Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
în
Anglia
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: PEISAGISTICĂ
PROIECT
CUPRINS
CUPRINS.....................................................................................................................3
Introducere ................................................................................................................4
................................................................................................................................. 26
.............................................................................................................................. 43
Packwood House...................................................................................................43
Introducere
Pentru toate culturile apusene „grădina” este sinonimă cu o „îngrădire”. Dar cum
pot fi aceste două noțiuni compatibile? Răspunsul la această întrebare ne duce direct la acea lume
a dorințelor amintită mai sus. Locul care este împrejmuit este în același timp separat, adică un loc
secret. Este accesibil numai anumitor oameni, cei aleși cărora le este permisă intrarea. Oricine se
dovedește a fi nedemn de această onoare este alungat.
Acest motiv
înfățișează o legătură cu
Paradisul din Vechiul
Testament, ce oferă o
indicație precisă cu privire
la locul unde se află: „Apoi
Domnul Dumnezeu a sădit
o grădină în Eden, spre
răsărit; şi a pus acolo pe
omul pe care-l
crease.”(Geneza, 2:8). În
Paradisului nu apar pe nici o hartă, le poți căuta în van. Din acest motiv s-a tot încercat
localizarea Grădinii Paradisului pe pământ. Se credea că râurile necunoscute pot fi localizate
într-o țară nedescoperită, mai presus de toate, Dumnezeu a creat Grădina Edenului pentru Om. A
fost Grădina Edenului un continent irigat și divizat de patru râuri? Se poate presupune că râurile
necunoscute Pison și Gihon erau la fel de lungi și cu un debit la fel de mare ca Tibrul și Eufratul.
Fig. 7 - Harta Paradisului Terestru-1870
Era
problema unui continent în Lumea de Apoi. Este
bine știut faptul că regii babilonieni a mileniului III
î.e.n își luat titlul de Domn al celor Patru Sferturi.
Acest titlu era o aluzie la stăpânirea simbolică
asupra întregii lumi, altfel spus „Pantokrator”. Cele
patru sferturi denotau cele patru regiuni ale
pământului, din centrul cărora a emanat sursa vieții,
care s-a divizat și a dat formă lumii.
În perioada Renașterii se pot distinge trei tipuri de teorii. Primul tip vorbește în linii
generale și descrie grădinile din Antichitatea clasică și Evul Mediu, fără să găsească noi idei de
amenajare. Contrar, al doilea tip expune viziuni imaginative, ale căror elemente au fost
concretizate în construirea grădinilor Renașterii și Barocului. În final, al treilea tip combină teorii
programatice variate. Constă în sugestii de amenajare concrete, dintre care, câteva încă mai erau
folosite spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea.
grădinilor englezești în stil renascentist a început cu stilul Tudor timpuriu. Primele grădini
importante au apărut sub domnia lui Henric al VIII-lea, care s-a văzut ca un rival cultural al lui
Francisc I: Hampton Court Palace, Whitehall Palace și Nonsuch Palace.
Fig. 19 - Hampton Court palace, Londra-Wyngaerde(1655)
gazebo, un pavilion cu
vedere. Aceste gazebo sau
belvedere – în Spania
erau numite mirados – erau populare în perioada Tudorilor. Un gazebo elegant din piatră a
supraviețuit la Melford Hall în apropiere de Suffolk. Dealul de la Stoneleigh în Warwickshire
este deasemenea încoronat cu un gazebo, ce permite vizualizarea uneia dintre cele mai pitorești
priveliști din valea Avon.
Acest model, încă popular în grădinile englezești, a apărut pentru prima dată în
perioada Renașterii. Un tablou al unui
maestru necunoscut al școlii engleze
înfățișează o „grădină scufundată” la
Pierrepont House în Nottinghamshire. O
balustradă împodobită cu vaze de flori
intersectată pe toate laturile cu șiruri de
trepte împrejmuiește zona
dreptunghiulară a grădinii. Aceasta este o
terasă înălțată în fața unei case rurale.
Parterre-ul cu un design simetric și ornamentație bogată, are un efect captivant asupra oaspeților
acestui conac, în timp ce se plimbă în jurul sitului. Există și o anumită priveliște a sitului din
terasa curții interioare, ca și de la ferestrele casei.
Există mai multe „grădini scufundate” în Anglia și Scoția, câteva reușind să emane
ceva asemănător unei grădini renascentiste.
André Mollet, autorul lucrării „Le jardin de plaisir” apărută în anul 1651, a efectuat
numeroase amenajări în Anglia. Lucrările sale de amenajare au fost cerute de Curtea din Londra
și continuate de Inigo Jones. O dată ce s-a întors din călătoria prelungită de studiu întreprinsă în
Italia în anul 1614 a și început să implementeze în Anglia idei arhitecturale preluate de la Andrea
Palladio. Astfel a apărut curentul numit mai târziu Paladianism, curent ce și-a pus amprenta
asupra arhitecturii britanice până în anii 1800.
În 1660, cu cinci ani înainte de moartea sa, a fost din nou chemat în Anglia. Carol
al II-lea dorea să reamenajeze grădina Palatului St. James. Mollet a proiectat o patte d`oie, un
strat în formă de talpa-gâștei. Dintr-un rond trei alei porneau radial în direcții diferite, fiind
intersectate de două rânduri semicirculare de acacia. Zonele rămase erau ornamentate cu buxus.
Acest model a fost valorificat pentru o scurtă perioadă în arhitectura grădinii baroce, nu numai în
Anglia, ci și în Franța. Mollet a deținut funcția de grădinar șef al Angliei până la moartea sa.
Cu modelele de amenajare concepute și scrierile teoretice familia Mollet a deschis
larg porțile grădinii baroce. Multe aspecte ale grădinii baroce sunt deja prezentate în lucrarea lui
Claude Mollet, „Théâtre des plans et jardinages”, publicată postmortem în 1652. Fundamentul
teoretic și practic al grădinii baroce a fost trasat de fiul său André Mollet, în lucrarea menționată
anterior, „Le jardin de plaisir”, publicată în 1651. În acestă lucrare sunt expuse principiile
grădinii clasice franceze. Atât André, cât și frații săi Pierre și Claude al II-lea au lucrat la grădina
Tuileries din Paris.
Fig. 34, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43 - Hatfield
House din diverse perspective
XVII-lea. Dar sub ce formă s-a efectuat tranziția de la o eră la cealaltă în alte țări ale Europei?
Răspunsul la această întrebare este oferit de Italia.
Index de imagini
Fig. 1 - Adam și Eva-reprezentare biblică...................................................................5
Bibliografie
1. Kluckert, Ehrenfried – European Garden Design, Ed. h.f.ullmann, Bonn, 2007;
3. www.gardenvisit.com;
4. www.google.ro;