Basmul Definitie: Obs: Avand in vedere ca traditional basmele se povesteau copiilor este evident si aproape explicit rolul sau

epic,moral. Personaje: -eroul Eroul este de cele mai multe ori un tanar necasatorit care trebuie sa porneasca intr-o calatorie.Defapt basmele pastreaza tiparul calatoriei initiatice pe care tinerii din societatile ar aice trebuiau sa o parcur!a si la capatul careia isi dovedeau calitatile. Abia dupa aceea patrundeau in comunitatea adultilor si capatau dreptul de a-si intemeia o familie. Pe de alta parte, ima!inea eroului din basmele romanesti se aseamana cu ima!inea cavalerului medieval din marile poeme medievale europene. -adjuvanti"ajutoarele #unt de cele mai multe ori persoane cu trasaturi supranaturale care suplinesc in anumite situatii lipsa de experienta a eroului : calul nazdravan, craiasa albinelor, furnicilor. -personajele ne!ative #e supun unei tipolo!i traditionale astfel fie sunt oameni insemnati, fie sunt personaje fantastice : omul stapan, omul rosu, zmeul, scorpia, dra!onul. Basmele folclorice presupun un conflict liniar reprezentat intr-un text preponderent narativ in care dialo!ul apare doar accidental avand strict functie de relatare. Din punct de vedere al structurii se identifica in basme o formula initiala, formule mediane si o formula finala. Are rolul de a marca momentele principale ale subiectului, de a anunta o atmosfera fantastica, dar si de a mentine alerta atentia eventualului ascultator : $a fost odata ca niciodata% &antasticul este o trasatura care caracterizeaza basmele, dar spre deosebire de nuvelele sau romanele fantastice, creatorul basmului nu urmareste sa il surprinda pe cititor prin intamplari neobisnuite. &antasticul in basme are, mai de!raba caracter convenabil. Aceasta varianta a fantasticului se numeste fabulos. &iind un text folcloric, basmul circula de re!ula, in variante si de aceea este foarte important sa se identifice principalele pasaje ale textului, verificandu-se ulterior care dintre fra!mente exista in diverse variante. 'n literatura populara, aceste pasaje se numesc motive literare. 'n urma studierii celor mai importante basme din literatura universala, s-a constatat ca exista o serie de motive intalnite frecvent : -motivul imparatului fara urmasi -motivul mezinului istet -motivul fratelui bo!at si al celui sarac -motivul plecarii de acasa -motivul interdictiei, incalcarii interdictiei, viclesu!ului, drumului, probelor celor doua taramuri. (erminolo!ie : in teoria literara circula doua termene pe care teoreticienii ii deosebesc : basm si poveste. Basmul are un caracter pre!nant fantastic, fiind prezente elemente fabuloase si supranaturale.

Povestea are un puternic caracter nuvelistic. &aptele sunt ima!inare, dar se desfasoara intr-un spatiu mult mai realist.)$Povestea unui om lenes%* Obs : (otusi termenii circula si ca sinonime, scriitorii insisi suprapunandu-i :%Povestea lui +arap-Alb% Danila Prepeleac -basmDanila Prepeleac , personajul -ume : Danila , au!mentativ, conotatie ne!ativa Prepeleac , porecla dupa sin!urul lucru pe care il facuse la casa lui. 'n expresii $s!ol prepeleac%-sarac lipit pamantului. (ipolo!ie : conform tipolo!iei basmului personajele sunt pozitive sau ne!ative. 'n prima parte a basmului, pare sa se incadreze in cateoria personajelor ne!ative avand in vedere ca lenea si prostia se subordoneaza cate!oriei ne!ative. (otusi naratorul isi exprima simpatia pentru personaj desi este evident ca este un antierou. 'n partea a doua el devine erou pentru ca se opune dracilor, pesonaje ne!ative. .odalitati de caracterizare : -directa prin portret /a inceputul textului, Danila e $lenes, nec itit la minte si nec ibzuit la trebi% si mai tarziu, pe parcursul actiunii, dar cum am spus, omul nostru era $un om din aceia careia-i mananca cainii din traista si toate trebile cate le facea, le facea pe dos%. 'n urma trocurilor dezavantajoase, Danila isi face si o autoanaliza a situatiei : $ doar stiu ca nu-i acum intaia data sa mer! la drum 0 dar parca dracul mi-a luat mintile 1% sau mai tarziu $ .a ... ca rau mi-a mai mers astazi 1 2e zi pocita se vede ca mi-a luat cineva din urma 1%. -indirecta Avand in vedere caracterul preponderent ne!ativ al textului, predomina caracterizarea indirecta prin fapte, intamplari, atitudini, reactii sc imbatoarerepetat dezavantajoase ii demonstreaza naivitatea si lipsa de capacitate de a invata din !reseli. (otusi personajul pare, mai de!raba, expunerea unei situatii de viata decat al unei tipolo!ii. 'n partea a doua, Danila pare transfi!urat, fiind aproape opusul personajului din partea intai. #c imbarea a suscitat mai multe explicatii 3eor!e 2alinescu spunea $ in povesti nu se observa ci se demonstreaza observatiuni milenare, Danila prepeleac dovedeste ca prostul are noroc%. 3eor!e .unteanu credea ca $ e o foarte mestesu!ita demonstratie ca tot patitu-i priceput%. -aratorul observa: $dar este o vorba: tot bo!atul minteos si tanarul frumos. Danila mai prinsese acum la minte%. #e poate specula si o explicatie in ordinea scopului moral al basmului. Danila este unul dintre cei mai prosti oameni, dar in confruntarea cu dracii se arata mai intli!ent decat ei. 4elatia cu alte personaje : -cu fratele : 4elatia este in opozitie desi ei nu intra in conflict declarat. -cu dracii : Abia in aceasta a doua parte apare confruntarea directa bine-rau, respectiv erou-forte malefice. 2ele sase probe pun in evidenta inteli!enta, in!eniozitatea si ima!inatia lui Danila. adjuvantii"ajutoarele : iepurele, ursul, copiii si nevasta

Observatii stilistice : Basmul cult preia motive folclorice pe care le recompune intr-o naratiune ori!inala, in stilul specific autorului. 2rean!a preia motive folclorice de lar!a circulatie pe care le prezinta din perspectiva naratorului omniscient in maniera proprie, cu umor, privindu-si personajele cu seninatate si in!aduinta. Ori!inalitatea se arata si in felul in care 2rean!a reuseste sa imbine in acelasi text elementele de basm nuvelistic si basm fantastic. 'n prima parte autorul foloseste diverse te nici realiste in prezentarea atmosferei satului si a personajelor. Dialo!ul intervine frecvent intrerupand naratiunea, spre deosebire de basmele folclorice : la 2rean!a dialo!ul are scopuri)finalitati* multiple : dinamizeaza actiunea, dramatizeaza situatiile, iar autorul are ocazia sa isi demonstreze eruditia paremili!oca)cunoscatoare de proverbe*. Apar adesea in text proverbe si zicaturi, expresii si vorbe de du introduse prin conectori specifici lui 2rean!a :%vorba ceea%,%vorba mea%. Dialo!ul nu are neaparat functia de caracterizare pentru ca personajele nu se diferentieaza prin limbaj, ci, mai de!raba, defineste mediul si nuanteaza personajele scotandu-le din tipare. Oralitatea, trasatura specifica prozei lui 2rean!a se identifica in text nu doar abundenta dialo!ului, ci si prin alte structuri specifice ca : expresii, exclamatii, interjectii onomatopeice, enunturi eliptice, tautolo!ii, constatari colocviale, apelative. (otodata se observa o relatie interesanta intre instantele comunicarii narative deoarece autorul se adreseaza direct cititorului asa incat re!istrul intratextual se suprapune uneori cu re!istrul extratextual. #pecific basmului lui 2rean!a este si felul in care priveste secventa fantastica in c eie parodica asa incat reprezentantii fortei raului sunt sin!urii care accepta probele in maniera clasica5traditionala. Pentru Danila respectivele incercari sunt doar provocari de inteli!enta si viclenie. 6nealta ma!ica pe care o dobandesc uneori eroii de basm este pentru Danila istetimea pe care o primeste abia cand are intradevar nevoie de ea, Abia in aceasta parte a basmului sunt prezente cateva din multiplele functii pe care le identifica 7.'. Propp )cercetator lin!vist rus* in $.orfolo!ia basmului%. #ubiectul basmelor culte respecta in linii mari motivele din basmele folclorice. Basmul $Danila Prepeleac% are un incipit scurt care dovedeste, ca de obicei clasarea actiunii intrun timp si spatiu incert $Erau odata intr-un sat doi frati%. 2aracterizarea personajelor debuteaza in expozitiune intr-un stil specific lui 2rean!a care surprinde o intrea!a tipolo!ie intr-o exprimare concentrata si expresiva $ 2el mai mare era arnic, !rijuli si c iabur pentru ca unde punea el mana punea si Dumnezeu mila, dar n-avea copii%. 'ntervine in expozitiune motivul folcloric al celor doi frati : unul bo!at si celalalt sarac, pentru ca Danila pare opusul fratelui sau fiind lenes, $nec itit la minte si nec ibzuit la trebi% si pe deasupra $ fu!ea el de noroc si norocul de dansul%. 2onform tiparului traditional nevasta fratelui bo!at se opune la un moment dat !enerozitatii sotului sau, lucru ce marc eaza intri!a. &ratele cel bo!at il sfatuieste pe Danila sa mear!a la tar! si sa-si vanda boii cei !rasi pe doi boi mai mici si un car. Desfasurarea actiunii incepe deci, cu motivul plecarii eroului in calatorie. Pe drum Danila face o serie de sc imbari dezavantajoase si se remarca umorul lui 2rean!a pentru ca fiecare scena a cate unui sc imb reprezinta si comic de situatie.

2omicul rezulta din lipsa de intentie a celuilalt taran de a-l pa!ubi pe Danila. .otivul trocului dezavantajos este foarte frecvent in basmele folclorice europene fiind intalnit si la rusi, norve!ieni, en!lezi si francezi. &inalul sc imbuluieste ironic, Danila ale!andu-se cu o pun!a. -aratorul puncteaza intelesul fiecarei intamplari in parte si ne atra!e atentia de exemplu ca $Danila toate trebile cate le facea, le facea pe dos% si personajul insusi spune la finalul experientei : $parca dracul mi-a luat mintile%. Dar experientele nefericite ale lui Danila nu se opresc aici, el reusind sa prapadeasca si carul cu boi al fratelui sau in padure.