ECTS AN II,GRUPA 2

Page | 1

CONTRIBUTIA SERVICIILOR LA DEZVOLTAREA ECONOMICA A UNEI TARI

EVOLUIA ECONOMIEI MODERNE
NSCRIE NTRE ORIENTRILE SALE FUNDAMENTALE DEZVOLTAREA I DIVERSIFICAREA SERVICIILOR. CONSTITUITE ASTZI NTR-UN SECTOR DISTINCT AL ECONOMIEI, CARACTERIZATE PRINTR-UN DINAMISM NALT, SERVICIILE I PUN AMPRENTA ASUPRA ACTIVITII DESFURATE N CELELALTE COMPARTIMENTE, ASUPRA MODULUI DE VALORIFICARE A RESURSELOR UMANE I NATURAL MATERIALE, AVND O CONTRIBUIE MAJOR LA PROGRESUL ECONOMIC I SOCIAL.

E PANSIUNEA SERVICIILOR, CRETEREA

ROLULUI LOR N VIAA SOCIETII SE MANIFEST CA TRSTURI ALE EVOLUIEI N MAJORITATEA RILOR LUMII, ARGUMENTND, PENTRU ETAPA ACTUAL, DENUMIREA DE !SOCIETATE A SERVICIILOR". IMPORTANA CRESCND A SERVICIILOR N ECONOMIE, ASCENSIUNEA RAPID I EVOLUIA SPECTACULOAS DIN ULTIMELE DECENII AU INTENSIFICAT PREOCUPRILE PENTRU CUNOATEREA ACESTUI SECTOR. ASTFEL, SERVICIILE POT FI PRIVITE CA OCUPAII SAU NDATORIRI ALE UNOR PERSOANE, CA FUNCII, ACIUNI, SAU MUNCI PRESTATE N FOLOSUL CUIVA, CA ORGANISME SAU SUBDIVIZIUNI FCND PARTE DINTR-UN ANSAMBLU ADMINISTRATIV SAU ECONOMIC. DE ASEMENEA, TERMENUL DE SERVICII ESTE ASOCIAT I IDEII DE TERIAR SAU SECTOR TERIAR AVND DOU ACCEPIUNI DIFERITE#

Page | 2

$. ANSAMBLUL DE !MESERII" %CONTABILI, SECRETARE, VNZTORI ETC.& CARE SE

E ERCIT N SOCIETI DE SERVICII %BNCI, COMPANII AERIENE ETC.& SAU N NTREPRINDERI INDUSTRIALE ORI AGRICOLE' 2. ANSAMBLUL UNITILOR DE PRODUCIE, INDIVIDUALIZATE DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC, A CROR ACTIVITATE PRINCIPAL CONST N OFERIREA DE SERVICII I CARE CORESPUNDE NOIUNII STATICE DE RAMUR.
Page | 3

ALI AUTORI APRECIAZ C TERMENUL DE !SERVICII" POATE FI UTILIZAT N PATRU MODALITI DIFERITE I ANUME# SERVICE INDUSTR( FACE REFERIRE LA
NTREPRINDERILE CU ACTIVITATE INTANGIBIL SAU NESTOCABIL' SERVICE PRODUCTS REPREZINTA REZULTATUL OBINUT DE INDUSTRIA SERVICIILOR DAR I DE ALTE SECTOARE ECONOMICE'

SERVICE OCUPATIONS VIZEAZA NDATORIRILE LUCRTORILOR DIN DOMENIUL SERVICIILOR' SERVICE FUNCTIONS SUNT ACTIVITI IMPLICATE N MUNCA DESFURAT N INTERIORUL ECONOMIEI PRIMARE SAU N AFARA ACESTEIA. CA TERMEN DE SPECIALITATE, NOIUNEA DE SERVICIU ACOPER UN DOMENIU MULT MAI RESTRNS DELIMITAT DE SENSUL DE UTILITATE, DE VALOARE DE NTREBUINARE. N ACEST CONTE T, SERVICIILE SUNT DEFINITE CA ACTIVITI UTILE, DESTINATE SATISFACERII UNEI NEVOI SOCIALE. N PRACTIC, ESTE FOARTE DIFICIL A DISTINGE SERVICIILE DE BUNURI NTRUCT, N MOD FRECVENT AC)IZIIONAREA UNUI BUN INCLUDE I UN ELEMENT DE SERVICIU, DUP CUM N MOD SIMILAR, UN SERVICIU PRESUPUNE, CEL MAI ADESEA, PREZENA UNOR BUNURI TANGIBILE.

Page | 4

L OCUL
SERVICIILOR N ECONOMIE
Page | 5

LOCUL SERVICIILOR N ECONOMIE ESTE

REZULTATUL UNUI PROCES EVOLUTIV COMPLE , AL MUTAIILOR NREGISTRATE N VIAA ECONOMIC I SOCIAL. ASTFEL, DEZVOLTAREA I DIVERSIFICAREA STRUCTURILOR ECONOMIILOR LUMII, AMPLOAREA CUCERIRILOR TIINIFICE I PTRUNDEREA LOR N REALITATEA DE ZI CU ZI AU FAVORIZAT AFIRMAREA I INTENSIFICAREA PARTICIPRII SERVICIILOR N DESFURAREA DIFERITELOR FENOMENE I PROCESE, CRETEREA ROLULUI LOR. SE POATE AFIRMA, N ACEST CONTE T, C LOCUL I IMPORTANA SERVICIILOR N SISTEMUL ECONOMIEI NAIONALE SE AFL N CONE IUNE CU DINAMICA SOCIAL, C DEZVOLTAREA LOR ESTE, N EGAL

MSUR, O CONDIIE I O CARACTERISTIC A EVOLUIEI SOCIETII MODERNE. ACTIVITILE DE SERVICII SUNT REGRUPATE, POTRIVIT CLASIFICRILOR SECTORIALE ALE ECONOMIEI, N SECTORUL TERIAR, N TIMP CE SECTORUL PRIMAR INCLUDE AGRICULTURA, SILVICULTURA, PESCUITUL I MINERITUL, IAR SECTORUL SECUNDAR INDUSTRIA PRELUCRTOARE I CONSTRUCIILE. IN RILE DEZVOLTATE PONDEREA SERVICIILOR N POPULAIA OCUPAT DEPETE *+ -,+-, E ISTND TOTUI UNELE DIFERENIERI C)IAR N CADRUL ACESTOR RI, DETERMINATE DE PARTICULARITILE MODELELOR DE CRETERE ECONOMIC, DIFERENELE DE TRADIII I OBICEIURI ETC. N ACELAI TIMP, N RILE MEDIU DEZVOLTATE PONDEREA SECTORULUI TERIAR N OCUPAREA POPULAIEI SE SITUEAZ LA UN NIVEL DE ASEMENEA MEDIU, DE .+-*+-, PE CND N RILE CU

Page | 6

UN NIVEL SCZUT DE DEZVOLTARE ACEST INDICATOR IA VALORI CORESPUNZTOR MAI REDUSE IN JUR DE /+-0+-. ACESTA ESTE DE ALTFEL I CAZUL Page | 7 ROMNIEI CU O PONDERE A POPULAIEI OCUPATE N SERVICII DE NUMAI /$,2- N ANUL 2+++, IAR IN CEL DE-AL DOILEA TRIMESTRU AL ANULUI 2++1 RATA DE OCUPARE FIIND DE .2,,-.

DIMENSIUNILE SERVICIILOR,
CA SECTOR AL ECONOMIEI NAIONALE

COMPLE ITATEA FORMELOR DE MANIFESTARE A SERVICIILOR, VARIETATEA DOMENIILOR DE ACIUNE, IMPLICAREA LOR
N TOATE COMPARTIMENTELE VIEII ECONOMICE I SOCIALE EVIDENIAZ AMPLOAREA ACTIVITII DESFURATE N SECTORUL SERVICIILOR, DAR I ETEROGENITATEA EI, IAR DREPT URMARE, DIFICULTATEA EVALURII DIMENSIUNILOR

ACESTUI SECTOR. LA RNDUL SAU, NUMRUL MARE DE RAMURI ALE ECONOMIEI CUPRINSE N SFERA SERVICIILOR, ACCENTUND Page | 8 ETEROGENITATEA ACESTEIA, NGUSTEAZ POSIBILITILE DE E PRIMARE UNITAR, PRIN INTERMEDIUL UNOR INDICATORI DIRECI, A ACTIVITII REALIZATE. N LIPSA UNUI INDICATOR SINTETIC, CAPABIL S E PRIME ACTIVITATEA ACESTUI SECTOR I S ASIGURE COMPARABILITATEA CU ALTE SECTOARE SAU RI, SE POATE RECURGE LA ABORDAREA DIN DIVERSE UNG)IURI A CONTRIBUIEI I, RESPECTIV, A GRADULUI DE ANGAJARE A SERVICIILOR N EFORTUL GLOBALAL DEZVOLTRII ECONOMIEI. N ACEST SENS, AR PUTEA FI LUATE N CONSIDERARE, PE DE O PARTE, PROPORIA RESURSELOR UMANE I A FONDURILOR MATERIALE ANGAJATE N ACEST SECTOR, IAR PE DE ALT PARTE CONTRIBUIA LUI LA

CREAREA PRODUSULUI INTERN BRUT I A VALORII ADUGATE. UNII DINTRE INDICATORII CEI MAI E PRESIVI DE CARACTERIZARE A DIMENSIUNILOR I EVOLUIEI SECTORULUI SERVICIILOR L REPREZINT POPULAIA OCUPAT %PONDEREA FA DE TOTAL& I MODIFICAREA ACESTEIA N TIMP. DIN INFORMAIILE PRIVIND ECONOMIA MONDIAL REZULT C, CU CT O AR ARE UN NIVEL DE DEZVOLTARE MAI RIDICAT, CU ATT SECTORUL TERIAR %SERVICIILE& DEINE O PARTE MAI NSEMNAT DIN TOTALUL FOREI DE MUNC. CORESPUNZTOR, N RILE DEZVOLTATE ALE LUMII, PESTE 23/ DIN POPULAIA OCUPAT ESTE ANGAJAT N SFERA SERVICIILOR N SUA, CANADA, OLANDA, AJUNGND LA PESTE ,/-, N TIMP CE, N RILE CU UN NIVEL MEDIU I SCZUT DE DEZVOLTARE PONDEREA ESTE DE /.-0+- - PORTUGALIA, GRECIA, TURCIA.

Page | 9

DIFERENELE SENSIBILE NTRE RI

REFLECT NU NUMAI GRADUL DIFERIT DE DEZVOLTARE CI I O SERIE DE PARTICULARITI PRIVIND STRUCTURA INTERN A ECONOMIEI I3SAU A SECTORULUI TERIAR, OPIUNEA PENTRU UN ANUME MODEL DE CRETERE ECONOMIC, TRADIIILE CULTURALE I RELIGIOASE, GRADUL DE MILITARIZARE A ECONOMIEI SAU RII. N CAZUL RILOR EST-EUROPENE, AFLATE N PLIN PROCES DE TRANZIIE, NIVELUL MAI MODEST AL SERVICIILOR ESTE CONDIIONAT, DINCOLO DE STADIUL DEZVOLTRII ECONOMICE, DE DIFICULTILE CU CARE SE CONFRUNT ACESTE RI I RITMUL N CARE SE REALIZEAZ TRANZIIA. TOTODAT, O ANALIZ A EVOLUIEI DIMENSIUNILOR SECTORULUI TERIAR, LA SCAR MONDIAL, EVIDENIAZ TENDINA DE CRETERE A ACESTUIA, PRIN DEPLASAREA CONTINU A FOREI DE

Page | 10

MUNC SPRE RAMURILE DIN SFERA SERVICIILOR. SE VORBETE ASTFEL DE O !TERIARIZARE" A OCUPRII FOREI DE Page | 11 MUNC I A CATEGORIILOR PROFESIONALE, PROCES NCEPUT CU ANI N URM, DAR CONTINUAT I ASTZI N RITMURI DINTRE CELE MAI RIDICATE. N ACESTE CONDIII, SE APRECIAZ, C ECONOMIILOR MODERNE LE ESTE SPECIFIC SPORIREA PONDERII FOREI DE MUNC OCUPATE N SFERA SERVICIILOR, PONDEREA POPULAIEI OCUPATE N SECTORUL TERIAR CPTND VALOAREA UNUI !BAROMETRU" AL DEZVOLTRII UNEI SOCIETI.

N PRIVINA RII NOASTRE SE IMPUNE, N PRIMUL RND, OBSERVAIA C SE

PSTREAZ ACEEAI CORESPONDEN NTRE LOCUL DEINUT DE SECTORUL TERIAR I NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIAL' POZIIONAREA

ROMNIEI N URMA ALTOR RI ESTEUROPENE, N CE PRIVETE CRETEREA ECONOMIC, ESTE REFLECTAT DE

PONDEREA SECTORULUI SERVICIILOR N TOTALUL POPULAIEI OCUPATE. ACEST NIVEL RED SUGESTIV NU NUMAI DECALAJUL REFERITOR LA DEZVOLTAREA ECONOMIC, CI I EFORTURILE CE TREBUIE FCUTE PENTRU APROPIEREA DE STRUCTURILE CELORLALTE RI.
Page | 12

UN ALT INDICATOR, PRIN INTERMEDIUL

CRUIA SE POT CARACTERIZA DIMENSIUNILE GLOBALE ALE SECTORULUI SERVICIILOR, L CONSTITUIE PARTICIPAREA ACESTORA LA CREAREA PRODUSULUI INTERN BRUT %PONDERE SERVICIILOR N

PIB&. ACCEPTAT FIIND FAPTUL C N SFERA

SERVICIILOR SE DESFOAR O MUNC PRODUCTIV, SE CREEAZ I3SAU SE ADAUG VALOARE, N BALANA PRODUCERII, CONSUMULUI I ACUMULRII

PRODUSULUI INTERN SE POATE EVALUA PARTEA REALIZAT PRIN FUNCIONAREA SERVICIILOR. N CONCORDAN CU PONDEREA DEINUT N OCUPAREA FOREI DE MUNC SERVICIILE AU UN APORT SUBSTANIAL LA CREAREA PRODUSULUI INTERN BRUT. AVND N VEDERE C, PE MSURA PTRUNDERII PROGRESULUI TE)NIC SE NREGISTREAZ O SPORIRE A VOLUMUL SERVICIILOR, RESPECTIV A PONDERII LOR, N MULTE RI S-A PRODUS DEJA O SC)IMBARE A RAPORTULUI NTRE PRODUCIA MATERIAL I SERVICII N CE PRIVETE CREAREA PIB-ULUI. O ASTFEL DE SITUAIE SUSINE, CA I N CAZUL PRODUCIEI OCUPATE, TENDINA DE !SERVICIZARE" A PRODUSULUI NAIONAL, RESPECTIV, A RAMURILOR ECONOMIEI.

Page | 13

PROPORIA PARTICIPRII SERVICIILOR LA

REALIZAREA PRODUSULUI INTERN BRUT REFLECT, PE DE O PARTE, POTENIALUL,

STRUCTURA I CARACTERUL DEZVOLTRII ECONOMIEI, PE DE ALT PARTE, DOVEDETE EFICIENA NALT A ACTIVITII DESFURATE N SECTORUL SERVICIILOR, Page | 14 EFICIEN E PRIMAT PRIN VOLUMUL RELATIV MAI MIC AL C)ELTUIELILOR MATERIALE, PRIN FAPTUL C REZULTATELE FINALE NGLOBEAZ O CANTITATE MAI MARE DE MUNC VIE, INTELIGEN,SI CREATIVITATE. SE EVIDENIAZ ASTFEL, MSURA N CARE CRETEREA ECONOMIC SE ASIGUR PE SEAMA FACTORILOR INTENSIVI, LEGAI DE APLICAREA REZULTATELOR TIINEI I TE)NICII NOI, DE RIDICARE A NIVELULUI PREGTIRII PROFESIONALE, DE PERFECIONAREA MANAGEMENTULUI ETC. N CAZUL RII NOASTRE, DEI APORTUL TERIARULUI LA CREAREA PRODUSULUI INTERN BRUT ESTE RELATIV MODEST, COMPARATIV CU RILE DEZVOLTATE I C)IAR CU RILE EST-EUROPENE, SE REMARC TENDINA UNEI EVOLUII

POZITIVE EFECT AL RECUNOATERII ROLULUI I IMPORTANEI SERVICIILOR PENTRU PROGRESUL SOCIAL.

Page | 15

CONTRIBUIA
SERVICIILOR LA CRETEREA ECONOMIC
IMPLICATE DIRECT SAU MIJLOCIT N
TOATE ACTIVITILE DESFURATE N ECONOMIE, SERVICIILE CONTRIBUIE NTR-O MSUR TOT MAI IMPORTANT LA PROGRESUL GENERAL. ROLUL LOR N CONTINU E PANSIUNE SE DATOREAZ , PE DE O PARTE EVOLUIEI E PLOZIVE A SERVICIILOR I, PE DE ALT PARTE, MUTAIILOR NREGISTRATE N STRUCTURA MODELELOR DE CRETERE ECONOMIC.

IN PREZENT, SERVICIILE SUNT

CONSIDERATE UN FACTOR DE PROGRES, DE STIMULARE A CRETERII ECONOMICE, SUBSTITUINDU-SE INDUSTRIEI N ROLUL DE Page | 16 MOTOR AL DEZVOLTRII SOCIALE. N CONDIIILE SPORIRII COMPLE ITII PRODUCIEI, A SPECIALIZRII I COOPERRII INTERNE, DAR, MAI ALES, INTERNAIONALE, PRODUCEREA I VE)ICULAREA INFORMAIILOR REPREZINT UNUL DIN PRINCIPALII FACTORI DE PROGRES, DE CRETERE ECONOMIC. ASTFEL, SUNT TOT MAI FRECVENTE OPINIILE POTRIVIT CRORA ECONOMIA CONTEMPORAN POATE FI DENUMIT CA O ECONOMIE A SERVICIILOR DE URMTOAREA CONFIGURAIE# O SITUAIE N CARE RESURSELE %SAU FACTORII DE PRODUCIE& SUNT UTILIZATE N FUNCII DE SERVICII, N CADRUL CRORA CELE VIZND DEPOZITAREA, TRANSMITEREA I PRELUCRAREA INFORMAIILOR REPREZINT O PARTE CRESCND A NTREGULUI.

N FUNCIE DE CONINUT, DAR I DE APORTUL LA CRETEREA ECONOMIC,

SERVICIILE POT FI MPRITE N PRESTAII INTENSIVE N MUNC I PRESTAII INTENSIVE N INTELIGEN. PE LNG APORTUL NEMIJLOCIT ASUPRA CRETERII PRODUCIEI MATERIALE, ROLUL SERVICIILOR N ECONOMIE POATE FI ARGUMENTAT I PRIN CONTRIBUIA ACESTORA LA VALORIFICAREA SUPERIOAR A RESURSELOR NATURAL-MATERIALE. UTILIZAREA RAIONAL A POTENIALULUI NATURAL, DAR I CONSERVAREA LUI SE REALIZEAZ PRIN SERVICII DE AMENAJARE A TERITORIULUI, DE ZONARE, DE PROTEJARE A MEDIULUI ETC., SERVICII CE CONTRIBUIE LA STABILIREA DESTINAIEI OPTIME A FIECREI ZONE I MODALITILE DE E PLOATARE A ACESTORA. SERVICIILE CONTRIBUIE, DE ASEMENEA, LA CONSERVAREA BUNURILOR MATERIALE %PRIN NTREINERE I REPARAII& I C)IAR
Page | 17

LA SPORIREA VALORII LOR DE NTREBUINARE, LA PRELUNGIREA DURATEI LOR DE FOLOSIRE I RIDICAREA RANDAMENTULUI N CONSUM ETC., CEEA CE CONDUCE N ULTIM INSTAN, LA ECONOMII MATERIALE I INVESTIIONALE.

Page | 18

RAPORTUL DINTRE SERVICII I CRETEREA

ECONOMIC TREBUIE PRIVIT I PRIN PRISMA CONTRIBUIEI SERVICIILOR LA SPORIREA EFICIENEI NTREGII ACTIVITI. UN ASEMENEA APORT ESTE ARGUMENTAT PRIN FAPTUL C SERVICIILE INFLUENEAZ OPTIMIZAREA STRUCTURII PRODUCIEI, CORESPONDENA ACESTEIA CU NEVOILE CONSUMATORILOR FINALI, RITMURILE EI DE EVOLUIE. SERVICIILE CONTRIBUIE LA ORGANIZAREA TIINIFIC, RAIONAL A DIFERITELOR PROCESE I ACTIVITI, LA DESFURAREA LOR FLUENT FR PERTURBAII, LA REALIZAREA EC)ILIBRULUI MACROECONOMIC I RESPECTIV LA

STABILIREA PROPORIILOR DE DEZVOLTARE A DIFERITELOR RAMURI I SECTOARE, A LEGTURILOR I INTERDEPENDENELOR DINTRE ACTIVITI, LA VALORIFICAREA Page | 19 SUPERIOAR A RESURSELOR DE MUNC VIE I MATERIALIZAT, A CELOR NATURALE DE CARE DISPUNE SOCIETATEA. PROCESUL DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR NREGISTREAZ UN CONSIDERABIL VOLUM DE FOR DE MUNC SPRE ACEAST SFER DE ACTIVITI, DE UNDE REZULT LOCUL IMPORTANT PE CARE SFERA SERVICIILOR TREBUIE S-L AIB N OCUPAREA POPULAIEI ACTIVE, CARE S ADUC RITMURI SUSINUTE DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI UNEI RI. PE MSUR CE INDUSTRIA GREA I CEA PRELUCRTOARE AU PIERDUT TEREN, TOT MAI MULTE ORGANIZAII S-AU NDREPTAT SPRE ZONA PRESTRILOR DE SERVICII PENTRU A-I ASIGURA VIITORUL, N PARALEL CU MBUNTIREA CALITII I PRODUCTIVITII SERVICIILOR, CA I N

SECTORUL PRODUCIEI DE BUNURI MATERIALE. SECTORUL CU CEL MAI MARE NUMR DE LOCURI DE MUNC ESTE CEL AL Page | 20 ADMINISTRAIEI FEDERALE, DE STAT, REGIONALE I LOCALE, URMTOAREA CATEGORIE CU CEL MAI MULTE LOCURI DE MUNC N SERVICII ESTE AGRICULTURA, URMAT DE UN ALT SECTOR AL SERVICIILOR, CEL SANITAR. APRECIERILE CLIENTELEI ASUPRA GRADULUI DE SATISFACIE RESIMIT N URMA CONSUMULUI DE SERVICII CONSTITUIE UNUL DINTRE ARGUMENTELE REDUTABILE N COMPETITIVITATEA DINTRE FIRMELE PRESTATOARE DE SERVICII. DAR I AICI, REZULTATELE ECONOMICE POZITIVE NREGISTRATE N URMA ACTIVITILOR DESFURATE CONSTITUIE RAIUNEA E ISTENEI ACESTOR FIRME MICI I MIJLOCII, GARANIA SUPRAVENITURILOR FA DE PRESIUNILE CONCURENIALE ALE ALTOR UNITI CU PROFILURI SIMILARE DE

ACTIVITATE, PRESIUNI, CARE N CONDIIILE DE PIA, AR FI TOT MAI DURE I AGRESIVE. AGENII ECONOMICI PRODUCTORI I FURNIZORI DE SERVICII TREBUIE S Page | 21 CUNOASC I S NELEAG MECANISMUL CARE INFLUENEAZ INTENIILE I DECIZIILE DE CUMPRARE A CONSUMATORILOR, IAR PRODUCTORII DE SERVICII AR TREBUI S DISPUN DE UN INSTRUMENT SOFISTICAT DE ANALIZ CARE S REFLECTE DORINELE I COMPORTAMENTELE CLIENTELEI, S LE OFERE SERVICII N CONCORDAN CU NIVELUL I STRUCTURA SOLICITRILOR .

Page | 22

BIBLIOGRAFIE #

REVISTA AGERO STTUTGART DOCTOR LUC)IAN DEACONU ECONOMIA SERVICIILOR CURS PROFESOR UNIV. DOCTOR CRISTIAN VALENTIN )APENCIUC )TTP#33444.LIBRAR(.UTT.RO )TTP#33444.CAPITALUL.RO3MACROECONOMIE

REFLECII ECONOMICE- INTR-UN TREN, N ROMNIA5.. DANA DANACICAROMANIA

Page | 23

!- NU SE MAI POATE DOMNIOAR, NU MAI PUTEM TRI6 NU TIU CE FACEI DUMNEAVOASTR, ECONOMITII, DE NU SE MIC NIMIC N ARA ASTA6 ERA MAI BINE PE VREMEA CEALALT. AVEAI SERVICI, AVEAI SIGURAN. AVEAM TOI CT NE TREBUIA, NU CA ACUM, UNII MOR DE FOAME, IAR ALII NU MAI POT DE BINE. AM VRUT DEMOCRAIE6"