UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AGRICULTUR I HORTICULTUR SPECIALIZAREA: PEISAGISTIC

AMENAJRI CU ROCI

Prof. Coord: Carmen Nicu

Student: Drgan Elena Gabriela

CRAIOVA 2014

CUPRINS UTILIZAREA ROCILOR N AMENAJAREA GRDINILOR .............................................. 3 PEISAJELE CU ROCI ............................................................................................................... 3 ALPINARIILE I ROCRIILE ................................................................................................ 5 UTILIZRI COMPLEMENTARE ALE ROCILOR ................................................................ 8 ROCARIILE: AMENAJARI DECORATIVE CU PIATRA IN GRADINA ............................ 8 BIBLIOGRAFIE: ..................................................................................................................... 11

UTILIZAREA ROCILOR N AMENAJAREA GRDINILOR

Adesea, n zonele montane, rocile formeaz scene de peisaj deosebit de interesante, care impresioneaz fie prin masivitatea i soliditatea blocurilor de piatr, fie prin aglomerarea neregulat de mase mai mici cu aspect slbatic sau pitoresc.

Integrarea rocilor n amenajrile peisagistice este posibil att prin valorificarea celor eventual prezente n teren ct i prin crearea de compoziii artificiale cu roci. PEISAJELE CU ROCI Masele stncoase i rocile mari existente trebuie exploatate vizual: n compoziia unui parc ele pot constitui locuri atractive, gen surpriz, pe care vizitatorul le descoper n parcurgerea unui anumit traseu al circulaiei minore sau scene n care ele atrag linii de perspectiv. Scoaterea n eviden a volumetriei, culorii i texturii pietrei se poate face prin variate modaliti: degajarea vederilor pe direciile cele mai favorabile de observare, n funcie de incidena luminii, uneori decopertarea parial a pmntului n care sunt ncastrate rocile, nlturarea unor roci sau, din contr, completarea sau reamenajarea parial a ansamblului, defriarea unor plante nsoitoare, plantarea unor specii decorative arbustive sau arborescente. Pentru compoziiile artificiale cu roci, cadrul cel mai potrivit este terenul cu relief frmntat; mai ales n zonele deluroase i montane, ele sunt fireti i par ale locului. Pentru obinerea aspectului natural al unei astfel de amenajri sunt necesare, de cele mai multe ori, lucrri de modelare a terenului, amplificarea denivelrilor, crearea de rupturi de pant. Anrocamentele se realizeaz cu material de aceiai natur: calcare, bazalt granit, eventual de provenien local. n funcie de forma i mrimea rocilor se alege i poziia acestora pe formele reliefului: cele neregulat rotunjite pot fi folosite la baz i pe coastele pantelor, n rpe;

stncile mai mari i verticale(cu dominana nlimii) sunt justificate pe culmea unei coline abrupte, ns niciodat n poziii joase. Blocurile se grupeaz neregulat, n armonie i contrast de volume, majoritatea fiind implantate n teren(parial ngropate). Rocile pot fi introduse n compoziii i n alte situaii, unde configuraia proiectat a reliefului se acord cu prezena lor: cu ele se pot realiza scene pitoreti cu grote, izvoare, cderi de ap, albii ale unor praie artificiale. Pe un teren nclinat, printre roci verticale sau peste praguri stncoase poate fi creat i dirijat un curs de ap care formeaz cascade sau mici cderi receptate n bazine spate n pant, avnd pereii mascai cu roci de aceiai natur; n zona de pant mic, albia

n meandre a prului artificial este, de asemenea, nsoit de grupuri de roci. n toate aceste cazuri se impune o atent studiere a modelelor oferite de natur i alegerea unor soluii care s confere amenajrii un aspect firesc. Tot din acest motiv, fundaiile i consolidrile cu beton, necesare pentru asigurarea durabilitii unor anrocamente, trebuie sa fie invizibile. n parcurile i grdinile contemporane, se pot realiza sectoare de peisaj foarte construite n care rocile, ca element natural, se asociaz unor compoziii din beton cu volume foarte precise, arhitecturale, ale cror linii ndrznee contrasteaz cu formele rotunjite sau coluroase ale pietrelor(terase, gradenuri, curs de ap pe trepte din beton, bazine sau piscine cu cascade).

Sub influena artei grdinilor japoneze, n amenajrile moderne se pot crea unele aspecte vizuale deosebite prin folosirea rocilor n situaii idependente de reproducerea sau interpretarea artistic a unei scene de peisaj natural. De exemplu, pentru decorarea unei curi interioare plane, roci suficient de mari se amplaseaz pe suprafeele inerte(pietri, nisip, dalaj) sau pe gazon, asociate sau nu cu plante. Ele pot nsoi unele elemente construite: bazin, jardinier, banc, scar. Cel mai adesea este exploatat contrastul ntre imobilitatea i masivitatea pietrei i vitalitatea, forma i culoarea plantelor sau transparena i strlucirea apei calme sau n micare.

ALPINARIILE I ROCRIILE
Rocile pot determina caracterul special al unui tip de grdin, n general de mic ntindere grdina alpin (alpinariu). Mai adesea, alpinariile nu sunt de sine stttoare, ci sunt incluse n parcuri i n grdini botanice. Ele reproduc la o scar mic peisaje cu roci, care sunt asociate cu o vegetaie specific, sugernd o scen montan dintr-o anumit zon geografic.

Pentru un alpinariu microrelieful este modelat cu coline inegale i vi, permind realizarea de compoziii etajate, care pot cuprinde, eventual, i un izvor sau o cdere mic de ap, continuat cu un pria(apa poate fi recirculat prin pompare). O atenie deosebit se acord armoniei n volumetria ansamblului, alegerii i poziionrii rocilor. Inegalitatea reliefului este nsoit de cea a maselor stncoase: n alpinariile mici, cel puin o pies sau un grup de roci trebuie s domine compoziia. Se iau n consideraie principiile enunate mai sus: folosirea pietrei de aceiai natur sau nrudit, dispunerea dup mrime i form pe diferitele cote ale amenajrii.

Gruparea rocilor se face dup anumite linii directoare, n etajri neregulate, lsndu-se terase nguste i nie pentru plantarea vegetaiei. n grdina alpin se prevd poteci n trepte sau n serpentin pentru accesul pe pante, iar pe cotele joase, alei nguste, toate realizate din lespezi necioplite; aleile nguste pot fi acoperite i cu criblur din acelaii fel de piatr.

n cazul alpinariilor mari, cu diferene mari de nivel, n structura colinelor de pmnt se prevede o baz solid de roci care previn alunecarea terenului i asigur drenarea. Amenajrile mai deosebite, cu nlime mare, accesibil pe un traseu de potec croit printre roci, necesit uneori chiar structuri din beton armat pe care se construiete colina. Pentru stabilitatea ansamblului, rocile aparente se ncastreaz n pmnt, puin n contrapant, neregulat etajate; diferite niveluri, decalate, se sprijin unele pe altele i chiar se consolideaz cu beton. De asemenea, se are n vedere nclinarea n contrapant a feei superioare a rocilor care susin volumele de pmnt destinate plantelor, n scopul receptrii apei din precipitaii i pentru prevenirea eroziunii. Spaiile i niele pentru plantarea vegetaiei, dispuse n trepte, se umplu cu pmnt fertil de textur nisipoas, aternut pe un substrat drenant. Grosimea necesar a stratului de pmnt este de cel puin 40-50cm pentru arbuti i 20-30cm pentru plantele erbacee. Aa cum s-a artat mai sus, crearea unei grdini alpine impune un cadru adecvat i cheltuieli destul de importante. Mai accesibil este realizarea unor amenajri mai mici i mai simple cu roci. ROCRIILE (stncriile) se proiecteaz i se amenajeaz dup aceleai principii enunate mai sus. Modelarea terenului const att n realizarea unei coline, ct i a altor denivelri mai mici: un mic debleu n faa movilei i cel puin nc o uoar proeminen, ca un ecou al celei dinti. Rocriile pot fi dominant alctuite din lespezi de piatr sau pot mbina i roci cu volume mai mari, de forme neregulate. Se cere ns o proporie arminioas cu mrimea colinei, de aceea rocile foarte mari i nalte nu i au locul ntr-o astfel de compoziie de mai mic importan; totui nici rocile prea mrunte nu sunt indicate. Se evit poziionarea de pietre cu aspect piramidal, preferndu-se cele la care domin dimensiunile orizontale.

v i la aceste amenajri este necesar crearea ambianei potrivite n concordan cu zona climatic: microrelieful general al terenului cu unele diferene de nivel, vegetaia specific

zonei. Astfel, n regiunile de es vor domina plantele erbacee crora li se vor asocia unii arbuti foioi i subarbuti. Introducerea coniferelor este indicat ndeosebi pentru zonele de deal i de munte. UTILIZRI COMPLEMENTARE ALE ROCILOR n cadrul grdinilor, rocile neprelucrate prin tiere mai pot fi folosite pentru construirea zidurilor de sprijin, a platformelor pentru chiocuri, a bordurilor bazinelor, realizarea de pavaje, contribuind la imprimarea unui caracter rustic al zonei. Tot ntr-un astfel de cadru, unele roci mari, cu forme naturale adecvate, pot fi transformate n jardiniere prin excavare i umplere cu pmnt.

ROCARIILE: AMENAJARI DECORATIVE CU PIATRA IN GRADINA

Rocariile sau stancariile sunt un element decorativ de gradina, compus din pietre (roci) si plante atent selectionate si imbinate, formand mici zone stancoase, foarte pitoresti, care imita peisajul montan. Alegerea locului de amplasare a unei rocarii in curtea sau gradina casei este foarte importanta. Vom alege intotdeauna zonele expuse la soare si, pe cat posibil, ferite de vant. Specialisii in peisagistica nu recomanda amplasarea stancariilor in centrul gradinilor. Acestia considera ca un astfel de aranjament de gradina este mai spectaculos atunci cand este amplasat intr-o zona apropiata centrului sau chiar marginii unei gradini. Esential este ca rocaria sa fie vizibila din mai multe unghiuri diferite si atent integrata in restul peisajului din curte sau gradina. Crearea unei rocarii este un proces foarte placut, desi destul de anevoios. Si acum sa vedem care sunt elementele pe care le putem folosi in crearea rocariilor:

Pietre (roci) de diferite dimensiuni, culori si texturi. Putem alege granitul, bazaltul, calcarul etc. Daca aveti posibilitatea, e bine sa culegeti bucati deosebite de roca in vacantele de la munte si sa le aduceti acasa. O alta varianta este cumpararea acestora direct de la firmele producatoare. Cumpararea rocilor de la producatori va ofera posibilitatea alegerii formei si dimensiunii de piatra dorite, dar si avantajul transportului unei cantitati mari de roca, lucru imposibil de realizat cu un autoturism obisnuit.

Plante potrivite mediului stancos si expunerii la soare. In primul rand, vom alege plante perene, care sa reziste in rocariile create multi ani la rand. Iar pentru a ne asigura ca aranjamentul este frumos si in sezonul rece, vom intercala plantele de vara cu un grup de plante vesnic verzi.

Pentru obtinerea unui aranjament spectaculos este bine sa alegem plante care cresc si se dezvolta pe diferite inaltimi si produc flori intr-o variata paleta cromatica, de-a lungul mai multor luni consecutive. Asadar, ne putem orienta catre plantele curgatoare perene: Cimbrul salbatic, Lilisorul, Phloxul pitic, Lithodora diffusa Heavenly blue, Campanula portenschlagiana sau Sapunarita. Alte plante ce n-ar trebui sa lipseasca dintr-o stancarie sunt suculentele, cactusii sau plantele alpine: Opuntia, Cylindropunti, Euphorbia lathyris, Sedum, Sempervivum, Brandusa de toamna, Garofita de munte, Iarba sarpelui, Floarea de colt etc. Desigur ca pentru completarea aranjamentului ar trebui sa adaugam si cativa arbusti sau copaci decorativi, taratori sau de mici dimensiuni. Pentru un aspect ingrijit pe tot parcusrul anului e bine sa alegem exemplare foioase vesnic verzi: Buxus sempervirens, Photinia Fraserii, Ilex aquifolium, Euonymus fortunei, Mahonia x media etc. Apa este un alt element ce poate fi folosit in crearea unei rocarii. Cu ajutorul unor sisteme speciale, prevazute cu pompe de recirculare a apei, montate intre bucatile de piatra, putem realiza o minicascada sau un paraias cu apa curgatoare.

Iata cum se realizeaza o rocarie sau o stancarie: 1. Primul pas in realizarea unei stancarii in gradina este saparea unei fundatii adanci de 20-40 cm. 2. Urmeaza drenajul. Pentru asigurarea unui drenaj bun, care va preveni afundarea intregii rocarii in pamant, fundatia se va umple cu pietris sau cu spartura de caramida. Peste stratul de drenaj se va adauga, in straturi, pamantul care a fost extras din locul in care a fost sapata fundatia. Fiecare strat de pamant va fi tasat si udat minutios, pentru a acoperi toate golurile.

3. Pasul trei implica amplasarea rocilor care vor forma stancaria din gradina, avand grija sa le dispunem intr-un mod armonios. Astfel, vom construi baza din pietre de forma plata sau rotunjita, montand pietrele mai ascutite, care amintesc de varful unui munte, in partea superioara a aranjamentului. Daca doriti sa completati rocaria cu apa curgatoare, e bine sa montati sistemul special de recirculare a apei prin pompare chiar in timpul dispunerii rocilor. 4. Spatiile dintre roci vor fi umplute cu pamant, in care vom planta ulterior florile si arbustii decorativi.

BIBLIOGRAFIE:
1. 2. 3. 4. Iliescu, Ana-Felicia, Arhitectur peisager, Ed. Ceres, Bucureti, 2008 www.casadex.ro Hessayon, Dr. D. G., The rock & water garden expert, Expert Books, 2000 www.google.ro