Sunteți pe pagina 1din 5

Teoria presiunii sociale Albert Ogien (2002) referindu-se la contribuia lui Robert.K.

Merton la explicarea devianei sublinia un lucru esential !i anu"e acela c# Merton a considerat $ns# !i nonconfor"itatea un feno"en social de aceea inc#lcarea nor"elor era va%ut# ca un r#spuns &nor"al' al persoanei care acionea%# $n cadrul unui anu"it tip de organi%are a societ#ii (p.(0)). Astfel o construcie teoretic# care aduce o abordare coerent# siste"atic# asupra surselor socio-culturale ale co"porta"entelor deviante ne este oferit# de sociologul a"erican Robert K. Merton. Obiectivul principal al teoriei sale a fost acela de a explica "odul $n care anu"ite structuri sociale exercit# o presiune asupra anu"itor persoane astfel $nc*t deter"in# anga+area acestora $n activit#i cu caracter deviant. ,otrivit lui Merton printre ele"entele sociale !i culturale definitorii pentru o societate dou# au o i"portan# deosebit#() scopurile, aspiraiile(obiectivele culturale) pro"ovate social !i 2) modelele sociale acceptabile pentru atingerea acestor scopuri adic# "i+loace sau procedee acceptabile social pt. a putea atinge acele scopuri. .copurile interesele definite cultural de societate repre%int# un cadru de referin# pentru aspiraiile considerate legiti"e de c#tre aceasta. Aceste scopuri sunt "ai "ult sau "ai puin integrate !i i"plic# grade diferite de prestigiu social !i $nc#rcare e"oional#. /ea de a doua co"ponent# se refer# la "odelele de aciune pro"ovate de societate pentru atingerea scopurilor de%irabile social. Orice grup u"an obi!nuie!te s# cuple%e scopurile de%irabile social cu reguli "orale !i instituionale referitoare la procedurile cerute !i per"ise pentru atingerea acestor scopuri. Aceste nor"e !i i"perative nu coincid $ns# neap#rat cu procedurile eficiente pentru atingerea scopurilor de%irabile din punct de vedere social. Astfel "ulte din "odurile eficiente de atingere a scopurilor de%irabile social se situea%# $n afara "odurilor sociale de aciune per"ise. Alegerile per"ise sunt li"itate de nor"ele sociale0 se pot de%volta astfel la un "o"ent dat "odele de aciune social# care sunt influenate de accentul

deosebit pus pe anu"ite scopuri sociale $n ti"p ce "i+loacele de%irabile social de atingere a acestor scopuri nu se bucur# de aceia!i apreciere. Meninerea ec1ilibrului $ntre cele dou# ele"ente ale structurii sociale este posibil# at*ta ti"p c*t indivi%ii obin satisfacii !i $!i reali%ea%# interesele personale $n condiiile confor"#rii la a"bele- scopuri !i "i+loace. 2n acest context conduitele deviante trebuie v#%ute ca un si"pto" al disocierii dintre aspiraiile definite social !i "i+loacele legiti"e de atingere a lor. 3ariaia atitudinii fa# de una sau alta din co"ponentele structurii sociale generea%# tipuri diferite de societ#i caracteri%ate de accentul pus pe una sau alta dintre acestea. Astfel Merton concepe siste"ul social ca un ec1ilibru $ntre o structur# cultural# (scopuri social"ente aprobate) !i o structur# social# ("i+loace legiti"e pentru atingerea acestori scopuri). .pre deosebire de teorie $n realitate individul este cel care reali%ea%# acest ec1ilibru in activitatea sa cotidian# $n acord cu exigenele specifice contextului $n care tr#ie!te. (Ogien 2002 p.(04). 2n acest sens face distincie Merton intre cele cinci "oduri de adaptare a individului la situaia la care ia parte fiecare dintre ele put*nd genera conduite confor"e sau neconfor"e c1iar deviante. Ma+oritatea societ#ilor caracteri%ate de inegalitatea statusurilor sociale nu ofer# indivi%ilor un acces egal la "i+loacele instituionale. Mi+loacele instituionale se refer# la categorii de activit#i care per"it indivi%ilor s# ating# scopurile induse oa"enilor de c#tre societatea $n care tr#iesc drept de%irabile de ex. Accesul la educaie accesul la locuri de "unc# etc. ,otrivit lui Robert Merton $n societate exist# o neconcordan# $ntre condiiile sociale !i oportunit#ile individuale de a obine bun#starea "aterial# prestigiu social !i $"plinirea $nplinirea $n plan social. Aceast# discrepan# dintre scopurile pro"ovate de societate !i siste"ul de "i+loace sociale legiti"e de obinere a acestora generea%# o stare de tensiune !i de de%orientare nor"ativ# nu"it# anomie. ,otrivit lui Merton reacia sau adaptarea la aceast# stare de ano"ie poate genera diferite tipuri de co"porta"ente deviante. Reaciile adaptative la starea de ano"ie sunt descrise $n ter"eni de acceptare sau respingere a scopurilor culturale !i a "i+loacelor legiti"e !i pot fi cuprinse $n cinci tipuri distincte. 5ndivi%ii pot adopta una sau alta dintre aceste posibile r#spunsuri la starea de ano"ie !i pot trece de un tip de r#spuns la altul $n cursul anga+#rii lor $n diferite activit#i

sociale. 6e ase"enea aceste tipuri de co"porta"ente se refer# la a+ust#ri ale rolurilor sociale +ucate de oa"eni $n diferite situaii specifice !i nu la sc1i"b#ri la nivelul personalit#ii acestora. Conformarea Repre%int# for"a de adaptare la starea de ano"ie cea "ai r#sp*ndit# pentru c# cei "ai "uli dintre "e"brii societ#ii optea%# pentru acest "od de a obine reali%area social#.7a const# $n acceptarea att a scopurilor dezirabile social ct i a mijloacelor legitime de atingere a lor. Astfel acest tip de r#spuns individual dat st#rii de ano"ie asigur# continuitatea !i stabilitatea societ#ii. Inovarea Aceast# for"# de adaptare la starea de ano"ie se caracteri%ea%# prin faptul c# individul adopt# co"porta"ente care expri"# acceptarea scopurilor sociale i respingerea mijloacelor instituionale pentru atingerea lor. ,rin aceast# respingere inovatorii optea%# pentru "i+loace de%probate social care sunt $ns# eficiente $n atingerea scopurilor social"ente de%irabile. 5novarea se traduce $n tipuri foarte diferite de co"porta"ente cu" ar fi de ex. cele ale escrocilor 1oilor dar !i cele ale celor care vor doar s# $"bun#taeasc# "odalit#i de atingere a scopurilor ce le par vetuste periculoase sau neinteresante de ex. creatorii de art# inventatorii "ilitanii pentru apararea "ediului etc. Ritualismul 7ste "odalitatea de adaptare la ano"ie caracteri%at# prin respingerea scopurilor sociale dar acceptarea "i+loacelor instituional legiti"e. 7 vorba $n acest ca% de o sacrali%are exagerat# a "i+loacelor- ata!a"entul prea %elos fa# de nor"e $i face pe indivi%i s# nu priveasc# existena lor dec*t $n cadrul restr*nspe care aceste nor"e le fixea%# renun*nd la orice efort de a-!i satisface scopurile legiti"e (ca%ul riidit#ii birocratului al pasivit#ii "uncitorului sau al supunerii oarbe fa# de co"andant ) ( Ogien 2002 p. (08). Retragerea/Evaziunea 7ste cel "ai puin frecvent# for"# de adaptare la starea de ano"ie. /ei care adopt# o ase"enea strategie de adaptare &sunt $n societate dar nu particip# la viaa

social#'. 6in punct de vedere sociologic ace!tia constituie &alienaii'. 2n aceast# categorie intr# indivi%ii asociali- vagabon%ii alcoolicii drogaii prostituatele psi1oticii !i alte categorii de oa"eni care tr#iesc la "arginea societ#ii. Aceast# "odalitate de adaptare este adoptat# $n ca%ul $n care societatea acord# i"portan# celor dou# co"ponente structurale indivi%ii asi"ilea%# co"plet at*t scopurile sociale c*t !i "i+loacele instituionali%ate . 9eav*nd acces la "i+loacele legiti"e !i neput*nd adopta nici pe cele ilegiti"e dar eficace indivi%ii se confrunt# cu un dublu conflict. Ordinea ba%at# pe co"petiie este "eninut# $n societate dar cei care nu pot face fa# acestei ordini abandonea%# !i se retrag la "arginea societ#ii. Rese"narea defetis"ul pesi"is"ul sunt "ecanis"ele psi1ologice adoptate de cei care aleg s# &scape' de cerinele societ#ii. Aceast# strategie apare $n ca%ul unor e!ecuri repetate de atingere a scopurilor valori%ate social !i din cau%a incapacit#ii de adoptare a "i+loacelor ilegiti"e datorat# internali%#rii pro1ibiiilor sociale. /onflictul este stins prin renunarea at*t la scopurile sociale c*t !i la "i+loacele legiti"e social de atingere a acestora. Astfel conflictul este eli"inat iar individul devine asocial. Rebeliunea 7ste o alt# for"# de adaptaree la starea de ano"ie !i este caracteri%at# de respingerea deopotriv# a scopurilor valori%ate social !i a "i+loacelor aprobate social. /ei ce adopt# o ase"enea atitudine $ncearc# s# $nlocuiasc# vec1ea ordine social# !i nor"ativ# cu alta nou#. 7xe"ple pentru acest tip de r#spuns la starea de ano"ie sunt repre%entanii organi%aiilor revoluionare care $!i propun sc1i"barea "odului de a g*ndi !i de a fi al oa"enilor prin inter"ediul unor ideologii ai organi%aiilor teroriste liderii grupurilor religioase fanatice ai subculturilor +uvenile (roc: 1ipp; etc.). <rustrarea !i $ngustarea aspiraiilor conduc la c#utarea unor c#i de sc#pare fa# de situaia intolerabil# indus# cultural ori a"biiile ne$"plinite se pot re%olva prin activit#i ilicite care pot a+uta la atingerea valorilor do"inante. .#r#cia ca condiie li"itatoare a oportunit#ilor nu este suficient# pentru a explica ratele $nalte de delincven#. 2n conclu%ie c*nd apare o dis+uncie sau o inco"ple"entaritate $ntre nor"ele sociale scopurile culturale !i capacitatea "e"brilor de a se confor"a atunci structura

cultural# apare dislocat#. 2n aceste condiii confor" teoriei "ertoniene valorile culturale produc co"porta"ente aflate $n contradicie cu $nse!i prescripiile acestor valori. =endinele spre confor"itate sau spre devian# apar $n acest sens dependente de po%iiile ocupate de indivi%i $n structura social#. ,rin ur"are nu valorile diferite ale claselor !i grupurilor sociale produc delincvena ci diferenele obiective existente $ntre condiiile sociale ale diferitelor clase !i grupuri sociale generea%# ase"enea st#ri de lucruri (>anciu 6. R#dulescu .. 3oicu M. (?@4 p.(8A). 2n teoria lui Merton discrepana dintre cele dou# ele"ente ale structurii socialescopurile !i "i+loacele aprobate social conduce la ano"ie0 ceea ce per"ite diferenierea conduitelor anor"ale $n funcie de apropierea lor "ai "are sau "ai "ic# de unul din cei doi poli ai continuu"ului pe care un "od de adaptare $l circu"scrie (Ogien 2002 p.(0B).