa fe nct s-o
determne sa se confeseze; ar atunc cnd s exprma nteresu fata de probeme ea vorb fara
retnere despre dee pe care e avea. Avea uneor mpresa ca traeste vremure dnante. Numa
ca, auznd sunetu nfundat s nesgur a propre voc, s pastra pentru sne ma|ortatea
pareror, mutumndu-se s-o ascute, acceptnd fara sa comenteze de pe care atfe e-ar f
combatut. S totus, vazndu- fseree confdentae, reusea sa nteeaga ce o preocupa ma mut.
Dar cum de e vazuse?
I se ntmpa mereu. Fseree Ee, ae Mame, ae u Dom Crsto. Cnd purceus ncepura
sa se |oace pe termnau or, Mro reus sa- urmareasca ucrnd n modu-ecou, pe care
termnau nu- foosse ncodata - asta permtea sa asste a toate ncercare or pe computer
s apo sa faca sugest, ba char sa modfce unee operatun. Gasea ca e o desfatare deosebta sa
ghceasca ce voau de fapt sa obtna s sa- a|ute pe furs pentru a zbnd. Dar cum de a|unsese
sa aba un asemenea acces neconventona a capactate masn?
Parca s termnau nvata sa se acomodeze cu e. n oc sa tasteze ung secvente de cod,
Mro nu trebua dect sa nteze o secventa s masna se supunea nstructunor u. n cee dn
urma, nc nu ma era nevoe sa se preznte. Atngea tastatura s termnau afsa o sta a tuturor
actvtator pe care e desfasura n mod obsnut, apo e scana. Putea atnge o tasta s a|ungea
exact a actvtatea dorta, sarnd zec de operatun premnare, fnd astfe scutt de chnu de a
scre mnute n sr caracter dupa caracter.
La nceput s nchpu ca Ohado sau poate cneva dn cadru Prmare crease acest nou
program anume pentru e. nsa Ohado se uta mrat a performantee termnauu s spuse doar
o vorba:
- Bacna, Nemapoment.
Apo constata ca mesa|u transms catre Prmare nc nu a|unsese a destnate. n schmb,
prm vzta Vorbtoruu.
- Dec termnau te a|uta, spuse e.
Mro nu- raspunse. Facea efortur sa prceapa de ce- trmsese prmaru tocma pe Vorbtor
ca raspuns a apeu sau.
- Prmaru n-a prmt mesa|u tau, amur Ender. Eu nsa, da. S e ma bne ca nu a
povestt s atora cum se comporta termnau tau.
- De ce? ntreba Mro. Acesta era un cuvnt pe care- putea pronunta fara sa- stceasca
prea mut.
- Pentru ca nu programu te a|uta, c o persoana.
Mro rse. Nc o fnta umana nu putea reactona att de repede ca programu care- assta.
Era de fapt ma rapd dect orcare atu cu care ucrase pna atunc, foarte ntutv s nventv;
avea o vteza superoara omuu, dar dovedea ma muta ntegenta dect un program.
- Cred ca e o veche pretena de-a mea. Adca ea m-a spus de mesa|u tau s m-a sugerat
sa-t dau de stre ca n-ar strca sa f dscret E cam tmda, nteeg? Nu are prea mut preten.
- Ct?
- Pna n prezent exact do. Iar de cteva m de an pna recent, doar unu.
- Nu- uman, spuse Mro.
- Ramen, amur Ender. Ma uman dect ma|ortatea oamenor. Ne ubm de mut, ne-am
ntra|utorat, ne-am bzut unu pe atu. Dar n utmee saptamn, de cnd sunt ac, ne-am cam
nstranat. Eu... m-am apropat ma mut de oamen. De fama ta.
- Mama.
- Da, mama ta, frat s surore tae, actvtatea n foosu purceusor, a matc. Eu s
pretena mea obsnuam sa dscutam aproape contnuu. Acum nu ma am tmp. Uneor ne-am
spus unu atua sentmentee a ncercare. E sngura s cred ca s-a aes at tovaras.
- No uero. N-am nevoe.
- Ba da. Te-a a|utat de|a. Acum, cnd st ca exsta, ve descoper ca e... o pretena de
nade|de. Ma buna nc nu pot gas. Ma oaa. Ma sartoare.
- Cateus n ant?
- Nu rata sansa asta, sfatu Ender. Te preznt cee de-a patra spec extraterestre. nca te
consder xenoog, nu- asa? Handcapu tau fzc nu nsemna nmc pentru ea. Nu are pe nmen.
Ea exsta doar prntre dstorsune fotce dn comuncate prn ansbu ae ceor O Suta de
Lum. E cea ma ntegenta creatura, ar tu dev a doua fnta umana pe care a aes-o pna n
prezent pentru a se revea.
- De ce? Cum s-a nascut? S cum m-a cunoscut de m-a aes tocma pe mne?
- ntreab-o char tu. Ender atnse nestemata dn ureche. Vreau sa-t dau un sfat. De ndata
ce a|unge sa aba ncredere n tne pastreaz-o mereu aproape. Nu- ascunde nmc. Cndva a avut
un ubt care nsa a rupt egatura cu ea. Doar o ora, dar dupa aceea ucrure n-au ma fost ca
nante. Au devent... smp preten. Preten bun, credncos, ntotdeauna pna a moartea u.
Dar e va regreta toata vata ace unc act de neoatate.
Och u Ender uceau umed s Mro s dadu seama ca orce ar f fost, creatura dn
computer nu era o fantoma, c o parte a vet acestu om.
Ender peca fara ate expcat s Mro porn termnau. Pe e aparu hoograma une feme.
Decata, stnd pe scaun s rezemndu-se de un zd hoografc. Nu era frumoasa. Dar nc urta.
Trasature chpuu exprmau un caracter bne defnt. Avea nsstent, nevnovat, meancoc.
Gura cu n fne, pregatta ba sa zmbeasca, ba sa pnga. mbracamntea parea materaa, ca
un va, s totus, n oc sa fe provocatoare, dezvaua un fe de nocenta, un trup de fetta cu sn
aba nmugurt, tnndu-s mne prnse usor una de ata pe genunch s pcoaree desfacute
coparos, cu vrfure degeteor atngndu-se. Dupa cum arata, ar f putut sa stea pe un
scrncob de pe terenu de |oaca. Sau pe margnea patuu unu ubt.
- Bom da, spuse Mro.
- Buna, raspunse ea. Eu -am rugat sa faca prezentare.
Era tacuta, rezervata, nsa s Mro se smtea sfos. n afara de ce dn fame, Ouanda fusese
sngura femee dn vata u s de aceea nu avea ncredere n frumusetea mondena. n aceas
tmp, era constent ca vorbea cu o hoograma. Ct se poate de convngatoare, dar cu toate astea
ramnea o smpa proecte aser n aer.
Ea rdca o mna s s-o aseza bnd pe sn.
- Nu smt nmc, spuse ea. Nu am nerv.
n och u Mro aparura acrm. De autocompatmre, desgur. Probab ca nu va smt
ncodata aproperea une feme ma substantae dect cea dn hoograma. Daca ar ncerca sa
atnga pe cneva, mngere u ar f stngace s brutae. Uneor, cnd nu se controa, se trezea
ca- curg baee s nc macar nu smtea asta. Haa ubt.
- Dar am och, zse ea. Vad tot ce se ntmpa n cee O Suta de Lum. Urmaresc ceru
prntr-o suta de teescoape. n fecare z trag cu urechea a un tron de conversat. Chcot usor.
Sunt a curent cu toate brfee dn unvers.
Apo se rdca brusc, deven ma mare, se aprope, astfe nct aparu doar de a tae n sus,
de parca s-ar f mscat catre o camera nvzba. tntu aprg cu och v.
- Iar tu est un scoar provnca care n vata u n-a vazut dect un oras s o padure.
- N-am prea avut norocu sa caatoresc.
- Rezovam no s probema asta, raspunse ea. Asa. Ce-a vrea sa fac astaz?
- Care t-e numee? ntreba e.
- N-a nevoe de numee meu.
- Dar cum o sa te chem?
- Sunt ac orcnd a nevoe de mne. Duse mna a o ureche. Cnd o sa t a mne
ndea|uns de mut ca sa ma e cu tne orunde a peca, atunc o sa-m af s numee.
Mnat de un mpus nentees, spuse ceva ce nu ndraznse sa destanue nmanu:
- Vreau sa pec dn ocu asta. Ma pot duce departe de Lustana?
Ea deven medat cocheta s ronca:
- S aba ne-am cunoscut! Zau, domnu Rbera, eu nu-s o fata usurateca.
- Poate cnd o sa ne cunoastem ma bne, spuse Mro rznd.
Se petrecu o tranzacte mnunat de subta s femea de pe ecran deven o fena supa,
toanta senzua pe o craca de copac.
- Pot sa-t frng gtu cu o sngura ovtura de aba, sopt ea; tonu sugera o ncercare de
seducte; ghearee prevesteau prapad. Cnd o sa te prnd sngur, o sa-t musc gtu cu un smpu
sarut.
E pufn n rs. Apo prcepu ca, furat de conversate, utase ct de gngav artcua cuvntee.
Ea nteegea fecare vorba, fara sa pronunte macar o data: "Poftm? N-am prceput", sau vreuna
dntre exprese potcoase dar neroade s agasate pe care e-ar f spus semen u. nteegea
fara nc un efort.
- Vreau sa prcep totu, spuse Mro. Sa cuprnd ct ma mute ucrur s sa-m amuresc
nteesu or.
- Exceent proect, aproba ea. Va suna foarte frumos n autobografa ta.
Ender descoper ca Ohado conducea ma bne dect e. Avea un desavrst smt a dstante
s atunc cnd s conecta ochu a computeru de bord, dr|area vehcuuu se desfasura practc
de a sne. Ender uta unde se afa s prvea fara gr|a.
Cnd ncepusera zborure de exporare, pesa|u se paruse monoton. Preer nesfrste,
turme urase de cabra, cte-o padure a dstanta -ncodata nu se apropau de ee deoarece nu
voau sa- puna pe gndur pe purceus care traau acoo. Pe de ata parte, cautau un camn
pentru matca s acesta nu trebua sa fe prea aproape de vreun trb.
Astaz se ndreptasera spre vest, dncoo de Padurea u Radacna s urmasera un ru pna
a varsare. Se oprra pe o pa|a scadata de vaur care se spargeau nante de a a|unge a tarm.
Ender gusta apa. Era sarata. Dec ac se afa marea.
Ohado ceru computeruu de bord sa- afseze o harta a aceste regun a Lustane s sa-
arate pozta n care se gaseau fata de padurea u Radacna s ate asezar dn prea|ma. Era un
oc potrvt s Ender smt n subconstent ca matca aproba. Lnga mare, apa dn besug, soare.
Putra razant pe deasupra ape, caatornd cae de cteva sute de metr n susu ruu pna
ntr-un oc unde mau drept se nata, formnd un povrns nu prea nat.
- Putem opr undeva? ntreba Ender.
Ohado gas un punct a cnczec de metr de mucha deauu. Mersera pe |os de-a ungu
mauu, acoo unde treste faceau oc erb de ru. Toate rure dn Lustana aratau a fe.
Dupa ce obtnuse acces a fseree Novnhe s permsunea de a-s contnua cercetare, Ee
fusese usor sa documenteze modeee genetce. Trest a caror reproducere era egata de
musteesugatoare.
Iarba de ru care se mperechea cu serp de apa. S ntndere nesfrste de capm
care s frecau pancuee ncarcate de poen de pntecee cabreor ferte, contrbund astfe a
germnarea urmatoare generat de anmae producatoare de ngrasamnte naturae. Prntre
radacne s tupne de capm se ncoaceau vtee trtoare de tropecos, despre care Ea
dovedse ca aveau aceeas gene ca s zngadora, pasarea care-s facea cubu dn panta ve drect
pe so. Aceas tp de mperechere putea f ntnt s n padure: verm macos eseau dn
semntee vteor de merdona s apo dadeau nastere semnteor de merdona. Puadoree, nsectee
mc, se mperecheau cu tufsure cu frunze ucoase dn padure. S ma presus de toate,
purceus s copac, amb a apogeu regnuror, panta s anma, ngemanate ntr-o sngura
vata.
Asa arata sta competa a anmaeor s panteor de suprafata dn Lustana. Iar n medu
subacvatc traau mute atee. Cu toate astea, Descoada adusese monotone pe Lustana.
Dar char s monotona s avea frumusetea e cudata. Geografa era varata ca a orcare ate
um - rur, deaur, munt, desertur, oceane, nsue. Covoru de arba capm s petcee de
padure deveneau muzca de fond pentru smfona formeor de reef. Prvtoru se smtea mscat de
cmpe undutoare, de vrfure goase, de stnc, adnctur s ma aes de repezcunea apeor
ce scnteau n razee soareu. Ca s Trondhem, n oc sa etaeze ntreaga paeta de posbtat,
Lustana era una dntre putnee um domnate de un sngur motv. Paneta Trondhem era
aproape neocuba dn prcna cme care aba ngadua dezvotarea vet a suprafata. Prn
cma s so, Lustana bnecuvnta sosrea puguu, a hretuu s a mstre zdaruu. "nvatma",
parea ea sa spuna.
Ender nca nu-s dadea seama ca ubea aceasta paneta cotropta, pustta s devastata de
Descoada fndca semana cu propra u vata care, pastrnd proporte, fusese ovta n copare
de aceeas groaznce catacsme s denaturar. S totus paneta se dezvotase, gasse n ea nsas
puterea sa supravetuasca s sa devna atceva. Dn actunea dstrugatoare a Descoade
aparusera cee tre vet ae Mcutor. Savrstoru Wggn se nascuse dn an de zoare petrecut
n Scoaa de Lupta. Se asemua acestu oc de parca e -ar f conceput pe baatu care pasea
aatur de e prn arba de ru smtea ca pe un fu, ca s cum -ar f cunoscut dn prunce. "Stu
ce nseamna sa descoper un zd de ote rdcat ntre tne s ume, Odaho. Dar ac s acum am
darmat zdu s putem sa atngem pamntu, sa ne potom setea, sa oferm consoare s sa
prmm dragoste."
Mau ruu se rdca n trepte, masurnd vreo zece metr de a nveu ape pna pe creasta.
Sou era ndea|uns de afnat s umed pentru a f sapat sa se prabuseasca sub propra greutate.
Matca avea nevoe de gaer; Ender smt dornta de a sapa, s o facu cot a cot cu Ohado.
Pamntu se dsoca usor s totus tavanu mc pester nu se surpa.
Ac.
S asta facu sa se hotarasca.
"Ac va f", spuse e cu voce tare.
Ohado zmb. Dar de fapt Savrstoru vorbse catre |ane s auzse de|a raspunsu e:
- Novnha consdera ca a reust. Toate testee au est negatve. Descoada a ramas nactva
n fata nouu Coador prezent n ceuee conate de gndac. Ea e de parere ca margaretee a
care ucra pot f adaptate pentru a produce Coador pe cae naturaa. Daca rezutatee se
confrma, nu va trebu dect sa nsamntat margarete c s coo, ar Gndac vor putea tne
Descoada n fru sugnd seva foror.
Vocea era destu de voae, dar preocupata, s psta de umor. Buna dspozte dsparuse.
- Foarte bne, spuse Ender. Smt o ntepatura de geoze - fara ndoaa ca |ane vorbea ma
dega|at cu Mro, scndu- s tachnndu- asa cum o facuse s cu Ender pna nu de mut.
Dar nu- fu greu sa aunge sentmentu. ntnse o mna s o rezema de umaru u Ohado;
trase pe baat ma aproape s pecara mpreuna catre vehcuu zburator care- astepta. Ohado
marca pe harta ocu s- ntroduse n memore. Rse s facu gume tot drumu s Ender se vese
aatur de e. Baatu nu putea ua ocu u |ane. Era nsa Ohado, s Ender ubea, ar Ohado
avea nevoe de e, s evouta de moane de an facea ca Ender sa aba nevoe ma mut ca
orcnd de aceasta apropere. Semana cu foamea chnutoare a aceor an petrecut mpreuna cu
Vaentne, foamea care- ndemnase sa rataceasca de a o ume a ata. Baatu cu och de meta.
Grego, fratoru scptor s nforator de dstractv. Nevnovata s patrunzatoarea percepte a u
Oum, ascetsmu s crednta u; statornca s necntrea ca de stnca a Ee s, n aceas tmp,
stnta de a gas momentu potrvt pentru a actona; s Mro...
Mro. "Nu- pot ofer nc o consoare u Mro sau, ce putn, nu acum or pe umea asta. I-au
fost rapte munca a care tnea att de mut, tmpu, speranta n vtor s nmc dn ce-as spune
sau face nu- poate ofer o preocupare vtaa. Durerea macna, ubta -a devent sora, ar trau
prntre purceus este naccesb acum, cnd e cauta o pretena s stnta ator fnte umane."
- Mro ar trebu... ncepu Ender cu gas domo.
- Mro ar trebu sa paraseasca Lustana, termna Ohado.
- Mda, facu Ender.
- A o nava, sau ma nse? m amntesc de o poveste pe care am ctt-o demut. Or poate ca
era vreun fm pe vdeo. Despre un erou a Razboaeor cu Gndac, Mazer Rockham. A savat
cndva Pamntu de a pere, dar se sta ca nu va ma apuca urmatoarea batae. De aceea a fost
trms a bordu une nave care se depasa cu o vteza apropata de cea a umn, facnd cursa
spre spatu s napo. Pe Pamnt trecusera o suta de an, dar pentru e numa do.
- Crez ca n cazu u Mro ar f nevoe de o masura radcaa ca asta?
- Ne asteapta probab un razbo. Cneva trebue da a decz. Mro e ce ma ntegent
barbat de pe Lustana s ce ma potrvt sa conduca. St ca nu-s perde ncodata cumpatu. Nc
macar atunc cnd tata era n cumea fure. Pardon, Marco. Te rog sa ma ert, tot tata pun.
- Sa nu-t para rau. n mute prvnte t-a fost tata.
- Mro ar chbzu s ar hotar cum sa actonam s sunt sgur ca ar ua cee ma bune decz.
S mama s-a bzut mereu pe e. Dupa cum vad eu ucrure, cnd ne va ataca Congresu Stear
vom avea nevoe de Mro. E va studa toate nformate, tot ce-am nvatat n an ct va f pecat,
va pune detae cap a cap s ne va spune ce sa facem.
Ender nu se putu abtne. Porn sa rda.
- Dec e o dee neroada, conchse Ohado.
- nteeg stuata ma bne dect mut at, nst Ender. Trebue sa ma gndesc, dar e
aproape sgur ca a dreptate.
s contnuara drumu n tacere.
- Cred totus ca m-am trezt vorbnd cnd m-am refert a Mro, murmura Ohado. Nu stu
ce m-a vent sa fac egatura ntre Mro s povestea aceea care probab ca nc nu- adevarata.
- Ba e adevarata, ntar Ender.
- De unde st?
- L-am cunoscut pe Mazer Rockham.
Ohado asa sa- scape un fuerat de mrare.
- Ce batrn est. Ma venerab dect orcare dntre copac de ac.
- Ma batrn dect orcare dntre coone umane. Dn nefercre, asta nu m-a facut s
nteept.
- S est char ace Ender? Savrstoru?
- Tocma de aceea a devent paroa mea.
- Curos. nante de venrea ta ac, epscopu a ncercat sa ne convnga pe tot ca est
satana. Oum a fost snguru dn fame care -a uat n seros. Dar daca ne-ar f spus ca est
Savrstoru, te-am f omort cu petre n praa nca dn prma z.
- Acum de ce n-at face-o?
- Te cunoastem. E cu totu atceva, nu? Nc macar Oum nu te uraste acum. Cnd cunost
pe cneva cu adevarat nu- pot ur.
- Sau poate ca nu pot cunoaste bne pe cneva dect dupa ce as ura deoparte.
- Asta- paradox crcuar? Dom Crsto sustne ca ma|ortatea adevaruror pot f exprmate
prn paradoxur crcuare.
- Ohado, nu cred ca are vreo egatura cu adevaru. E vorba doar de cauza s efect. Ncodata
nu reusm sa e separam. Stnta refuza sa recunoasca orce cauza n afara de prma - dobor o
pesa de domno s se prabuseste s urmatoarea. Dar cnd ne referm a fntee umane, snguru
tp de cauza care conteaza e cea decsva, scopu. Ceea ce-s propune fecare. De ndata ce nteeg
ce vor de fapt oamen, nu- ma pot ur. Te pot teme de e, dar nu- urast, fndca gasest
orcnd aceeas dornte s n adncu nm tae.
- Mame nu- pace deea ca est Savrstoru.
- Stu asta.
- Cu toate astea te ubeste.
- Stu.
- Iar Oum... char ca- cudat, dar acum, cnd ste ca est Savrstoru, tne ma mut a tne,
tocma dn prcna asta.
- Fndca e e un crucat, ar eu m-am cstgat prostu renume cstgnd o crucada.
- S eu...
- Da, s tu.
- A coms ma mute crme dect orcare om cunoscut de store.
- Sa f ce ma bun n orce fac, asa-m spunea mama ntotdeauna.
- Dar cnd a vorbt despre tata, m-a facut sa-m para rau pentru e. convnge pe oamen
sa se ubeasca unu pe atu s sa-s erte gresee. Cum de-a putut ucde attea fnte n tmpu
Xenocduu?
- M-am nchput ca e vorba de un |oc. N-am stut ca totu era rea. Dar asta nu ma scuza,
Ohado. Char daca as f stut ca bataa se desfasoara n reatate, as f procedat a fe. Credeam
ca vor sa ne ucda. Ne-am nseat, dar nu aveam de unde sa stm adevaru. Catna dn cap. 0
Numa ca eu ma stam ceva. Cunosteam dusmanu. De aceea am s nvns-o pe matca; o
cunosteam att de bne sau poate ca o ndragsem ntr-att nct o cunosteam. Tn|eam sa a|ung
acasa. De aceea -am puverzat paneta.
- Iar az am gast un oc pentru a o readuce a vata. Ohado deven seros. Est sgur ca nu
va ncerca sa se razbune? Nu va dor sa nmceasca omenrea ncepnd cu tne?
- Sunt a fe de sgur ca s de orce atceva.
- Adca n-a certtudne absouta, concuzona Ohado.
- Dar sunt ndea|uns de sgur ca sa- redau vata, expca Ender. S asta- toata certtudnea
pe care-o putem avea n orce stuate. Credem att ct sa actonam ca s cum am f aes caea
adevaruu. Cnd am atns nveu acesta de certtudne, ea devne cunoastere. Reatate. Ne
punem vata zaog pentru ea.
- Cred ca tocma asta fac acum. t pu vata zaog consdernd ca matca e asa cum t
nchpu.
- Trufa mea e mare. Pun zaog s vata voastra, precum s a tuturor ceorat, s o fac fara ca
macar sa cer parerea cuva.
- Cudat, spuse Ohado. ntrebnd pe cneva daca ar ncrednta Savrstoruu o hotarre
care ar putea afecta vtoru spece umane as prm un raspuns negatv. Dar cerndu- sa-m
spuna daca ar avea ncredere n Vorbtoru n numee Mortor, aproape fecare ar zce da. S nc
macar n-ar banu ca e vorba de una s aceeas persoana.
- Da, ncuvnta Savrstoru. Cudat
Nc unu nu rse. Apo, dupa ctva tmp, Ohado vorb dn nou. Gndure fusesera furate
de probema care preocupa ce ma mut
- N-as vrea ca Mro sa fe pecat trezec de an.
- Ve avea patruzec s do de an a ntoarcerea u.
- Iar e va avea aceeas vrsta a ntoarcere. Douazec de an. |umatate dn vrsta mea. Daca
se va gas vreodata care sa vrea sa se marte cu cneva a caru och au refexe metace, s-ar
putea sa am s eu cop. Nc macar nu ma va recunoaste. N-o sa- ma fu frate. Ohado facu un
efort sa-s aunge nodu ce se pusese n gt. Ar f ca s cum ar mur.
- Ba nu. Ca s cum ar trece dn a doua n cea de-a trea vata.
- Ca o moarte totus, nssta Ohado.
- Dar s nastere. Daca tot renast, uneor nu strca sa ma s mor putn.
A doua z chema Vaentne. Degetee ncepura sa- tremure pe tastatura cnd trebu sa dea
nstructun termnauu. Nu era un smpu mesa|, c o comuncare audo-vdeo n toata regua,
prn ansbu, nenchput de coststoare. Dar nu asta mra. n reatate, comuncate prn
ansbu cu cee O Suta de Lum fusesera ntrerupte. nsemna ca era vorba de ceva foarte urgent
daca |ane acceptase stabrea egatur. Ender s magna medat ca Vaentne putea f n
prme|de. Congresu Stear a|unsese a concuza ca e avea cu sguranta un amestec n revota s
descoperse egatura u cu Vaentne.
mbatrnse. Imagnea hoografca evdenta pe fata e rdure s arsure prcnute de zee
cu vnt taos s rece petrecute pe nsuee, banchzee s navee de pe Trondhem. Zmbetu nsa
ramasese neschmbat, ar n och scpeau aceeas umnte. La nceput, vaznd urmee
neertatoare ae anor asupra chpuu suror u, Ender amut. S ea ramase fara gra, pentru ca
Ender parea aceas, ca o amntre ce renva trecutu.
- Va, Ender, ofta ea. Oare am fost s eu cndva tot asa de tnara?
- Oare vo mbatrn s eu a fe de frumos?
Vaentne rse, apo pnse. Ender se stapn; cum -ar f stat sa-s dea fru ber acrmor?
Se despartse de ea cu numa cteva un n urma, dar Vaentne smtse psa vreme de
douazec s do de an.
- Probab ca a auzt despre dsensune dntre no s Congres.
- m magnez ca te-a afat n mezu ucruror.
- Asa s-a ntmpat sa fe, spuse Ender. Nu regret ca ma afu ac. Intentonez sa ramn.
Ea dadu dn cap s-s sterse och.
- Da, asa m-am nchput s eu. Trebua sa vorbesc cu tne ca sa fu sgura. Ma nspamnta
gndu ca urma sa caatoresc cteva decen, asteptnd cu sufetu a gura sa te ntnesc, s a
sosre aveam sa afu ca a pecat.
- A vrut sa ma vez?
- M-a mscat prea mut revouta voastra. Dupa ce, vreme de douazec de an, m-am ocupat
de fame, m-am educat student, m-am ubt sotu s am a|uns sa traesc n pace cu mne
nsam, nu ma credeam ca- vo renva pe Demostene. Dar char atunc s-a zvont despre
contactee egae cu purceus s a scurt tmp dupa aceea am auzt ca Lustana s-a rascuat,
oamen au nceput sa spuna cee ma rdcoe ucrur s am smtt zbucnrea aceeas ur vech
de cnd umea. t amntest de fmee cu Gndac? Ce groaznc s ce nforator erau? Dntr-o
data, n s-au aratat fme vdeo ae cadavreor ceor do xenoog, nu-m amntesc numee or, dar
erau magn nspamntatoare pe toate canaee, attatoare a razbo. Apo s-au ansat povest
despre Descoada, amenntarea ca orcne vne de pe Lustana poate dstruge totu... cea ma
cumpta moma ce se poate magna.
- E adevarat, confrma Ender, dar rezovam no s probema asta. ncercam sa gasm o cae
de a mpedca Descoada sa contamneze ate panete cnd vom peca de ac.
- Adevarat sau nu, pna a urma tot a razbo se a|unge. Eu nca-m aduc amnte de e;
ceat n-au de unde sa ste. De aceea -am renvat pe Demostene. Am dat dn ntmpare peste
cteva rapoarte s documente. Fota va f dotata cu Doctorasu. Daca vor, pot sa faca farme
Lustana. Exact cum...
- Exact cum am facut cndva s eu. Nu t se pare ca- o |ustte poetca sa perd n aceas
mod? Ce ce rdca saba...
- Lasa gumee, Ender! Acum sunt o gospodna n foarea vrste s nu ma am rabdare sa
ascut toate neroze. Ce putn deocamdata. Am scrs cteva adevarur nepacute despre
masure uate de Congresu Stear s e-am pubcat sub pseudonmu Demostene. Au nceput sa
ma caute. Sunt acuzata de tradare.
- Dec vre sa v ac?
- Nu sngura. Scumpu de |akt doneaza ntreaga fota frator s suroror u. Ne-am
cumparat o nava. Se pare ca exsta o mscare de rezstenta care ne a|uta: o persoana pe nume
|ane a derutat computeree pentru ca acestea sa ne parda urma.
- O cunosc pe |ane, spuse Ender.
- Dec a o ntreaga organzate a dspozte? Am fost extrem de surprnsa cnd am prmt
mesa|u ca pot sa-t vorbesc. Se sta ca egatura voastra prn ansbu e ntrerupta.
- Avem preten puternc.
- Ender, eu s |akt pecam char az. Venm s cu ce tre cop.
- Prmu...
- Da, Syfte, cea pe care o purtam n pntec a pecarea ta, are aproape douazec s do de
an. O fata ncntatoare. Ne nsoteste s o buna pretena, educatoarea copor, Pkt.
- Am avut o studenta cu numee asta, remarca Ender, amntndu-s de dscute or deacum
cteva un.
- A, da, asta a fost acum douazec s do de an, Ender. Nu trebue sa te agt, a aproape
douazec s do de an a dspozte sa te pregatest pentru sosrea mea. De fapt, vom f ma mut,
cred ca vreo trezec. Vom caator n cteva satur, dntre care prmee n cu totu ata drecte, ca
sa nu afe nmen ca ne ndreptam spre Lustana.
"Va ven ncoace. Peste trezec de an. Vo f ma batrn dect e ea acum. Va ven. Atunc vo
avea s eu o fame. Cop Novnhe s a me, daca- vom avea, tot mar, ca s a Vaentne."
S apo, gndndu-se a Novnha, s amnt de Mro s de ceea ce sugerase Ohado cu cteva
ze n urma, atunc cnd gassera ocu de cub pentru matca.
- Te-ar deran|a cumva daca trmt pe cneva sa te ntmpne? ntreba Ender.
- Sa ne astepte? n adncu spatuu? Nu, nu trmte pe nmen, Ender... e un sacrfcu
prea mare sa faca atta drum cnd computeree ne pot conduce foarte bne...
- N-o fac doar de dragu tau. E vorba de unu dntre xenoog. As vrea sa- cunost. A sufert
un accdent grav. Are ezun cerebrae; ca o paraze. Dupa cum sustne o persoana n parere
carea am toata ncrederea, e e... ce ma ntegent om de pe Lustana, dar nmc nu- ma eaga
de vata noastra de ac. Vom avea totus nevoe de e ma trzu. Cnd ve sos tu. Va, e un baat
de treaba. Ar putea transforma utma voastra saptamna de caatore ntr-o adevarata ecte dn
care putet afa mute ucrur foostoare.
- Pretena ta ne poate furnza nformat pentru o asemenea ntnre n spatu? Suntem no
bun navgator, dar numa pe mare.
- La pecare, |ane va ntroduce n computeree nave voastre toate nformate necesare
rute de zbor.
- Ender, pentru tne vor trece trezec de an, dar pentru mne... peste cteva saptamn ne
vom revedea. ncepu sa pnga.
- Poate vn cu Mro sa te ntmpn.
- Nc sa nu te gndest! excama ea. Vreau sa f ct se poate de batrn s de smochnt cnd
sosesc. N-as suporta ntnrea cu tnaru de trezec de an pe care- vad acum pe termna.
- Trezec s cnc.
- Sa f acoo cnd a|ung! ceru ea.
- Bne, ncuvnta e. n ceea ce- prveste pe Mro, baatu pe care t- trmt, sa- socotest
drept fu meu.
Vaentne catna soemn dn cap.
- Tram vremur de restrste, Ender.. As vrea sa- avem pe Peter de partea noastra.
- Eu nu. Daca ar conduce e mca noastra revota, ar termna ca Hegemon a ceor O Suta de
Lum, ar eu nu vreau dect sa fm asat n pace.
- S-ar putea sa nu obt una fara ceaata, dar pe tema asta o sa ma avem pre|u sa ne
certam. La revedere, scumpu meu frate.
Ender nu- raspunse. O prv ung pna cnd ea zmb stngac s ntrerupse egatura.
Ender nu se vazu nevot sa- roage pe Mro sa pece. |ane spusese de|a totu.
- Demostene e sora ta? ntreba Mro confuz, dar Ender se obsnuse cu feu u de a vorb. I
se parea ca exprmarea u se ma ameorase. Orcum, nu- era greu sa- nteeaga.
- Suntem o fame dotata. Sper sa-t paca Vaentne.
- Sper sa ma paca s ea pe mne. Mro zmb, dar parea temator.
- Am rugat-o sa te consdere fu meu.
- Stu. S contnua aproape sfdator: Am asstat a dscute.
Ender smt ca se strnge nma.
- Trebua sa te ntreb. Dar st bne ca ar f acceptat, auz n ureche vocea u |ane.
Nu amestecu n probemee u personae mhnea, c faptu ca |ane se apropase att de
mut de Mro. "Obsnueste te cu stuata asta", s spuse n gnd. "Acum poarta u de gr|a."
- O sa ne psest.
- De|a e psesc ceor care-m vor duce doru, spuse Mro, fndca ma consdera ca s mort.
- Avem nevoe de tne vu.
- La ntoarcere vo avea tot nouasprezece an. S aceeas ezun pe creer.
- Ve f tot Mro ce de acum, un tnar strauct, ubt, demn de ncredere. Pentru tne am
dstrus gardu. Nu pentru o cauza mareata, c pentru tne. Sa nu ne nse asteptare.
Mro surse, dar Ender nu reus sa-s dea seama daca strmbatura de pe chpu u se
datora paraze sau era un zmbet amar s rautacos.
- Spune-m ceva, ruga Mro.
- Daca nu-t raspund, are s-o faca ea n ocu meu.
- Nu e greu. Vreau doar sa stu de ce au murt Ppo s Lbo. Pentru ce -au onorat purceus.
Ender vazu dncoo de cuvnte: nteese de ce tnea Mro att de mut sa gaseasca un
raspuns. Afase ca era fu u Lbo doar cu cteva ore nante de a sar gardu s de a-s rata
vtoru. Ppo, Lbo, apo Mro; tata, fu s nepotu, ce tre xenoog care s dadusera vata pentru
purceus. Baatu sta ca doar nteegnd de ce mursera stramos u putea sa dea un sens
propruu sau sacrfcu.
Ar f fost o nenorocre daca Mro, afnd adevaru, ar f tras concuza ca nc un sacrfcu nu
are sens. De aceea Ender raspunse prntr-o ntrebare.
- Nu st de ce?
Mro rost cuvntee rar s atent, astfe ca Ender sa- poata nteege pronunta chnuta.
- Stu, purceus erau convns ca e fac o onoare. Ma stu s ca n ocu or puteau mur
Mandachuva s Mncatoru-de-Frunze. n cazu u Lbo, cunosc char s motvu. S-a ntmpat
dupa obtnerea prme recote de str s aveau mncare dn besug. s aratau astfe recunostnta.
n schmb, nu nteeg de ce n-au facut-o ma devreme. De exempu, cnd -am nvatat sa
fooseasca radacna de merdona sau cnd e-am aratat cum sa-s faca oae s arcur cu saget.
- Adevaru? nssta Ender.
Mro prcepu dn tonu u Ender ca nu- va f usor sa prveasca adevaru drept n fata.
- Da, spuse e.
- Nc Ppo s nc Lbo nu mertau onoarea. Sote nu raspateau pe nmen pentru recota
de str. Reatatea e ca Mncatoru-de-Frunze e convnsese sa permta conceperea une generat
no, cu toate ca, dupa ce paraseau copacu-mama, nu exsta sufcenta hrana pentru e. S-a asumat
un rsc mens: daca s-ar f nseat, generata aceea de pu ar f murt. Lbo e-a adus recota,
dar Mncatoru-de-Frunze a fost acea care a decansat cresterea numerca a popuate s nevoa
de hrana.
Mro dadu aprobator dn cap.
- S Ppo?
- Ppo e-a dezvaut purceusor descoperrea u. Descoada, care ucdea pe oamen, facea
parte dn fzooga or normaa, ar organsmu or foosea transformare care pe no ne ucdeau.
Mandachuva e-a spus sotor ca oamen nu sunt atotputernc, asemen zeor, ar n anumte
prvnte sunt char ma sab dect mcut. Le-a ma spus ca puterea oamenor nu se datora unor
eemente nerente - tae, dmensunea creeruu, mba|uu - c ma curnd ntmpar ca
benefcau de cteva m de an de nvatatura n pus. Daca puteau sa dobndeasca toate
cunostntee noastre, atunc no, oamen, n-am ma avea putere asupra or. Trebua
recompensata descoperrea u Mandachuva - faptu ca, potenta, purceus erau ega cu fntee
umane - nu nformata data de Ppo, care -a a|utat sa nteeaga.
- Dec amndo...
- Purceus n-au vrut sa- ucda nc pe Ppo, nc pe Lbo. n ambee cazur, zbnda a
revent unu pequenno. Ppo s Lbo au murt pur s smpu fndca nu au fost n stare sa rdce
cuttu s sa ucda un preten.
Mro trebue sa f seszat durerea u Ender, n cuda eforturor u de a s-o ascunde. S Mro
raspunse amaracun u Ender:
- Tu, tu est capab sa ucz pe orcne.
- E o catate cu care m-am nascut, accepta Ender.
- L-a ucs pe Uman fndca sta ca atfe va tra o vata noua, ma buna, spuse Mro.
- Da, recunoscu Ender.
- S pe mne.
- Da. Trmtndu-te n spatu ma smt ca un crmna.
- Dar vo tra s eu o vata noua s ma buna?
- Nu stu. Te mst de|a ceva ma bne dect un copac.
Mro pufn n rs.
- Dec, pentru ca pot umba, am macar un avanta| asupra u Uman, adevarat? Nu trebue
sa ma ovt cu batu ca sa vorbesc. Pe chpu u Mro aparu apo o exprese de trstete. Cu
dferenta ca e poate avea o me de cop.
- S-ar putea sa te nse daca-t nchpu ca toata vata o sa ram necasatort
- Sper sa fe asa cum zc, spuse Mro fara convngere. Apo, dupa o unga tacere, ntreba:
Vorbtorue... ?
- Spune-m Savrstor.
- Savrstorue, nseamna ca Ppo s Lbo au murt zadarnc?
Ender nteese adevarata ntrebare: "Sufernta mea a fost nuta?"
- Exsta motve ae mort mut ma absurde dect acea ca nu suport deea de a ucde.
- Dar daca e vorba de cneva care nu poate nc sa ucda, nc sa moara, dar nc sa
traasca?
- Nu te amag. ntr-o buna z ve f n stare de toate tre.
n dmneata urmatoare, Mro peca. Pnsera cu tot a despartre. n saptamne care
urmara, Novnhe ven greu sa stea acasa, cac absenta u Mro devense prea apasatoare s
dureroasa. Char daca, sfatuta de Ender, ncuvntase dn toata nma pecarea u Mro, se
parea de nesuportat sa-s parda copu. Ender ncepu sa se ntrebe daca s parnt u smtsera
o durere asemanatoare cnd fusese uat de nga e s dus departe. Banua ca nu. Dar nc nu
sperasera ca se va ntoarce. Acum e nsus ubea cop atu barbat ma mut dect ubsera
propr or parnt. Se smtea razbunat pentru nepasarea carea cazuse vctma n copare. La
tre m de an dstanta, e va da o ecte prvnd modu n care trebue sa se comporte un tata.
Epscopu Peregrno casator pe Ender s Novnha n brou sau.
n schmb, nantea casatore avu parte de doua ze de trumf. n prma z, Ea, Ouanda s
Novnha darura rezutatee potezeor s cercetaror ntreprnse de ee: ccu compet de vata s
structura comuntat pequenno, mascu s femee, precum s o reconstture pauzba a
socetat or nante ca Descoada sa- f egat pe vece de copac care pna atunc nu
consttusera dect un eement a meduu. Iar Ender reus sa nteeaga pna a capat cne erau
purceus s ma aes cne fusese Uman nante de a trece n vata scadata de umna.
Tra o saptamna prntre purceus s n tmpu acesta scrse Vata u Uman. Mandachuva s
Mncatoru-de-Frunze o ctra cu atente s o dscutara cu e; e revzu s remodea textu, apo
defntva. n zua aceea nvta pe tot ce care ucrau mpreuna cu purceus - ntreaga fame
Rbera, Ouanda s surore e, numeros munctor care e adusesera purceusor mracoee
tehnooge, caugar-erudt a Ordnuu Cop Mnt, epscopu Peregrno, prmaru Bosqunha
- s e ct cartea. Nu era mare. trebu doar o ora. Se strnsera pe dea, a umbra u Radacna
care apara acum de razee soareu, aproape de ocu unde copacu u Uman, nu ma nat de
tre metr, se rdca spre umna.
- Vorbtorue, recunoscu epscopu, aproape ca m-a convns sa devn umanst. At, ma
putn scot n eocnta, nu gasra cuvntee potrvte, nc pe oc, nc ma trzu. Dar tot asa cum
cttor prme sae cart nteesesera pe Gndac, dn zua aceea afara cu tot cne erau
purceus s prcepura ca - n cuda orcaror dezbnar s suspcun - s cautasera nencetat
mareta.
- De aceea te-am chemat ac, expca Novnha. Am vsat cndva ca vo scre cartea
aceasta. Dar trebue s-o scr tu.
- Am |ucat un ro ma mportant n povestea asta dect m-am propus, spuse Ender. Dar tu,
Ivanova, t-a mpnt vsu. Munca ta a dat nastere aceste cart, ar tu s cop ta m-at facut sa
ma smt ntreg. Atfe n-as f fost n stare s-o scru.
O semna, ca s pe ceeate, cu numee de Vorbtor n numee Mortor.
|ane ua cartea s o transmse prn ansbu a dstante de an-umna, catre toate cee O Suta
de Lum. Odata cu ea transmse textu acorduu s magne fmate de Ohado a semnarea s a
trecerea u Uman spre umna depna. Dstrbu cartea n nenumarate ocur pe fecare paneta,
ma aes unor oamen care aproape sgur aveau s-o cteasca s s-o nteeaga. Exemparee au fost
expedate sub forma de mesa|e de a un computer a atu; pna sa afe Congresu despre ce era
vorba, mesa|ee se raspndsera att de mut nct dfuzarea nu ma putea f nterzsa.
Congresu ncerca n schmb sa dscredteze cartea, decarnd-o un fas. Imagne fura
etchetate drept o smuare grosoana. Anaza textuu evdentase ca era mposb ca aceasta
carte sa f fost scrsa de aceas autor ca s ceeate doua. Documentee refertoare a utzarea
ansbuu dezvauau ca ea nu putea ven dn Lustana, care taase toate egature cu ceeate
um. Un crezura, dar ma|ortatea nu se snchseau. Pe mut dntre ce care facusera efortu de a
ct "Vata u Uman" nu- asa nma sa- recunoasca pe purceus drept ramen.
Un acceptara pe purceus s, ctnd s acuzata pe care o scrsese Demostene cu cteva
un n urma, ncepura sa numeasca fota care se ndrepta de|a spre Lustana drept "A Doea
Xenocd". Dar pe cee O Suta de Lum nu exstau attea nchsor n care sa ncapa tot ce care-o
botezasera astfe. Congresu Stear socotse ca razbou va ncepe cnd navee aveau sa a|unga n
aproperea Lustane, adca peste trezec sau patruzec de an. Acum era evdent ca e ncepuse
de|a s ca nfruntarea va f terba. Mut credeau cee scrse de Vorbtoru n numee Mortor s
tot ma mut erau dspus sa- consdere raman pe purceus s ucgas pe ce care e doreau
moartea.
Apo, ntr-o toamna, Ender ua gogoasa gr|uu nfasurata s mpreuna cu Novnha, Ohado,
Oum s Ea zbura mut kometr pe deasupra ntnderor de capm, pna a|unse a deau de
nga ru. Margaretee nforsera navanc; ac arna avea sa se dovedeasca bnda, ar matca va
f ferta de Descoada.
Cu bagare de seama, Ender duse matca spre mau ruu s o aseza n grota pe care o
pregatse mpreuna cu Ohado. La ntrare pusera cadavru une cabra proaspat ucse.
Dupa aceea, Ohado conduse napo. Savrstoru pnse, stapnt de extazu de necuprns
s de nestapnt pe care matca - grava n mnte, fndca bucura e era mut prea puternca
pentru ca vreo fnta umana sa- rezste. Novnha mbratsa, Oum se ruga n tacere, ar Ea
fredona un vech cntec popuar sataret, care-s avea orgnea n tnuture deuroase dn Mnas
Gers, prntre bastnas capra s mneros dn batrna Braze. Se afa ntr-un oc thnt s
prenc, ma ferct dect vsase Ender pe cordoaree stere ae Sco de Lupta, pe vremea cnd
era un cop s se upta pentru supraveture.
- Acum pot sa mor, marturs e. M-am ncheat munca de o vata.
- S eu, spuse Novnha, dar cred ca aba acum a sost momentu sa uam vata de a capat.
n aeru |av s racoros a grote dn aproperea ruu, mandbuee puternce sfsara
gogoasa; zbatndu-se, dn ea es un corp moae s scheetc. Arpe se desfacura ncetu cu
ncetu s se uscara a soare. Fnta se tr cu greu pna a margnea ape ca sa soarba putere n
trupu stafdt. Cugu dn carnea de cabra. Ouae neecozate pe care e purta n maruntae
cereau sa fe eberate. Le depuse pe prmee pe corpu cabre, apo mnca dn margaretee de
aatur, ncercnd sa smta schmbare care sa- dea certtudnea ca n sfrst nvase.
Cadura bnda a razeor de soare, vbrata usoara a arpor n aderea vntuu, racoarea
ape sub pcoare, ouae nferbntndu-se s crescnd n carnea cabre nsemnau Vata ndeung
asteptata, ar acum matca putea f sgura ca va f nu utma, c prma dn neamu e.
Ctva coonst de pe Lustana
Xenoog (Zenador)
Ppo (|oo Fguera Avarez)
Lbo (Lbertade Graas a Deus Fguera de Medc)
Mro (Marcos Vadmr Rbera von Hesse)
Ouanda (Ouanda Ouenhatta Fguera Mucumb)
Xenoboog (Boogstas)
Gusto (Vadmr Tago Gussman)
Cda (Ekaterna Aparecda do Norte von Hesse-Gussman)
Novnha (Ivanova Santa Catarna von Hesse)
Ea (Ekaterna Eanora Rbera von Hesse)
Guvernator
Bosqunha (Fara Lma Mara do Bosque)
Epscop
Peregrno (Armo Ceboa)
Abate s Rector a Manastr
Dom Crsto (Ama a Tudomundo Para Oue Deus vos Ame Crsto)
Dona Crst (Detesta o Pecado e Faze o Dreto Crst)
Fama Fguera
Ppnho
Ppo (m.1948)
cas. Mara (m. 1936) Ouanda (n. 1951)
Conceno Lbo (1931-1965) Chna (n. 1952)
cas. Prega
Bmba (Abenoada) Znha
Patnha (Isode)
R (Toms)
Fama Os Venerados
Gusto (m. 1936) Mngo (m, 1936) Mro (n, 1951)
cas. Novnha (n. 1931) Ea (n. 1952)
Cda (m. 1936) cas. Marco (m. 1970) Oum (n. 1955) (Estevo Re)
(Marcos Mara Rbera)
Amado (m. 1936)
Ohado (n. 1958) (Lauro Suemo)
Gut (m. 1936) Ouara (n. 1963) (Lembranca das
Magres de |esus
Grego (n. 1964) (Gero Gregoro)
Toate datee sunt exprmate n an de a adoptarea Coduu Stear.