Plan afaceri - Pensiunea Deea

Cuprins
1. DESCRIEREA AFACERII

1.1 Identificarea agentului economic 1.2 Prezentare activitate pensiune turistica 1.3 Produse si servicii oferite
2. PIATA SI CONCURENTA

2.1 Piata 2.2 Clientii 2.3 Concurenta

3. IMPLEMENTARE AFACERII

3.1 Managementul si personalul 3.2 Investitii necesare si amenajare 3.3 Analiza SWOT
4. VANZAREA PRODUSELOR SI SERVCIILOR

4.1 Strategii de promovare a afacerii 4.2 Strategii de comercializare a produselor si serviciilor

5. PLANUL FINANCIAR

n ziua de azi cei mai muli turiti sunt dispui s renune la vacan ele costisitoare din diverse staiuni ce devin din ce n ce mai aglomerate, orientndu-se la locuri ct mai retrase i n acelaii timp ct mai aproape de natur. Din acest motiv o activitate oportun i din care provin venituri mai mult dect substaniale este pensiunea turistic, iar acestea venind dac activitatea este bine organizat i dac ofer servicii de o buna calitate. Proiectul de fa, prezint nfiinarea unei pensiuni turistice, cu o capacitate de 20 locuri n satul Goneti, judeul Buzu. Serviciile ce vor fi puse la dispoziia clienilor sunt urmtoarele :

Gzduirea clienilor pe perioada dorit Pensiune complet (cazare + 3 mese/zi) sau demipensiune (cazare + 2 mese/zi). Servicii suplimentare : piscin, excursii montane, plimbari cu bicicleta, focuri de tabr, participarea la diverse evenimente i srbatori locale.

Publicul tinta pe care intentioneaza sa-l atraga aceasta pensiune sunt familii tinere cu o varsta cuprinsa intre 25-40 ani, cu venituri medii. Concurenta luata in calcul, este cea directa, reprezentata de celelalte pensiuni din zona, dar si cea indirecta, reprezentata de alte tipuri de unitati de cazare, din zone apropiate dar si cele de pe litoral. Conform normelor Ministerului Turismului, pensiunile sunt clasificate pe numere de margarete, pentru o mai buna informare si protectie a turistilor. Pentru a fi in concordanta cu acest norme pensiunea "Himmelstr" va fi astfel amenajata incat sa corespunda clasei de doua margarete. Amenajarile necesita o investitie de 31611,46 lei, conform estimarilor initiale pe baza bugetului elaborat. Pe langa aceasta investitie cu amenajarea pensiunii, se adauga si costul amenajarii piscinei si a achizitionarii generatorului de valuri, costuri care se ridica la 10250 lei, si se mai adauga achizitionarea unui autoturism in valoare de 16500 lei, pentru care se va contracta un credit. Pentru estimarile financiare din primul an s-a avut in vedere ca activitatea incepe abia in luna iulie, iar rata de ocupare va fi tot mai mica la inceput, dat fiind faptul ca pensiunea nu este cunoscuta inca. Pentru atragerea clientilor s-au practicat preturi diferentiate, in functie de perioada, ceea ce face ca preturile sa fie mai mici decat cele ale concurentei. 1. Descrierea afacerii 1.1 Identificarea agentului economic. S.C. Deea S.R.L. este o societate ce a luat fiinta in anul 2008, avand drept scop inaugurarea pensiunii omonime, in localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava. 1. Numele firmei : S.C. DEEA S.R.L. 2. Data inregistrarii la Registrul Comertului : 19 iunie 2008

3. Forma juridica : S.R.L. (conform legii nr. 31/1990) 4. Adresa sediului social : orasul Campulung Moldovenesc, str. Bunesti nr. 16, judetul Suceava. 5. Data inceperii activitatii : 1 Mai 2009 6. Valoarea capitalului subscris si varsat : 1000 lei 7. Natura capitalului : privat 8. Tipuri de activitati desfasurate : Servicii de turism : cazare/pensiune, agrement; Comercializarea produselor alimentare si nealimentare. 9. Asociati : Baltariu Mihai si Rusu Andreea 1.2 Scurta descriere a activitatii de pensiune turistica

Pensiunea turistica reprezinta o structura de primire, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum de 30 locuri in mediul rural si pana la 20 camere in mediul urban. Aceasta functioneaza in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunea turistica este una din cele mai simple variante de practicare a serviciilor turistice, care ofera posibilitatea de a obtine venituri bune, cu un capital si un risc moderat. Pensiunea "Deea" este amplasata in Campulung Moldovenesc, oras imprejmuit de masivele Rarau si Giumalau. Drumul pana la pensiune este asfaltat, si este functional pe tot parcursul anului. Se poate ajunge usor atat cu autoturismul cat si cu autocarul. Fiind un oras mic Campulung Moldovenesc poate oferi turistilor zile de relaxare si de odihna la poalele muntilor, dar si alte activitati specifice zonelor urbane : si aici putem incadra plimbari in parc, iesiri la terasele localurilor din oras. Amplasata la marginea orasului la poalele muntelui, pensiunea beneficiaza de un peisaj pitoresc, aer curat si liniste, elemente care sunt tot mai cautate si mai pretuite in ultimii ani de catre turistii de pretutindeni. Terenul pe care este amplasata pensiunea are o suprafata de 2300 m2, oferind astfel posibilitatea de noi amenajari. Cladirea este in stare buna, impartita in demisol, parter si mansarda. Pentru inceput, asociatii se vor ocupa singuri de oaspetii lor, urmand sa angajeze si ajutoare odata cu evolutia afacerii. 1.3Produse si servicii oferite 1.3.1. Cazarea

In primul rand, rolul pensiunii este de a oferi cazare oaspetilor sai. Pentru a putea face acest lucru in cele mai bune conditii, la dispozitia oaspetilor va fi pusa intreaga cladire, gazdele alegand sa locuiasca in curtea alaturata, spre a lasa oaspetii sa se simta cat mai in largul lor. Singurele momente in care gazdele vor fi prezente vor fi cele in care se va pregati si se va servi masa. Posibilitatile de cazare constau in 5 camere cu pat dublu, 3 camere cu doua paturi si un apartament cu 2 camere ce poate gazdui 5 oaspeti. S-a optat pentru aceasta structura deoarece clientii vizati sunt familiile cu copii mici, care in general prefera sa ii aiba in aceeasi camera in timpul calatoriilor. In cazul parintilor care vin cu mai mult de un copil, la dorinta acestora se poate adauga un pat pliant (pentru acest scop au fost achizitionate 4 paturi pliante), sau se poate inchiria una dintre camerele cu doua paturi. Locurile de cazare se pot rezerva prin intermediul site-ului web al pensiunii, telefonic sau prin intermediul agentiilor de turism cu care pensiunea colaboreaza. 1.3.2. Servirea mesei Pe langa oferirea serviciilor de cazare, in cadrul unei pensiuni turistilor trebuie sa li se ofere si posibilitatea de a lua masa. Gazdele de la pensiunea "Deea" vor face tot posibilul pentru a oferi oaspetilor care le trec pragul o experienta cat mai placuta. O parte din fructele si legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie, urmand ca necesarul sa fie completat prin achizitii de la diferitii producatori locali. Tot de la acestia se vor achizitiona produse lactate proaspete. Aprovizionarea cu alimente precum mezeluri, carne congelata etc., se va face de la un supermarket o data pe saptamana. In elaborarea meniului se va tine cont de specificul local, cat si de alimentele si mancarurile specifice diferitelor sezoane. Preferintele oaspetilor vor avea de asemenea un rol important, acestia vor fi consultati in prealabil, pentru a nu aparea surprize neplacute. 1.3.3. Piscina de tip : strand Proprietarii pensiunii au dorit sa aduca ceva special pentru acest tip de activitate, astfel s-au gandit ca o piscina primitoare si incapatoare pentru zilele fierbinti de vara, ar atrage mai multi clienti, in plus ar putea castiga bani in plus, deoarece piscina va fi deschisa pentru toti turistii din zona, dar si pentru localnici. Pe langa faptul ca va fi singura din oras in aer liber, aceasta va fi printre singurele din tara, fiind prevazuta cu un generator de valuri si un sistem de curatare a apei pe timpul noptii. Pe langa acest generator, piscina va avea si o plaja primitoare amenajata cu umbrele si sezlonguri.

1.3.4. Facilitati de petrecere a timpului liber Nu in ultimul rand turistilor li se vor oferi si facilitati de petrecere a timpului liber. Printre acestea se numara cele oferite in cadrul pensiunii, unde ei pot sa joace badminton, sa joace ping-pong, sau sa se bucure de un gratar in aer liber. Vor fi achizitionate si doua

biciclete ce vor sta la dipozitia celor dornici de o plimbare, iar serile vor putea fi petrecute in jurul unui foc de tabara, chiar in curtea pensiunii. Pentru turistii curiosi de spcificul locurilor si de felul cum se desfasoara viata in aceasta zona, se vor organiza vizite in gospodarii tipice taranesti, prilejuri perfecte pentru ca si cei mici sa invete despre un alt stil de viata. Pentru iubitorii naturii, se pot organiza excursiide o zi pe masivele Rarau sau Giumalau, ori pot fi indrumati spre cele mai pitoresti locuri de plimbare din zona. Iata ca se poate gasi cate ceva de facut pentru fiecare oaspete, fie el adult sau copil, aventurier sau comod. 2 PIATA SI CONCURENTA 2.1 PIATA Piata de servicii turistice din Romania a inceput din nou sa se dezvolte, dar inca potentialul turistic nu este insa nici pe departeindeajuns exploatat. La inceperea unei activitati in domeniu, nu se poate face abstractie de tendintele in dezvoltarea turismului pe plan local, national si international. Tendinta spre dezvoltarea turismului se observa in momentul actual la nivel mondial. Cresterea cererii este favorizata de dezvoltarea posibilitatilor schimbului de informtie, precum si de scaderea dificultatilor si costurilor calatoriilor. Odata cu o mai mare accesibilitate a transportului pe plan international, tot mai multi turisti se indreapta spre destinatii inedite, in cautare de experiente noi. Odata cu cresterea cererii, oferta turistica este la randul ei din ce in ce mai vasta si mai diversificata. Turismul este considerat din ce in ce mai mult un panaceu universal, capabil sa rezolve problemele economice ale localitatilor si teritoriilor. Tot mai multe regiuni realizeaza importanta sa si incep sa-si valorifice atractiile, sporind oferta existenta. Astfel, concurenta in domeniul turistic devine tot mai acerba. In ultimile decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene si politicile nationale ale statelor membre au incurajat orientarea turismului catre zonele rurale, luand in calcul efectele si implicatiile pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta intr-un ritm mai rapid decat turismul international in ansamblul sau. Interesul manifestat pentru turismul rural in Romania a crescut dupa anul 1989, cu concentrare in zona montana a tarii, a carei populatie numara aproximativ 1,7 milioane si peste 600 mii gospodarii familiale. Incepand cu anul 1992 Romania a beneficiat de programul PHARE pentru turism, in cadrul caruia, pentru dezvoltarea turismului rural, au fost alocate cca. 900 000 ECU, in perioada 1995-1997. In acest context si sub coordonarea autoritatii administratiei publice centrale in domeniul turismului (permanent modificata ca forma institutionala, creand instabilitate din punct de vedere al continuitatii institutionale) s-a actionat pe urmatoarele directii-cadru de dezvoltare si organizare: Legislatie, prin crearea cadrului legal general pentru :

 Desfasurare a activitatii de turism rural; Omologare si clasificare a structurilor turistice de cazare din turismul rural; Sustinerea activitatii prin acordarea de facilitati si subventii. Evaluarea patrimoniului rural si a posibilitatilor de integrare in sistemuzl turistic european prin elaborarea de studii de catre Institutul National de Cercetare Dezvoltare Turism; Sustinerea infiintarii si dezvoltarii unei retele de organizatii nonguvernamentale si a Asociasiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.) prin care s-a derulat si sectiunea de dezvoltare a turismului rural din programul PHARE. Conform estimarilor Word Travel & Tourism Council (WTTC), turismul romanesc va avea un ritm de crestere mai mare decat statele din jur, de 6,7%. Astfel in 2016 aceasta industrie va detine 5,8 din PIB-ul Romaniei, adica in jur de 7,8 miliarde de dolari. Tot WTTC sustine ca Romania trebuie sa-si foloseasca toate avantajele competitive, astfel incat sa depaseasca statutul de tara cu activitate turistica sezoniera, a declarat presedintele Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), Jean-Claude Baumgarten. Presedintele WTTC a apreciat ca Romania poate oferi ai produse legate de patrimoniul national si cultural ale Romaniei, axate pe turismul montan de iarna si de vara sau turismul rural. "Romania detine a saptea parte din siturile mostenirii culturale mondiale, incluzand manastirile pictate din Bucovina, cetatea istorica Sighisoara si cetatile dacice din muntii Orastiei', spun autorii raportului, care fac referire si la Transilvania, asociata cu legenda lui Dracula. O statistica a WTTC cu privire la anul trecut, estima un total de 1,5 miliarde de dolari pentru investitiile de capital din sector, tendinta fiind crescatoare si in urmatorii 10 ani. De altfel, din punctul de vedere al prognozei de crestere a investitiei de capital in turism pe perioada 2007 - 2009, plaseaza tara noastra pe locul 3 in regiune si locul 21 in lista globala. 2.2 Clientii In urma unei cercetari efectuate in pensiunile din zona, am obsevat ca densitatea maxima a turistilor este in luna iulie, iar sezonul turistic dureaza din Mai pana in octombrie, insa unu numar important de turisti se inregistreaza si de sarbatorile importante : Craciunul, Anul Nou, Pastele Catolic, Pastele Ortodox. Analiza cererii a urmarit depistarea tipurilor principale de turisti din zona, pentru a sti cui se adreseaza produsele turistice si cum pot fi acestea ajustate cat mai bine pe masura cererii. Am intampinat mari dificultati in ce priveste datele disponibile cu privire la cerere. Deoarece nu am gasit nici un studiu al situatiei, pentru a putea determina structura cererii turistice din zona, am elaborat un chestionar, pe care l-am aplicat pe un esantion de 50 de turisti.

In urma aplicarii chestionarului, am obtinut urmatoarele rezultate :

Putem observa ca, desi turistii straini au o pondere mai mica, numarul lor creste de la an la an, si acest fapt se datoreaza imbunatatirii infrastructurii cat si a promovarii zonei, de diferiele agentii de turism din tara cat si cele din strainatate.

Majoritatea turistilor, in proportie de 59 %, o reprezinta persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani. In mare parte acestia vin aici insotiti de familie, pentru a se bucura de liniste in pensiunile agroturistice. Un alt segment important in cadrul acestei grupe de varsta il reprezinta cei care vin aici insotiti de prieteni, pentru plimbare sau relaxare.

Dupa durata sederii, se poate observa ca, in proportie de 86%, aceasta nu depaseste 3 nopti. O pondere mare o au turistii care petrec doar o noapte, acest tip de sedere fiind specific turistilor straini, care vin cu autocarul, in excursii organizate prin tara. Doar 14 % dintre turisti isi prelungesc sederea peste 3 nopti (in general pana la 6-7, dar ajungand uneori si pana la 2 saptamani). In mare parte acest segment este format din familii cu copii, care doresc sa petreaca un concediu linistit.

Dupa cum se poate observa, sumele alocate de turisti se situeaza in jurul valorii de 130 lei/zi, majoritatea (55%) avand cheltuieli zilnice chiar sub 90 de lei. Acest fapt este explicabil, avand in vedere nivelul preturilor. Pretul mediu pentru masa si cazare, pentru o zi, este de 80 lei. Restul cheltuielilor se fac cu achizitia de produse din gospodariile agroturistice (legume, fructe), obeicte de artizanat, imbracaminte traditionala. O alta parte o constituie cheltuielile cu agrementul ( excursii la Manastirile din zona, piscina).

In urma acestui studiu, cat si a afinitatilor celor doi asociati, s-a hotarat ca tipul de clientela vizat este cel al familiei tinere cu copii, care isi doresc sa-si ofere o mica vacanta. Pentru a primi o astfel de clientela in cele mai bune conditii, s-a pus accent pentru facilitatile pentru copii, curtea pensiunii, de dimensiuni generoase, fiind amenajata pentru distractia micutilor. In acest scop vor fi achizitionate balansoare, leagane, porti de fotbal de mici dimensiuni, mingi, rachete de badminton. 2.3 Concurenta In ultimii ani turismul si amenajarile turistice au inceput sa ia amploare in zona. In mare parte, toata aceasta evolutie s-a facut in afara unui cadru organizat, iar pentru o dezvoltare adecvata va fi nevoie de armonizarea tuturor facilitatilor si crearea unei baze de date cuprinzatoare si coerente, care in momentul de fata nu exista. Datele ce urmeaza au fost culese de pe site-urile pensiunilor si cele ale hotelurilor din Campulung Moldovenesc. Facilitatile de cazare sunt concentrate in zona urbana. In urma cumularii tutror datelor disponibile, structura de cazare in orasul Campulung Moldovenesc se prezinta astfel :
Nr. Crt. Unitati de cazare concurente Categoria unitatii Nr. camere Nr. locuri Localizare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Dor de Munte Casa Lates Steaua Nordului Bucovina Grota Azura Floare de Colt Casa Ileana Veronica Dor de Bucovina Casa Angela Gentiana Alex Alunis Vermesan Eden Cosmos Zimbru Casa Gianina Izvorul Alb Hai Hui Casa Ela Casa Alba Manoir Mignon Flori de Bucovina

Pensiune **** Pensiune Pensiune Pensiune *** Complex Turistic *** Pensiune Pensiune *** Pensiune *** Pensiune ** Pensiune *** Pensiune Pensiune *** Pensiune *** Pensiune *** Hotel *** Hotel *** Hotel ** Pensiune ** Motel ** Cabana ** Pensiune ** Pensiune *** Pensiune **** Pensiune ***

10 7 14 8 10 16 3 5 17 13 9 10 6 9 15 20 65 8 8 12 12 32 17 9

20 14 33 16 20 32 6 10 37-50 28 18 28 12 18 40 40 161 16 16 22 25 64 30 18

Sadova Campulung Sadova Campulung Campulung Pojorata Campulung Campulung Campulung Campulung Campulung Sadova Sadova Sadova Campulung Campulung Campulung Campulung Campulung Campulung Campulung Campulung Campulung Campulung

Municipiul Campulung Moldovenesc si imprejurimile sale pune la dispozitia turistilor un numar de 780 locuri de cazare repartizate in 3 hoteluri (328 locuri), 2 cabane

(106 locuri), 28 pensiuni turistice (336 locuri). Din totalul pensiunilor turistice, 5 (cu 91 locuri) sunt in mediul urban, 5 (cu 78 locuri) in mediul rural si 18 (cu 333 locuri) sunt pensiuni agro-turistice. Structurile de primire au confortul incadrat intre 1 si 4 stele, ponderea cea mai mare fiind ale celor cu 2 stele - 83,3%, urmata de cea a structurilor de primire incadrate la 3 stele - 9,7 % si cele cu 1 stea - 4,6%. Locurile de cazare in structurile de primire de 4 stele reprezinta 2,4 % din total. 2.4 Principalii furnizori Pentru achizitiile aferente lansarii afacerii, constand in mare parte din mobilier si alte bunuri aferente, se va apela atat la mesteri locali (pentru un mobilier cu aspect simplu, ce ofera si avantaje legate de costuri), cat si la supermarketuri, pentru produse cum sunt combina frigorifica, lenjeriile, prosoape etc. Achizitiile necesare pe parcursul desfasurarii activitatii sunt in mare de doua tipuri: alimente si consumabile pentru igiena si curatenie. Pentru necesarul de alimente se va colabora cu mai multi furnizori. Parte din fructele si legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie, urmand ca necesarul sa fie completat prin achizitii de la producatorii locali. Tot de la acestia se pot achizitiona si produsele lactate proaspete. Aprovizionarea cu alimente de tip mezeluri, carne congelata, etc. Se va face de la un magazin de tip supermarket, o data pe saptamana. In cadrul aprovizionarii ce se face o data pe saptamana, se vor achizitiona si consumabile necesare pentru curatenie si igiena. Pentru inceput aceste achizitii se vor face de la Metro, din Suceava, incercandu-se apoi varianta achizitiei de la supermarketul Plus din Campulung Moldovenesc, urmand a se compara rezultatele pe parcursul activitatii si a se alege varianta cea mai satisfacatoare. 3.Implementarea Afacerii 3.1. Managementul si personalul Data fiind talia redusa de pornire a afacerii, cele doua ipostaze se confunda deocamdata in acest caz, cel putin pentru primul an. Cei doi asociati locuiesc la momentul actual in Botosani. Pentru a-si putea administra eficient viitoarea afacere, ei urmeaza sa se mute la inceputul anului 2009 in Campulung Moldovenesc, intr-o casa aflata in imediata apropiere a pensiunii, casa mostenita de la bunici. Baltariu Mihai, unul dintre asociati, tocmai termina Facultatea de Business, la sectia Managementul Afracerilor in Industria Hoteliera. Pe perioada acestei facultati, acesta a acumulat suficiente cunostinte in a conduce si intreprinde o afacere de acest gen. Ba mai mult a invatat sa adapteze o afacere de la un mediu la altul, tinand cont de obiectivele afacerii. Rusu Andreea, celalalt asociat, finalizeaza Facultatea de Administratie Publica, la sectia Comunicare si Relatii Publice, cunostinte ce vor fi foarte folositoare pe partea de comunicare cu turistii. Insa aceasta va urma si un curs de "Manager in Turism", curs ce se va desfasura pe o perioada de 6 luni. Acest curs va veni in sprijinul cunostintelor deja dobandite si le va specializa pe domeniul turismului.

In cazul in care asociatii vor avea nevoie de ajutor, acestia vor cauta o persoana care sa ii ajute cu menajul si curatenia, in perioada in care pensiunea va fi mai aglomerata. 3.2. Investitii necesare si amenajare Constructia se prezinta astfel : regimul parter + mansarda cu demisol partial, suprafata construita Ac = 173,5 mp + terasa de 60 mp, aria desfasurata Ad = 438 mp. Inaltimea maxima a constructiei este de 11, 10 m la fatada posterioara (in partea cu demisol) si de 9,00 m la fatada principala. Inaltimea interioara a demisolului este de 2,2 m, inaltimea interioara a parterului este de 2,7 m, iar cea a mansardei este de 2,55m. Volumul constructiei este de 968 mc. Principalele elemente functionale : Demisol : Parter : Hol + Receptie = 22,60 mp Sala de mese = 30, 6 mp Bucatarie = 23,61 mp Camara = 4,3 mp Coridor = 13,00 mp Terasa si balcon = 63,00 mp Birou = 11,38 Grup sanitar femei = 2,94 mp Grup sanitar barbati = 2,94 mp Vestiar angajati = 4,50 mp Camera cu grup sanitar = 13,02 + 3,05 mp Centrala termica = 19 mp Depozit zarzavat = 10,9 mp Depozit vin = 10,45 mp Spalatorie, uscatorie, calcatorie = 22,00 mp

 Mansarda :

Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp Camera cu grup sanitar = 14,35 + 3,0 mp

7 camere cu 2 paturi cu grupuri sanitare incluse = 2 camere cu 14,04 mp cu grup sanitar cu 3,0 mp fiecare; 3 camere cu 13,02 mp cu grup sanitar cu suprafata de 3,5 mp fiecare ; 1 camera cu suprafata de 16,64 mp si grup sanitar de 3,5 mp + balcon de 7,5 mp; 1 camera cu suprafata de 16,79 mp si grup sanitar de 3,0 mp + balcon de 7,5 mp; Coridor = 9,5 mp Depozit lenjerie = 7,98 mp Depozit mijloace de curatire = 3,15 mp

Centrala termica proprie s-a proiectat la demisolul cladirii si va fi echipat cu cazan Celsius din tabla de otel cu grosimea 5 mm, pentru apa calda de 90/70 C, utilizand combustibil solid, contor de apa si debimetre. Iluminatul va fi incasdencent in camere, si fluorescent in rest. Se prevede o instalatie R+TV si un circuit telefonic de la doza de racord la camere, birou, receptie si hol pentru telefon public. Va fi prevazuta si cu instalatie de paratrasnet, care va avea 4 varfuri de 1,5 m inaltime cu varf de inox in punctele inalte. Pensiunea va fi dotata cu urmatoarele : Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Denumirea Covor 115X160 cm Pat 90 x 200 Saltea Relaxa Somniera Plapuma 140 x 200 cm Perne mari Set 2 lenjerii pat 1 persoana Cuvertura paturi U/M Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Cantitate Valoare unitara 20 71,85 20 135 20 20 20 20 20 20 89.99 100 44,99 18.48 66,99 22,93 Total Valoare 1437 2700 1799,8 2000 899,8 369,6 1339.8 458,6 Furnizor Metro Producator local Metro Metro Metro Metro Metro

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32.

Masa 1,20x0,80m Scaune Dulap dublu Cuier simplu Oglinda Veioza Prosop fata Prosop baie Perdele transparente Perdele obturante Perii pentru haine si pantofi Scrumiere Pahare Vaze cu flori Televizor CTV 2009 Aparat de radio Masuta 0,8x0,5m Fotolii Set pahare Masa birou Plita electrica Vase de bucatarie Serviciu masa 44 piese Set 24 tacamuri TOTAL

Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Ml Ml Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Set Set Set

5 20 10 10 10 20 40 40 40 30 10 10 40 10 10 10 11 22 4 2 1 4 4 4

100 95 125 50 100 47 5,99 11,99 22 18 3 3 3 12 269 56 205 230 83,99 100,84 299,9 37 74.99 54,99

500 1900 1250 500 1000 940 239,6 479,6 880 540 30 30 120 120 2690 560 2255 5060 335,96 201,68 299,9 148 299,96 219,96 31611,46

Metro Metro

Metro Metro Metro Metro Metro Metro

Metro Metro Metro Metro Metro Metro

Pentru amenajarea intregii pensiuni se vor cheltui 31611,46 lei, la care se adauga 16500 lei, pentru achizitionarea masinii de care au nevoie pentru aprovizionare. 3.3 Analiza SWOT Pentru a avea o privire de ansamblu asupra afacerii si a aspectelor care o avantajeaza, cat si a unor aspecte negative cu care s-ar putea confrunta, este nevoie ca acestea sa fie cit mai bine cunoscute si constientizate. Puncte Tari Amplasarea pensiunii intr-o zona ferita de trafic si de vecinii imediati, Dotarea pensiunii cu multe facilitati de petrecere a timpului liber, Suprafata mare a terenului care va perimite extinderea ulterioara, Studiile in domeniu ale unuia dintre asociati,

 Manastirile din zona Moldovei. Puncte Slabe Lipsa efectiva a experientei in domeniu. Oportunitati Asezare in imediata apropiere a Masivelor Rarau si Giumalau, Asezarea in imediata apropiere a drumului European E58, De asemenea se afla la o distanta relativ mica de Suceava ( 90 km ), Bistrita ( 115 km ), Vatra Dornei ( 42 km ), Prezenta arhitecturii traditionale in zona. Amenintari Lipsa amenajarilor destinate sporturilor de iarna, Experienta in domeniu a concurentei. 4. VANZAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR 4.1 Strategia de promovare a afacerii Dat fiind ca mediul Internet este din ce in ce mai popular si mai populat in ultimii ani, acesta reprezinta un mijloc de promovare la indemana si accesibil ca pret. In acest sens, se va actiona in doua directii. In primul rand se va crea un site al pensiunii, care sa ofere informatii complete si detaliate. Site-ul va contine poye ale pensiunii, descrierea serviciilor oferite si a zonei in care este amplasata, datele de contact, informatii despre preturi, reduceri si promotii, precum si posibilitatea de a rezerva camere on-line. In al doilea rand pensiunea va fi inscrisa pe alte pagini care promoveaza turismul in Romania, cum sunt: www.tourismguide.ro, www.romturism.ro, www.worldhotlinks.com si alte pagini similare. Pentru a ajunge mai usor la segmentul tinta, se va cumpara spatiu de reclama in revistele destinate tinerilor parinti, cum sunt "Copilul Meu", "Draga mea", sau gama de reviste "Practic" al caror pret redus si continut util le-a castigat locul in casa multor familii cu venituri medii, facandu-le astfel ideale pentru promovarea unei afaceri ce se adreseaza acestei categorii a populatiei. Agentiile de turism cu care se colaboreaza vor face la randul lor cunoscuta pensiunea, pe baza unui comision din vanzarile realizate. Tot pentru promovare se va folosi Minicardul. Este vorba de un proiect international ce se bucura de succes in peste 60 de tari. In Romania este prezent in orasele mari, astfel Pensiunea Deea va fi promovata in Cluj, Bucuresti, Constanta si Iasi. Minicardul este un produs publicitar de marimea unui card bancar ce contine toate detaliile de contact, o poza

reprezentativa, dar si o harta care sa ajute clientii in cautarea locatiei. Macheta va arata ca cea de mai jos :

Fata Verso

Dar fiindca cea mai buna reclama este un client multumit, si o recomandare de la cineva cunoscut este intotdeauna mai convingatoare decat un afis orarecare, se va face tot posibilul ca turistii ce vin la pensiune sa aiba o sedere cat mai placuta si sa plece relaxati si multumiti, pentru a recomanda mai departe pensiunea. De aceea, fiecare turist va primi la plecare brosuri ale pensiunii, prezentand poze ale acesteia, dar si cateva minicarduri care vor fi similare unei carti de vizita. 4.2 Strategii de comercializare a produselor si serviciilor

Pentru ca pensiunea sa fie cat mai accesibila segmentului de clienti vizat se va proceda la o esalonare a preturilor in functie de sezon, practica frecvent intalnita la unitatile de cazare mai ales pe litoral, dar care nu este folosita inca in randul pensiunilor din zona. Deoarece majoritatea clientilor vizati isi vor aduce copiii cu ei, pentru acestia vor fi practicate preturi speciale, cu o reducere de 15%.

Tot o reducere de 15 % li se va oferi si clientilor care se intorc in anul urmator la pensiune, urmarindu-se astfel fidelizarea lor si castigarea de noi clienti din randul prietenilor acestora. Deoarece vanzarea serviciilor pensiunii se va realiza nu numai de catre aceasta, cat si de agenttiile de turism cu care aceasta colaboreaza, ele vor fi accesibile si celor care nu au aflat inca de existenta pensiunii, marindu-i astfel popularitatea.
5. PLANUL FINANCIAR

5.1 Informatii cu caracter financiar In elaborarea planului si a previziunilor financiare am pornit de la urmatoarele ipoteze : Firma are un capital social subscris si varsat de 1.000 lei Claadirea in care va fi amenajata pensiunea este pusa la dispozitie de catre proprietari (asociati) in mod gratuit, pe o perioada nelimitata, impreuna cu spatiile adiacente (teren, parcare). Pentru a respecta standardele de calitate cerute de legislatia in vigoare, firma trebuie sa achizitioneze dotarile necesare si sa amenajeze in mod corespunzator cladirea in care va functiona pensiunea. Pentru amenajarea ineriorului pensiunii este nevoie de o suma importanta de bani egala cu 31611,64 lei. In acest pret sunt incluse toate dotarile camerelor, a receptiei, a bucatariei si a salii de mese. Costul alimentelor ce trebuie cumparate pentru asigurarea mesei turistilor a fost stabilit intre 23 si 25 lei pentru un turist/zi, iar costurile cu produsele de igiena si curatenie la 5 lei pentru un turist/zi. Deoarece in primul an pensiunea nu va avea angajati nu vor fi platite salarii. Pentru construirea site-ului web al firmei, cu costul de 500 lei, va fi contractata o firma, iar pentru gazduirea lui se va semna un contract cu un provider de internet, costul gazduirii fiind de 10 lei/luna. De asemenea se contracteaza acelasi provider de internet pentru furnizare internet lunar cu un cost de 75 lei/luna. Pentru restul activitatilor de promovare, bugetul este in medie de 1000 lei /luna. Pentru asigurarea aprovizionarii, eventualele cazuri cand trebuie asigurat transportul turistilor la sau de la ce mai apropiata gara, situata la 2 km distanta, se va achizitiona un automobil in valoare de 16500 lei, prin intermediul unui credit pe 5 ani cu dobanda de 12 %. Cheltuieli cu benzina au fost estimate in medie la 300 lei pe luna.

 Comisionul agentiilor cu care colaboreaza firma este de 8 % din vanzarile efectuate prin intermediul acestora. Conform legii pentru societatile cu raspundere limitata, firma plateste impozit pe profit de 16 %. Capacitatea de cazare este de 20 + 3 persoane - in conditii normale de ocupare 20 persoane, in caz de nevoie, putandu-se adauga 3 paturi pliante pentru copii. Pretul unei nopti de cazare difera de la o luna la alta si este de 60 lei in luna Mai, 65 lei in luna Iunie, 70 lei in lunile Iulie si August, 65 lei in septembrie, 60 in octombrie si noiembrie, urcand la 70 in decembrie. Preturile pentru copii, precum si preturile promotionale pentru o a doua vizita sunt reduse cu 15 %. Ratele de ocupare sunt : 35 % in luna Mai, 45 % in luna Iunie, 58 % in luna Iulie, 63 % in luna August, 35 % in luna septembrie, 25 % in lunile Octombrie si Noiembrie, 45 % in Decembrie. Pentru mese, se considera ca mai bine de 60 % dintre turisti vor lua masa la pensiune. Pretul a trei mese pe zi este de 35 lei/turist. In cea mai mare parte incasarile vor fi in numerar, pensiunea punand insa la dispozitia clientilor si posibilitatea platii cu cardul. 5.2 Calcule preliminare Conform datelor cu caracter financiar prezentate mai sus, s-au calculat incasarile aferente fiecarei luni de functionare.

Calculul numarului de nopti de cazare vandute in fiecare luna.

Luna
Nr. Zile ale lunii Nr. maxim nopti cazare (Nr zile x 20 turisti/noapt e) Grad de ocupare Nr. Nopti vandute

Iuni Mai e 31 30

Iuli e 31

Augus Septembri t e 31 30

Octombir e 31

Noiembri e 30

Decembri e 31

620 35 % 217

600 45% 270

620 58 % 360

620 63% 391

600 35% 210

620 25% 155

600 25% 150

620 45% 279

Calculul veniturilor din cazare

Luna Mai Nopti de 217 cazare vandute Pret 60 cazare/noapte Pret 15% 51 reducere copii, promotii Nr. Nopti cu 163 pret intreg Nr. Nopti cu 54 pret redus Incasari pret - 9780 intreg Incasari pret - 2754 redus Total incasari 12534

Iunie

Iulie

August

Sept.

Oct.

Noi.

Dec.

270 65 55.25 202 68 13130 3757 16887

360 70 59.5 270 90 18900 5355 24255

391 70 59.5 293 98 20510 5831 26341

210 65 55.25 157 53 10205 2928 13133

155 60 51 116 39 6960 1989 8949

150 60 51 112 38 6720 1938 8658

279 70 59.5 200 70 14000 4165 18165

Scenariu grad optimist

Calculul numarului de pachete a 3 mese/zi vandute in fiecare luna :

Luna
Nr. Zile ale lunii Nr. maxim nopti cazare (Nr zile x 20 turisti/noapt e) Grad de ocupare Ptocentul turistilor care servesc masa Nr. Pachete de 3 mese/zi vandute

Iuni Mai e 31 30

Iuli e 31

Augus Septembri t e 31 30

Octombir e 31

Noiembri e 30

Decembri e 31

620 35 % 65 %

600 45%

620 58 % 75 %

620 63%

600 35%

620 25%

600 25%

620 45%

69%

75%

60%

55%

45%

75%

141

186

270

294

126

85

68

210

Calculul veniturilor din servirea mesei :

Luna
Nr. Pachet e de 3 mese/zi vandut e Pret pachet

Mai

Iuni e

Iulie

Augus t

Septembri e

Octombir e

Noiembri e

Decembri e

141 35

186 35

270 35

294 35

126 35

85 35

68 35

210 35

493 5
Total incasari

6510

945 0

10290

4410

2975

2380

7350

Calculul incasarilor totale

Luna Incasari Cazare Incasari servire 3 ese/zi Total incasari Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec

12534

16887

24255

26341

13133

8949

8658

18165

4935 17469

6510 23397

9450 33705

10290 36631

4410 17543

2975 11924

2380 11038

7350 25515

Putem observa din grafic puternica fluctuatie a incasarilor, acestea fiind direct legate de evolutia sezonului turistic. Se presupune ca acestea sunt mai mici la inceput corelate cu gradul de ocupare. Cresterea se produce odata cu atingerea varfului de sezon turistic, atat ca efect al cererii mari pe piata, cat si ca urmare a preturilor practicate si a reducerilor practicate pentru copii si pentru cei care revin la pensiune. Lunile octombrie si noiembrie prezinta un declin puternic, odata ce sfarsitul ceoncediilor si a vacantei lasa libere turistilor doar zilele din weekend-uri. O noua crestere apare in Decembrie, odata cu sarbatorile de iarna, turistii fiind atrasi in zona de cantitatea de zapada si posibilitatile de ski si sanie de pe masivele Rarau si

Giumalau. Dat fiind faptul ca si copii sunt in vacanta in aceasta perioada, efectul cumulat este un grad mai mare de ocupare. Dupa o previziune a incasarilor, se dovedeste necesara si o previziune a costurilor, pentru a putea determina daca exercitiul financiar aferent primului an se va solda cu profit sau pierdere. Costurile implicate de desfasurarea activitatii sunt, dupa cum urmeaza :

Costul alimentelor
Luna Nr. Pachete de 3 mese/zi vandute Costul alimentelor/zi/turist Total costuri Mai
141

Iunie
186

Iulie
270

August
294

Sept
126

Oct
85

Noi
68

Dec
210

25 3525

25 4650

23 6210

23 6762

23 2898

25 2125

25 1700

25 5250

Costurile cu produse de igiena si curatenie

Luna Nr. Nopti de cazare vandute Cost produse/zi/turist Total costuri Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec

217
5 1085

270
5 1350

360
5 1800

391
5 1955

210
5 1050

155
5 775

150
5 750

279
5 1395

Costurile cu utilitati si combustibil

Luna Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec

Electricitate Cablu Tv Internet Combustibil Gaz Salubrizare Total costuri

350 50 75 300 150 30 955

370 50 75 300 150 30 975

430 50 75 300 150 30 1035

430 50 75 300 150 30 1035

430 50 75 300 200 30 1085

370 50 75 300 280 30 1105

260 50 75 300 480 30 1195

430 50 75 300 750 30 1635

Costurile cu vanzari si promovare

Luna Mai Total 17469 incasari Procent 30 % incasari realizate pe baza agentiilor Incasari 5240,7 realizate pe baza Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec

23397 40 %

33705 40 %

36631 40 %

17543 35 %

11924 35 %

11038 35 %

25515 35 %

9358,8

13482

14652,4 6140,05

4173,4

3863,3

8930,25

agentiilor Cost 419,25 748,7 1078,56 1172,19 agentii (8% din incasari aduse) Realizare 500 0 0 0 site web Gazduire 10 10 10 10 site web Publicitate 1000 1000 1000 1000 Total 1929,25 1758,7 2088,56 2182,19 Costuri

491,2

333,87

309,06

714,42

0 10 1000 1501,2

0 10

0 10

0 10

1000 1000 1000 1343,87 1319,06 1724,42

Costuri Totale :
Luna Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi Dec Costuri cu alimente 3525 4650 6210 6762 2898 2125 1700 5250 Costuri cu igiena 1085 1350 1800 1955 1050 775 750 1395 Costuri cu 955 975 1035 1035 1085 1105 1195 1635 combustibili Costuri cu 1929,25 1758,7 2088,56 2182,19 1501,2 1343,87 1319,06 1724,42 promovarea TOTAL 7494 8734 11134 11934 6534 5349 4964 10005 COSTURI Evolutia Costurilor

Se poate observa ca cea mai mare pondere in costurile totale o au costurile alimentelor, urmate, de costurile cu promovarea pe care s-a pus mare accent. Se poate observa si dependenta de evolutia sezonului turistic, ele fiind strans legate de gradul de ocupare.

Planul de rambursare a creditului

Deoarece pentru achizitia automobilului s-a contractat un credit pe 5 ani cu dobanda de 11% si o perioada de gratie de 3 luni am calculat cu ajutorul unui program ratele si costul rambursarii creditului, pe durata celor 60 luni. Imprumut de nevoi personale

TOTAL* *prezentul grafic de rambursare este estimativ Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata

60 luni 15.700%

25,113.22 Rata

7,788.22 Dobanda

17,325.00 Capital

RON SOLD

1 2 3 4 5 6 7

Variabila 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55

226.67 224.16 221.61 219.04 216.43 213.78 211.10

191.88 194.40 196.94 199.52 202.13 204.77 207.45

17,325 17,133.12 16,938.72 16,741.78 16,542.27 16,340.14 16,135.37 15,927.92

Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata Rata

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54

418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55

208.39 205.64 202.86 200.03 197.17 194.28 191.34 188.37 185.36 182.31 179.22 176.09 172.91 169.70 166.44 163.15 159.80 156.42 152.99 149.51 145.99 142.43 138.82 135.16 131.45 127.69 123.89 120.03 116.13 112.17 108.16 104.10 99.99 95.82 91.59 87.32 82.98 78.59 74.15 69.64 65.07 60.45 55.76 51.02 46.21 41.34 36.40

210.16 212.91 215.70 218.52 221.38 224.28 227.21 230.18 233.19 236.25 239.34 242.47 245.64 248.85 252.11 255.41 258.75 262.14 265.56 269.04 272.56 276.13 279.74 283.40 287.11 290.86 294.67 298.52 302.43 306.38 310.39 314.45 318.57 322.74 326.96 331.24 335.57 339.96 344.41 348.91 353.48 358.10 362.79 367.54 372.34 377.22 382.15

15,717.76 15,504.84 15,289.14 15,070.62 14,849.24 14,624.97 14,397.76 14,167.57 13,934.38 13,698.13 13,458.80 13,216.33 12,970.69 12,721.84 12,469.73 12,214.32 11,955.57 11,693.43 11,427.87 11,158.83 10,886.27 10,610.15 10,330.41 10,047.01 9,759.91 9,469.04 9,174.38 8,875.85 8,573.43 8,267.04 7,956.65 7,642.19 7,323.63 7,000.89 6,673.93 6,342.69 6,007.12 5,667.16 5,322.76 4,973.84 4,620.36 4,262.26 3,899.47 3,531.93 3,159.59 2,782.37 2,400.22

Rata Rata Rata Rata Rata Rata

55 56 57 58 59 60

418.55 418.55 418.55 418.55 418.55 418.55

31.40 26.34 21.21 16.01 10.74 5.41

387.15 392.22 397.35 402.55 407.81 413.15

2,013.07 1,620.85 1,223.51 820.96 413.15 0.00

Contul de Profit si pierderi Nr. Crt. 1. 2. 3, 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. Explicatii Realizari in perioada de raportare 31.12.2008 31.12.2009 Venit din vanzari de marfuri 0 48300 Venit din vanzari de produse si 0 128922 servicii Cifra de afaceri 0 177222 Total venituri din exploatare 0 177222 Costul marfurilor vandute 0 33120 Cheltuieli utilitati si combustibil 0 7985 Lucrari si servicii executate de terti 0 13844 Impozite si varsaminte asimilate 0 0 Cheltuieli cu personalul 0 0 Alte cheltuieli de exploatare 0 10160 Cheltuieli cu amortizari 0 3300 Total cheltuili din exploatare 0 69448 Rezultat din exploatare 0 107774 Venituri financiare 0 0 Cheltuieli cu dobanzile 0 2546,88 Rezultatul financiar (14 - 15) 0 - 2546,88 Rezultatul curent al exercitiului 0 105227,12 Venituri exceptionale 0 0 Cheltuieli exceptionale 0 0 Rezultat exceptional 0 0 Venituri totale 0 177222 Cheltuieli totale 71994,88 Rezultat brut al exercitiului 0 105227,12 Impozit pe profit 0 16836,33 Rezultat net 0 88390,78