Drept penal special 1 Semestrul 1

Coninutul cursului
I. Introducere n studiul prii speciale a dreptului penal. II. ncadrarea juridic n dreptul penal. III. Infraciuni contra vieii, integritii corporale si sntii. IV. Infraciuni contra li ertii persoanei. V. Infraciuni privitoare la viaa se!ual. VI. Infraciuni contra patrimoniului.

1. "oiunea prii speciale a dreptului penal Dreptul penal ca ramur unitar a sistemului de drept rom#n este alctuit din totalitatea normelor juridice penale cuprinse n Codul penal sau n alte legi speciale cu dispo$iii penale. Dup coninutul, structura si sfera lor de aplicare, normele juridice penale sunt de dou feluri: norme generale si norme speciale. "ormele penale generale sunt prevzute aproape exclusiv n Codul penal si au menirea de a stabili in principal scopul legii penale, modul de aplicare a acesteia n timp si spaiu si de a reglementa cele trei instituii fundamentale ale dreptului penal: - infraciunea, - rspunderea penal, - pedepsele si celelalte sanciuni ce se pot aplica celor care sv rsesc infraciuni. "ormele penale speciale cuprind n structura lor n mod obligatoriu o dispoziie de incriminare si o dispoziie de sancionare. %rin dispo$iia de incriminare este descris fapta pe care norma o consider infraciune si sunt artate condiiile n care fapta trebuie sv rsit pentru a dob ndi caracter penal. %rin dispo$iia de incriminare o infraciune poate fi prevzut ntr-o variant normativ unic sau n variante normative multiple, caz n care aceste variante au caracter alternativ, agravat sau atenuat. Dispo$iia de sancionare cuprins si ea n norma penal special stabileste pedepsele aplicabile pentru faptele incriminate at t sub aspectul naturii lor, c t si al limitelor minime si maxime pentru fiecare variant normativ a infraciunii. !e l ng dispoziia de incriminare si sancionare, n cuprinsul normelor penale speciale sunt incluse si alte prevederi referitoare la incriminarea tentativei, la necesitatea formulrii unei pl ngeri prealabile pentru punerea n miscare a aciunii penale, la cauze speciale de nepedepsire sau de reducere a pedepsei etc. Dac scopul prii generale a dreptului penal este acela de a delimita ilicitul penal de alte forme ale ilicitului "uridic, scopul prii speciale a dreptului penal este acela de a defini formele sub care ilicitul penal se nfiseaz, prin definirea diferitelor tipuri de infraciuni. %artea special a dreptului penal ar putea fi definit ca fiind acea parte a dreptului penal care cuprinde ansam lul normelor penale care sta ilesc faptele ce constituie infraciuni, precum si sanciunile ce se aplic celor ce le sv#rsesc& sediul acestor norme poate fi n partea special a Codului penal si n legile speciale cu dispo$iii penale. '. Sistemul prii speciale a dreptului penal !rin sistemul prii speciale a dreptului penal se nelege gruparea sau clasificarea normelor penale speciale pe anumite categorii, grupe sau su grupe pe a$a anumitor criterii. #n prim criteriu de sistematizare a normelor care compun partea special a dreptului penal o reprezint izvorul formal "uridic n care aceste norme se regsesc $sediul legal al materiei%. !ornind de la acest criteriu, distingem dou mari categorii de norme speciale: - prima categorie cuprinde toate normele penale care si au sediul Codul penal, n partea special a acestuia de la art. 1&& la art. '(1 si care formeaz ceea ce am putea numi dreptul penal comun) - a doua categorie de norme penale speciale este prevzut n legi speciale cu dispoziiuni penale. *pecific acestor legi este c ele sunt destinate unui anumit domeniu al vieii sociale. *pre exemplu, domeniul circulaiei aeriene, rutiere sau navale, regimul de constituire, organizare si funcionare al societilor comerciale, protecia drepturilor de proprietate intelectual etc. !rin coninutul lor, aceste legi fixeaz regimul legal dup care se desfsoar activitile n domeniul supus reglementrii. +

Deseori aceste norme penale speciale sunt incomplete n sensul c dispoziia de incriminare din structura lor se regseste n cuprinsul altor norme din structura legii, norme nepenale. ,ormele penale speciale din Codul penal sunt structurate pe titluri. -n fiecare titlu sunt prevzute infraciuni care au un obiect "uridic generic comun. .x: sigurana statului n cazul infraciunilor prevzute n /itlul 0, persoana n cazul infraciunilor prevzute n /itlul 00, patrimoniul n cazul infraciunilor prevzute n /itlul 000 1a r ndul lor titlurile sunt sistematizate n anumite cazuri pe capitole, iar capitolele pe seciuni. .x: /itlul 00 al prii speciale a Codului penal include n Capitolul 0 infraciuni contra vieii, integritii corporale si sntii, Capitolul 00 infraciuni contra libertii, Capitolul 000 infraciuni privitoare la viaa sexual. Capitolul la r ndul lui poate fi mprit pe seciuni, spre exemplu capitolul referitor la infraciuni contra vieii si integritii corporale include n structura sa ntr-o prim seciune omuciderea, lovirea sau alte violene $seciunea a doua% si avortul $seciunea a treia%. 2ceast sistematizare a normelor penale speciale n cadrul titlurilor si capitolelor este realizat, de regul, tot pe criteriul obiectului "uridic al infraciunilor. n fiecare articol din partea special a Codului penal ori dintr-o lege special cu dispoziiuni penale, legiuitorul stabileste coninutul unui anumit tip, gen de infraciune ntr-o variant normativ unic sau n mai multe asemenea variante. 3iecare articol are un numr de ordine, iar articolele din partea special a Codului penal au si o denumire marginal $nomen iuris%. 2rticolele, ca element n structura sistemului prii speciale a dreptului penal, prezint o importan deosebit at t din punct de vedere teoretic, c t si practic, deoarece n activitate de aplicare a legii penale autoritatea "udiciar competent obligatoriu trebuie s fac referire la articolele de lege care ncadreaz "uridic fapta sau faptele sv rsite de cei nvinuii, inculpai sau condamnai ntr-un proces penal. "C(D)()*( +,)IDIC" D)*%.,/ %*"(/ 1.1. Definirea noiunii de ncadrare juridic. -ncadrarea "uridic este o operaiune legat de aplicarea dreptului. Desi dreptul n totalitatea lui este menit a fi aplicat la situaii de fapt, doar n materie penal este folosit cu precdere noiunea de ncadrare "uridic /ragerea la rspundere penal sau represiunea penal are la baz n primul r nd, un temei de drept si, n al doilea r nd, un temei de fapt. 2ltfel spus, n drept trebuie constatat c exista o norm penal special care incrimineaz sau consider infraciune un anumit comportament. -n fapt, trebuie constatat c acel comportament a fost sv rsit de o anumit persoan si ndeplineste toate cerinele prevzute n norma penal special care l incrimineaz. -ncadrarea "uridic a faptei n norma de incriminare presupune, n primul r nd, identificarea normei penale speciale care incrimineaz fapta sv rsit si o defineste ca infraciune. ncadrarea "uridic nu trebuie confundat cu calificarea "uridic a faptei desi ntre cele dou noiuni exist o str ns legtur. ncadrarea "uridic este o operaiune ce se realizeaz n procesul aplicrii legii penale si este menit s identifice cadrul legal de incriminare, precum si concordana faptei concrete cu modelul legal corespunztor) aceast operaiune este atributul organelor "udiciare, n timp ce calificarea "uridic este o operaiune care se realizeaz cu prile"ul elaborrii si adoptrii normelor penale speciale, atunci c nd legiuitorul, definind trsturile faptei care constituie infraciune, '

stabileste apartenena acesteia la sfera ilicitului penal, deosebind-o de faptele care atrag o rspundere "uridic de alt natur sau nu atrag nici o rspundere "uridic, si aceast operaiune este atributul legiuitorului. !rin urmare, ncadrarea "uridic a faptei concrete n normele dreptului penal nu se rezum numai la stabilirea normei penale speciale aplicabile n cazul dat, ci este necesar si aplicarea unor norme penale generale referitoare la tentativ, participaie, pluralitate de infraciuni, circumstane agravante sau atenuante etc., n vederea unei concordane perfecte a strii de fapt cu dispoziiile legale aplicabile n cazul concret si pe baza crora se va desfsura aciunea represiv fa de persoana care a sv rsit fapta respectiv. -n lumina celor artate, putem defini ncadrarea juridic a faptei n normele dreptului penal ca fiind operaiunea pe care o execut organul judiciar de stabilire a concordanei depline ntre fapta svrsit si norma penal special care incrimineaz aceea fapt, precum si n raport cu dispoziiile penale generale aplicabile cu privire la fapta svrsit. 4 ncadrare "uridic temeinic si legal are la baz urmtoarele premise: - stabilirea exact a situaiei de fapt n cursul procesului penal prin administrarea probelor legal admise: - cunoasterea temeinic a coninutului normelor penale, n primul r nd a celor speciale, dar si a celor generale) - deprinderea sau priceperea de a identifica n situaia de fapt trsturile, elementele si condiiile prevzute n norma de incriminare. 5resita ncadrare "uridic aduce atingeri grave "ustiiei penale. Cel mai adesea n practica "udiciar gresita ncadrare "uridic se prezint sub urmtoarele forme: - fapta este considerat infraciune, desi n realitate nu este, deoarece i lipseste un element constitutiv prevzut n norma de incriminare) - fapta comisa este ncadrat n raport de o anumit norm de incriminare, desi n realitate ea ntruneste elementele constitutive ale altei norme cu dispoziii mai grave sau mai usoare) - fapta nu este considerat o infraciune, desi n realitate constituie infraciune.

0elurile ncadrrii juridice.

Dup calitatea persoanei care o realizeaz si efectele pe care le genereaz se distinge ntre ncadrarea "uridic oficial si ncadrarea "uridic neoficial. ncadrarea juridic oficial nu poate fi realizat dec t de ctre o persoan care este nvestit cu o calitate oficial $organ de cercetare penal, procuror sau "udector% n raport cu competenele pe care legea i le confer. 2cest tip de ncadrare "uridic se realizeaz n cursul procesului penal si genereaz consecinele prevzute n Codul de procedur penal. ncadrarea juridic neoficial poate fi realizat, n principiu, de orice persoan, indiferent dac este vorba de un profan sau de o persoan cu pregtire de specialitate. Desi acest tip de ncadrare "uridic nu produce efecte n sens oficial, prezint importan mai ales c nd este propus de doctrin, av nd n vedere importana acesteia, at t n procesul de elaborare a dreptului penal, c t si n activitatea de aplicare a acestuia.

*tapele ncadrrii juridice.

-ncadrarea "uridic, p n va rm ne definitiv, parcurge anumite etape care sunt evident str ns legate de etapele pe care le parcurge procesul penal din momentul nceperii urmririi penale si p n la rm nerea definitiv a 6otr rii de condamnare. *tabilirea ncadrrii "uridice corecte este de mare importan, deoarece pe o asemenea baz se determin competena organului "udiciar si se "ustific luarea anumitor msuri procesuale. 4 anumit ncadrare "uridic este realizat de funcionarii de stat nsrcinai cu descoperirea infraciunilor si identificarea infractorilor, c6iar n etape ce preced procesul 7

penal, dar aceast ncadrare se ntemeiaz pe elemente de fapt vagi, insuficient conturate. -ncadrarea "uridic propriu-zis $oficial% se face exclusiv n cadrul procesului penal, n anumite momente ale acestuia. 4 prim etap a ncadrrii "uridice se realizeaz n momentul nceperii urmririi penale. -ncadrarea "uridic n acest caz este atributul organului de cercetare penal si8sau al procurorului, dup caz. 2ctul oficial ce include n cuprinsul su obligatoriu ncadrarea "uridic dat faptei este reprezentat de rezoluia motivat de ncepere a urmririi penal. Un alt moment esenial al procesului, este reprezentat de punerea n miscare a aciunii penale, act procesual de competena procurorului care va emite n acest scop o ordonan n cuprinsul creia trebuie obligatoriu fcut ncadrarea "uridic a faptei sv rsite. n continuare, n faza urmririi penale, problema ncadrrii juridice se pune si n alte momente, cum ar fi: cel al prezentrii materialului de urmrire penal, a ascultrii din nou a nvinuitului sau cu prile"ul terminrii urmririi penale si al trimiterii n "udecat. n fine, n faza judecrii cauzei penale de ctre instana competent, ncadrarea juridic a faptei este statuat prin otrrea instanei de judecat, care, dac rm ne definitiv, devine executorie. -n ipoteza n care 6otr rea este atacat cu recurs la o instan superioar, aceasta din urma poate confirma sau infirma ncadrarea "uridic dat faptei de prima instan. I"0)(C1I,"I C2".)( VI*1II, I".*3)I.-1II C2)%2)(/* SI S-"-.-1II

I. 2morul simplu 4 art. 156 din Codul penal.

!morul, asa cum apare definit n art. 197 C.pen., const n uciderea unei persoane. 2 iectul juridic. a) Obiectul juridic special al infraciunii de omor l constituie relaiile sociale a cror formare, desfsurare si dezvoltare normal implic respectarea vieii umane sub toate formele n care ea se manifest. !rin incriminarea omorului este prote"at aceast valoare social esenial si prin mi"locirea acesteia sunt aprate toate relaiile sociale care se nasc si se dezvolt n "urul valorii sociale menionate. Dreptul la via al omului este un drept fundamental, absolut, inalienabil si, n egal msur, prote"at prin lege. 2cest drept este prote"at de legea penal din momentul nasterii si p n n momentul dispariiei lui ca efect a morii biologice. b) Obiectul material al omorului const n corpul unui om n via, indiferent de v rst $copil sau nou-nscut, t nr, adult, btr n%, sex $brbat sau femeie%, starea sntii $sntos, bolnav, muribund% sau a normalitii bio-antropologice $normal, anormal, viabil sau neviabil, cu malformaii sau monstruoziti anatomice sau antropologice etc.%.

Su iecii infraciunii.
a) Subiectul activ si participaia la infraciune. Su iectul activ al infraciunii poate fi orice persoan care ndeplineste condiiile legale de a rspunde penal. 4 anumit calitate a subiectului activ poate avea ca efect sc6imbarea calificrii "uridice a faptei, omorul urm nd a fi considerat fie un omor calificat, fie un omor deosebit de grav. %articipaia penal este posibil sub toate formele sale, coautorat, complicitate si instigare. !articipaia sub forma coautoratului comport unele scurte comentarii. 2stfel, pentru a se reine aceast form de particpaie penal nu este necesar o contribuie similar sau identic si de aceeasi intensitate a fiecruia dintre autori. .ste suficient ca din aciunile lor &

con"ugate s fi rezultat moartea victimei. *e consider coautor si acela care prin aciunea paralizeaz energiile de aprare ale victimei $ spre exemplu prin imobilizare% sau mpiedic o alt persoan s acorde a"utor victimei, dac fr aciunea sa rezultatul nu s-ar fi produs. 2v nd n vedere c uciderea este incriminat si n ipoteza n care e sv rsit din culp, participaia n cazul infraciunii de omor poate s fie si improprie n ambele variante normative prevzute de art. '1 C. pen.. b) Subiectul pasiv al omorului este persoana ucis ca urmare a activitii fptuitorului, deci cea care sufer rul cauzat prin comiterea infraciunii. *ubiectul pasiv poate fi, n consecin, orice persoan indiferent de v rst, stare de sntate, situaie social, avere etc. -mpre"urarea c fptuitorul a ucis o alt persoan dec t cea vizat ca urmare a unei erori asupra identitii victimei sau a gresitei m nuiri a mi"loacelor folosite nu nltur existena infraciunii de omor si responsabilitatea penal. 4 anumit calitate a subiectului pasiv poate avea ca efect sc6imbarea calificrii "uridice a faptei. De exemplu, dac este ucis o persoan care ndeplineste o funcie important pe linie de stat si fapta este comis n mpre"urri care pun n pericol sigurana statului, potrivit legii exist n acest caz infraciunea de atentat care pune n pericol sigurana statului $art. 1(: C.p.%.

/atura o iectiv.
a) Elementul material se realizeaz, de cele mai multe ori, printr-o aciune de ucidere care mbrac o larg gam de modaliti faptice. 2stfel, aciunea de ucidere se poate realiza prin lovire, prin mpuscare, prin otrvire, asfixiere, iradiere etc. ;i"loacele folosite n aciunea de ucidere trebuie s fie apte s provoace moartea, dar aceast aptitudine trebuie examinat ntotdeauna si n raport cu vulnerabilitatea victimei. -n acest sens, se admite at t n doctrin, c t si n practica "udiciar c aciunea de ucidere poate mbrca si forma unui soc produs persoanei suferinde de o maladie cardiac, c6iar dac, n principiu, o asemenea aciune nu este de natur s produc moartea unui om. .lementul material poate mbrca si forma inaciunii n situaia n care o persoan avea obligaia s fac ceva pentru a menine o persoan n via, dar a omis cu intenie s si ndeplineasc obligaia ce i revenea, urmrind sau accept nd posibilitatea morii persoanei aflate ntr-o situaie vulnerabil $exemplu, mama care nu si 6rneste copilul mic pentru a-0 provoca moartea, medicul care nu administreaz cu intenie tratamentul necesar unui bolnav pentru a-l menine n via etc.% #ciderea poate fi sv rsit n mod direct sau nemi"locit asupra victimei, sau n mod indirect, mi"locit: prin folosirea sau antrenarea unor fore sau energii neanimate sau animate $de exemplu, asmuirea unui c ine, folosirea unui animal slbatic, a unei reptile veninoase etc.%, sau c6iar prin folosirea energiei fizice a victimei, constr nse fizic sau moral la aceasta $s se mpuste, s se n"ung6ie, s se arunce de la nlime etc.%. b) Urmarea imediat. 2ceasta const n moartea victimei, neav nd relevan dac moartea a survenit concomitent sau imediat dup nfptuirea aciunii de ucidere sau dup un interval mai mic sau mai mare de timp scurs de la momentul aciunii de ucidere. Desi legea nu prevede expres, aciunea de ucidere trebuie s fie ilicit pentru a constitui elementul material al infraciunii de omor. Per a contrario, nu exist element material si nici infraciunea de omor n situaia n care aciunea de ucidere a fost permis, ngduit de lege. *pre exemplu, n cazul n care aciunea de ucidere se realizeaz n stare de legitim aprare, ori n exercitarea unor activiti permise de lege $ "ocuri sportive, intervenii c6irurgicale%, dac toate cerinele prevzute de lege pentru aceste situaii au fost respectate. c7 Legtura de cau alitate. -ntre activitatea de ucidere desfsurat de fptuitor si moartea victimei trebuie s existe un raport de cauzalitate. -n descrierea faptei de omor nu apare o expresie anume care s sugereze legtura cauzal, ns aceasta rezult, implicit din descrierea aciunii $fiind o aciune cu rezultat comprimat%. <aportul de cauzalitate exist ori de c te ori se stabileste c, obiectiv, moartea victimei sa produs datorit aciunii sau inaciunii imputabile fptuitorului. (

<aportul de cauzalitate subzist si n acele situaii n care alturi de aciunea sau inaciunea sv rsit de fptuitor si imputabil acestuia la producerea morii au contribuit si alte cauze anterioare, concomitente sau ulterioare. -n acest sens, n practica "udiciar s-a decis n mod constant c exist raport de cauzalitate si responsabilitatea fptuitorului pentru infraciunea de omor n cazul n care moartea s-a datorat strii precare de sntate a victimei agresate, lucru cunoscut fptuitorului, precum si n cazul n care agresiunea desi nu era apt prin ea nssi s duc la producerea morii acest rezultat s-a produs datorit faptului c victima agresat nu s-a bucurat de asistena medical datorat ori aceast asisten a fost necorespunztoare. <aportul de cauzalitate este ntrerupt atunci c nd o cauz ulterioar celei imputate fptuitorului a determinat prin ea nssi si relativ independent de aciunea fptuitorului moartea victimei. 3iind o infraciune de rezultat, n cazul omorului existena raportului de cauzalitate trebuie probat n proces de ctre procuror ca reprezentant al acuzrii. !ersoana acuzat de sv rsirea unui omor poate oric nd pe parcursul procesului, personal sau prin reprezentant, s invoce si s dovedeasc lipsa raportului de cauzalitate ntre fapta de care este nvinuit si urmarea produs.

/atura su iectiv.
*ub aspectul laturii subiective omorul se sv rseste numai cu intenie care poate fi direct sau indirect. Comite un omor cu intenie direct acela care agreseaz victima urmrind, dorind s i produc moartea. =a exista un omor comis cu intenie indirect atunci c nd fptuitorul prin aciunea sau inaciunea sa nu urmreste producerea morii, dar accept ca acest rezultat s se produc. -n practica "udiciar s-a decis c a sv rsit un omor cu intenie indirect cel care a agresat victima cu mare intensitate, fapt ce i-a provocat o stare de inconstien, dup care a abandonat-o ntr-un loc pustiu, pe timp de iarn. 0ntenia de a ucide ca form de vinovie necesar n cazul omorului este elementul care deosebeste infraciunea de omor de alte infraciuni care au ca rezultat moartea unei persoane $uciderea din culp. lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte%. #neori intenia de a ucide rezult din nssi materialitatea faptei. -n practica "udiciar, instanele de "udecat au considerat n mod constant c exist intenia de a ucide si deci infraciunea de omor n toate cazurile n care fptuitorul a folosit n agresiunea sa instrumente apte s provoace moartea $ cuit, topor, arm % cu care a aplicat lovituri n zone vitale $ cap, torace, abdomen% cu mare intensitate $ fapt ce a determinat traumatizarea sau dilacerarea organelor interne% si cu mare frecven. !entru stabilirea formei de vinovie cu care s-a sv rsit o fapt de ucidere si implicit pentru corecta ncadrare a faptei, autoritatea "udiciar trebuie s aib n vedere toate elementele anterioare, concomitente si ulterioare faptei pentru a stabili cu certitudine poziia psi6ic a fptuitorului fa de aciunea $inaciunea% sa si urmrile ei. Devierea aciunii infracionale care a avut ca rezultat uciderea unei alte persoane dec t cea vizat de fptuitor ca urmare a unei erori asupra identitii victimei sau a gresitei m nuiri a mi"loacelor folosite n aciunea de ucidere nu exclude existena vinoviei sub forma inteniei si, ca atare, a infraciunii de omor. Doctrina si "urisprudena rom n promoveaz n situaii de acest gen teza unitii de infraciune n sensul c n fapt si n drept autorul este inut s rspund pentru infraciunea efectiv sv rsit si nu pentru infraciunea pe care a voit s o comit. 2lturi de vinovia sub forma inteniei, latura subiectiv a omorului poate include n structura sa si un anumit mobil sau un anumit scop. ;obilul si scopul au funcia de a servi fie la individualizarea "udiciar a pedepsei celui care a comis omorul, fie la sc6imbarea calificrii "uridice a faptei n anumite situaii. *pre exemplu, dac omorul este sv rsit din interes material acesta va fi considerat potrivit legii omor calificat, sau dac fapta este sv rsit cu scopul de a nlesni ori de a ascunde sv rsirea unei t l6rii sau piraterii, omorul devine deosebit de grav. 9

0ormele infraciunii.
0nfraciunea de omor, fiind o infraciune comisiv si de rezultat este susceptibil de desfsurarea n timp si deci de forme imperfecte, cum ar fi actele preparatorii sau tentativa. 2ctele preparatorii realizate de autor nu sunt incriminate, dar dac sunt realizate de o alt persoan, ele pot, n condiiile legii, reprezenta o contribuie de participaie la sv rsirea omorului, sub forma complicitii anterioare. !otrivit dispoziiilor art. 197 alin. + C. pen., tentativa la infraciunea de omor se pedepseste. .a este susceptibil n toate formele sale, perfect si imperfect, terminat si ntrerupt, proprie si improprie. /entativa la infraciunea de omor poate fi nt lnit sub toate modalitile prevzute de art. +: C. pen. $ ntrerupt, perfect sau relativ imposibil datorit insuficienei, deficienei mi"loacelor folosite ori mpre"urrii c obiectul lipsea de la locul sv rsirii faptei%. Sanciuni. 4morul este una din cele mai grave infraciuni prevzute n Codul penal, datorit, pe de-o parte valorii supreme care este vtmat $ viaa persoanei%, iar pe de alt parte, datorit urmrilor ireversibile pe care pricinuieste n msura n care fapta este consumat. 2sa fiind, legiuitorul prevede ca pedeaps principal nc6isoarea de la 1: la +: de ani, creia i se adaug pedeapsa complementar a interzicerii exercitrii unor drepturi prevzute de art. (7 C. pen..

II. 2morul calificat 4 art. 158 Codul penal.

1. Definirea omorului calificat. 4morul n acest caz se sv rseste ntr-una din circumstanele prevzute expres si limitativ n coninutul art. 19& C. pen., circumstane care sporesc gradul de pericol social al omorului sau evideniaz un surplus de periculozitate a fptuitorului. !entru a fi reinut infraciunea de omor calificat trebuie s identificm n coninutul faptei de omucidere toate elementele si condiiile cerute de lege n cazul omorului simplu si, n plus, trebuie s se constate c fapta a fost sv rsit ntr-una de circumstanele de calificare prevzute de lege Circumstanele de calificare a omorului sunt urmtoarele9 > cu premeditare $art. 19& alin. 1 lit. a%) > din interes material $art. 19& alin. 1 lit. b%) > asupra soului sau unei rude apropiate $art. 19& alin. 1 lit. c%) > profit nd de starea de neputin a victimei de a se apra $art. 19& alin. 1 lit. d%) > prin mi"loace ce pun n pericol viaa mai multor persoane $art. 19& alin. 1 lit. e%) > n legtur cu ndpelinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei $art. 19& alin. 1 lit. f%) > pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmrire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse $art. 19& alin. 1 lit. g%) > pentru a nlesni sau a ascunde sv rsirea altei infraciuni $art. 19& alin. 1 lit. 6%) > n public $art. 19& alin. 1 lit. i%) a. Omorul sv!rsit cu premeditare. !remeditarea ca circumstan de calificare a omorului este o mpre"urare care priveste latura subiectiv a infraciunii. *pre deosebire de cel care sv rseste un omor cu intenie spontan generat deseori de o provocare din partea victimei, n cazul omorului premeditat fptuitorul acioneaz cu s nge rece, n mod deliberat, calculat, motiv pentru care n legislaia penal a unor state, omorul comis n aceast mpre"urare este expres denumit asasinat $C. pen. francez, C. pen. spaniol%. %entru reinerea premeditrii ca circumstan de calificare a omorului este necesar s fie ndeplinite urmtoarele condiii9 > trecerea unui interval de timp ntre momentul lurii deciziei infracionale si momentul punerii ei n aplicare ?

> n intervalul de timp menionat, fptuitorul s mediteze, s c6ibzuiasc asupra modului de sv rsire a faptei de ucidere. > desfsurarea unor activiti obiective de pregtire a sv rsirii faptei de ucidere $procurarea, confecionarea sau adaptarea unor mi"loace n vederea realizrii infraciunii de ucidere, culegerea unor informaii despre victim, etc.% !remeditarea ca circumstan de calificare a omorului subzist si n cazul devierii aciunii de ucidere ca urmare a unei erori asupra identitii victimei ori a gresitei m nuiri a mi"loacelor folosite. De asemenea, n principiu se admite c premeditarea poate exista n anumite condiii cu provocarea din partea victimei, c6iar dac la prima vedere cele dou situaii par ireconciliabile. Desi n principiu, premeditarea este o circumstan subiectiv si deci personal, aceasta se poate obiectiviza si comunica participanilor care a"ut n cunostin de cauz pe autor n pregtirea sau n sv rsirea efectiv a omorului premeditat. b. Sv!rsirea omorului din interes material. -n acest caz mobilul care mbrac forma interesului material, circumstaniaz omorul si evideniaz o periculozitate deosebit a fptuitorului. 0nteresul material, care st la baza lurii 6otr rii de a ucide, poate consta n concret n dob ndirea unei mosteniri, dob ndirea unui drept, stergerea unei datorii etc.. !entru reinerea omorului calificat sv rsit din interes material nu este necesar ca acest interes s fie si satisfcut. .ste ns necesar si suficient s se fac dovada c acest interes material a fost mobilul care a determinat sv rsirea omorului. 4 alt condiie este ca satisfacerea interesului material n perspectiv s se realizeze pe cale aparent legal. Dac interesul material urmeaz s fie satisfcut prin violen exercitat asupra victimei, ne vom afla n prezena unui omor deosebit de grav prevzut de art. 19(, lit. d, C. pen.. c. Sv!rsirea omorului asupra soului sau a unei rude apropiate. -n cazul acestei agravante, sfera subiecilor pasivi este strict limitat de lege la persoanele care au n raport cu fptuitorul calitatea de so sau o rud apropiat. Calitatea de so poate fi dob ndit numai prin cstorie si dureaz p n la momentul la care cstoria nceteaz prin desfacerea ei dup procedurile prevzute de lege sau ca urmare a anulrii ei. -n cazul unei cstorii anulate ca urmare a unor cauze care conduc la aceasta, deoarece nulitatea si produce efecte retroactiv, se consider c cei doi nu au fost niciodat cstorii si deci uciderea unei persoane n acesat situaie, nu va constitui omor calificat, ci omor simplu si dac nu pot fi reinute eventual alte circumstane de calificare. Circumstana de calificare va fi reinut si n situaia n care soii sunt desprii n fapt si eventual o procedur de desfacere a cstoriei este n curs de desfsurare. 4morul este calificat si atunci c nd se sv rseste asupra unei rude apropiate, n sensul art. 17@ C. pen, care stabileste c prin rude apropiate, n sens penal, se nteleg ascendenii si descendenii, fraii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adopie, potrivit legii, astfel de rude. Dac fptuitorul se afl n eroare asupra calitii de rud a victimei atunci, cum eroarea de fapt asupra unei circumstane nltur aceea circumstan, ncadrarea "uridic a faptei va fi aceea de omor simplu. 2ceasi soluie se impune si n cazul n care fptuitorul urmreste s-si ucid soul sau ruda apropiat, dar dintr-o eroare sau dintr-o gresit m nuire a mi"loacelor folosite ucide o alt persoan. Copiii adoptai au calitatea de rude apropiate fa de adoptator. 2dopia cu efecte depline nu permite s opereze agravanta ntre nfiat si ascendentul su natural sau fratele su de s nge, iar adopia cu efecte limitate nu permite aplicarea agravantei ntre adoptat si un ascendent sau frate al adoptatorului. Desfacerea adopiei produce efecte numai de la data c nd 6otr rea "udectoreasc a rmas. Ca urmare, agravanta are deplin aplicare, dac omorul a fost sv rsit n perioada validitii adopiei. @

d. Uciderea unei persoane profit!nd de starea ei de neputin de a se apra. 0nfraciunea este mult mai grav n aceast situaie, deoarece omorul se sv rseste mai usor, iar cel, care profit de o asemenea stare a victimei pentru a o ucide, dovedeste o periculozitate aparte. *tarea de neputin se poate datora v rstei $ fragede sau naintate%, unei boli sau unei anumite stri $somn, stare de ebrietate etc.%. ,eputina de aprare a victimei trebuie s fie obiectiv, fptuitorul s o cunoasc si s profite de ea n sv rsirea faptei. Cauzele care determin a"ungerea victimei n stare de neputin de aprare pot ine de fptuitor ori de alte mpre"urri. ,eputina de aprare nu trebuie ns s fie pricinuit de fptuitor pentru c o soluie contrar ar conduce la concluzia c omorul ar fi ntotdeauna calificat av nd n vedere c sv rsirea acestei fapte prin natura ei implic nfr ngerea de ctre agresor a rezistenei victimei. 2ceast circumstan este una real si va fi reinut fa de toi participani la omor. e. Uciderea unei persoane prin mijloace ce pun "n pericol viaa mai multor persoane. !ericolul social al omorului sv rsit n aceast mpre"urri decurge din faptul c mi"loacele folosite pentru uciderea victimei, prin natura lor $bombe, gaze asfixiante, incendii% sau prin modul cum sunt folosite, pun n prime"die viaa mai multor persoane, creeaz posibilitatea uciderii acestora. De exemplu, uciderea unei persoane afalt ntr-un grup prin folosirea unei pusti mitralier, constituie omor calificat rein ndu-se agravanta folosirii unor mi"loace ce pun n pericol viaa mai multor persoane. Dac infractorul foloseste un rni"loc de ucidere apt s provoace moartea mai multor persoane $de exemplu, foloseste o bomb%, dar acest rezultat nu se produce fa de nici o persoan, atunci vom avea o tentativ de omor calificat, ncadrat la art. 19& alin. 1 lit. e%. Circumstana este una real si se va rsfr nge asupra tuturor participanilor. .a vizeaz modul de sv rsire al faptei. f. #gravanta privind uciderea unei persoane "n legtur cu "ndeplinirea "ndatoririlor sale de serviciu sau publice. 4morul sv rsit n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei se comite dintr-un sentiment de nemulurnire sau de rzbunare pentru modul n care victima, n cadrul ndatoririlor de serviciu sau publice, a satisfcut interesele ori preteniile autorului. .xist aceast circumstan si atunci c nd fptuitorul ucide pentru a mpiedica victima s-si exercite ndatoririle de serviciu. -n cazul acestei agravante nu intereseaz dac nemulumirea fptuitorului era "ustificat sau nu. -ns aceast agravant se poate uneori suprapune peste alte situaii reglementate distinct de codul penal. Dac de exemplu, victima este o persoan care ndeplineste o activitate important de stat sau o alt activitate public important , atunci ncadrarea "uridic va fi la art. 1(: si anume atentatul care pune n pericol sigurana statului, fiind o infraciune contra siguranei statutului. De asemenea, dac persoana este un magistrat, poliist, "andarm, ori militar, atunci ncadrarea "uridic va fi la art. 19( alin. 1 lit. f%, fiind n acest caz un omor deosebit de grav. 1egea nu impune n aceast situaie ca omorul s fie sv rsit n timpul serviciului, ci n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu ale victimei, omorul put nd fi comis c6iar si dup ce persoana nu mai deine funcia respectiv, cu condiia de a se proba c ntr-adevr omorul s-a comis n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu ale victimei. g. "gravanta privind uciderea unei persoane pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmrire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse. 2ceast ciscumstan o regsim n situaiile n care fptuitorul afl nd c el sau altcineva este cutat spre a rspunde penal, pentru a se sutrage pe sine sau o alt persoan de consecinele faptei sale, comite un omor. !entru reinerea agravantei nu se cere ca n cauz s fi nceput 1:

urmrirea penal, dar trebuie s existe o fapt pentru care s-ar putea rspunde penal, aceasta nefiind una nc6ipuit. Deoarece legea nu condiioneaz agravanta de existena unei activiti de urmrire penal, a unei arestri sau executri de pedeapsa care s aib un temei legal, nseamn c agravanta va opera n orice situaie. .ventualele nemulumiri ale inculpatului mpotriva urmririi penale, arestrii, executrii pedepsei etc., vor fi supuse organelor competente spre soluionare prin mi"loacele legale $de exemplu, recursul mpotriva nc6eierii de prelungire a msurii arestrii preventive, sau o contestaie la executare%. 2ceast agravant, face din omor o infraciune complex deoarece pe l ng relaiile sociale ce privesc viaa unei persoane mai sunt vtmate si relaiile privitoare la nfptuirea "ustiiei. Dac omorul se comite n situaia n care se urmreste sustragerea de la executarea unei pedepse, se va reine si infraciunea de evadare, prevzut de art. +(@ din codul penal, infraciune al crei obiect "uridic special vizeaz relaiile privind nfptuirea "ustiiei, n concurs cu cea de omor calificat. $. #gravanta privind omorul sv!rsit pentru a "nlesni sau a ascunde sv!rsirea altei infraciuni. 2ceast circumstan agravant intervine atunci c nd fptuitorul sau o alt persoan mai sv rsesc o alt infraciune. 5ravitatea infraciunii sv rsite pe l ng cea de omor, care dob ndeste astfel caracterul calificat nu conteaz. /otusi, atunci c nd aceea infraciune este una de t l6rie sau piraterie, ncadrarea "uridic a faptei va fi de omor deosebit de grav, prevzut n art. 19( alin. 1 lit. d%. 2gravanta a fost incriminat ca urmare a consecinelor deosebit de grave pe care o astfel de fapt le produce. 0nfraciunea de omor poate fi n aceast situaie at t infraciunea scop $de exemplu pentru a ucide o persoan, va fi distrus ncperea n care aceasta locuia% c t si infraciunea mi"loc $pentru a trece fraudulos frontiera, este ucis vamesul%. -n orice caz, n aceast situaie opereaz regulile concursului de infraciuni $art. '' din codul penal%. !entru reinerea calificrii nu conteaz dac scopul a fost sau nu atins, adic de exemplu, dac s-a trecut fraudulos frontiera, n exemplul de mai sus. Calificarea acestei situaii este dat de scop, ca element al laturii subiective a infraciunii, astfel c ea are un caracter personal, neput ndu-se rsfr nge si asupra eventualilor participani, dec t n msura n care si acestia si-au nsusit scopul calificat. i. #gravanta privind omorul comis "n public . *v rsirea omorului n public evideniaz un grad sporit de periculozitate a infractorului, care sfideaz pe l ng viaa victimei si regulille minime de respect n care se desfsoar viaa social, determin nd o stare de nesiguran public. /ermenul de fapt svrsit n public este definit n cadrul /itlului =000 al !rii generale a codului penal la art. 1&+, de unde vom extrage situaiile, n care, potrivit legii penale, fapta este considerat a fi sv rsit ntr-o astfel de mpre"urare: > c nd s-a comis ntr-un loc, care prin natura sau destinaia lui este permanent accesibil publicului, c6iar dac de fa nu este nicio persoan, cum ar fi o strad, piaa, parcul public, o gar sau autogar, aeroport, port etc. > c nd s-a comis n orice alt loc accesibil publiculu, cum ar fi o sal de spectacole, o scoal, un muzeu, o instituie public, cu condiia s fie de fa dou sau mai multe persoane. > c nd fapta s-a comis ntr-un loc neaccesibil publicului dar cu intenia de a fi auzit, dac acest rezultat s-a produs fa de dou sau mai multe persoane. > c nd fapta s-a comis ntr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cum ar fi o conferin, un curs, un seminar, un congres, un miting, o sedin, cu excepia reuniunilor care pot fi considerate c au caracter de familie, datorit naturii relaiilor dintre persoanele participante, cum ar fi o nunt, o petrecere privat, o discuie amical. > c nd fapta se sv rseste prin anumite mi"loace despre care fptuitorul si d seama c aceasta ar putea a"unge la cunostina publicului, cum ar fi punerea pe internet, filmarea, indiferent de aparatur, nregistrarea auditiv a situaiei etc. 11

0ormele infraciunii.
/entativa la omor calificat se sancioneaz, potrivit art. 19& alin. + cod penal. :. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil sub toate formele sale, autorat, coautorat, instigare sau complicitate, ultimele dou nsoind obligatoriu una din primele dou forme de participaie principal. -n ceea ce priveste situaia definit la art. 19& alin. 1 lit c%, adic omorul sv rsit asupra soului sau unei rude apropiate, pentru a exista coautoratul situaia este mai complex. 2stfel, atunci c nd autor este soul sau soia, coautoratul nu mai este posibil, deoarece n dreptul pozitiv rom nesc nu este permis cstoria cu mai multe femei, n cazul unui brbat sau cu mai mui brbai, n cazul unei femei, bigamia fiind incriminat prin dispoziiile art. ':' din codul penal. Dac mai exist o rud apropriat care face acte de executare direct, el devine autor al unei fapte distincte, iar dac aceasta $ruda apropiat% face acte de a"utorare sau de determinare, atunci va exista o unitate infracional, n varianta unui autor unic si al complicitii si8sau instigrii, ca forme de participaie penal. Dac autor este o rud apropiat, pentru exista coautoratului este nevoie ca si ceilali participai direci la comiterea faptei s aib calitatea de rud apropiat. -n situaia n care pe l ng ruda apropiat actele de executare se comit de o persoan ce nu are aceast calitate si nici pe aceea de so, atunci acesta va fi autor al unei infraciuni distincte, exist nd o pluralitate de infraciuni concomitent cu o pluralitate de infractori. -n aceast situaie, ruda apropiat va fi sancionat pentru omor calificat A art. 19& alin.1 lit c% -, iar cellalt sau ceilali vor fi sancionai pentru omor simplu, calificat, cu excepia literei c%, sau deosebit de grav, dup caz. Sancionarea omorului calificat. Consider ndu-se o fapt cu un pericol social mai ridicat, deci mai grav, pedeapsa principal pentru aceast fapt este doar nc6isoarea de la 1& la +& de ani, creia i se altur dup executarea sa pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi.

III. 2morul deose it de grav 4 art. 15; din codul penal.

1. Definirea si pre$entarea circumstanelor agravante ale omorului deose it de grav. -n cazul infraciunii de omor deosebit de grav, se analizeaza doar formele sale agravante, adic acele circumstane, situaii sau stri care fac ca fapta s aib un caracter dintre cele mai grave, fapt care l-a determinat pe legiuitor s stabileasc si un cuantum al pedepsei mai mare. Cu excepia sanciunii si a elementelor care dau omorului caracterul de omor deosebit de grav, restul aspectelor sunt identice cu cele ale omorului simplu. (ceste elemente agravante presupun sv#rsirea omorului9 > prin cruzimi $art. 19( alin. 1 lit. a%. > asupra a dou sau mai multor persoane $art. 19( alin. 1 lit. b%. > de ctre o persoan care a mai sv rsit un omor $art. 19( alin. 1 lit. c%. > pentru a sv rsi sau a ascunde sv rsirea unei t s6rii sau piraterii $art. 19( alin. 1 lit. d%. > asupra unei femei gravide $art. 19( alin. 1 lit. e%. > asupra unui magistrat, poliist, "andarm ori asupra unui militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatorilor de serviciu sau publice ale acestora $art. 19( alin. 1 lit. f%. > de ctre un "udector sau procuror, poliist, "andarm sau militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora $art. 19( alin. 1 lit. g%. a. #gravanta privind sv!rsirea omorului prin cru imi.

1+

!otrivit Dicionarului de drept penal elaborat de profesorii 2lexandru Boroi, ;i6ail 5orunescu si ;i6ai !opescu, cruzimile sunt Cmanifestri de ferocitate n comiterea unei infraciuni de natur s provoace suferine c inuitoare si prelungite victimeiD. -n practica "udiciar, s-a considerat c omorul este sv rsit prin cruzimi, atunci c nd autorul a conceput si executat infraciunea folosind metode cauzatoare de suferine prelungite si de maxim intensitate $stropirea victimei cu benzin, dup care i s-a dat foc, aplicarea de lovituri care zdrobesc globii oculari ai victimei, biciuirea victimei cu s rm mpletit, ciop rirea acesteia%. Cu alte cuvinte, omorul sv rsit prin cruzimi este acel omor care provoac victimei suferine mult mai mari dec t acelea pe care le-ar provoca n mod normal omuciderea. 2ctele de cruzimi comise de fptuitor provoac implicit si un sentiment de oroare celor din "ur si arat o deviere la de la normal a fptuitorului care prin modul su inuman de manifestare arat un pericol social mult mai mare. 2ceast circumstan este una real, astfel c ea se rsfrnge asupra tuturor participanilor. b. #gravanta privind sv!rsirea omorului asupra a dou sau mai multe persoane. Caracteristica acestei variante agravante const n intenia de a ucide n aceeasi mprejurare dou sau mai multe persoane1. 2stfel de exemple pot fi: otrvirea apei sau a m ncrii care a avut drept consecin uciderea a cel puin dou persoane, punerea unei bombe la un centru comercial si prin acesta rezult nd moartea mai multor persoane, sau pur si simplu, uciderea a dou sau mai multor persoane n aceeasi mpre"urare ca urmare a unei altercaii dintre fptuitor si victime. ;a"oritatea doctrinei a czut de acord c aceast agravant subzist, indiferent dac uciderea a dou sau mai multor persoane se produce printr-o singur aciune sau prin mai multe aciuni $focuri de arme trase succesiv asupra mai multor victime%. Circumstana este una real si de aceea se va rsfr nge asupra tuturor participanilor. c. #gravanta privind sv!rsirea omorului de ctre o persoan care a mai sv!rsit un omor. 2gravanta se deosebeste de cea de la litera b% prin aceea c uciderea celor dou sau mai multe persoane este sv rsit n mprejurri diferite. Diferena n timp ntre cele dou mpre"urri nu are relevan, put nd fi de c teva ore, o zi, c teva zile sau c6iar ani. . d. "gravanta privind comiterea omorului pentru a svrsi sau a ascunde svrsirea unei tl rii sau piraterii. Caracteristica acestei variante calificate a omorului este reprezentat de scopul special urmrit de fptuitor, care trebuie s fie piraterii. 4morul este mult mai grav n astfel de circumstane, ntruc t scoate n eviden periculozitatea sporit a fptuitorului, t l6ria si pirateria prezent nd ele nsele un grad ridicat de pericol social. 4morul se va ncadra n dispoziiile art. 19( lit. d%, ori de c te ori se va stabili c fptuitorul a suprimat cu intenie viaa unui om, pentru a crea condiiile favorabile sv rsirii sau ascunderii uneia dintre cele dou infraciuni. !entru a opera aceast agravant, este necesar ca omorul s fi creat n mod obiectiv condiiile favorabile sv rsirii sau ascunderii sv rsirii unei t l6rii sau piraterii si ca fptuitorul s fi avut reprezentarea realizrii, prin sv rsirea omorului, a scopului urmrit. Ceea ce creeaz agravarea n cazul acestei forme de omor este scopul calificat, scopul privit ca element al alturii subiective a infraciunii de omor. 2ceast circumstan, fiind una personal, nu se rsfr nge asupra participanilor dec t n cazul n care au acionat si ei cu acelasi scop. e. "gravanta privind comiterea omorului asupra unei femei gravide.

1'

5raviditatea este o stare fiziologic care se stabileste medical sau prin orice alte mi"loace. ,u are semnificaie stadiul evoluiei sarcinii, ntruc t textul foloseste expresia C femeie gravidD fr nici o limitare. %entru a opera aceast agravant tre uie ndeplinite dou condiii9 > starea de graviditate a victimei trebuie s fie real) > autorul trebuie s cunoasc aceast stare indiferent din ce surs. <einerea acestei agravante este susceptibil adesea de opunerea de ctre fptuitor n aprarea sa a erorii de fapt , n special atunci c nd datorit v rstei sarcinii, aceasta nu este vizibil. /otusi, dac indiferent prin ce mi"loc fptuitorul aflase de existena sarcinii c6iar dac acesta nu era vizibil si indiferent de stadiul ei, se va reine omorul deosebit de grav. 2gravanta a fost instituit de legiuitor ca urmare a pericolului social pe care l creeaz un astfel de fptuitor, care pe l ng faptul c ucide o persoan, mai ucide si promisunea unei viei, o via ce st a se ivi. /otodat, femeia gravid de cele mai multe ori se afl n imposibilitate de a se salva sau apra. Circumstana are un caracter real, de aceea ea se va rsfr nge asupra tuturor participanilor. f. "gravanta privind comiterea omorului asupra unui magistrat, poliist, jandarm ori asupra unui militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatorilor de serviciu sau publice ale acestora. -n cazul acestei circumstane, agravarea este dat de dou aspecte. !e de o parte, de prezena unui subiect pasiv calificat, n persoana anumitor categorii sociale, si anume: magistrat $at t "udector c t si procuror%, poliist $indiferent de gradul su n cadrul forelor poliienesti%, "andarm sau militar $indiferent de gradul su n cadrul forelor armate%. !e de alt parte, uciderea unei astfel de persoane trebuie s se fi produs n timpul sau n legtur cu ndatoririle de serviciu sau publice ale victimei, ceea ce relev si un scop calificat, ca element al laturii subiective a infraciunii. Circumstana este una real, astfel c ea se va rsfr nge asupra tuturor participanilor, cu condiia ca toi s fi cunoscut calitatea subiectului pasiv si s-si fi nsusit scopul calificat. g#. "gravanta privind comiterea omorului de ctre un judector sau procuror, poliist, jandarm sau militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. -n aceast situaie, calificarea este dat, pe de o parte, de prezena subiectului, de data aceasta, activ calificat, n persoana unui "udector, procuror, poliist $indiferent de gradul su n cadrul forelor poliienesti%, "andarm sau militar $indiferent de gradul su n cadrul forelor armate%, precum si de scopul calificat cu care acestia acioneaz pentru comiterea omorului, si anume n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor lor de serviciu sau publice. 2gravanta este determinat de poziia social pe care astfel de persoane o au, care presupune c ei sunt cei care apr legea si oamenii de nclcrile legii, de in"ustiie si nedreptate. 0ormele infraciunii. !otrivit dispoziiilor art. 19( alin. +, tentativa la omor deosebit de grav se pedepseste. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil sub toate formele sale, autorat, coautorat, instigare sau complicitate, ultimele dou nsoind obligatoriu una din primele dou forme de participaie principal. /otusi, n varianta literei g% a omorului deosebit de grav, coautoratul este posibil doar dac toi executanii direci ai infraciunii au una din calitile cerute de lege, si anume aceea de "udector sau procuror, poliist, "andarm sau militar. -n situaia contrar, dac un fptuitor ndeplineste aceast calitate, iar altul sau alii nu, fiecare va fi sancionat pentru o fapt de omor distinct, cel care ndeplineste aceast calitate fiind condamnat pentru omor deosebit de grav , n timp ce cellalt sau ceilali vor fi sancionai pentru omor simplu, calificat sau deosebit de grav. 17

Sancionarea omorului deose it de grav. Consider ndu-se o fapt cu un pericol social foarte ridicat, deci mai mult grav dec t precedentele, legiuitorul a prevzut alternativ dou pedepse principale, si anume pedeapsa principal a nc6isorii de la 1& la +& de ani si pedeapsa principal a deteniunii pe via. 2plicarea uneia sau alteia dintre cele dou pedepse principale revine n sarcina "udectorului, care n funcie de criteriile de individualizare prevzute la art. 9+ din codul penal va decide n consecin. 2mbelor pedepse i se altur dup finalizarea executrii si pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi. *punem ambelor pedepse, pentru c, cu toate c deteniunea pe via este o pedeaps nedeterminat, iar g ndul ne-ar putea duce la ideea c persoana nu va mai iesi niciodat din nc6isoare ntr-o astfel de situaie, totusi, pot exista cazuri c nd, potrivit dispoziiilor legale n materie, persoana s fie liberat condiionat, astfel c devin aplicabile dispoziiile privind pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi, inclusiv n acest caz.

IV. %runcuciderea 4 art. 155 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de pruncucidere.
!runcuciderea, reprezint uciderea unui copil nou-nscut, imediat dup nastere, de ctre mama sa, aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de nastere.

'. Condiii pree!istente. 2 iectul infraciunii.

a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale care prote"eaz dreptul la via, drept care exist din momentul n care, procesul nasterii lu nd sf rsit copilul este expulzat. ,u are relevan dac a fost sau nu tiat cordonul ombilical si nici dac nou-nscutul este un copil normal sau anormal. 0mportant este ca acesta s se fi nscut viu, nu neaprat si viabil, adic nzestrat cu capacitatea de a tri. b$ !biectul material este reprezentat de corpul n via al copilului nou-nscut.

Su iecii infraciunii.
a$ %ubiectul activ este circumstaniat si unic, fiind deci calificat, n persoana mamei copilului nou-nscut. b$ %ubiectul pasiv este si el calificat n persoana copilului nou&nscut. *tarea de nounscut are, din punct de vedere medical, pentru cazurile nasterilor normale, o durat de 1:-17 zile. Dac copilul nu mai are EcalitateaD de nou-nscut, atunci ne aflm n prezena unui omor calificat, sancionat de dispoziiile art. 19& alin.1 lit. c% si d%.

Coninutul constitutiv. /atura o iectiv.

a$'lementul material se realizeaz prin aciunea sau prin inaciunea de ucidere exercitat de mam asupra copilului nou-nscut. %entru e!istena infraciunii de pruncucidere este nevoie s fie ndeplinite mai multe condiii 9 - Fpe de o parte, subiectul activ al infraciunii trebuie s fie mama copilului nou-nscut, si doar aceasta. - pe de alt parte, mama trebuie s se afl ntr-o stare de tulburare. 2ceast stare de tulburare trebuie s fie cauzat de nastere si nu alte elemente, cum ar fi, de exemplu, rusinea unei nasteri n afara csniciei, sau apsarea unor gri"i si nevoi crora mama 1&

stie c nu le va putea face fa, sau certurile constante n familie cu soul care nu si doreste copilul etc. *tarea de tulburare este o stare Guasi maladiv care se situeaz la limita dintre condiia si manifestrile normalului si iresponsabilului. .a presupune existena discernm ntului, dar care datorit tulburrii este diminuat. -n situaia n care, ca urmare a unor cauze preexistente sau survenite n si din nastere, discernm ntul mamei este abolit, ea nemaiav nd reprezentarea actelor si faptelor sale, atunci ne aflm n situaia unei stri de iresponsabilitate, prevzut de art. 7? din codul penal, ce constituie o cauz ce nltur caracterul penal al faptei. -n consecin, pruncuciderea situeaz mama ntre o stare de iresponsabilitate, care ar conduce la nerspundere penal, si o stare de normalitate, care ar conduce la ncadrarea faptei n aceea de omor calificat. ;ama si ucide copilul n mod constient, dar, asa cum am mai artat, av nd discernm ntul diminuat ca urmare a tulburrii cauzate de procesul nasterii. /otusi, pentru a ne afla n prezena infraciunii de pruncucidere, si nu de omor calificat, este nevoie, dup cum textul de lege o impune ca uciderea copilului s se fac E imediat dup nastereD. 2cest moment este determinat de momentul expulzrii copilului din corpul mamei si p n se menin pe corpul copilasului semnele nasterii. 0mediat nseamn fr nt rziere, numaidec t, de ndat. 3apta este pruncucidere si atunci c nd aciunea de ucidere s-a produs n acest interval, dar moartea noului-nscut s-a produs dup acest moment, si nu imediat. !entru dovedirea mpre"urrii c suprimarea vieii copilului a avut loc Eimediat dup nastereD, precum si a faptului c mama si-a ucis copilul n timp ce se afla ntr-o stare de tulburare pricinuit de nastere, pe l ng alte probe, este necesar efectuarea unei expertize medico-legale, prin care s se ateste mpre"urrile menionate. *lementul material al faptei de pruncucidere se poate realiza at t printr-o aciune, atunci c nd mama comite diferite acte de suprimare a vieii copilului, c t si printr-o inaciune, c nd prseste copilul, l las n frig, iar acesta moare de frig sau din lipsa 6ranei. b$ Urmarea imediat const n moartea copilului nou-nscut. c$ (egtura de cauzalitate. -ntre aciunea $inaciunea% mamei si moartea copilului nounscut trebuie s existe o legtur de cauzalitate. /atura su iectiv. 0nfraciunea de pruncucidere se sv rseste, din punct de vedere subiectiv cu intenie, ns aceasta este una spontan, repentin, format sub impulsul strii de tulburare pricinuit de nastere. *e aprecieaz c sub imperiul tulburrii cauzate de nastere mama prezint un discernm nt atenuat. 6. 0orme. /entativa, desi posibil, nu este sancionat. Dac activitatea de ucidere, desi efectuat n ntregime, nu a produs rezultatul cerut de lege $moartea copilului nounscut%, su iectul activ va raspunde pentru infraciunea de vtmare corporal, n raport cu numarul de zile de ngri"ire medical necesare pentru vindecare. 0nfraciunea se consum n momentul n care se produce moartea copilului ca urmare a aciunii $inaciunii% mamei. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil numai sub forma instigrii sau a complicitii, ns, n aceast situaie, participanii vor rspunde pentru instigare sau complicitate la infraciunea de omor calificat $art. 19& alin. 1 lit. d%, dac participanii nu sunt rude apropiate cu copilul. -n situaia n care la uciderea copilului nou-nscut particip, n calitate de instigator sau complice, o rud apropiat a copilului $n nelesul legii penale, asa cum este definit noiunea de rud apropiat n art. 17@ din codul penal%, de exemplu tatl sau una dintre bunici sau unul dintre bunici, sau un8o frate8sor a mamei atunci acestia vor rspunde pentru complicitate sau instigare la omor calificat , iar dac au acionat cu premeditare. Coautoratul nu este posibil av nd n vedere c, asa cum am artat mai sus, aceast infraciune are un autor unic A mama copilului nou-nscut. 0n situaia n care uciderea copilului s-a fcut de ctre o alt persoan, atunci ei vor fi considerai autori sau coautori ai infraciunii de omor calificat. Dac mama nu particip la comiterea faptei 1(

si nici nu cunoaste despre aceasta, atunci ea nu va fi sancionat, ns dac mama particip n calitate de instigator sau complice la fapta de ucidere de ctre altul a copilului su, c6iar dac exist toate elemente circumstaniale prevzute n norma de incriminare la art. 199, ea va fi sancionat pentru una din cele dou forme de participaie secundar asociate ns infraciunii de omor calificat. *oluia se impune deoarece n acest caz se d prioritate ideii de unitate infracional. ;. Sanciuni. *anciunea prevzut de lege pentru aceast infraciune este pedeapsa principal a nc6isorii de la + la 9 ani.

V. ,ciderea din culp 4 art. 15< din codul penal.

1. Definirea infraciunii de ucidere din culp. 2ceast infraciune const din uciderea din culp a unei persoane. Deosebirea esenial dintre aceast infraciune si infraciunea de omor o reprezint forma de vinovie cu care fapta este sv rsit: - n cazul omorului forma de vinovie nu poate fi dec t intenia, - pe c nd n cazul uciderii din culp, asa cum o arat si denumirea, forma de vinovie o reprezint doar culpa. .1. 2 iectul juridic. a$ !biectul juridic special l reprezint relaiile sociale a cror normal desfsurare si dezvoltare in si de protecia "uridic a vieii persoanelor mpotriva oricrei agresiuni c6iar dac aceasta este sv rsit din neatenie sau negli"en. b$ !biectul material este constituit din corpul fizic al persoanei ucise, ca n cazul tuturor infraciunilor ce in de sfera omuciderilor. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan, care ndeplineste condiiile legale pentru a rspunde penal. 2tunci c nd subiectul este calificat, infraciunea de ucidere din culp dob ndeste si ea caracter calificat. 2stfel, atunci c nd uciderea din culp se datoreaz unui conductor de ve6icul cu traciune mecanic sau c nd se exercit o anumit profesie sau meserie iar ca urmare a exercitrii defectuoase a acesteia se produce moartea unei persoane, subiectul este calificat, n persoana acestor categorii sociale, iar ncadrarea "uridic a faptei poate fi n una din dispoziiile art. 19? alin. +-7 din codul penal. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan. :.1. /atura o iectiv. a$ 'lementul material se realizeaz at t printr-o aciune c t si printr-o inaciune. -n textul de lege prevzut de art. 19? si cel prevzut de art. 197 verbum regens este acelasi uciderea. De aceea, doctrina a stabilit c exist o anumit asemnare ntre activitile care au ca rezultat uciderea unei persoane, indiferent dac sunt intenionate sau din culp. /otusi, distincia subiectiv este reflectat n primul r nd la nivel concret n modul de comitere al celor dou fapte. 4morul presupune acte de violen ndreptate asupra unei sau unor persoane, arat o atitudine agresiv a fptuitorului fa de viaa altuia sau altora, fptuitorul folosindu-se de mi"loace apte pentru a produce rezultatul letal. -n cazul uciderii din culp, desi se folosesc si aici mi"loace apte pentru a produce moartea unei sau unor persoane, rezultatul se produce nu ca urmare a exercitrii violenelor si a folosirii agresive a acestor mi"loace ci ca urmare a folosirii lor negli"ente, iresponsabile sau ca urmare a folosirii lor necorespunztoare. *-a constatat c cele mai multe infraciuni de ucidere din culp se produc ca urmare a accidentelor de circulaie, ca urmare a nerespectrii regulilor de circulaie prevzute n 4.#.5. nr. 1@&8+::+ modificat si a <egulamentului su de aplicare. 19

b$ Urmarea imediat este moartea unei sau unor persoane. c$ (egtura de cauzalitate. Deoarece infraciunea de ucidere din culp este o infraciune de rezultat legtura de cauzalitate ntre o anumit aciune sau inaciune si moartea victimei trebuie stabilit. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea se comite sub raport subiectiv din culp, de cele mai multe ori din culp . -n practic s-a pus de multe ori problema diferenierii dintre infraciunea de ucidere din culp si infraciunea de omor sv rsit cu intenie indirect si infraciunea de lovituri si vtmri cauzatoare de moarte. ,u exist ucidere din culp, ci lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte atunci c nd inculpatul i-a aplicat victimei o lovitur de pumn sub brbie, fapt ce a determinat cderea victimei si lovirea acesteia cu capul de trotuar. -n aceast situaie fapta este sv rsit cu praeterintenie, deoarece s-a dorit si s-a urmrit lovirea victimei doar rezultatul mult mai grav produc ndu-se ca urmare a culpei. -n cazul uciderii din culp lovirea victimei se datoreaz nedibciei, nepriceperii, iar rezultatul nu este nici el urmrit, dorit sau acceptat de fptuitor. 6. 0ormele infraciunii. 3iind o infraciune sv rsit din culp, tentativa nu este posibil. 8. %articipaia penal. !roblemele care se pun la uciderea din culp sunt dac este posibil coautoratul ca form a participaiei. -n ceea ce priveste celelalte forme de participaie secundar, complicitatea si instigarea, si ele sunt posibile. ;. Sanciuni. -n cadrul formei simple a infraciunii acesta se sancioneaz doar cu pedeapsa principal a nc6isorii de la 1 la & ani, deoarece fapta fiind sv rsit din culp relev un pericol social mai redus, dec t n cazul infraciunii de omor. 5. 0ormele calificate ale infraciunii de ucidere din culp. 0ormele calificate sau au n vedere urmtoarele situaii9 - atunci c nd fapta este urmarea nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activiti $art. 19? alin. +%. - Fatunci c nd fapta este sv rsit de un conductor de ve6icul cu traciune mecanic, av nd n s nge o mbibaie alcoolic ce depseste limita legal sau care se afl n stare de ebrietate $art. 19? alin. '%. - Fatunci c nd fapta este comis de o persoan care n timpul exercitrii profesiei sau meseriei se afl n stare de ebrietate $art. 19? alin. 7%. - Fatunci c nd fapta a avut ca rezultat moartea a dou sau mai multor persoane $art. 19? alin. &%. a. "gravanta privind svrsirea faptei ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activiti. 2gravanta se aplic atunci c nd o persoan n cadrul profesiei sau meseriei sale, sau atunci c nd se exercit o anumit activitate, ce este reglementat de lege, ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale ce reglementeaz modul de desfsurare al profesiei, meseriei sau activtii, sau ca urmare a nerespectrii msurilor de siguran ce se iau n mod normal pentru aceea profesie sau meserie produce moartea unei persoane. !otrivit Dicionarului limbii rom ne moderne, prin profesie se nelege o ocupaie permanent pe care o exercit cineva n baza unei calificri, cum ar fi profesia de medic, de avocat de "urist, de farmacist, de inginer, de notar, economist, de profesor, nvtor sau educator etc. 1?

!otrivit aceluiasi dicionar, prin meserie se nelegere o ndeletnicire bazat pe o munc manual calificat, si am aduga noi, c6iar si necalificat. !rin extindere, noiunea de meserie o cuprinde si pe cea de profesie, referindu-se la o meserie intelectual. Dicionarul adaug c meseria poate fi si o ocupaie sau ndeletnicire ocazional, ceea ce o difereniaz de profesie, care prezint un caracter permanent. .xemple n acest sens ar putea fi meseria de intalator, sudor, prelucrtor prin asc6iere, mecanic, electrician, for"or, sculer, frizer, asistent de farmacie sau medical, sofer profesionist etc. !rin anume activiti textul de lege nelege diverse activiti, care prin importana lor au o reglementare legal, cum ar fi condusul pe drumurile publice, sau activitatea de comer etc. 2gravanta este una personal, si presupune un subiect activ calificat, n persoana profesionistului sau al meseriasului, sau a celui care desfsoar o anumit activitate reglementat de lege. *anciunea pentru aceast agravant este mai mare const nd n pedeapsa principal cu nc6isoarea de la + la 9 ani. b. "gravanta privind uciderea unei persoane din culp de ctre un conductor de ve icul cu traciune mecanic, avnd n snge o mbibaie alcoolic ce depseste limita legal sau care se afl n stare de ebrietate. 2gravanta se refer la un subiect activ calificat, n persoana unui conductor de ve6icul cu traciune mecanic. 2gravanta este una personal, cci autorul este circumstaniat si este unic $un singur sofer%. Dac la volanul unei masini se urc pe r nd mai muli soferi aflai n stare de ebrietate sau care au o mbibaie alcoolic mai mare dec t limita legal, apreciem c va rspunde pentru ucidere din culp doar acel sofer care conducea n momentul producerii accidentului, restul put nd rspunde pentru infraciunea de conducere sub influena buturilor alcoolice, dac fapta nu constituie contravenie. -n aceast situaie, pentru reinerea agravantei, nu se impune ca soferul s aib permis, dar dac acesta nu are, atunci se va reine un concurs de infraciuni ntre uciderea din culp si infraciunea corespunztoare reglementat de 4.#.5. nr. 1@&8+::+ modificat $art. ?(%. /otodat, nu conteaz dac soferul era amator sau profesionist. 4.#.5. nr. 1@&8+::+ modificat nu defineste termenul de ve6icul cu traciune mecanic, ci doar pe acela de ve6icul si de autove6icul si nici codul penal nu face aceasta. -n aprecierea noastr prin ve6icul cu traciune mecanic se nelege acel ve6icul care se propulseaz printr-o for mecanic, c6iar dac este condus sau diri"at de o anumit sau anumite persoane. /otusi, considerm c textul de lege este limitativ n exprimare. .xemple de ve6icule cu traciune mecanic: orice tip de automobil, tractor, "oagr mobil pentru tiat lemne, macara, motostivuitor, motociclet, motoret etc. )rin mbibaie alcoolic sau alcoolemie se nelege gradul de concentrare al alcoolului n corpul uman, exprimat n grame la litrul de s nge. !otrivit dispoziiilor 4.#.5. nr. 1@&8+::+, modificat limita legal a alcoolemiei care odat depsit atrage rspunderea penal este de minim :,?H: . Doctrina a prezentat, cit nd din practica de specialitate c influena negativ a alcolului ncepe s se manifste, uneori la o concentraie de alcool n s nge de :,+H:,, ca la :,'H: s apar greseli n aprecierea distanei si a vitezei, iar atunci c nd concentraia de alcool n s nge este de :,&H: la muli soferi apar tulburri de vedere si la :,(H: tulburri de ec6ilibru. 2stfel de manifestri apar si n funcie de corpul uman, anumite persoane fiind mai reziste la influena buturilor alcoolice, n timp ce altele au o rezisten sczut sau c6iar foarte sczut, fie pe un fond genetic, nativ, fie ca urmare a unor boli ce influeneaz negativ capacitatea de adaptare a organismului la astfel de substane, odat ingerate n organism. 0nstana de "udecat ar trebui s in cont si de astfel de elemente particulare, specifice fiecrui caz n parte. !rin stare de ebrietate se nelege o mbibaie cu alcool sub limita de :,? H: . 2ceast agravant a dat nastere unor ntrebri privind ncadrarea "uridic. *-a pus problema, nu lipsit de relevan "uridic, dac n aceast modalitate, infraciunea de ucidere din 1@

culp este sau nu o infraciune complex, cuprinz nd n coninutul su legal si fapta prevzut de art. ?9 alin. 1 din codul penal. *anciunea pentru aceast agravant este pedeapsa principal a nc6isorii de la & la 1& ani. c. "gravanta privind uciderea din culp atunci cnd fapta este comis de o persoan care n timpul exercitrii profesiei sau meseriei se afl n stare de ebrietate. 2gravanta se refer la situaia n care, n timpul exercitrii profesiei sau meseriei, inculpatul se afl n stare de ebrietate si care urmare a acestei stri comite erori, greseli, sau negli"ene grave care conduc la moartea unei persoane. 2gravanta este una personal, dar se poate rsfr nge si asupra participanilor n msura n care au cunoscut starea de ebrietate a fptuitorului) presupune un subiect activ calificat, n persoana unui profesionist sau meserias. 2ceast modalitate nu se refer ns si la exercitarea unei anume activiti n stare de ebrietate. De aceea, rezult c dac exist o alt activitate, care este reglementat de lege, n afara conducerii pe drumurile publice, si n cadrul unei astfel de activiti se ucide din culp o persoan, atunci ncadrarea va fi la art. 19? alin. +, posibil n concurs cu o alt infraciune prevzut de legea special ce reglementeaz aceea activitate, dac o astfel de infraciune este prevzut, n legislaia special. Calitatea cerut de lege se aprecieaz la momentul sv rsirii faptei, c6iar dac ea, eventual, este pierdut ulterior. *anciunea pentru aceast agravant este pedeapsa principal a nc6isorii de la & la 1& ani. Cu toate c nu este obligatorie, n funcie de situaie, instana poate aprecia c se impune si luarea unei msuri de siguran, si anume interzicerea de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alt ocupaie , dac se constat c n exercitarea profesiei sau meseriei fptuitorul prezint un real pericol social, care altfel nu poate fi nlturat. d. "gravanta privind uciderea a dou sau mai multe persoane. .a poate veni n concurs, adic poate fi concomitent, cu oricare dintre formele agravate anterioare inclusiv cu forma tip, situaie n care se va reine o infraciune unic si nu un concurs de infraciuni, ns se va avea gri" la individualizare pedepsei. De exemplu, n situaia n care, ca urmare a conducerii negli"ente sunt ucise din culp dou persoane, ncadarea acestei fapte va fi aceea de ucidere din culp la art. 19? alin. + teza final si alin. & din codul penal. !otrivit "urisprudenei instanei supreme17 si aceast variant agravat face ca infraciunea de ucidere din culp s fie una complex, pluralitatea victimelor ucise n aceeasi mpre"urare determin nd ncadarea la art. 19? alin. &, neput ndu-se reine un concurs de infraciuni. Datorit acestui text de lege, pluralitatea de victime ucise n aceeasi mpre"urare determin existena unei singure infraciuni, complexe n acest caz. *anciunea atunci c nd intervine aceast agravant se ma"oreaz, la pedepsele prevzute de codul penal n situaiile de la art. 19? alin. 1-7, put ndu-se aduga un spor de p n la ' ani.

V. ,ciderea din culp 4 art. 15< din codul penal.

1. Definirea infraciunii de ucidere din culp. 2ceast infraciune const din uciderea din culp a unei persoane. Deose irea esenial dintre aceast infraciune si infraciunea de omor o repre$int forma de vinovie cu care fapta este sv#rsit: - n cazul omorului forma de vinovie nu poate fi dec t intenia, - n cazul uciderii din culp, asa cum o arat si denumirea, forma de vinovie o reprezint doar culpa. '.1. 2 iectul juridic. +:

a$ !biectul juridic special l reprezint relaiile sociale a cror normal desfsurare si dezvoltare in si de protecia "uridic a vieii persoanelor mpotriva oricrei agresiuni c6iar dac aceasta este sv rsit din neatenie sau negli"en. b$ !biectul material este constituit din corpul fizic al persoanei ucise, ca n cazul tuturor infraciunilor ce in de sfera omuciderilor. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan, care ndeplineste condiiile legale pentru a rspunde penal. 2tunci c nd subiectul este calificat, infraciunea de ucidere din culp dob ndeste si ea caracter calificat. 2stfel, atunci c nd uciderea din culp se datoreaz unui conductor de ve6icul cu traciune mecanic sau c nd se exercit o anumit profesie sau meserie iar ca urmare a exercitrii defectuoase a acesteia se produce moartea unei persoane, subiectul este calificat, n persoana acestor categorii sociale, iar ncadrarea "uridic a faptei poate fi n una din dispoziiile art. 19? alin. +-7 din codul penal. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan. :.1. /atura o iectiv. a$ 'lementul material se realizeaz at t printr-o aciune c t si printr-o inaciune. -n textul de lege prevzut de art. 19? si cel prevzut de art. 197 verbum regens este acelasi uciderea. De aceea, doctrina a stabilit c exist o anumit asemnare ntre activitile care au ca rezultat uciderea unei persoane, indiferent dac sunt intenionate sau din culp. /otusi, distincia subiectiv este reflectat n primul r nd la nivel concret n modul de comitere al celor dou fapte.: - omorul presupune acte de violen ndreptate asupra unei sau unor persoane, arat o atitudine agresiv a fptuitorului fa de viaa altuia sau altora, fptuitorul folosindu-se de mi"loace apte pentru a produce rezultatul letal. in cazul uciderii din culp, desi se folosesc si aici mi"loace apte pentru a produce moartea unei sau unor persoane, rezultatul se produce nu ca urmare a exercitrii violenelor si a folosirii agresive a acestor mi"loace ci ca urmare a folosirii lor negli"ente, iresponsabile sau ca urmare a folosirii lor necorespunztoare. *-a constatat c cele mai multe infraciuni de ucidere din culp se produc ca urmare a accidentelor de circulaie, ca urmare a nerespectrii regulilor de circulaie prevzute n 4.#.5. nr. 1@&8+::+ modificat si a <egulamentului su de aplicare. 2lte exemple de situaii n care ca urmare a negli"enei cuiva se produce moartea victimei sunt cele n care din m nuirea gresit a unei macarale obiectele preluate cu acest instrument cad si lovesc anumite persoane care mor, sau un medic care uit la o operaie anumite instrumente n interiorul pacientului si acesta face septicemie si moare, sau farmacistul care d unui bolnav alet medicamente dec t cele solicitate si la care acesta este alergic, si ca urmare a acestui fapt moare etc. b$ Urmarea imediat este moartea unei sau unor persoane. c$ (egtura de cauzalitate. Deoarece infraciunea de ucidere din culp este o infraciune de rezultat legtura de cauzalitate ntre o anumit aciune sau inaciune si moartea victimei trebuie stabilit. .ste poate domeniul cel mai fascinant si totodat cel mai delicat al acestei infraciuni, deoarece aciuni sau inaciuni aparent inofensive stau n lanul cauzal al infraciunii si i determin urmrea. De exemplu, "urisprudena a stabilit c se poate reine vinovia conductorului unui autove6icul n cazul unui accident mortal de circulaie numai n cazul n care a nclcat o regul privind circulaia pe drumurile publice si dac ntre aceast nclcare si moartea victimei se stabileste un raport de cauzalitate. De aceea, n spea cu pricina, s-a stabilit, c accidentul s-a datorat exclusiv culpei victimei, care a srit din cru direct n faa autoturismului condus de inculpat, care se afla atunci n depsirea acestui ve6icul rudimentar. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea se comite sub raport subiectiv din culp, de cele mai multe ori din culp . -n practic s-a pus de multe ori problema diferenierii dintre infraciunea de +1

ucidere din culp si infraciunea de omor sv rsit cu intenie indirect si infraciunea de lovituri si vtmri cauzatoare de moarte. De exemplu, s-a reinut infraciunea de omor si nu pe aceea de ucidere din culp atunci c nd un militar, aflat n serviciul de santinel, a mpuscat mortal n cap un coleg de la aproximativ + m, coleg care trecerea prin dreptul su, fr a-l soma, desi avea obligaia legal n acest sens. ,u exist ucidere din culp, ci lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte atunci c nd inculpatul i-a aplicat victimei o lovitur de pumn sub brbie, fapt ce a determinat cderea victimei si lovirea acesteia cu capul de trotuar. -n aceast situaie fapta este sv rsit cu praeterintenie, deoarece s-a dorit si s-a urmrit lovirea victimei doar rezultatul mult mai grav produc ndu-se ca urmare a culpei. -n cazul uciderii din culp lovirea victimei se datoreaz nedibciei, nepriceperii, iar rezultatul nu este nici el urmrit, dorit sau acceptat de fptuitor. 6. 0ormele infraciunii. 3iind o infraciune sv rsit din culp, tentativa nu este posibil. 8. %articipaia penal. !roblemele care se pun la uciderea din culp sunt dac este posibil coautoratul ca form a participaiei. -n ceea ce priveste celelalte forme de participaie secundar, complicitatea si instigarea, si ele sunt posibile, deoarece at t complicitatea c t si instigarea se comit cu intenie, rezult c ne vom afla n faa unei participaii improprii, dup cum este ea definit de art. '1 alin. 1 din codul penal ;. Sanciuni. -n cadrul formei simple a infraciunii acesta se sancioneaz doar cu pedeapsa principal a nc6isorii de la 1 la & ani, deoarece fapta fiind sv rsit din culp relev un pericol social mai redus, dec t n cazul infraciunii de omor. 5. 0ormele calificate ale infraciunii de ucidere din culp. 3ormele calificate sau agravate ale acestei infraciuni sunt prevzute n cadrul art. 19? alin. +-& din codul penal. .le au n vedere urmtoarele situaii: > atunci c nd fapta este urmarea nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activiti $art. 19? alin. +%. > atunci c nd fapta este sv rsit de un conductor de ve6icul cu traciune mecanic, av nd n s nge o mbibaie alcoolic ce depseste limita legal sau care se afl n stare de ebrietate $art. 19? alin. '%. > atunci c nd fapta este comis de o persoan care n timpul exercitrii profesiei sau meseriei se afl n stare de ebrietate $art. 19? alin. 7%. > atunci c nd fapta a avut ca rezultat moartea a dou sau mai multor persoane $art. 19? alin. &%. a. "gravanta privind svrsirea faptei ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activiti. 2gravanta se aplic atunci c nd o persoan n cadrul profesiei sau meseriei sale, sau atunci c nd se exercit o anumit activitate, ce este reglementat de lege, ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale ce reglementeaz modul de desfsurare al profesiei, meseriei sau activtii, sau ca urmare a nerespectrii msurilor de siguran ce se iau n mod normal pentru aceea profesie sau meserie produce moartea unei persoane. !otrivit Dicionarului limbii rom ne moderne, prin profesie se nelege o ocupaie permanent pe care o exercit cineva n baza unei calificri, cum ar fi profesia de medic, de avocat de "urist, de farmacist, de inginer, de notar, economist, de profesor, nvtor sau educator etc. !otrivit aceluiasi dicionar, prin meserie se nelegere o ndeletnicire bazat pe o munc manual calificat, si am aduga noi, c6iar si necalificat. !rin extindere, noiunea de meserie o cuprinde si pe cea de profesie, referindu-se la o meserie intelectual. Dicionarul ++

adaug c meseria poate fi si o ocupaie sau ndeletnicire ocazional, ceea ce o difereniaz de profesie, care prezint un caracter permanent. .xemple n acest sens ar putea fi meseria de intalator, sudor, prelucrtor prin asc6iere, mecanic, electrician, for"or, sculer, frizer, asistent de farmacie sau medical, sofer profesionist etc. 2lte exemple de fapte care primesc ncadrarea la art. 19? alin.+ pot fi: > nerespectarea regulilor de protecia muncii si a modului de folosire a unui cuptor de topit fier, si ca urmare a acestora elemente cuptorul se nclzeste peste msur si explodeaz. > nu se respect regulile privind interzicerea fumatului n incinta unei rafinrii si ca urmare a acestui fapt de la o igar atuncat se produce explozia unui container cu petrol, gaz sau motrin. > medicul negli"ent uit s coas un vas de s nge si pacientul moare ca urmare a 6emoragiei interne. > medicul nendem natic nu coase cum trebuie rana de la o operaie si aceasta se infecteaz si pacientul moare ca urmare a peritonitei generalizate. -n astfel de situaii se va reine o culp profesional a fptuitorului, care cunosc nd regulile domeniului nu le respect, sper nd n mod usuratic c rezultatul nu se va produce. .l manifest un dispre evident fa de anumite norme, ce se dovedeste letal pentru o alt persoan. De asemenea, fptuitorul va rspunde si atunci c nd cunoaste gresit sau incomplet normele desi trebuia si putea s le cunoasc. .xist rspundere sub forma unei culpe simple si atunci c nd fptuitorul nu a cunoscut si nici nu a avut posibilitatea s cunoasc anumite 2gravanta este una personal, si presupune un subiect activ calificat, n persoana profesionistului sau al meseriasului, sau a celui care desfsoar o anumit activitate reglementat de lege. *anciunea pentru aceast agravant este mai mare const nd n pedeapsa principal cu nc6isoarea de la + la 9 ani. b. "gravanta privind uciderea unei persoane din culp de ctre un conductor de ve icul cu traciune mecanic, avnd n snge o mbibaie alcoolic ce depseste limita legal sau care se afl n stare de ebrietate. 2gravanta se refer la un subiect activ calificat, n persoana unui conductor de ve6icul cu traciune mecanic. 2gravanta este una personal, cci autorul este circumstaniat si este unic $un singur sofer%. Dac la volanul unei masini se urc pe r nd mai muli soferi aflai n stare de ebrietate sau care au o mbibaie alcoolic mai mare dec t limita legal, apreciem c va rspunde pentru ucidere din culp doar acel sofer care conducea n momentul producerii accidentului, restul put nd rspunde pentru infraciunea de conducere sub influena buturilor alcoolice, dac fapta nu constituie contravenie. -n aprecierea noastr prin ve6icul cu traciune mecanic se nelege acel ve6icul care se propulseaz printr-o for mecanic, c6iar dac este condus sau diri"at de o anumit sau anumite persoane. /otusi, considerm c textul de lege este limitativ n exprimare. *anciunea pentru aceast agravant este pedeapsa principal a nc6isorii de la & la 1& ani. c. "gravanta privind uciderea din culp atunci cnd fapta este comis de o persoan care n timpul exercitrii profesiei sau meseriei se afl n stare de ebrietate. 2gravanta se refer la situaia n care, n timpul exercitrii profesiei sau meseriei, inculpatul se afl n stare de ebrietate si care urmare a acestei stri comite erori, greseli, sau negli"ene grave care conduc la moartea unei persoane. 2gravanta este una personal, dar se poate rsfr nge si asupra participanilor n msura n care au cunoscut starea de ebrietate a fptuitorului) presupune un subiect activ calificat, n persoana unui profesionist sau meserias. 2ceast modalitate nu se refer ns si la exercitarea unei anume activiti n stare de ebrietate. De aceea, rezult c dac exist o alt activitate, care este reglementat de lege, n afara conducerii pe drumurile publice, si n cadrul unei astfel de activiti se ucide din culp o persoan, atunci ncadrarea va fi la art. 19? alin. +, posibil n concurs cu o alt infraciune +'

prevzut de legea special ce reglementeaz aceea activitate, dac o astfel de infraciune este prevzut, n legislaia special. Calitatea cerut de lege se aprecieaz la momentul sv rsirii faptei, c6iar dac ea, eventual, este pierdut ulterior. *anciunea pentru aceast agravant este pedeapsa principal a nc6isorii de la & la 1& ani. Cu toate c nu este obligatorie, n funcie de situaie, instana poate aprecia c se impune si luarea unei msuri de siguran, si anume interzicerea de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alt ocupaie , dac se constat c n exercitarea profesiei sau meseriei fptuitorul prezint un real pericol social, care altfel nu poate fi nlturat. d. "gravanta privind uciderea a dou sau mai multe persoane. .a poate veni n concurs, adic poate fi concomitent, cu oricare dintre formele agravate anterioare inclusiv cu forma tip, situaie n care se va reine o infraciune unic si nu un concurs de infraciuni, ns se va avea gri" la individualizare pedepsei. De exemplu, n situaia n care, ca urmare a conducerii negli"ente sunt ucise din culp dou persoane, ncadarea acestei fapte va fi aceea de ucidere din culp la art. 19? alin. + teza final si alin. & din codul penal. !otrivit "urisprudenei instanei supreme17 si aceast variant agravat face ca infraciunea de ucidere din culp s fie una complex, pluralitatea victimelor ucise n aceeasi mpre"urare determin nd ncadarea la art. 19? alin. &, neput ndu-se reine un concurs de infraciuni. *anciunea atunci c nd intervine aceast agravant se ma"oreaz, la pedepsele prevzute de codul penal n situaiile de la art. 19? alin. 1-7, put ndu-se aduga un spor de p n la ' ani.

Seciunea II. /ovirea si vtmarea integritii corporale sau a sntii. I. /ovirea sau alte violene 4 art. 1<= din codul penal.
1. Definirea infraciunii de lovire sau alte violene. !otrivit art. 1?: alin. 1 si + din codul penal constituie infraciune lovirea sau orice alte acte de violen cauzatoare de suferine fizice, precum si acele acte de lovire sau violenele care au pricinuit o vtmare ce necesit pentru vindecare ngri"iri medicale de cel mult +: de zile. 3aptele sunt mai grave dac sunt sv rsite asupra unui membru de familie. +.1. 4biectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de acele relaii sociale care privesc ocrotirea integritii corporale sau sntii oricrei persoane. b$ !biectul material al infraciunii l constituie corpul persoanei privit n integritatea sa fizic si psi6ic. +.+. *ubiecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan fizic care ndeplineste condiiile legale pentru a spunde penal. -n variantele agravate prevzute de art. 1?: alin. 11 si +1 din codul penal, subiectul activ este calificat trebuind s aib calitatea de membru de familie. ,oiunea de membru de familie este definit n /itlul =000, al !rii generale a codului penal n cadrul art. 17@1 ca referindu-se la so sau la ruda apropiat $vezi art. 17@ din codul penal%, dac aceasta din urm locuieste si gospodreste mpreun cu fptuitorul. Ca urmare a acestei definiii, putem e!trage urmtoarele conclu$ii9 > agravanta se aplic indiferent de faptul c soii convieuiesc sau nu mpreun, $adic, modalitatea se reine si atunci c nd soii sunt desprii n fapt%. > agravanta se aplic rudelor apropiate doar dac acestea gospodresc si locuiesc mpreun cu fptuitorul. ,oiunile de gospodrire si locuire presupun existena unei viei constante mpreun a fptuitorului si victimei, n care acestia se ngri"esc de viaa lor n comun, particip nd la +7

treburile gospodresti. ,u intr n aceast noiune situaia n care cineva este doar gzduit pentru o perioad de timp, sau se afl n vizit la fptuitor. !rin urmare, agravanta nu se va aplica atunci c nd, fptuitorul si victima sunt rude apropiate, de exemplu, frai, dar nu mai locuiesc mpreun, fiind Efiecare la casa luiD. De remarcat c reinerea calitii de so se aprecieaz la momentul comiterii faptei, indiderent c aceast calitate poate fi pierdut ulterior prin divor sau ca urmare a constatrii nulitii cstoriei. b$ %ubiectul pasiv n cazul formei tip, sau simple a infraciunii este , put nd fi orice persoan. -n cazul formelor agravate prevzute de art. 1?: alin. 11 si +1 din codul penal, subiectul pasiv calificat trebuind s aib si el calitatea de membru de familie. Dac subiectul pasiv este o persoan care ndeplineste o activitate important n stat sau o alt activitate public important, atunci ncadarea "uridic va fi n art. 1(: din codul penal, infraciune contra siguranei statutului, ce are un caracter complex, absorbind infraciunea prevzut de art. 1?:. Dac subiectul pasiv este reprezentantul unui stat strin atunci ncadarea "uridic va fi aceea prevzut de art. 191 din codul penal, de asemenea, infraciune contra siguranei statului, ce prezint un caracter complex, absorbind n interiorul ei infraciunea prevzut la art. 1?:. '.1. 1atura obiectiv. a$ 'lementul material se realizeaz prin lovire sau orice acte de violen cauzatoare de suferine fizice. !rin lovire se nelege acel act de agresiune care const n aciunea mecanic a unei energii cinetice exterioare, de atingere, de compresiune sau izbire brusc si violent a suprafeei de contact a corpului victimei cu sau de un corp contondent, cum ar fi lovirile realizate cu o parte a corpului fptuitorului sau cu un obiect, oricare ar fi acesta $un scaun, un cuit, o carte, un obiect mena"er sau de ncminte etc.%. 2ctele de violen presupun toate manifestrile brutale, constr ngerile fizice de orice natur care ar putea cauza suferine fizice $de exemplu, tragerea de urec6e, asmuirea unui c ine sau animal periculos asupra victimei, care o tr nteste, o musc sau o loveste%. 3apta se poate realiza at t prin aciunea direct a fptuitorului, c t si indirect, prin folosirea unor obiecte, animale, sau c6iar prin propria fapt a victimei, constr ns s se accidenteze. De asemenea, elementul material se poate realiza at t prin aciuni c t si prin inaciuni, de exemplu, atunci c nd victima intenionat nu este anunat c pe scara blocului sa dat cu o substan alunecoas, si astfel alunec si se loveste. ;i"loacele utilizate de fptuitor pot fi unele materiale sau morale, atunci c nd datorit ameninrii si fricii induse de fptuitor victima de mpiedic, cade si se loveste. b$ Urmarea imediat const n provocarea unei suferine fizice victimei. -n cazul lovirii, suferina fizic este prezumat. -n cazul actelor de violen, ns ea trebuie dovedit. c$ (egtura de cauzalitate. -ntre elementul material si urmarea imediat trebuie s existe o legtur de cauzalitate, deoarece fapta este o infraciune de rezultat. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea prevzut de art. 1?: din codul penal se sv rseste cu intenie n ambele sale modaliti, direct si indirect. 2preciem c infraciunea de lovire si alte acte de violen, n variantele prevzute de alin. + si +1, poate fi sv rsit si cu praeterintenie, dac autorul a acionat cu intenie n ceea ce priveste lovirea, dar a avut o atitudine subiectiv caracteristic culpei n ceea ce priveste rezultatul mai grav $producerea unei vtmri care necesit pentru vindecare un numar de p n la +: de zile de ngri"ire medical%. 6. 0ormele infraciunii. /entativa, desi posibil, nu este incriminat. 1egea pedepseste numai forma consumat a infraciunii care se produce n momentul n care victima este lovit sau n momentul c nd, printr-un act de violen, i se produce o suferin fizic. 0nfraciunea poate fi sv rsit si n mod continuat, atunci c nd fptuitorul loveste o persoan, n mpre"urri diferite, n baza aceleiasi rezoluii infracionale. +&

8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil n toate formele prevzute de lege: coautorat, instigare, complicitate. -n cazul formelor agravate c nd se cere ca subiectul activ s fie un membru de familie, coautoratul este posibil doar n varianta rudei apropiate care locuieste si gospodreste mpreun cu fptuitorul. Dac fptuitorul are calitatea de so atunci coautoratul nu este posibil, infraciunea put nd avea doar autor unic. ;. Sanciuni. !entru forma tip, legea prevede sancionarea alternativ cu dou din pedepsele principale, si anume, pedeapsa amenzii, al crui cuantum se stabileste potrivit regulilor generale $vezi art. (' din codul penal% si pedeapsa nc6isorii de la o lun la ' luni. 5. 0orme calificate sau agravate. 0nfraciunea de lovire sau alte acte de violen prezint trei forme agravate, sau calificate. (cestea sunt9 > sv rsirea faptei de lovire sau de violen asupra membrilor familiei $art. 1?: alin. 11%. > atunci c nd lovirile sau actele de violen au pricinuit victimei o vtmare ce necesit pentru vindecare ngri"iri medicale de cel mult +: de zile $art. 1?: alin. +% > atunci c nd lovirile sau actele de violen au fost exercitate asupra membrilor familiei si au necesitat pentru vindecare ngri"iri medicale de cel mult +: de zile $art. 1?: alin. +1%. a. #gravanta privind sv!rsirea faptei de lovire sau de violen asupra membrilor familiei. -n acest modalitate, agravarea este de dat de natura calificat a subiecilor infraciuni, care trebuie s fie membri de familie. *anciunea pentru aceast fapt este alternativ, fie pedeapsa principal a amenzii, fie cea a nc6isorii de la ( luni la un an. Dac instana l sancioneaz pe fptuitor cu maximul prevzut de lege, atunci, la cererea victimei si dac constat c sunt ndeplinite si celelalte cerine legale, acesta poate dispune fa de infractor luarea msurii de siguran a interdiciei de a reveni n locuina familiei pe o perioad determinat. b. #gravanta ce are ca urmare o vtmare a victimei ce necesit pentru vindecare "ngrijiri medicale de cel mult %& de ile. 2gravarea este aici dat de urmrile produse. -n ceea ce priveste expresia ngri"iri medicale, aceasta semnific n sens larg, supunerea victimei la un regim sau tratament adecvat n vederea vindecrii. Dovada timpului necesar pentru ngri"iri medicale se face cu certificatul medico-legal eliberat de medicul legist, fie de la secia de medicin legal a unui spital "udeean, fie de la 0nstitutul ;ina ;inovici, din Bucuresti. ,umrul de zile de ngri"iri medicale este cuprins ntre 1 si p n la +: inclusiv. Diferena dintre aceast agravant si forma tip a infraciunii o reprezint existena unui certificat medical, indiferent de numrul de zile de ngri"iri medicale $adic de la 1 la +:, inclusiv%. Dac acesta nu exist atunci ncadarea faptei se va face n forma simpl a infraciunii A art. 1?: alin. 1, oric t de grave ar fi lovirile, cu condiia s nu intre n coninutul constitutiv al unei alte infraciuni. *anciunea n acest caz este tot alternativ "udectorul av nd posibilitatea de a alege ntre pedeapsa principal a amenzii si cea a nc6isorii de la ' luni la + ani. c. #gravanta privind comiterea faptei prin loviri sau acte de violen e'ercitate asupra membrilor familiei care au necesitat pentru vindecare "ngrijiri medicale de cel mult %& de ile. 2gravanta este o combinaie a celor dou anterioare, astfel c ea prezint at t subieci calificai, si anume membrii familiei c t si un rezultat anume, ngri"irile medicale de cel mult +: de zile. +(

*anciunea este si aici alternativ, instana put nd alege ntre pedeapsa principal a amenzii si cea a nc6isorii de la 1 la + ani, put nd fi dispus, la aprecierea instanei si msura de siguran prevzut de art. 11?1. ?. 2specte procesuale. 2ciunea penal se pune n miscare la pl ngerea prealabil a persoanei vtmate, aciunea penal se pune n miscare si din oficiu. 4dat cu modificare codului de procedur penal, pl ngerea prealabil se depune la organele de cercetare penal, care le vor nainta dup cercetri instanei de "udecat, competent s "udece n prim instan infraciunea . -mpcarea prilor nltur rspunderea penal indiferent de modul cum a fost pus n miscare aciunea penal.

II. Vtmarea corporal 4 art. 1<1 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de vtmare corporal. !otrivit dispoziiilor art. 1?1 exist vtmare corporal atunci c nd s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare care necesit pentru vindecare ngri"iri medicale de cel mult (:. 3apta este mai grav, dac a fost sv rsit asupra unui membru de familie. +.1. 4biectul infraciunii. a$ !biectul juridic special l constituie relaiile sociale referitoare la ocrotirea integritii fizice sau sntii oricrei persoane. b$ !biectul material al infraciunii, l constituie corpul persoanei privit n integritatea sa fizic si psi6ic. *ubiecii infraciunii. a$ %ubiectul activ n cazul formei tip, sau simple este necircumstaniat, put nd fi orice persoan care ndeplineste condiiile de rspundere penal. !entru forma agravat este necesar ca subiectul activ s fie membru de familie, asa cum am definit de"a acest noiune n cadrul infraciunii anterioare. Ca si cazurile precedente, calitatea de so se aprecieaz la momentul comiterii faptei, indiderent c aceast calitate poate fi pierdute ulterior prin divor sau ca urmare a constatrii nulitii cstoriei. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan. -n cazul formei agravate de asemenea se cere ca subiectul pasiv s fie membru de familie. Dac subiectul pasiv este o persoan care ndeplineste o activitate important n stat sau o alt activitate public important, atunci ncadarea "uridic va fi n art. 1(: din codul penal, infraciune contra siguranei statutului, ce are un caracter complex, absorbind infraciunea prevzut de art. 1?1. Dac subiectul pasiv este reprezentantul unui stat strin atunci ncadarea "uridic va fi aceea prevzut de art. 191 din codul penal, de asemenea, infraciune contra siguranei statului, ce prezint un caracter complex, absorbind n interiorul ei infraciunea prevzut la art. 1?1. . 1atura obiectiv. a$ 'lementul material se realizeaz prin orice aciune sau inaciune care are drept consecin o vtmare a integritii corporale sau sntii victimei ce necesit pentru vindecare un numr de zile de ngri"ire medical cuprins ntre +1 si (: $lovire, acte de violen, acte nonviolente A otrvirea apei, m ncrii etc.%. ,umrul de zile de ngri"iri medicale se stabileste pe baza certificatului medical eliberat de organele medicale abilitate. Ceea ce intereseaz, din punct de vedere al ncadrrii "uridice, este durata ngri"irilor medicale necesare pentru vindecare, nu durata concediului medical acordat victimei sau durata incapacitii ei de munc.

+9

b$ Urmarea imediat. <ezultatul socialmente periculos, explicit descris n norma de incriminare, const n producerea unei vtmri a integritii corporale sau sntii victimei care necesit, asa cum am artat mai sus, ngri"iri medicale de la +1 de zile p n la cel mult (: de zile. c$ (egtura de cauzalitate. -ntre aciunea $inaciunea% ce constituie elementul material al infraciunii si urmarea imediat trebuie s existe o legtur de cauzalitate, care trebuie demonstrat c t vreme infraciunea este una de rezultat. '. (atura subiectiv. 0nfraciunea de vtmare corporal poate fi sv rsit cu dou forme de vinovie, at t cu intenie direct sau indirect, c t si cu praeterintenie. 2ceast form de vinovie subzist atunci c nd autorul a comis cu intenie lovirea victimei, ns n raport cu rezultatul mai grav $producerea unei vtmri care necesit pentru vindecare ntre +1 si (: zile de ngri"ire medical% are o poziie subiectiv caracteristic culpei. 7. *ormele infraciunii. /entativa, desi posibil n varianta comietrii faptei cu intenie, nu se sancioneaz. 2tunci c nd fapta se comite cu praeterintenie, tentativa nu este posibil. &. )articipaia penal. !entru forma tip participaia penal este posibil sub toate formele ei. -n cazul formelor agravate c nd se cere ca subiectul activ s fie un membru de familie, coautoratul este posibil doar n varianta rudei apropiate care locuieste si gospodreste mpreun cu fptuitorul. Dac fptuitorul are calitatea de so atunci coautoratul nu este posibil, infraciunea put nd avea doar autor unic. (. %anciuni. *ancionarea formei tip se face cu pedeapsa principal a nc6isorii de la ( luni la & ani. 9. *ormele calificate sau agravate. 1egea prevede pentru infraciunea de vtmare corporal o singur agravat. 2ceasta const n pricinuirea unei vtmri a integritii corporale sau sntii unui membru de familie care necesit ngri"iri medicale de la +1 de zile p n la cel mult (: de zile. -n consecin agravarea este dat de calificarea subiecilor infraciunii, care trebuie s fie membrii de familie. *anciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la 1 la & ani, put nd fi dispus, la aprecierea instanei si msura de siguran prevzut de art. 11?1. 2ciunea penal se pune n miscare la pl ngerea prealabil a persoanei vtmate, iar, n cazul faptelor prevzute n alin. 11, aciunea penal se pune n miscare si din oficiu. 4dat cu modificare codului de procedur penal, pl ngerea prealabil se depune la organele de cercetare penal, care le vor nainta dup cercetri instanei de "udecat, competent s "udece n prim instan infraciunea $potrivit art. +9@ alin. + din codul de procedur penal%. -mpcarea prilor nltur rspunderea penal indiferent de modul cum a fost pus n miscare aciunea penal.

III. Vtmarea corporal grav 4 art. 1<' din codul penal.

1. Definirea infraciunii de vtmare corporal grav. !otrivit dispoziiilor art. 1?+ din codul penal, constituie vtmare corporal grav n forma tip sau simpl fapta prin care s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare care necesit pentru vindecare ngri"iri medicale mai mult de (: de zile, sau n forma calificat, atunci c nd a produs una din urmtoarele consecine: pierderea unui sim sau organ, ncetarea funcionrii unui sim sau organ, o infirmitate permanent fizic sau psi6ic, slutirea, avortul, punerea n prime"die a vieii persoanei. 3apta este si mai grav dac a fost sv rsit n scopul producerii consecinelor enumerate mai sus. +.1. 4biectul infraciunii. +?

a$ !biectul juridic special este reprezentat de acele relaii sociale care privesc ocrotirea integritii corporale sau sntii oricrei persoane. b$ !biectul material al infraciunii, l constituie corpul persoanei privit n integritatea sa fizic si psi6ic. -n cazul agravantei privind producerea avortului, obiectul material este reprezentat doar de corpul femeii nsrcinate . *ubiecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan fizic care ndeplineste condiiile legale pentru a rspunde penal. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan. -n cazul n care violenele exercitate au drept consecin avortul, subiectul pasiv nu poate fi dec t o femeie nsrcinat '.1. 1atura obiectiv. a$ 'lementul material se realizeaz printr-o aciune sau inaciune care produce unul din rezultatele enumerate la art. 1?+ alin. 1 pentru forma tip si alin. + pentru forma garavat. -n forma tip a infraciunii, adic atunci c nd s-a produs o vtmare care necesit pentru vindecare ngri"iri medicale mai mult de (: de zile, caracterul grav este determinat de durata mare a ngri"irilor medicale necesare vindecrii. Ca si n cazurile precedente, numrul de zile de ngri"iri medicale se stabileste pe baza certificatului medical eliberat de organele medicale abilitate. Ceea ce intereseaz, din punct de vedere al ncadrrii "uridice, este durata ngri"irilor medicale necesare pentru vindecare, nu durata concediului medical acordat victimei sau durata incapacitii ei de munc. b$ Urmarea imediat poate consta n una din urmrile prevzute de textul de lege la art. 1?+ alin. 1 sau +, adic vtmarea corporal ce necesit pentru vindecare peste (: de zile de ngri"iri medicale, pierderea unui sim sau organ sau ncetarea funcionrii acestuia, producerea unei infirmiti fizice sau psi6ice, sluirea, avortul sau punerea n prime"die a vieii. c$ (egtura de cauzalitate. Deoarece infraciunea analizat este una de rezultat, ntre aciunea $inaciunea% ce constituie elementul material al infraciunii si urmarea imediat trebuie s existe o legtur de cauzalitate. '.+. (atura subiectiv. 0nfraciunea de vtmare corporal grav se sv rseste cu intenie indirect sau cu praeterintenie. -n cazul alin. ', forma de vinovie este intenia direct calificat prin scop. 7. *ormele infraciunii. -n cazul n care fapta este sv rsit cu praeterintenie, tentativa nu este posibil. Dac fapta este sv rsit cu intenie indirect tentativa este posibil, dar nu se sancioneaz. -n cazul alin. ', c nd fapta este comis cu intenie direct, tentativa se pedepseste, conform art. 1?+ alin. 7 din codul penal. 0nfraciunea se consum n momentul n care s-a produs rezultatul socialmente periculos. &. !articipaia penal este posibil sub toate formele sale: coautorat, complicitate si instigare. (. *anciuni. -n forma simpl, sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la + la 9 ani. 9. 3orme calificate sau agravate. 0nfraciunea de vtmare corporal grav prezint dou modaliti agravate. (cestea sunt9 > atunci c nd fapta a avut drept consecin pierderea unui sim sau organ, ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic sau psi6ic, slutirea, avortul sau punerea n prime"die a vieii persoanei $art. 1?+ alin. +%. > si atunci c nd s-a urmrit producerea uneia din urmrile enumerate mai-sus $art. 1?+ alin. '%. +@

a. "gravanta privind vtmarea corporal grav ce a avut drept consecin pierderea unui sim sau organ, ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic sau psi ic, slutirea, avortul sau punerea n primejdie a vieii persoanei. =om analiza, pe r nd, fiecare dintre aceste situaii: > pierderea unui sim sau organ ori ncetarea funcionrii acestora . 1egiuitorul a avut n vedere pierderea unuia dintre cele & simuri ale omului: vzul, mirosul, auzul, gustul si pipitul ori lipsirea persoanei de o parte a corpului care ndeplineste o anumit funcie. /extul de lege acoper si situaia n care, desi organul respectiv se pstreaz, acesta nu-si mai poate ndeplini funcia. > sluire, adic alterarea nfisrii fizice a victimei, deformarea, desfigurarea sau mutilarea acesteia, de natur s-i creeze un aspect neplcut, o nfisare respingtoare. -n vederea stabilirii dac prin vtmarea corporal s-a cauzat persoanei o sluire este ns necesar s se constate, printr-un act medico-legal complet, ale crui concluzii sunt neec6ivoce, dac alterarea nfisrii fizice i creeaz victimei un aspect neplcut, constituind un pre"udiciu estetic. > avortul, adic pierderea cursului sarcinii si expulzarea produsului de concepie. .ste obligatoriu pentru existena acestei infraciuni ca fptuitorul s fi stiut sau s fi putut prevedea c victima este o femeie nsrcinat) n caz contrar se poate reine n favoarea fptuitorului eroarea de fapt asupra unei circumstane $art. &1 alin. + din codul penal%. > punerea n primejdie a vieii victimei . 1egiuitorul a avut n vedere situaia c nd fptuitorul a creat prin activitatea sa posibilitatea real si concret ca victima s nceteze din via. b. "gravanta privind vtmarea corporal grav atunci cnd s&a urmrit producerea uneia din urmrile enumerate mai&sus. -n aceast situaie calificarea este dat de latura subiectiv a infraciunii, care n acest caz este intenia direct, calificat prin scop. Desi se produc aceleasi urmri ca cele prezentate mai sus, totusi, diferena ntre cele dou const n faptul c n cazul primei agravante fapta se comite cu paeterintenie, n timp ce n acest al doilea caz fapta se comite cu intenie direct, adic fptuitorul urmreste producerea rezultatelor foarte grave menionate la aliniatele 1 si + ale art.1?+, ceea ce dovedeste o periculozitate sporit. *anciunea este mai mare pentru aceast agravant fiind pedeapsa principal a nc6isorii de la ' la 1+ ani. 2gravanta este una personal, dar dac si unii dintre participani au acionat n acelasi scop, atunci ea se va reine si fa de acestia.

IV. /ovirile sau vtmrile cau$atoare de moarte 4 art. 1<: din codul penal.
1. Definiia in"fraciunii de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte. !otrivit art. 1?' constituie infraciunea de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte comiterea uneia din faptele n art. 1?: A 1?+, dar care a avut ca urmare moartea victimei. +.1. 4biectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale care ocrotesc viaa persoanei mpotriva faptelor de lovire sau vtmare susceptibile s aduc atingere acestei valori sociale. b$ !biectul material este reprezentat de corpul persoanei privit n integritatea sa psi6ofizic. *ubiecii infraciunii. a$ %ubiectul activ al infraciunii poate fi orice persoan fizic care ndeplineste condiiile legale de responsabilitate. 3apta poate avea si subieci activi calificai, n persoana membrilor de familie, dar n aceast situaie, calificarea subiectului activ nu determin si o agravare a rspunderii penale. ':

b$ %ubiectul pasiv este persoana n via mpotriva creia sunt ndreptate aciunile violente ale fptuitorului, de natur s-i provoace moartea. .l poate fi calificat, prelu nd variantele calificate ale subiecilor pasivi ai infraciunilor de lovire, vtmare corporal sau vtmare corporal grav, si anume membrii familiei sau femeia nsrcinat, aceasta nu produce si o agravare a rspunderii penale. '.1. 1atura obiectiv. a$ 'lementul material al infraciunii se realizeaz prin loviri sau prin orice acte de violen care au drept rezultat $explicit descris n norma de incriminare% moartea victimei. .lementul material se poate realiza at t prin aciuni c t si prin inaciuni. !rin lovire se nelege acel act de agresiune care const n aciunea mecanic a unei energii cinetice exterioare, de atingere, de compresiune sau izbire brusc si violent a suprafeei de contact a corpului victimei cu sau de un corp contondent. 2ctele de violen presupun toate manifestrile brutale, constr ngerile fizice de orice natur care ar putea cauza suferine fizice$ de exemplu, asmuirea unui c ine sau animal periculos asupra victimei, care o tr nteste, o musc sau o loveste%. 0nfraciunea de lovituri si vtmri cauzatoare de moarte fiind comis cu praeterintenie s-a constatat dificultatea n practic de a se deosebi de infraciunea de omor comis cu intenie indirect. b$ Urmarea imediat const n moartea victimei. c$ (egtura de cauzalitate. 0nfraciunea fiind una de rezultat, ntre activitatea fptuitorului si moartea victimei trebuie s existe o legtur de cauzalitate. 2ceast legtur nu este nlturat, dac la activitatea fptuiorului se adaug si ali factori contributivi, anteriori, sau survenii $de exemplu victima se afla sub influena buturilor alcoolice sau victima a refuzat spitalizarea%. 0nfraciunea subzist, c6iar dac moartea survine dup o perioad mai lung de la data aplicrii loviturii intenionate. '.#. (atura subiectiv. 0nfraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte se sv rseste cu praeterintenie. 1ovirea sau fapta de vtmare corporal sau de vtmare corporal grav se comite cu intenie, deoarece fptuitorul doreste si urmreste lovirea victimei, n sc6imb fptuitorul nu urmreste si nici nu accept producerea urmrii mai grave, care este moartea victimei, motiv pentru care poziia sa fa de acest rezultat se caracterizeaz prin culp, de cele mai multe ori cu prevedere. ;oartea victimei se atribuie fptuitorului pe baza culpei dovedite si nu pe baza unei prezumii de culp. +. *ormele infraciunii. 3iind o infraciune care se comite, sub raport subiectiv cu praeterintenie, si deoarece n cuprinsul acestei forme mixte de vinovie intr si culpa, rezult c tentativa nu este posibil. 0nfraciunea se consum atunci c nd se produce moartea victimei. Dac aceasta nu va surveni, fapta constituie infraciunea consumat de lovire, vtmare corporal sau vtmare corporal grav. ,. )articipaia penal este posibil sub toate formele sale: coautorat, complicitate si instigare. -. %anciuni. *anciunea pentru aceast infraciune se raporteaz la forma de vinovie cu care fapta este comis. De aceea, ea se situeaz ntre pedepasa stabilit de lege pentru un omor si cea pentru ucidere din culp n modalitile prevzute de art. 19? alin.1 si pedeapsa principal prevzut de lege pentru infraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte este nc6isoarea de la & la 1& ani, nsoit dup terminarea executrii pedepsei principale de pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi. -nfraciunea se "udec n prim instan de tribunal. '1

V. Vtmarea corporal din culp 4 art. 1<6 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de vtmare corporal din culp. Constituie infraciunea de vtmare corporal din culp, fapta de lovire comis asupra membrilor familiei sau c nd lovirile au necesitat pentru vindecare mai mult de 1: zile de ngri"iri medicale, precum si fapta de vtmare corporal sau de vtmare corporal grav, n toate acele trei situaii faptele fiind comise din culp. '.1. 2 iectul juridic. a$ !biectul juridic special este reprezentat de acele relaii sociale care privesc ocrotirea integritii corporale sau sntii oricrei persoane. b$ !biectul material al infraciunii, l constituie corpul persoanei privit n integritatea sa fizic si psi6ic. -n cazul n care fapta a avut ca urmare producerea avortului, obiectul material este reprezentat de corpul femeii nsrcinate. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan fizic care ndeplineste condiiile legale pentru a rspunde penal, dar poate fi si calificat. <spunderea penal este agravat atunci c nd subiectul activ este o persoan care desfsoar o anumit profesie sau meserie, sau o anumit activitate reglementat de lege, fiind n aceast situaie calificat. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan. *ubiectul pasiv poate fi ns si calificat n cazul n care violenele exercitate din culp au drept consecin avortul, situaie n care victima nu poate fi dec t t o femeie nsrcinat. De asemenea, subiectul pasiv mai poate fi calificat n persoana membrilor familiei, dar n acest caz nu produce o agravare a rspunderii penale. :.1. /atura o iectiv. 'lementul material se realizeaz printr-o aciune sau inaciune , adic ngri"iri medicale cuprinse ntre 11 si +: de zile, la art. 1?1, adic ngri"iri medicale cuprinse ntre +1 si (: de zile sau la art. 1?+, adic ngri"iri medicale mai mari de (: de zile sau pierderea unui sim sau organ sau ncetarea funcionrii acestuia, producerea unei infirmiti fizice sau psi6ice, sluirea, avortul sau punerea n prime"die a vieii. 2sa cum am artat si n situaiile precedente, pentru stabilirea numrului de zile de ngri"iri medicale se va apela la medicul legist care va elibera un certificat medico-legal. De remarcat c dac pentru fapta de lovire din culp se elibereaz un certificat medico-legal cu un numr de zile de ngri"iri medicale cuprins ntre 1 si 1:, inclusiv, atunci fapta nu este penal, nefiind incriminat de textul de lege. b$ Urmarea imediat const n producerea unei suferine fizice sau a unor vtmri ce au avut ca rezultat ngri"iri medicale de peste 11 zile inclusiv, deoarece textul art. 1?7 alin.1 teza 0 face precizeaz Emai mult de ./ zileD, ceea ce printr-o interpretare literal rezult c este nevoie de un minim de 11 zile. 2ceast urmare acoper toate situaiile, inclusiv pentru formele agravate, deoarece nu am precizat o limit maxim a numrului de zile de ngri"iri medicale. 4 alt urmare posibil este aceea ce vizeaz pierderea unui sim sau organ sau ncetarea funcionrii acestuia, producerea unei infirmiti fizice sau psi6ice, sluirea, avortul sau punerea n prime"die a vieii. c$ (egtura de cauzalitate. Deoarece infraciunea analizat este una de rezultat, ntre aciunea $inaciunea% ce constituie elementul material al infraciunii si urmarea imediat trebuie s existe o legtur de cauzalitate. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea se comite din culp, asa cum i arat si numele, de cele mai multe ori din culp cu prevedere. '+

6. 0ormele infraciunii. Deoarece fapta este comis din culp tentativa nu este posibil. 8. %articipaia penal este posibil sub toate formele sale: coautorat $a se vedea comentariile fcute relativ la acest aspect la uciderea din culp%, complicitate si instigare. -n cazul complicitii si instigrii ne vom afla n situaia unei participaii improprii. ;. Sanciuni. -n forma simpl, sanciunea este alternativ, "udectorul trebuind s aleag ntre pedeapsa principal a amenzii si cea a nc6isorii de la o lun la ' luni. 5. 0orme calificate sau agravate. 0nfraciunea de vtmare corporal din culp prezint patru forme agravante sau calificate. (cestea sunt9 > atunci c nd fapta a avut una din urmrile prevzute la art. 1?+ alin.1 si +. > atunci c nd faptele de lovire sau alte violene care necesit pentru vindecare mai mult de 1: zile, precum si fapta de vtmare corporal s-au comis ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anumite activiti. > atunci c nd fapta de vtmare corporal grav s-a produs ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anumite activiti. > atunci c nd faptele de lovire sau alte violene care necesit pentru vindecare mai mult de 1: zile, fapta de vtmare corporal, precum si fapta de vtmare corporal grav au fost comise ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anumite activiti si fptuitorul se afla n stare de ebrietate. a. "gravanta ce a avut una din urmrile prevzute la art. .0# alin.. si # se refer la producerea unei vtmri din culp ce necesit pentru vindecare mai mult de (: de zile de ngri"iri medicale, precum si atunci c nd s-a produs pierderea unui sim sau organ sau ncetarea funcionrii acestuia, producerea unei infirmiti fizice sau psi6ice, sluirea, avortul sau punerea n prime"die a vieii $pentru detalii asupra acestor aspecte a se vedea comentariile fcute la descrierea faptei de vtmare corporal grav - art. 1?+%. *anciunea pentru aceast fapt este sanciunea este alternativ, "udectorul trebuind s aleag ntre pedeapsa principal a amenzii si cea a nc6isorii de la ' luni la + ani. 2gravanta se datoreaz urmrilor mai grave dec t n cazul formei simple. b. "gravanta ce se reine atunci cnd faptele de lovire sau alte violene care necesit pentru vindecare mai mult de ./ zile, precum si fapta de vtmare corporal s&au comis ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anumite activiti are n vedere situaia c nd vtmrile ce au necesitat pentru vindecare ntre 11 si (: $inclusiv% de zile de ngri"iri medicale s-au produs ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anumite activiti $elementele au fost de"a analize de noi la uciderea din culp%. *anciunea este alternativ, "udectorul trebuind s aleag ntre pedeapsa principal a amenzii si cea a nc6isorii de la ' luni la + ani. 2gravanta si are cauza n subiectul calificat care este o persoan ce desfsoar o anumit profesie, meserie sau o anume activitate reglementate de lege. c. "gravanta privind comiterea unei vtmri corporale grave ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anumite activiti este asemntoare celei anterioare numai c acum ''

urmarea este mai grav, const nd n existena unui numr de zile de ngri"iri medicale de mai mare de (: sau n pierderea unui sim sau organ sau ncetarea funcionrii acestuia, producerea unei infirmiti fizice sau psi6ice, sluirea, avortul sau punerea n prime"die a vieii. *anciunea const n pedeapsa principal a nc6isorii de la ( luni la ' ani. 2gravanta si are cauza n subiectul calificat care este o persoan ce desfsoar o anumit profesie, meserie sau o anume activitate reglementate de lege. d. "gravanta privind comiterea faptelor de lovire sau alte violene care necesit pentru vindecare mai mult de ./ zile, de vtmare corporal, precum si de vtmare corporal grav ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anumite activiti n timp ce fptuitorul se afla n stare de ebrietate. 2gravanta are n vedere situaia c nd urmrile produse de faptele de lovire sau alte violene care necesit pentru vindecare mai mult de 1: zile, de vtmare corporal si de vtmare corporal grav s-au datorat nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anumite activiti n timp ce fptuitorul se afla n stare de ebrietate. Ceea ce presupune plusul de agravare este starea n care se gseste fptuitorul: si anume n stare de ebrietate $analiza strii de ebrietate am fcut-o detaliat la infraciunea de ucidere din culp%. *anciunea pentru acest agravant este difereniat, n funcie de urmrile produse. 2stfel dac s-au produs urmrile prevzute de art. 1?: alin.+ si +1 sau de art. 1?1 atunci sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la 1 la ' ani, sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la 1 la & ani. 2gravanta presupune un subiectul calificat care este o persoan ce desfsoar o anumit profesie, meserie sau o anume activitate reglementate de lege. 2ciunea se pune n miscare la pl ngerea prealabil a prii vtmare, iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal. !l ngerea prealabil se depune la organele de cercetare penal, care le vor nainta dup cercetri instanei de "udecat, competent s "udece n prim instan infraciunea .

I. (vortul 4 art. 1<8 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de avort. Constituie infraciunea de avort fapta de ntrerupere a cursului sarcinii, prin orice mi"loace, dac este sv rsit n vreuna din urmtoarele mpre"urri: n afara instituiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate n acest scop de ctre o persoan care nu are calitatea de medic de specialitate si dac v rsta sarcinii depseste 17 sptm ni. 3apta este mai grav atunci c nd se comite fr consimm ntul femeii nsrcinate, dac s-a cauzat femeii o vtmare corporal grav, sau dac aceasta a murit. '.1. 2 iectul juridic. a$ !biectul juridic special al formei tip este reprezentat de relaiile sociale privind aprarea sntii si integritii corporale a femeii, mpotriva faptelor de ntrerupere ilegal a cursului sarcinii. -n cazul n care avortul se produce fr consimm ntul femeii nsrcinate, atunci infraciunea are un caracter complex, si prin urmare si obiectul "uridic special este complex: obiectul "uridic special principal l reprezint integritatea corporal si sntatea femeii nsrcinate, n timp ce obiectul "uridic special secundar este reprezentat de libertatea de decizie a femeii nsrcinate. 2ceeasi concluzie se impune $de existen a unei infraciuni complexe si a unui obiect "uridic special complex% si atunci c nd fapta a avut ca urmare vtmarea corporal grav a femeii sau c nd aceasta a decedat, ca urmare a comiterii avortului, n primul caz obiectul "uridic secundar fiind reprezentat de acele relaii sociale care ocrotesc integritatea corporal a femeii, '7

fr ca aceasta s sufere diferite sec6ele sau infirmiti, iar n cel de-al doilea caz obiectul "uridic secundar este reprezentat de acele relaii sociale care ocrotesc nssi viaa femeii nsrcinate. b$ !biectul material este reprezentat at t de corpul femeii c t si de cel al ftului. '.'. Su ieii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi, n principiu orice persoan, care prin mi"loace empirice sau nu efectueaz n mod ilegal ntreruperea sarcinii. De regul, aceast infraciune se comite de medici, moase, asistente medicale, indiferent de specialitatea lor, care folosesc mi"loace avortive pentru a determina ntreruperea cursului sarcinii. *ubiectul activ poate fi c6iar si un medic ginecolog, dac ntreruperea cursului sarcinii nu se face ntr-o instituie medical sau ntr-un cabinet medical de specialitate, sau dac v rsta sarcinii a depsit 17 sptm ni. b$ %ubiectul pasiv este doar femeia nsrcinat, creia i s-a provocat n mod ilegal un avort, o vtmare corporal grav sau moartea ca urmare a avortului, fiind deci un subiect pasiv calificat. :.1. /atura o iectiv. a$ 'lementul material se realizeaz numai printr-o aciune capabil s provoace ntreruperea cursului sarcinii. ;i"loacele folosite pot varia de la folosirea unor substane avortive si p n la aplicarea unor lovituri n zona abdominal sau masarea acestei zone. Din punct de vedere penal nu are relevan dac sarcina decurge sau nu normal si nici gradul de dezvoltare al ftului. /otusi dac din motive independente de aciunea8aciunile avortive ftul era decedat atunci nu exist infraciunea de avort. 1a fel si n situaia unei presupuse sarcini, c nd n realitate ftul nu exist. b$ Urmarea imediat a infraciunii este expulzarea ftului, fie uciderea acestuia sau distrugerea produsului concepiei nuntrul uterului. c$ (egtura de cauzalitate. Deoarece infraciunea analizat este una de rezultat, ntre aciunea $inaciunea% ce constituie elementul material al infraciunii si urmarea imediat trebuie s existe o legtur de cauzalitate. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea se comite cu intenie direct. -n cazul formei agravate prevzute de art. 1?& alin. ' rezultatul mai grav care const fie n vtmarea corporal grav a femeii fie n moartea acesteia ca urmare a aciunilor avortive se produce din culp) n consecin forma de vinovie este praeterintenia. 6. 0ormele infraciunii. /entativa este posibil si se pedepseste. 8. %articipaia penal este posibil sub toate formele sale: coautorat complicitate si instigare. ;. Sanciuni. -n forma simpl, sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la ( luni la ' ani. 5. 0orme calificate sau agravate. 0nfraciunea de avort prezint trei forme agravante sau calificate. 2cestea sunt: > ntreruperea cursului sarcinii, sv rsit n orice condiii, fr consimm ntul femeii nsrcinate. > dac s-a cauzat femeii nsrcinate vreo vtmare corporal grav. > dac fapta a avut ca urmare moartea femeii nsrcinate. a. 1ac ntreruperea cursului sarcinii s&a fcut fr consimmntul femeii nsrcinate , cu condiia ca aceasta s-si fi putut exprima voina. -n aceast situaie sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la + la 9 ani la care se adaug pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi . b. 1ac prin fapte s&a cauzat femeii nsrcinate ovtmare corporal grav. '&

. *anciunea pentru aceast agravant este pedeapsa principal a nc6isorii de la ' la 1: ani la care se adaug pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi . 2tunci c nd fapta a fost sv rsit de un medic pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi va fi interdicia de a exercita profesia de medic. c.1ac prin fapte s&a cauzat moartea femeii nsrcinate. *anciunea pentru aceast agravant este pedeapsa principal a nc6isorii de la & la 1& ani la care se adaug pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi. . 2tunci c nd fapta a fost sv rsit de un medic pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi va fi interdicia de a exercita profesia de medic. <. Cau$e de nepedepsire. -n conformitate cu dispoziiile art. 1?& alin. (, ntreruperea cursului sarcinii nu se pedepseste atunci c nd: - s-a fcut pentru a salva viaa, sntatea sau integritatea corporal a femeii nsrcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi nlturat altfel. - ntreruperea cursului sarcinii se impune din motive terapeutice, c6iar dac v rsta sarcinii depseste 17 sptm ni. - ntreruperea cursului sarcinii s-a fcut fr consimm ntul femeii nsrcinate, dar aceasta era n imposibilitate de a-si exprima voina si acest fapt se impunea din motive terapeutice. -n cazul formei agravate n care a rezultat moartea sau sinuciderea victimei, infraciunea de "udec n prim instan de tribunal.

I"0)(C1I,"I C2".)( /I>*).-1II %*)S2("*I

I. /ipsirea de li ertate n mod ilegal 4 art. 1<? din codul penal.
1. Definirea infraciunii de lipsire de li ertate. !otrivit art. 1?@ alin. 1 fapta const n lipsirea de libertate a unei persoane n mod ilegal. 3apta este considerat mai grav dac s-a produs prin simularea de caliti oficiale, prin rpire, de o persoan narmat, de dou sau mai multe persoane mpreun, dac n sc6imbul eliberrii se cere un folos material sau orice alt avanta", c nd victima este minor, c nd victima este supus unor suferine ori sntatea sau viaa i este pus n pericol, c nd victima este obligat a se prostitua, c nd pentru eliberarea persoanei se cere, n orice mod, ca statul, o persoan fizic sau "uridic, o organizaie internaional interguvernamental sau un grup de persoane s ndeplineasc sau s nu ndeplineasc un anumit act, sau dac a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale a cror normal desfsurare implic ocrotirea libertii fizice a persoanei, adic a posibilitii acesteia de a se misca, de a circula, de a aciona dup viona sa si n limitele admise de lege. 0nfraciunea are si un obiect "uridic complex, n cazul unor forme agravate. -n aceste situaii, obiectul "uridic special secundar poate fi viaa, integritatea corporal sau sntatea victimei. b$ !biectul material este reprezentat de corpul victimei, av nd n vedere c este stirbit libertatea fizic a persoanei. '(

'.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan. 3apta prevzut de art. 1?@ alin. & este susceptibil de a fi sv rsit si sub forma pluralitii constituite de infractori, si anume atunci c nd subiectul activ face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa pentru aceasta fiind diferit de la o agravant la alta. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan. Dac victima este un minor atunci va opera agravanta prevzut n art. 1?@ alin. +. :.1. /atura o iectiv. a$'lementul material se realizeaz printr-o aciune sau inaciune care are drept consecin lipsirea de libertate a persoanei, de miscare n raport cu propria sa voin. ,u are relevan penal timpul sau locul sv rsirii faptei. ,u intereseaz mi"loacele folosite de fptuitor, care poate utiliza fora, constr ngerea, inducerea n eroare, etc. /otusi, dac mi"locul utilizat de fptuitor constituie prin el nsusi o infraciune, vor fi aplicate regulile de la concursul de infraciune. -n mod obligatoriu, lipsirea de libertate a persoanei trebuie s aib caracter ilegal, adic s nu fie expres sau implicit admis de lege, cum este cazul arestrii sau deinerii infractorului. -n ipoteza n care fptuitorul prin aciunile sau inaciunile sale a privat de libertate mai multe persoane, vom fi n prezena at tor infraciuni c te victime au fost lezate. b$ Urmarea imediat const n lipsirea de libertate a victimei, imposibilitatea acesteia de a se manifesta potrivit voinei sale. 1ipsirea de libertate trebuie s dureze at t c t s rezulte c persoana a fost efectiv mpiedicat a se deplasa si aciona n conformitate cu voina sa. c$ (egtura de cauzalitate. -ntre aciunea $inaciunea% fptuitorului si urmarea imediat trebuie s existe legtur de cauzalitate. :.'. /atura su iectiv. 3orma de vinovie este intenia direct sau indirect, iar n cazul n care fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, vinovia se prezint sub forma praeterinteniei. -n cazul art. 1?@ alin. + c nd se cere n sc6imbul eliberrii un folos material, precum si n cazul art. 1?@ alin. ' si 7, infraciunea presupune un scop calificat, realizarea unui folos material. 6. 0ormele infraciunii. 0nfraciunea prezint una dintre situaiile n care actele preparatorii sunt asimilate tentativei si se pedepsesc, dar numai n cazul modalitii agravate prevzute n art. 1?@ alin. 7. /entativa este posibil si se pedepseste n cazul formei simple si a formelor agravate prevzute de art. 1?@ alin. +-7. /entativa n sc6imb nu mai este posibil n cazul agravantei prevzute de art. 1?@ alin. (, ca urmare a formei de vinovie cu care aceasta se sv rseste. 0nfraciunea se consum n momentul n care se produce urmarea imediat A lipsirea de libertate. 1ipsirea de libertate n mod ilegal poate avea si caracter continuu dac dureaz dup consumare, p n la redarea libertii victimei, n aceast situaie, momentul epuizrii fiind acela n care starea de lipsire de libertate a ncetat. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil n toate formele prevzute de lege A coautorat, instigare, complicitate. ;. Sanciuni. -n forma simpl, sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la ' la 1: ani. 5. 0ormele agravate sau calificate. Dispoziiile din alin. 1 incrimineaz fapta n modalitatea simpl. Circumstanele care agraveaz infraciunea $alin. + - (% vizeaz fie latura sa obiectiv $simularea de caliti oficiale, rpire, etc.%, fie latura sasubiectiv $urmrirea unui anumit scop%, fie subiectul activ sau pasiv al infraciunii $sv rsirea faptei de o pluralitate de fptuitori sau subiectul pasiv este minor%, fie urmarea imediat a infraciunii $moartea sau sinuciderea victimei%. (ceste forme calificate au loc n urmtoarele mprejurri9 '9

> fapta este sv rsit prin simularea de caliti oficiale, prin rpire, de o persoan narmat, de dou sau mai multe persoane mpreun sau dac n sc6imbul eliberrii se cere un folos material sau orice alt avanta", precum si n cazul n care victima este minor sau este supus unor suferine ori sntatea sau viaa i este pus n pericol. > c nd fapta este comis n scopul de a o obliga la practicarea prostituiei. > dac pentru eliberarea persoanei se cere, n orice mod, ca statul, o persoan "uridic, o organizaie internaional interguvernamental sau un grup de persoane s ndeplineasc sau s nu ndeplineasc un anumit act. > dac fapta se sv rseste de ctre o persoan care face parte dintr-un grup organizat. > dac fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. a. 2nd fapta este svrsit prin simularea de caliti oficiale, prin rpire, de o persoan narmat, de dou sau mai multe persoane mpreun, dac n sc imbul eliberrii se cere un folos material sau orice alt avantaj, cnd victima este minor, cnd victima este supus unor suferine ori sntatea sau viaa i este pus n pericol $art. 1?@ alin. +%. 2gravanta se sancioneaz cu pedeapsa principal a nc6isorii de la 9 la 1& ani. > *imularea de caliti oficiale exist atunci c nd fptuitorul, fr a avea o asemenea calitate, pretinde c o are. Din aceast cauz victima nu va opune rezisten fptuitorului. Calitatea oficial simulat trebuie s aib legtur cu una din acele caliti care i-ar da dreptul de a dispune de libertatea unei persoane, cum ar fi calitatea de procuror, ofier de poliie, "andarm, etc. Dac fptuitorul si declin o alt calitate potrivit creia nu ar putea dispune de libertatea persoanei, atunci agravanta nu va fi reinut. > <pirea presupune folosirea forei fizice, a violenei si uneori a nselciunii si conduce la lipsirea de libertate a persoanei. -n practic s-a pus problema dac aceast form calificat a infraciunii de lipsire de libertate mai subzist odat cu apariia 1egii nr. (9?8+::1 privind combaterea traficului de persoane. -n acest sens s-a decis c fapta persoanei de recrutare, transport, transferare, cazare, sau primire a unei alte persoane pe care a lipsit-o de libertate, prin rpire, n scopul exploatrii constituie doar infraciunea complex de trafic de persoane prevzut de art. 1+ alin. 1 din 1egea nr. (9?8+::1 si nu un concurs de infraciuni ntre acesta si lipsirea de libertate. > C nd fapta este comis de o persoan narmat pericolul social al faptei este mai mare iar posibilitile de realizare sunt de asemenea sporite. .> *v rsirea infraciunii de dou sau mai multe persoane mpreun a fost reinut ca form agravat deoarece prezint un pericol social ridicat, fc nd rezistena victimei mai dificil, exist nd un grad mai mare de probabilitate ca urmrile infraciunii s fie mai mari si mai importante at t la nivel uman c t si material. 4dat reinut agravanta nu se mai poate reine si circumstana agravant legal prevzut de art. 9& lit. a% din codul penal. > *olicitarea unui folos material determin, sub raport subiectiv o alt form agravat a infraciunii. 1egea nu prevede un cuantum minim al folosului material si nici forma pe care acesta trebuie s o mbrace. Dac cererea este satisfcut si fptuitorul primeste folosul cerut, atunci nu se va putea reine si infraciunea de santa" deoarece ea este absorbit n cadrul acestei agravante a infraciunii de lipsire de libertate. *olicitarea poate privi si un alt avanta" care poate fi de orice natur, politic, economic $obinerea unei licitaii, sau a unui contract%, social sau profesional $un post, un anumit serviciu%, etc. > ;inoritatea victimei reprezint o alt form agravant prevzut de art. 1?@ alin. +. victima trebuie s fie minor la momentul sv rsirii faptei si fptuitorul s fi stiut despre aceasta. > Ca urmare a lipsirii de libertate victima poate fi supus si unor suferine fizice sau psi6ice. 2cestea se pot datora fie modului cum infraciunea a fost comis fie din modul cum victima a fost tratat ulterior $nu i s-a dat s bea ap, sau s mn nce, nu a fost lsat s si satisfac nevoile fiziologice, a fost expus frigului sau unei clduri excesive%. > /ot ca urmare a lipsirii de libertate sntatea sau viaa victimei pot fi puse n pericol. -n aceast form agravanta se reine doar dac sa creat un pericol potenial. Dac victima c6iar a suferit anumite leziuni corporale care iau degradat sntatea sau i-au pus viaa n pericol atunci va exista concurs de infraciuni. '?

b. 1ac scopul lipsirii de libertate este ca s oblige victima la practicarea prostituiei. $art. 1?@ alin. '%. *ituaia este calificat prin scopul urmrit, iar sanciunea este nc6isoarea de la 9 la 1& ani. !entru reinerea calificrii nu are relevan dac victima c6iar a si practicat prostituia, cci n acest caz se va putea reine un concurs de infraciuni. c. 1ac pentru eliberarea persoanei se cere ca statul sau o persoan juridic, o organizaie internaional interguvernamental sau un grup de persoane s ndeplineasc sau s nu ndeplineasc un anumit act. 2gravanta este determinat de scopul calificat, iar sanciunea este nc6isoarea de la 9 al 1? ani. d. 1ac oricare din faptele prezentate anterior a fost svrsit de ctre o persoan care face parte dintr&un grup organizat. 2gravanta este determinat de existena unei pluraliti constituite, care determin si o sporire a sanciunilor. e. 1ac fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei . 2gravanta este determinat de urmarea foarte grav produs, iar sanciunea este nc6isoarea de la 1& al +& de ani. <. (specte procesuale. 0nfraciunea de lipsire de libertate reglementat de art. 1?@ alin. 1 si + se "udec n prim instan la "udectorie, n timp ce pentru faptele reglementate n alin. '-(, competent n prim instan s "udece este tribunalul. #rmrirea penal se face n acest ultim caz obligatoriu de procuror.

II. Violarea de domiciliu 4 art. 1?' din codul penal.

1. Definirea infraciunii de violare de domiciliu. <eprezint violare de domiciliu ptrunderea fr drept, n orice mod, ntr-o locuin, ncpere, dependin sau ntr-un loc mpre"muit in nd de acestea, fr consimm ntul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le prsi la cererea acesteia. 0nfraciunea este mai grav dac se sv rseste de ctre o persoan narmat, de dou sau mai multe persoane mpreun, n timpul nopii sau prin folosire de caliti mincinoase. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale privitoare la libertatea persoanei, sub aspectul libertii vieii domestice. b$ !biectul material al infraciunii este reprezentat de ncperea, locuina, dependina, locul mpre"muit asupra cruia se ndreapt aciunea fptuitorului. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ este necircumstaniat el put nd fi orice persoan care ndeplineste condiiile legale pentru a rspunde penal. !articipaia penal este posibil n toate formele sale. -n practica "udiciar s-a 6otr t c sv rseste aceast infraciune, c6iar proprietarul care ptrunde n locuina c6iriasului fr voia acestuia. b$ %ubiectul pasiv este persoana care foloseste domiciliul violat si care are dreptul s permit sau s refuze intrarea sau rm nerea n domiciliul respectiv. !otrivit modului de reglementare actual subiectul pasiv poate fi numai o persoan fizic, nu si o persoan "uridic. :.1. /atura o iectiv. a$ 'lementul material se realizeaz fie prin aciunea de a ptrunde, fr drept ntr-o locuin, ncpere, dependin sau loc mpre"muit in nd de acestea, fie prin aciunea de a refuza prsirea locuinei sau a celorlalte locuri menionate mai sus, la cererea persoanei care le '@

foloseste. !rin locuin se nelege orice loc destinat efectiv si actual uzului domestic al uneia sau mai multor persoane. !rin ncpere se nelege o parte din locuin, iar prin dependin locul care direct sau indirect este n relaie de dependen fa de locuin $buctria, cmara, pivnia, magazia, boxa de la subsol, etc.%. !rin loc mpre"muit se nelege orice loc care este separat de "ur mpre"ur) el ns trebuie s in de locuin sau de dependin. Dac locul mpre"muit nu are nici o legtur cu uzul domestic si cu libertatea persoanei, nu se afl sub ocrotirea legii. 2ciunea care constituie elementul material al infraciunii poate consta si ntrun refuz al fptuitorului de a prsi locuina. 2ceasta presupune c intrarea n locuin s-a fcut n mod legal, ns fie direct $ostentativ, fis%, fie indirect $ascunz ndu-se n cas%, fptuitorul refuz s o prseasc. Cele dou modaliti de sv rsire a infraciunii au caracter alternativ, astfel c, va exista o unitate natural de infraciune si nu un concurs de infraciuni n cazul n care fptuitorul, dup ptrunderea fr drept si fr consimm nt n domiciliu, refuz s-l prseasc. De cele mai multe ori, infraciunea de violare de domiciu reprezint o infraciune mi"loc, ce nlesneste comiterea unei alte infraciuni. -n aceast situaie se vor aplica regulile concursului de infraciuni. #n exemplu, de acest fel, l reprezint situaia n care violarea de domiciu este urmat de comiterea unei t l6rii. b$ Urmarea imediat const n nclcarea libertii persoanei, sub aspectul libertii vieii domestice. c$ (egtura de cauzalitate. -ntre elementul material si urmarea imediat trebuie s existe legtur de cauzalitate. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de violare de domiciliu sau a sediului se sv rseste cu intenie direct sau indirect. 6. 0ormele infraciunii. /entativa, desi posibil, nu se pedepseste. 0nfraciunea se consum n momentul n care s-a produs rezultatul socialmente periculos, adic atunci c nd fptuitorul a ptruns n locuina unei persoane, fr drept si fr consimm ntul victimei, sau a refuzat s prseasc locuina. 8. %articipaia penal. .ste posibil sub toate formele: coautorat, instigare sau complicitate. ;. Sanciuni. -n forma simpl, sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la ( luni la 7 ani. 5. 0orme agravate sau calificate. 0nfraciunea de violare de domiciliu prezint si o form agravat, condensat n cadrul dispoziiilor art. 1@+ alin. + din codul penal. %otrivit acestora, fapta pre$int un pericol social mai ridicat dac este sv#rsit9 > de o persoan narmat. > de dou sau mai multe persoane mpreun. > n timpul nopii. > prin folosire de caliti mincinoase. a. "gravanta privind comiterea faptei de o persoan narmat. Comiterea faptei de ctre o persoan narmat presupune ca arma s fie vizibil, indiferent dac s-a fcut sau nu uz de ea. Dac prin folosirea armei au rezultat violene, suferine fizice sau psi6ice atunci se vor aplica regulile concursului de infraciuni. b. "gravanta privind comiterea faptei de dou sau mai multe persoane mpreun. !luralitatea de infractori este apreciat n toate situaiile n codul nostru penal ca fiind o form agravat de infraciune pentru c sporeste gradul de pericol social al faptei, micsoar posibilitatea victimei de a interveni, de a se apra si agraveaz urmrile infraciunii. 2cesta este si rostul incriminrii sv rsirii faptei de violare de domiciu de dou sau mai multe persoane. 7:

<einerea acestei agravante face s nu mai poat fi reinut si circumstana agravant prevzut de art. 9& lit. a%. c. "gravanta privind comiterea faptei n timpul nopii. Comiterea faptei n timpul nopii amplific posibilitatea consumrii infraciunii si pericolul ei social. *e consider noapte de la lsarea ntunericului si p n la ivirea zorilor, inclusiv. 2precierea asupra acestui aspect se face n funcie de anotimp si loc, stiut fiind c exist diferene notabile ntre iarn si var, precum si ntre diferite zone de relief, munte c mpie, sub aspectul momentului de rsrit si de apus al soarelui. /otodat, vizibilitatea poate fi influenat si de condiiile meteo. 2gravanta este determinat de realizarea infraciunii ntr-un anumit interval de timp. d. "gravanta privind comiterea faptei prin folosirea de caliti mincinoase. 3olosirea calitilor mincinoase presupune ca fptuitorul s se dea drept o anumit persoan, rud, vecin, funcionar, instalator, lucrtor al poliie, sef de scar, administratorul blocului, etc. Dac pentru folosirea calitilor mincinoase fptuitorul si atribuie si o anumit calitate va exista si infraciunea de uzurpare de caliti oficiale $art. +7: din codul penal%, iar dac se falsific anumite nscrisuri oficiale atunci avem si infraciunea de fals si uz de fals. 3orma agravat se pedepseste cu nc6isoarea de la ' la 1: ani. <. (specte procesuale. -n cazul formei simple a infraciunii aciunea penal se pune n miscare la pl ngerea prealabil a persoanei vtmate, iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal $art. 1@+ alin. '%. -n cazul formei agravate, aciunea penal se pune n miscare din oficiu.

III. (meninarea 4 art. 1?: din codul penal.

1. Definirea infraciunii de ameninare. Constituie infraciunea prevzut de art. 1@' aceea fapt prin care se amenin o persoan cu sv rsirea unei infraciuni sau a unei fapte pgubitoare ndreptate mpotriva ei, a soului ori a unei rude apropiate, cu condiia s fie de natur s o alarmeze. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de valorile sociale a cror existen este legat de libertatea psi6ic a persoanei. b$ !biectul material. 2meninarea este una dintre infraciunile reglementate de codul penal care nu prezint obiect material. De aceea, ea este considerat o infraciune de pericol, adic o infraciune care creeaz un pericol potenial pentru persoana vizat. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan fizic care ndeplineste condiiile de v rst si responsabilitate. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan care este n msur s-si dea seama c este supus unei forme de constr ngere psi6ic, creia i se lezeaz libertatea moral, libertatea psi6ic. :.1. /atura o iectiv. a$ 'lementul material se realizeaz printr-o aciune de ameninare, de insuflare a temerii c victima va fi supus unui pericol sau c soul ori o rud apropiat vor suferi un ru. !entru a avea relevan penal, aciunea de ameninare trebuie s aib ca obiect sv rsirea unei infraciuni sau a unei fapte pgubitoare, indiferent de gravitate. 71

Dac din atitudinea fptuitorului nu rezult cu nimic c acesta va trece la nfptuirea ameninrii, sau dac ameninarea, n mod obiectiv, nu poate fi realizat, fapta nu este de natur s alarmeze, deci infraciunea de ameninare nu exist. 0nfraciunea sau fapta cu care se amenin poate fi ndreptat nu numai mpotriva celui ameninat, dar si a soului sau a unei rude apropiate. !rin rude apropiate se nelege potrivit art. 17@, ascendenii, descendenii, fraii, surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude. -n ceea ce priveste calitatea de so, aceasta trebuie s existe la data ameninrii, si nu la data "udecii. b$ Urmarea imediat const n crearea unei stri de alarmare a victimei. c$ (egtura de cauzalitate. 3iind o infraciune de pericol, legtura de cauzalitate rezult din nssi sv rsirea faptei, adic ex re. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de ameninare se sv rseste cu intenie direct sau indirect. -n cazul ameninrii cu sv rsirea unei infraciuni, nu are relevan dac fptuitorul a luat sau nu 6otr rea de a comite acea infraciune) este suficient ca fptuitorul s fi avut reprezentarea c prin fapta comis va provoca victimei o stare de neliniste, c o va alarma si urmreste sau accept posibilitatea producerii acestei urmri. 6. 0ormele infraciunii. /entativa, desi posibil, nu se pedepseste. 0nfraciunea se consum n momentul n care se produce rezultatul socialmente periculos ca urmare a aciunii fptuitorului. -n cazul n care ameninarea reprezint elementul constitutiv al unei infraciuni complexe $de exemplu santa"ul% ori o circumstan agravant a altei infraciuni $de exemplu nerespectarea 6otr rilor "udectoresti%, ea va fi absorbit n coninutul acesteia. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil n toate formele sale. ;. Sanciuni. !edeapsa prevzut de lege pentru infraciunea de ameninare este una alternativ, "udectorul put nd alege ntre pedepasa principal a nc6isorii de la ' luni la un an sau amenda. *anciunea aplicat pentru comiterea faptei de ameninare are ns un specific: ea nu poate fi mai mare dec t sanciunea prvzut de lege pentru infraciunea cu care s-a ameninat. !ericolul social relativ sczut al infraciunii a fcut ca legiuitorul s aleag varianta pornirii aciunii penale la pl ngerea prealabil a prii vtmate. Ca si n alte situaii, mpcarea prilor nltur rspunderea penal. IV. Santajul 4 art. 1?6 din codul penal. 1. Definirea infraciunii de santaj. Constituie infraciunea de santa" constr ngerea unei persoane, prin violen sau ameninare, s dea, s fac, s nu fac sau s sufere ceva, dac fapta este comis spre a dob ndi un folos in"ust, pentru sine sau pentru altul. 3apta este mai grav atunci c nd constr ngerea const n ameninarea cu darea n vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitoare pentru persoana ameninat, pentru soul acesteia sau pentru o rud apropiat. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special principal este format din relaiile sociale referitoare la libertatea psi6ic a persoanei mpotriva faptelor susceptibile s ngrdeasc posibilitatea celui supus santa"ului de a voi si de a dispune liber de aciunile sale. 0nfraciunea de santa" este una complex, deoarece n coninutul ei regsim elemente ale altor infraciuni, cum este cea de ameninare sau de loviri sau alte violene. De aceea, n aceast situaie si obiectul "uridic este unul complex, pe l ng cel principal, coexist nd si un obiect "uridic secundar ce const fie n relaiile sociale ce privesc libertatea psi6ic a persoanei $specific 7+

infraciunii de ameninare%, fie n relaiile sociale ce privesc sntatea si integritatea fizic a acesteia $specific infraciunii de loviri si alte violene%. b$ !biectul material. 0nfraciunea de santa" nu are de regul obiect material) n cazul n care santa"ul are loc prin folosirea constr ngerii fizice, atunci corpul victimei devine obiect material al infraciunii. *uma de bani cerut sau obiectele cerute a fi date n sc6imb nu reprezint oboectul material al infraciunii de santa". '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan care are capacitatea psi6o-fizic de a simi presiunea psi6ic exercitat asupra sa. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se realizeaz printr-o aciune de constr ngere a victimei, n sensul c se impune acesteia s dea, s fac, s nu fac sau s sufere ceva mpotriva voinei sale. Constr ngerea se poate realiza prin violen sau ameninare. =iolena trebuie s se exercite asupra victimei, dar n limitele prevzute de art. 1?: din codul penal. Dac se produce o vtmare a integritii corporale sau a sntii, mai grav dec t cea la care se refer textul sus menionat, va exista un concurs de infraciuni. ,u intereseaz dac victima a cedat sau nu violenei ori ameninrii. =iolena ori ameninarea reprezint mi"locul prin care autorul constrnge victima s dea, s fac, s nu fac ori s sufere ceva patrimonial sau nepatrimonial. " da nseamn a efectua un act de autodeposedare prin remiterea unui bun. " face nseamn a aciona ntr-un anumit fel sub presiunea constr ngerii. " suferi nseamn a suporta un pre"udiciu moral sau material. -n cazul n care fptuitorul pretinde concomitent cu exercitarea constr ngerii ca victima s-i dea un bun mobil, va rspunde pentru infraciunea de t l6rie si nu pentru ultra". b$ Urmarea imediat const n ngrdirea libertii psi6ice a victimei de a aciona potrivit voinei sale, cre ndu-i-se o stare de temere. c$ (egtura de cauzalitate. 2sa cum am artat la obiectul material al infraciunii, lipsa, n marea parte a situaiilor a acestuia, face ca fapta s fie una de pericol, motiv pentru care si legtura de cauzalitate rezult din nssi sv rsirea faptei, adic ex re. 3aptele de ameninare $art. 1@'% sau de loviri ori alte violene $1?:% sunt absorbite prin voina legii n infraciunea de santa". :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de santa" se poate comite doar cu intenie direct calificat prin scop. 6. 0ormele infraciunii. /entativa, desi posibil, nu se pedepseste. 0nfraciunea se consum n momentul n care se produce starea de temere n persoana celui constr ns ca urmare a aciunii fptuitorului. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil n toate formele prevzute de lege. ;. Sanciuni. -n forma tip, santa"ul se pedepseste cu nc6isoarea de la ( luni la & ani. 5. 0orme agravate sau calificate. *anta"ul prezint o form calificat, reglementat de art. 1@7 alin. + din codul penal. .a presupune realizarea unei constr ngeri asupra unei persoane cu darea n vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitoare pentru persoana ameninat, pentru soul acesteia sau pentru o rud aporpiat. 2 da n vileag o fapt compromitoare nseamn a o aduce aceea fapt la cunostina altor persoane. 7'

,u are relevan dac acea fapt este real sau imaginar) ea trebuie s fie compromitoare pentru persoana ameninat, pentru soul acesteia sau pentru o rud apropiat $vezi art. 17@ din codul penal%. 2gravanta se sancioneaz cu pedeapsa principal a nc6isorii de la + la 9 ani.

I"0)(C1I,"I %)IVI.2()* /( VI(1( S*@,(/I. Violul 4 art. 1?5 din codul penal.
1. Definirea infraciunii de viol. Constituie infraciunea de viol actul sexual, de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelasi sex, prin constr ngerea acesteia sau profit nd de imposibilitatea ei de a se apra ori de a-si exprima voina. 3apta este mai grav dac se comite de dou sau mai multe prsoane mprun, victima se afl n ngri"irea, ocrotirea, educarea, paza sau n tratamentul fptuitorului, victima este membru de familie, sau s-a cauzat acesteia o vtmare corporal grav. 3apta este si mai periculoas atunci c nd victima este un minor sub v rsta de 1& ani, sau dac urmarea infraciunii a constat n moartea sau sinuciderea victimei. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale referitoare la libertatea sexual a fiecrei persoane de a ntreine relaii sexuale dup propria sa voin. 0nfraciunea prezint si un obiect "uridic complex, n cazul unor forme agravate. -n aceste situaii, obiectul "uridic special secundar poate fi viaa sau integritatea corporal sau sntatea victimei. b$ !biectul material este reprezentat de corpul persoanei asupra creia se sv rsesc actele cu caracter sexual. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ. 4dat cu modificrile intervenite prin 1egea nr. 1@98+::: si 4.#.5. nr. ?@8+::1, infraciunea de viol nu mai prezint un subiect activ calificat $n spe, brbatul apt de a ntreine un raport sexual%, put nd fi orice persoan. -ns, n cazul anumitor agravante, violul prezint si un subiect activ calificat $ngri"itorul, ocrotitorul legal, educatorul, profesorul, medicul curant, paznicul A pentru art. 1@9 alin.+ lit. b) membrul de familie A pentru art. 1@9 alin. + lit. b1%. b$ %ubiectul pasiv. Ca si mai sus, modificrile aduse legislaiei penale ce incrimineaz violul au creat posibilitatea ca orice persoan s fie subiect pasiv al infraciunii, elimin ndu-se subiectul pasiv calificat $n spe, o persoan de sex feminin%. -ns, n cazul anumitor agravante, violul prezint si un subiect pasiv calificat $membrul de familie A pentru art. 1@9 alin. + lit. b1) minorul ce nu a mplinit v rsta de 1& ani%. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se realizeaz printr-o aciune sub form de act sexual de orice naturI cu o persoanI de sex diferit sau de acelasi sex. /extul de lege are n vedere at t raportul sexual normal ntre dou persoane de sex opus, c t si orice alt aciune, satisfacere a nevoilor sexuale cu o alt persoan, indiferent de sexul acesteia. !rin raport sexual legea nelege acea con"uncie a sexelor n care organul brbtesc ptrunde n organul corespunztor al femeii, c6iar dac actul nu a continuat p n la finalizarea condiiilor care pot realiza procreaia. !rin act sexual de orice natur se nelege orice alte modaliti prin care subiectul activ si satisface impulsurile sexuale, cu excepia acelor acte ce pot fi considerate perversiuni sexuale, si care sunt incriminate distinct n art. +:1 din codul penal, cci cea din urm, c6iar dac se 77

nfiseaz ca un mod nefiresc de satisfacere a instinctului sexual, presupune a se urmri doar provocarea excitaiei sexuale si satisfacerea instinctelor sexuale prin procedee artificiale. 0nterpretarea este n acord si cu prevederile art. +( alin. + din Constituia <om niei care consfinesc si prote"eaz dreptul la viaa intim: Cpersoana fizic are dreptul s dispun de ea nssi, dac nu ncalc drepturile si libertile altora, ordinea public si bunele moravuri3 infraciune doar c nd acestea sunt realizate prin constr ngere, odat cu abrogarea art. +::, prin 4.#.5. nr. ?@8+::1. Comiterea infraciunii de viol se realizeaz at t n varianta n care victima este obligat s suporte actul sexual c t si s ndeplineasc ea nssi un act sexual, sub constr ngere asupra fptuitorului. * pre deosebire de viol, actele sexuale ce intr n componena infraciunii de perversiune sexual constau n acte nefiresti privind viaa sexual, cum ar fi m ngierile obscene, fetisismul, vozeurismul, ex6ibiionismul, bestialitatea, sadismul, masoc6ismul, vampirismul, etc. 0nfraciunea de viol presupune un act sexual fr a exista consimm ntul persoanei cu care se doreste a avea o relaie sexual. ,esocotirea voinei victimei se poate nfisa sub dou modaliti: - constr ngerea fizic sau moral $ameninare% - profitarea de neputina victimei de a-si exprima voina sau de a se apra. Constr ngerea trebuie s fie efectiv si susceptibil s paralizeze, total sau parial, rezistena victimei. -n ceea ce priveste realizarea elementului material al violului prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apra ori de a-si exprima voina, nu are relevan dac aceast stare a fost provocat de autor sau de un complice sau dac victima se afla n aceast stare din alte cauze. !entru realizarea coninutului infraciunii din punct de vedere al laturii obiective este important ca autorul s profite de aceast stare n care se afl subiectul pasiv. b$ Urmarea imediat const n nclcarea libertii si inviolabilitii sexuale a persoanei. c$ (egtura de cauzalitate . -ntre aciunea ce constituie elementul material si urmarea imediat trebuie s existe legtur de cauzalitate. 0nfraciunea de viol este o infraciune de rezultat, astfel c legtura de cauzalitate trebuie stabilit. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de viol se poate comite cu intenie direct. -n cazul agravantei ce are ca urmare moartea victimei, forma de vinovie este praeterintenia, deoarece fa de rezultatul foarte grav produs fptuitorul a acionat din culp. Dac ar fi acionat cu intenie, atunci ne-am fi aflat n prezena unui concurs de infraciuni ntre viol si omor, n una din formele sale. 6. 0ormele infraciunii. /entativa se pedepseste, potrivit art. +:7 din codul penal. -n cazul art. 1@9 alin. ' teza 00, c nd s-a produs moartea sau sinuciderea victimei, forma de vinovie cu care fapta se comite nu permite existena tentativei. 0nfraciunea se consum n momentul n care s-a produs actul sexual ca urmare a aciunii de constr ngere exercitat de fptuitor sau datorit aflrii victimei n imposibilitate de a se apra sau de a-si exprima voina. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil n toate formele prevzute de lege, odat cu modificrile intervenite n materia infraciunilor privind viaa sexual. 2nterior acestor modificri, coautoratul la viol se considera c nu era posibil. ;. Sanciuni. -n forma tip, violul se pedepseste cu nc6isoarea de la ' la 1: ani si pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi. 5. 0orme agravate sau calificate. 0nfraciunea de viol prezint mai multe forme calificate sau agravate, structurate, la momentul actual, n dou alineate. =om realiza n continuare o analiz a acestora: > fapta a fost sv rsit de dou sau mai multe persoane mpreun. > victima se afl n ngri"irea, ocrotirea, educarea, paza sau n tratamentul fptuitorului. 7&

> victima este membru al familiei, > s-a cauzat victimei o vtmare grav a integritii corporale sau a sntii. > victima nu a mplinit v rsta de 1& ani. > fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. a. %vrsirea faptei de dou sau mai multe persoane mpreun $art. 1@9 alin. + lit. a%. !entru existena acestei agravante este necesar ca la locul sv rsirii faptei s fie de fa dou sau mai multe persoane, indiferent de participarea fiecreia, si s existe o cooperare simultan a acestora la sv rsirea infraciunii. b. 4ictima se afla n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fptuitorului $art. 1@9 alin. + lit. b%. 3apta este mai grav n aceast situaie, deoarece este sv rsit de o persoan care se afl ntr-o situaie special n raport cu victima si care i ofer posibilitatea s o preseze psi6ologic, sau s profite de autoritatea sau poziia sa pentru a o determina la act sexual $de exemplu printe, tutore, profesor, medic curant, gardian, etc.%. 2gravarea se produce ca urmare a existenei unui subiect activ calificat, n persoana printelui, a tutorelui, aprofesorului, educatorului, medicului curant, etc. c. 4ictima este membru de familie $art. 1@9 alin. + lit b1%. -n aceast situaie, victima este soul sau ruda apropiat $a se vedea si art. 17@1 din codul penal%, dac aceasta din urm locuieste si gospodreste mpreun cu fptuitorul. 3apta este mai grav, n aceast modalitate, tocmai datorit situaiei speciale existent ntre fptuitor si victim. -n cazul acestei agravante, infraciunea prezint at t un subiect activ calificat c t si un subiect pasiv calificat, si anume persoana ce are calitatea de membru de familie. De asemenea, comiterea unei asemenea fapte asupra unei rude n linie direct c t si asupra unui frate sau sor, dac acestea locuiesc si gospodresc mpreun cu fptuitorul, rude ce intr n cuprinsul noiunii de membru de familie, d nastere unui concurs ideal de infraciuni , ntre infraciunea de viol si infraciunea de incest . d. %&a cauzat victimei o vtmare grav a integritii corporale sau a sntii $art. 1@9 alin. + lit. c%. <eferirea din text vizeaz elementele prezente n acest moment si care definesc infraciunea de vtmare corporal grav, sancionat de art. 1?+ din codul penal. ,e aflm n prezena unei norme de trimitere, care devine independent dup ce mprut de la norma art. 1?+ aspectele specifice ce-i ntregesc coninutul constitutiv al acestei forme calificate. 0n situaia de fa, infraciunea prevzut la art. 1?+ este absorbit n coninutul infraciunii de viol, situaie n care cea din urm devine o infraciune complex, prin ncorporarea si a obiectului "uridic special al infraciunii de vtmare corporal grav. !entru aceste forme calificate sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la & la 1? ani si cea complementar a interzicerii unor drepturi. e. 4ictima nu mplinise vrsta de ., ani $art. 1@9 alin. ' teza 0%. 2gravarea este "ustificat de v rsta fraged a victimei asupra creia fapta poate avea consecine grave n ceea ce priveste dezvoltarea fizic si moral a acesteia. .ste ns necesar ca autorul s-si fi dat seama c victima nu a mplinit v rsta de 1& ani sau s fi putut prevedea o asemenea posibilitate. Calificarea faptei este dat de subiectul pasiv care este un minor cu o v rst sub 1& ani. f. *apta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei $art. 1@9 alin. ' teza 00%. !entru a exista aceste dou agravante este necesar s existe culpa autorului fa de rezultatul mai grav $vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii respectiv moartea sau sinuciderea victimei%. <. (specte procesuale. -n cazul formei simple a infraciunii, datorit situaiei delicate, n care este pus victima, legiuitorul i-a lsat acesteia posibilitatea aprecierii dac depune sau nu pl ngere mpotriva fptuitorului. De aceea, pentru forma simpl legea prevede c aciunea penal 7(

se pune n miscare la pl ngerea prealabil a persoanei vtmate. 2lin. 7 al art. 1@9 care prevede aceast posibilitate nu mai permite si mpcarea prilor ca modalitate de excludere a rspunderii penale, ls nd victimei, n situaia n care se mpac cu infractorul, doar varianta retragerii pl ngerii prealabile. 0n forma simpl si calificat prevzut de art. 1@9 alin. +, violul se "udec n prim instan $n fond% la "udectorie, pe c nd n cazul alin. ', violul se "udec n prim instan $n fond% de ctre tribunal, ns urmrirea penal se face de ctre organele de poliie si nu de procuror.

II. (ctul se!ual cu un minor 4 art. 1?< din codul penal.

1. Definirea infraciunii de act se!ual cu un minor. Constituie infraciunea de act sexual cu un minor, actul sexual de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a mplinit v rsta de 1& ani, precum si actul sexual de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelasi sex ce are v rsta cuprins ntre 1& si 1? ani, dac fapta este sv rsit de tutore sau curator, de ctre supraveg6etor, ngri"itor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa. 3apta este mai grav dac actul sexual de orice natur cu o persoan de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a mplinit v rsta de 1? ani a fost determinat s fac acesta prin oferirea sau darea de bani ori alte foloase dectre fptuitor, direct sau indirect victimei. De asemenea, fapta prezint un grad de pericol si mai mare atunci c nd actele sexuale au fost folosite pentru a produce materiale pornografice ori dac pentru realizarea acestui scop a fost folosit constr ngerea. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale referitoare la prote"area minorului fa de acte sexuale care, realizate la o v rst fraged sau cu anumite categorii de persoane, i-ar produce unele pre"udicii dezvoltrii sale fizice si8sau psi6ice ulterioare. b$ !biectul material este reprezentat de corpul persoanei asupra creia se sv rsesc actele cu caracter sexual. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ. 4dat cu modificrile intervenite prin 1egea nr. 1@98+::: si 4.#.5. nr. ?@8+::1, forma simpl a infraciunii de act sexual cu un minor nu mai prezint un subiect activ calificat $n spe, brbatul apt de a ntreine un raport sexual%, put nd fi orice persoan. -ns, n cazul formei agravante prevzute de art. 1@? alin. +, actul sexual cu un minor prezint si un subiect activ calificat, care poate fi tutorele, curatorul, supraveg6etorul, ngri"itorul, educatorul, profesorul, medicul curant. -n cazul art. 1@? alin. & teza 0, subiectul activ are atributele de a ngri"i, ocroti, educa, pzi sau trata victima. -n practica "udiciar a fost asimilat medicului curant si medicul stomatolog iar antrenorul de sport profesorului. Dac subiectul activ al infraciunii este si el la r ndul su un minor, acesta va rspunde in ndu-se cont de dispoziiile speciale ce reglementeaz rspunderea minorului. -ns, de cele mai multe ori subiectul activ al infraciunii este un ma"or. -n aceast situaie nu se va aplica si circumstana agravant prevzut de art. 9& lit. c% $sv rsirea faptei de un ma"or mpreun cu un minor%. b$ %ubiectul pasiv este calificat, fiind n cazul formei simple minorul care nu a mplinit v rsta de 1& ani, indiferent de sex. -n cazul formei agravate prevzute de art. 1@? alin. +, subiectul pasiv este minorul ce are v rsta cuprins ntre 1& si 1? ani, iar n cazul formei agravate prevzute de art. 1@? alin. ' textul de lege se refer la o persoan care nu a mplinit 1? ani. -n legtur cu subiectul pasiv al infraciunii se mai pune problema si v rstei minime de la care persoana este susceptibil de a deveni victima unei astfel de infraciuni. -n prezena tcerii 79

textului de lege, vom considera c aceast v rst este n legtur cu momentul c nd victima dob ndeste capacitatea de a avea o relaie sexual. -n situaia n care victima are o v rst foarte fraged, fapta va constitui viol, deoarece fptuitorul profit de imposibilitatea de a se apra sau de a-si exprima voina a victimei, care nu nelege nici gravitatea situaiei date si nici semnificaia actului n sine. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se realizeaz printr-o aciune sub form de act sexual de orice naturI cu o persoanI de sex diferit sau de acelasi sex. /extul de lege are n vedere at t raportul sexual normal ntre dou persoane de sex opus, c t si orice alt aciune, satisfacere a nevoilor sexuale cu o alt persoan, indiferent de sexul acesteia. !rin act sexual de orice natur se nelege orice alte modaliti prin care subiectul activ si satisface impulsurile sexuale, cu excepia acelor acte ce pot fi considerate perversiuni sexuale, si care sunt incriminate distinct n art. +:1 din codul penal, cci cea din urm, c6iar dac se nfiseaz ca un mod nefiresc de satisfacere a instinctului sexual, presupune a se urmri doar provocarea excitaiei sexuale si satisfacerea instinctelor sexuale prin procedee artificiale. 0nterpretarea este n acord si cu prevederile art. +( alin. + din Constituia <om niei care consfinesc si prote"eaz dreptul la viaa intim: Cpersoana fizic are dreptul s dispun de ea nssi, dac nu ncalc drepturile si libertile altora, ordinea public si bunele moravuri3. *pre deosebire de infraciunea de viol, n forma agravat prevzut de art. 1@9 alin. ' teza 0, infraciunea de act sexual cu un minor, nu se realizeaz prin constr ngere ci de bun voie, indiferent c acordul a fost dat n mod tacit sau expres. -n cazul formei agravate prevzute de art. 1@? alin. + obinerea consimm ntului victimei se face profit nd de calitatea de educator, profesor, medic curant, supraveg6etor, tutore, curator. 3apta este mai grav, tocmai datorit acestui fapt, n sensul c aceste categorii de persoane ar trebui s ofere protecia lor, spri"inul moral si material, s se ngri"easc de dezvoltarea fizic, si mai ales, psi6ic, a victimei, si nu s profite de lipsa de experien si de naivitatea acesteia. b$ Urmarea imediat const n realizarea actului sexual. c$ (egtura de cauzalitate . -ntre aciunea ce constituie elementul material si urmarea imediat trebuie s existe legtur de cauzalitate. 0nfraciunea de act sexual cu un minor este o infraciune de rezultat, astfel c legtura de cauzalitate trebuie stabilit. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de act sexual cu un minor se comite cu intenie direct. -n cazul agravantei ce are ca urmare moartea victimei sau vtmarea ei corporal grav, forma de vinovie este praeterintenia, deoarece fa de rezultatul foarte grav produs fptuitorul a acionat din culp. Dac ar fi acionat cu intenie, atunci ne-am fi aflat n prezena unui concurs de infraciuni ntre act sexual cu un minor si omor, n una din formele sale. 6. 0ormele infraciunii. /entativa se pedepseste, potrivit art. +:7 din codul penal. -ncazul art. 1@? alin. & teza 00 si alin. (, forma de vinovie cu care fapta se comite nupermite existena tentativei. 0nfraciunea se consum n momentul n care s-a produs actul sexual. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil n toate formele prevzute de lege, odat cu modificrile intervenite n materia infraciunilor privind viaa sexual. -n cazul formelor agravate prevzute de art. 1@? alin. + si alin. & teza 0, coautoratul este posibil pentru a primi aceast ncadrare "uridic, dac toi participanii care comit acte de executare direct, au calitile menionate de textul de lege. ;. Sanciuni. -n forma tip, actul sexual cu un minor se pedepseste cu nc6isoarea de la ' la 1: ani si pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi. 5. 0orme agravate sau calificate. 0nfraciunea prezint mai multe forme calificate sau agravate, structurate, la momentul actual, n cinci alineate. 7?

<eprezint forme agravate ale infraciunii de act sexual cu un minor sv rsirea faptei n urmtoarele mpre"urri: > actul sexual, de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelasi sex ntre 1& - 1? ani, dac fapta este sv rsit de tutore sau curator ori de ctre supraveg6etor, ngri"itor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dac fptuitorul a abuzat de ncrederea victimei sau de autoritatea ori influena sa asupra acesteia. > dac actul sexual, de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a mplinit v rsta de 1? ani, a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de ctre fptuitor, direct sau indirect, victimei. > dac fapta a fost sv rsit n scopul producerii de materiale pornografice, iar dac pentru realizarea acestui scop s-a folosit constr ngerea. > dac fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. a. %vrsirea faptei asupra unui minor ce are vrsta cuprins ntre ., si .0 ani de ctre educator, profesor, medic curant, supraveg etor, tutore, curator, profitnd de calitatea sa sau dac fptuitorul a abuzat de ncrederea victimei sau de autoritatea ori influena sa asupra acesteia $art. 1@? alin. +%. 2gravanta prezint at t un subiect activ c t si unul pasiv calificat, si are n vedere relaiile de ncredere si de ocrotire care se stabilesc, de obicei, ntre aceste categorii de persoane si victime, si care dintr-un imbold sexual, profit de avanta"ul pe care l ofer profesia sau ascendentul lor asupra victimei pentru a comite fapta. *aciunea este identic cu cea prevzut la forma tip. b. "gravanta privind comiterea faptei asupra unei persoane care nu a mplinit vrsta de .0 ani prin oferirea de bani ori alte foloase, n mod direct sau indirect. $art. 1@? alin. '%. 3apta este mai grav n aceast situaie, deoarece este sv rsit prin coruperea minorului, odat cu oferirea de bani sau alte foloase, situaie care l poate determina s apuce pe Ecile usoareD ale prostituiei, mai t rziu, pentru a-si mplini nevoile materiale. *anciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la ' la 1+ ani si interzicerea unor drepturi. c. "gravanta privind svrsirea faptelor anterioare 5att n forma tip ct si ncele dou variante agravante$ n scopul producerii de materiale pornografice, si dac pentru acest scop s&a realizat constrngerea. $art. 1@? alin. 7, teza 0 si 00%. *ituaia este ntr-un fel asemntoare cu cea de la punctul anterior, agravanta viz nd, realizarea de ctre minor a unui8unor act8-e sexual8-e dar n scopul producerii de materiale pornografice, fapt ce l va expune pe acesta ntr-o situaie delicat social si moral, determin ndul s obin bani sau alte foloase din exploatarea naturii lui sexuale.. De remarcat c, c6iar dac este de acord, minorul nu va fi sancionat ci doar persoanele care l determin s fac acesta si cu care se manifest n acest fel. *anciunea pentru aceast form calificat este nc6isoarea de la & la 1& ani, si interzicerea unor drepturi. Dac ns, n folosirea constr ngerii fizice, minorul este lipsit de libertate, vom avea un concurs de infraciuni ntre act sexual cu un minor si lipsirea de libertate, iar dac manifestarea sexual se face prin constr ngerea victimei, putem avea de asemenea si un concurs ntre viol si act sexual cu un minor. *anciunea este nsc6isoarea de la & la 1? ani si interzicerea unor drepturi. d. "gravanta se refer la situaia n care actul sexual cu un minor ce nu a mplinit vrsta de ., ani este comis de ctre o persoan care se ocup de ocrotirea, ngrijirea, educarea, paza sau tratamentul minorului 5teza 6$, precum si la situaia n care minorul, indiferent de vrsta sa, a suferit ca urmare a realizrii unui act sexual sau a realizrii materialelor pornografice 5fie liber consimite fie prin constrngere$ o vtmare corporal grav $art. 1@? alin. &%. 2gravanta este dat de urmarea imediat care se produce si anume vtmarea corporal grav a sntii minorului. -n situaia de fa, infraciunea prevzut la art. 1?+ este absorbit n coninutul infraciunii de act sexual cu un minor, situaie n care cea din urm devine o infraciune 7@

complex, prin ncorporarea si a obiectului "uridic special al infraciunii de vtmare corporal grav. !entru aceste forme calificate sanciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la & la 1? ani si cea complementar a interzicerii unor drepturi. e. *apta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei $art. 1@? alin. (%. !entru existena agravantei este necesar s existe culpa autorului fa de rezultatul mai grav - moartea sau sinuciderea victimei. 3apta este comis cu praeterintenie, iar agravarea se datoreaz urmrii produse. *anciunea este pedeapsa principal a nc6isorii de la 1& la +& ani si cea complementar a interzicerii unor drepturi. <. (specte procesuale. -n cazul formei agravate n care a rezultat moartea sau sinuciderea victimei, infraciunea de "udec n prim instan de tribunal.

III. III. Incestul 4 art. '=: din codul penal.

1. Definirea infraciunii de incest. !otrivit dispoziiilor art. +:' din codul penal, reprezint incest raportul sexual ntre rude n linie direct sau ntre frai si surori. 0ncestul este una dintre infractiuile bilaterale. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este unul complex. 4biectul "uridic principal l reprezint relaiile sociale privitoare la viaa sexual care trebuie s se desfsoare n condiii care s nu afecteze calitile biologice si morale ale speciei umane. 3apta prezint un pericol grav, deoarece raporturile sexuale ntre rude n linie direct sau ntre frai si surori, pot produce degenerri speciei umane. 4biectul "uridic secundar este reprezentat de nclcarea si perturbarea relaiilor de familie. b$ !biectul material este reprezentat de corpul persoanelor care ntrein raportul sexual interzis. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ este calificat, n persoana rudelor de s nge, care sunt ascendeni sau descendeni, indiferent de gradul de rudenie, precum si n persoana frailor si a surorilor. De asemenea, subiectul activ este plural, incestul fiind o infraciune bilateral, ambele persoane ntre care are loc raportul sexual rspunz nd pentru aceast infraciune. b$ %ubiectul pasiv. 3iind o infraciune bilateral, problema unei victime a infraciunii sau a unui subiect pasiv nu se pune dec t n rare situaii. .ste un aspect de specificitate al infraciunilor bilaterale, n general, si al infraciunii de incest, n mod special. 0nfraciunea de incest, de regul nu are subiect pasiv, deoarece ambii parteneri rspund penal. -n mod excepional subiect pasiv al infraciunii ar putea fi acel partener care a fost victima celuilalt $de exemplu, dac a fost iresponsabil sau indus n eroare, constr ns, ori este vorba de minor sub 1& ani%. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se realizeaz printr-o aciune sub form de raport sexual cu o persoanI de sex diferit. /extul de lege are n vedere doar un raportul sexual normal ntre dou persoane de sex opus, cci, ceea ce intereseaz ntr-o asemenea situaie este prote"area relaiilor familiale, care ar trebui s se bazeze pe manifestri firesti de afeciune si respect, precum si procrearea de descendeni normali, at t sub raport fizic c t si psi6ic, astfel nc t s nu se produc o degenerescen genetic. b$ Urmarea imediat const n realizarea raportului sexual. c$ (egtura de cauzalitate result din nssi materialitatea faptei $ex re%. &:

:.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de incest se comite cu intenie direct. 6. 0ormele infraciunii. /entativa se pedepseste, potrivit art. +:7 din codul penal. 0nfraciunea se consum n momentul n care s-a produs raportul sexual. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil ns doar sub forma forma instigrii sau complicitii, infraciunea fiind una cu subiect unic si bilateral. ;. Sanciuni. !edeapsa principal este nc6isoarea de la + la 9 ani.

III. Aruirea se!ual 4 art. '=:1 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de Bruire se!ual. !otrivit dispoziiilor art. +:'1 din codul penal, reprezint infraciunea de 6ruire sexual, 6ruirea unei persoane prin ameninare sau constr ngere, n scopul de a obine satisfacii de natur sexual, de ctre o persoan care abuzeaz de autoritatea sau influena pe care i-o confer funcia ndeplinit la locul de munc. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este unul comnplex. 4biectul "uridic principal este reprezentat de relaiile sociale privitoare la viaa sexual care trebuie s se desfsoare n condiii normale, fr presiuni sau vreun tip de constr ngere, generat de o situaie exterioar. 4biectul "uridic secundar este reprezentat de relaiile sociale care ocrotesc demnitatea persoanei, precum si de cele care vizeaz o desfsurare colegial a raporturilor de serviciu, ntre sefi si subalterni. b$ !biectul material este reprezentat de corpul persoanei, 6ruite sexual numai n cazul n care fapta se comite prin constr ngerea fizic a victimei. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ este calificat, put nd fi doar o persoan care abuzeaz de autoritatea sau influena pe care i-o confer funcia la locul de munc $director, patron, inspector, profesor, medic, etc.%. b$ %ubiectul pasiv este calificat n raport cu subiectul activ. .l poate fi orice persoan care se afl n raport de subordonare fa de autor ori se afl sub influena acestuia. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se realizeaz printr-o aciune fie de ameninare, fie de constr ngere n scopul obinerii unor satisfacii de natur sexual. 2ciunea de ameninare trebuie s trezeasc n psi6icul victimei o temere cu privire la consecinele refuzului satisfacerii cererilor fptuitorului n plan profesional. Constr ngerea se poate realiza prin orice mi"loace, put nd fi at t fizic c t si psi6ic. /rebuie precizat c infraciunea de 6ruire sexual se poate comite doar ntr-un cadru restr ns viz nd raporturile de munc, si n special raporturile dintre sefi si subalterni. 0nfraciunea nu exist dac fapta este comis n afara sferei relaiilro de serviciu, si nici atunci c nd, deci comis n cadrul relaiilor de serviciu, se sv rseste ntre anga"ai, care nu se afl ntr-un raport de autoritate a unuia fa de cellat si nici nu exist o influen n acest sens. 0nfraciunea, prezint deci o situaie premis, si anume existena unui raport de munc si de subordonare ntre autor si victima 6ruielii sexuale. b$ Urmarea imediat const n crearea unei stri de pericol la adresa libertii sexuale a persoanei. c$ (egtura de cauzalitate result din nssi materialitatea faptei $ex re%. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de incest se comite cu intenie direct. &1

0nfraciunea prezint si un scop calificat, actel de 6ruire fiind comise n scopul obinerii de satisfacii de natur sexual. 6. 0ormele infraciunii. /entativa desi posibil n varianta n care fapta se comite prin constr ngere, nu este sancionat. 0nfraciunea se consum n momentul n care se realizeaz aciunea incriminat si se creaz astfel o stare de pericol pentru libertatea si inviolabilitatea sexual a victimei. Jruirea sexual mbrca, de obicei forma infraciunii continue succesive, ntruc t presupune o activitate de durat. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil ns doar sub forma forma instigrii sau complicitii, infraciunea fiind una cu subiect unic. ;. Sanciuni. !edeapsa principal este alternativ, put nd fi nc6isoarea de la ' luni la + ani, sau amenda.

I"0)(C1I,"I C2".)( %(.)IC2"I,/,I

I. 0urtul simplu 4 art. '=< din codul penal.
1. Definirea infraciunii de furt. !otrivit dispoziiilor art. +:? alin.1 din codul penal, reprezint furt luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimm ntul acestuia, n scopul de a si-l nsusi pe nedrept. <eprezint furt si luarea unui ve6icul n scopul folosirii pe nedrept. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale a cror nastere, desfsurare si dezvoltare sunt asigurate prin aprarea patrimoniului. !atrimoniul cuprinde bunurile corporale si necorporale, bunurile consumptibile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii, adic tot ceea ce reprezint puteri, faculti ale subiectului, privite din punct de vedere al valorii lor economice si al raporturilor care se nasc prin exerciiul acestor puteri, faculti, aptitudini. ,orma de incriminare priveste posesia sau detenia, deoarece prin aceste atribute "uridice se exteriorizeaz dreptul de proprietate. b$ !biectul material al infraciunii de furt este un bun mobil care se afl n posesia sau detenia altuia n scopul de a satisface o necesitate a posesorului sau detentorului. Bunul, care constituie obiectul material al infraciunii de furt, trebuie s aib o valoare pentru cel care-l deine. ,oiunea de bun mobil corespunde aceleia din dreptul civil, n sensul c el poate fi deplasat, transportat, transferat dintr-un loc n altul. 0mobilele nu pot face obiectul unui furt) n sc6imb, pri dintr-un asemenea bun, devenite mobile prin detasare, pot constitui obiect material al furtului. C t priveste ve6iculele, acestea constituie obiect material al infraciunii de furt, potrivit alin. 7 at t n cazul c nd ve6iculul a fost sustras n scopul de a fi nsusit, precum si n cazul c nd sustragerea ve6iculului s-a fcut doar n scopul folosirii temporare. *unt considerate bunuri mobile si acele energii care sunt susceptibile de a fi sustrase si care au o anumit valoare economic, cum ar fi: energia electric, termic, 6idraulic precum si nscrisurile. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ al infraciunii de furt poate fi orice persoan care ndeplineste condiiile legale de v rst si responsabilitate. !otrivit prevederilor art.+:? alin. ', c6iar si proprietarul care &+

sv rseste aciunea de luare a unui bun, care n acel moment se gseste n posesia sau detenia legitim a altei persoane, poate fi subiect activ al infraciunii de furt. b$ %ubiectul pasiv poate fi at t o persoan fizic c t si o persoan "uridic. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se realizeaz printr-o aciune de luare a unui bun mobil din posesia sau detenia altuia. .lementul material presupune dou acte: deposedarea si aproprierea bunului de infractor, acte care se succed cu rapiditate. !rin deposedarea de bunul sustras, se nltur situaia de fapt, care permitea posesorului sau deintorului s dispun de acel bun. !rin apropriere, se realizeaz o nou situaie de fapt care presupune c bunul se afl n sfera de stp nire a fptuitorului. -n mod excepional, luarea se poate nfptui si prin inaciune, cum ar fi cazul celui care pred o mas de bunuri si omite intenionat s predea anumite bunuri, pe care le reine pentru el. !entru ntregirea laturii obiective, trebuie ndeplinite si urmtoarele cerine eseniale: > aciunea de luare trebuie s se exercite asupra unui bun mobil. > bunul mobil trebuie s se gseasc n posesia sau detenia unei alte persoane. > aciunea de luare trebuie s se realizeze fr consimm ntul posesorului sau deintorului bunului. /ermenii de detenie si posesie utilizai n art. +:? Cod pen. au nelesul de simpl stp nire de fapt. b$ Urmarea imediat const n trecerea bunului din stp nirea de fapt a posesorului sau deintorului n cea a fptuitorului. #rmarea imediat nu trebuie confundat cu paguba produs prin infraciunea de furt. 2sadar, c6iar si atunci c nd se realizeaz o restituire sau o despgubire post-factum, nu se nltur existena urmrii imediate. c$ (egtura de cauzalitate -ntre aciunea sau inaciunea ce constituie elementul material al infraciunii si urmarea imediat trebuie s existe un raport de cauzalitate. -n literatura de specialitate, se apreciaz c urmarea imediat, fiind n cazul aciunii de luare, un rezultat fizic, legtura de cauzalitate apare ca fireasc, iar dovedirea ei rezult practic din dovedirea aciunii de luare si din producerea urmrii imediate. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de furt se sv rseste cu intenie, care, n cele mai multe situaii, este direct, deoarece fptuitorul prevede si urmreste rezultatul faptei sale. -n mod excepional, forma de vinovie poate fi si intenia indirect atunci c nd lucrul furat ar conine n el un alt bun a crui eventual prezen fptuitorul ar fi putut-o prevedea si a acceptat rezultatul faptei sale. !entru ntregirea laturii subiective a infraciunii de furt, trebuie realizat cerina ca intenia de a sv rsi aciunea de luare a bunului mobil, din posesia sau detenia unei persoane fr voia acesteia, s aib ca scop nsusirea pe nedrept a acelui bun. 0nfraciunea, prezint deci, un scop calificat. Dac bunul luat este un ve6icul, latura subiectiv a infraciunii de furt este realizat c6iar atunci c nd intenia de sv rsire a aciunii de luare are ca scop numai folosirea, iar nu si nsusirea ve6iculului A art. +:? alin. 7. 6. 0ormele infraciunii. 2ctele preparatorii, desi posibile, nu se pedepsesc n cazul formei simple a infraciunii de furt. -n sc6imb, tentativa se pedepseste, potrivit art. +++ din codul penal. -n ceea ce priveste momentul consumrii infraciunii de furt, Codul penal rom n a adoptat teoria apropriaiunii, potrivit creia bunul trebuie s fi trecut n posesia infractorului, indiferent c t dureaz aceast posesie. #rm nd aceast teorie se consider infraciune consumat de furt atunci c nd se comite un furt dintr-un magazin iar bunul a fost luat de pe raft si ascuns, ori consumat, si nu l-a momentul iesirii din magazin. 2ceeasi soluie se impune si atunci c nd furtul se comite ntr-o ntreprindere, sau societate comercial. -n acest caz, infraciunea se consum n momentul intrrii n posesia bunurilor si a-l deposedrii de ele a unitii de la care se &'

fur si nu n momentul n care inculpatul a iesit cu ele din incinta sau curtea ntreprinderii sau a societii comerciale. 2ctivitatea de luare a bunului poate mbrca uneori forma unei activiti continue, cum ar fi cazul sustragerii de energie electric sau al unei activiti continuate $de exemplu sustragerea repetat de materiale de construcii de pe un santier n baza aceleiasi rezoluii infracionale%. -n aceste cazuri, epuizarea infraciunii se realizeaz n momentul n care au ncetat actele de prelungire ale activitii ilicite de luare. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil sub toate formele prevzute de lege: coautorat, instigare, complicitate. ;. Sanciuni. 0nfraciunea n form simpl se sancioneaz cu pedeapsa principal a nc6isorii de la 1 la 1+ ani, desi n opinia noastr, diferena dintre limita minim si maxim este mult prea mare si nu este "ustificat de nici un considerent de politic penal. *-ar putea a"unge ca pentru un furt simplu o persoan s fie la fel condamnat ca pentru un omor simplu, ceea ce ar fi disproporionat.

II. 0urtul calificat 4 art. '=? din codul penal.

1. Definirea si pre$entarea circumstanelor calificate ale furtului calificat. -n cazul infraciunii de furt calificat vom analiza doar formele calificate, adic acele elemente care fac ca fapta s aib un caracter mai grav, ceea ce la determinat pe legiuitor s stabileasc si un cuantum al pedepsei mai mare. Cu excepia sanciunii si a elementelor care dau omorului caracterul calificat, restul aspectelor sunt identice cu cele ale furtului simplu. 2ceste elemente agravante presupun sv rsirea furtului n urmtoarele mpre"urri: > de dou sau mai multe persoane mpreun $art. +:@ alin. 1 lit. a%. > de o persoan av nd asupra sa o arm, o substan narcotic $art. +:@ alin. 1 lit. b%. > de o persoan mascat, deg6izat sau travestit $art. +:@ alin. 1 lit. c%. > asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de a-si exprima voina sau de a se apra $art. +:@ alin. 1 lit. d%. > ntr-un loc public $art. +:@ alin. 1 lit. e%. > ntr-un mi"loc de transport n comun $art. +:@ alin. 1 lit. f%. > n timpul nopii $art. +:@ alin. 1 lit. g%. > n timpul unei calamiti $art. +:@ alin. 1 lit. 6%. > prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei c6ei adevrate ori a unei c6ei mincinoase $art. +:@ alin. 1 lit. i%. > un bun care face parte din patrimoniul cultural $art. +:@ alin. + lit. a%. > un act care serveste pentru dovedirea strii civile, pentru legitimare sau identificare $art. +:@ alin. + lit. b%. > iei, gazolin, condensat, etan lic6id, benzin, motorin, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cistern $art. +:@ alin. ' lit. a%. > componente ale sistemelor de irigaii $art. +:@ alin. ' lit. b%. > componente ale reelelor electrice $art. +:@ alin. ' lit. c%. > un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii de urgen public $art. +:@ alin. ' lit. d%. > un mi"loc de transport sau orice alt mi"loc de intervenie la incendiu, la accidente de cale ferat, rutiere, navale sau aeriene, ori n caz de dezastru $art. +:@ alin. ' lit. e%. > instalaii de siguran si diri"are a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mi"loacelor de transport aferente $art. +:@ alin. ' lit. f%. > bunuri prin nsusirea crora se pune n pericol sigurana traficului si a persoanelor pe drumurile publice $art. +:@ alin. ' lit. g%. > cabluri, linii, ec6ipamente si instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, &7

precum si componente de comunicaii $art. +:@ alin. ' lit. 6%. > furtul care a produs consecine deosebit de grave $art. +:@ alin. 7%. a. "gravanta privind svrsirea furtului de dou sau mai multe persoane mpreun. 3apta este mai grav n acest situaie pluralitatea de infractori fiind apreciat n toate situaiile n codul nostru penal ca o form agravat de infraciune pentru c sporeste gradul de pericol social al faptei, micsoar posibilitatea victimei de a interveni, de a se apra si agraveaz urmrile infraciunii. <einerea acestei agravante face s nu mai poat fi reinut si circumstana agravant prevzut de art. 9& lit. a%. 2gravanta opereaz si atunci c nd doar una dintre persoane rspunde penal, iar celelalte nu. b. "gravanta privind svrsirea furtului de o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic. -n aceast situaie, fapta prezint un pericol social sporit, deoarece fptuitorul se simte mai n siguran si si desfsoar activitatea infracional cu mai mult dezinvoltur, constient fiind c prin folosirea mi"loacelor pe care le are asupra sa poate intimida sau imobiliza victima. !entru existena acestei agravante este necesar ca fptuitorul s poarte asupra sa arma sau substana narcotic sau paralizant n momentul sv rsirii furtului fr ns s le foloseasc. Dac infractorul foloseste acea arm sau substana narcotic, el intr sub incidena prevederilor art. +11 alin. +1 lit. b% $t l6ria calificat%. ,u are relevan dac arma sau substana narcotic sunt ascunse sau se afl la vedere. 0mportant este ca fptuitorul s le aib asupra sa. c. "gravanta privind comiterea furtului de o persoan mascat, deg izat sau travestit. !ericulozitatea sporit a furtului n aceast situaie este dat de sigurana mai mare a infractorului cu care acioneaz la comiterea infraciunii, stiind c va fi mult mai greu de recunoscut si identificat. !rin persoan mascat se nelege acea persoan care poart total sau parial o masc, n acest fel reusind s-si ascund identitatea. !rin persoan deg6izat se nelege acea persoan care se mbrac sau si aran"eaz nfisarea nc t s nu poat fi recunoscut $poart peruc, si vopseste prul, aplicarea de barb sau musta artificial, etc.%. !rin persoan travestit se nelege acea persoan care si aran"eaz nfisarea si vestimentaia pentru a lsa impresia c este de sex opus dec t cel real. d. "gravanta privind comiterea furtului asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de a&si exprima voina sau de a se apra. 0nfraciunea este mult mai grav n aceast situaie, deoarece furtul se sv rseste mai usor, iar cel, care profit de o asemenea stare a victimei pentru a o deposeda de bunurile sale, dovedeste un grad sporit de pericol social. *unt n neputin de a se apra persoanele care, datorit unei stri fizice sau psi6ice, sau datorit altor mpre"urri, nu pot reaciona mpotriva agresorului $persoanele care sufer de o infirmitate fizic sau psi6ic, persoanele n v rst, cele care au o v rst fraged, cele aflate n stare de beie complet, persoanele care dorm, sau sunt n com A fiind astfel incriminat la noi si eut6anasia etc%. *tarea de neputin a victimei de a se apra trebuie s fie exterioar activitii autorului, adic nu trebuie s se datoreze faptelor sale, deoarece ntr-o asemenea situaie se va reine infraciunea de t l6rie. !rin urmare, agravanta prevazut de art. +:@ alin. 1 lit. d% este aplicabil, dac sunt ndeplinite cumulativ dou condiii: > autorul cunostea starea de neputin a victimei sau imposibilitatea de a-si exprima voina) > autorul ia 6otr rea de a se folosi de aceast stare pentru a o deposeda de bunurile sale. e. "gravanta privind comiterea furtului ntr&un loc public. !rin loc public se nelege orice loc, care prin natura sau destinaia lui este n orice moment accesibil publicului c6iar dac nu este &&

prezent nici o persoan $parcuri, piee, bulevarde, etc.%, precum si orice alt loc n care publicul are acces, dar numai n anumite intervale de timp sau numai cu anumite ocazii $magazine, muzee, cafenele, restaurante, cinematografe, etc.%. 0nstana suprem a decis c agravanta nu va opera atunci c nd furtul s-a comis pe un c mp, cci acesta nu este, prin natra sau destinaia lui, totdeauna accesibil publicului. ,e vom raporta n acest sens la dispoziiile art. 1&9 din codul penal. -n aceast ultim situaie, agravanta va opera, dac furtul a fost comis n intervalul de timp c t publicul avea acces n acel loc. 2gravanta se "ustific n aceast situaie prin aceea c, ntr-un loc public fiind prezente, de regul, mai multe persoane, infractorul si poate realiza activitatea infracional cu sanse sporite de finalizare, aglomerarea de persoane fc nd ca victima s nu fie concentrat at t de mult asupra bunurilor pe care le deine, n acelasi timp fptuitorul put ndu-si pierde mult mai usor urma. 0ntervenia agravantei este dat de comiterea faptei ntr-un anumit loc. f. "gravanta privind svrsirea furtului ntr&un mijloc de transport n comun. 3urtul sv rsit ntr-un mi"loc de transport n comun are un caracter mai grav deoarece aglomeraia, fluxul mare de cltori, starea de oboseal a acestora si imposibilitatea de supraveg6ere a baga"elor constituie mpre"urri de care pot profita infractorii pentru a sustrage diferite bunuri. ;i"locul de transport n comun este acel mi"loc care este destinat sau are posibilitatea real de a transporta mai multe persoane deodat $trenuri, autobuze, tramvaie, avioane, etc.%. 0ntervenia agravantei este dat de comiterea faptei ntr-un anumit loc. g. "gravanta privind svrsirea furtului n timpul nopii. Comiterea faptei n timpul nopii amplific posibilitatea consumrii infraciunii si pericolul ei social. *e consider noapte de la lsarea ntunericului si p n la ivirea zorilor, inclusiv. 2precierea asupra acestui aspect se face n funcie de anotimp si loc, stiut fiind c exist diferene notabile ntre iarn si var, precum si ntre diferite zone de relief, munte-c mpie, sub aspectul momentului de rsrit si de apus al soarelui. /otodat, vizibilitatea poate fi influenat si de condiiile meteo. 2gravanta este determinat de realizarea infraciunii ntr-un anumit interval de timp. 0nfractorul se poate apropia de bunurile pe care vrea s si le nsuseasc mai usor si fr s fie vzut, are posibilitatea s transporte nesting6erit bunurile furate, s le ascund si s se sustrag urmririi. 2ceast agravant opereaz indiferent dac fptuitorul a profitat sau nu de timpul nopii, dup cum nu prezint importan dac infractorula sv rsit doar o parte din activitatea infracional n timpul nopii. 0ntervenia agravantei este dat de comiterea faptei ntr-un anumit timp. $. "gravanta privind svrsirea furtului n timpul unei calamiti. !rin calamitate se nelege o stare de fapt prile"uit de un eveniment neasteptat sau inevitabil, pgubitoare fie pentru ntreaga colectivitate, de exemplu un cutremur, o inundaie catastrofal, un incendiu de proporii, o epidemie, fie pentru un anumit numr de oameni, cum ar fi o catastrof de cale ferat, un naufragiu. Durata calamitii este dat de momentul ei de nceput, care reprezint o situaie de fapt si de ncetarea ei, momentul final put nd fi determinat fie de intervenia unui act normativ extrapenal care prevede n mod expres c starea de calamitate a ncetat, fie de observarea n sine a situaiei de fapt. 3urtul trebuie s fie comis n acest interval de timp, pentru ca agravanta s opereze. 0ntervenia agravantei este dat de comiterea faptei ntr-un anumit timp. i. "gravanta privind comiterea furtului prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei c ei adevrate ori a unei c ei mincinoase. !entru a se reine aceast agravant este necesar s se fi folosit efectiv n comiterea furtului ori s se fi ncercat sv rsirea acestuia n unul din modurile sau mi"loacele prevzute de textul de lege. &(

)rin efracie se nelege nlturarea prin violen a oricrui dispozitiv de siguran sau obiect care se interpune ntre infractor si bunul ce se urmreste a fi sustras $demontarea dispozitivelor de nc6idere, spargerea etc.%. ,u reprezint efracie furtul unui casetofon dintr-un autoturism descuiat, si nici ruperea unui sigiliu. )rin escaladare se nelege trecerea peste un obstacol care se interpune ntre fptuitor si bunul urmrit a fi sustras $crarea pe zidul unei cldiri pentru a ptrunde n locuin prin fereastr, trecerea peste un zid, etc.%. 2 eia adevarat este c6eia folosit n mod obisnuit de ctre cel care este ndreptit. 3olosirea fr drept a unei c6ei adevrate nseamn c infractorul a ntrebuinat n mod fraudulos c6iar c6eia care era folosit n mod obisnuit de ctre cel ndreptit. *-a reinut infraciunea de furt n aceast agravant n mpre"urarea c nd inculpatei i s-a dat o c6eie de la ncperile nc6iriate de persoana vtmat pentru a face curenie, ns inculpa a folosit ocazia pentru a lua anumite bunuri ale prii vtmate pentru a-si acoperi o datorie pe care partea vtmat o avea fa de ea. 2 eia mincinoas este c6eia contrafcut sau orice alt instrument cu a"utorul cruia se poate aciona mecanismul de desc6idere fr a-l distruge sau degrada. 2gravanta opereaz numai dac c6eia adevarat sau mincinoas a fost folosit efectiv la sv rsirea furtului. 2ceast form agravat a creat dificulti n practic n sensul n care s-a pus problema dac exist un concurs de infraciuni ntre furt sub forma efraciei si violare de domiciliu, sau infraciunea de violare de domiciliu este absorbit n cea de furt comis prin efracie, escaladare etc. #nele instane au reinut corect c n cazul sav rsirii unui furt prin efracie, exist o singur infraciune A complex - de furt calificat, violarea de domiciliu absorbindu-se n mod natural n coninutul acesteia. j. "gravanta privind comiterea furtului asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural. -n patrimoniul cultural sunt incluse bunurile cu valoare deosebit, istoric, documentar, artistic, inclusiv bunuri a cror valoare rezult din alctuirea lor din pietre preioase si metale preioase. 2ceast agravant are drept scop o mai bun si eficient ocrotire a bunurilor din patrimoniul cultural naional. (. "gravanta privind comiterea furtului asupra unui act care serveste pentru dovedirea strii civile, pentru legitimare sau identificare. 2gravanta se "ustific prin aceea c, odat sustrase, aceste acte dau posibilitatea infractorilor s-si atribuie o stare civil care nu le aparine si s se pun n siguran contra unui risc de identificare. !ericulozitatea mai mare este "ustificat si de faptul c scopul pentru care sunt eliberate asemenea acte este acela de identificare a persoanelor, iar sustragerea lor si folosirea frauduloas duce la derutarea at t a organelor de stat c t si a cetenilor. 2ctul de stare civil este actul care stabileste poziia "uridic a persoanei fizice n raporturile sale de familie $actul de nastere, de cstorie, de deces precum si copii notariale de pe astfel de certificate%. Cartea sau buletinul de identitate, pasaportul, actul prin care se stabileste apartenena unei persoane la o instituie, organizaie, societate comercial, sau alt asociaie constituie acte pentru legitimare sau identificare. !entru cele dou agravante legea prevede aceeasi pedeaps ca n cazul precedent, si anume nc6isoarea de ' la 1& ani. l. "gravantele privind furtul asupra anumitor categorii importante de bunuri. 2ceste agravante, cuprinse n cadrul alin. ' al art. +:@, pe care ne-am permis s le grupm ntr-o singur categorie, au n vedere comiterea faptei asupra unor bunuri foarte importante prin natura, dar mai ales, prin destinaia lor. 2stfel de bunuri sunt: > iei, gazolin, condensat, etan lic6id, benzin, motorin, alte produse &9

petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cistern. > componente ale sistemelor de irigaii. > componente ale reelelor electrice. > un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii de urgen public. > un mi"loc de transport sau orice alt mi"loc de intervenie la incendiu, la accidente de cale ferat, rutiere, navale sau aeriene, ori n caz de dezastru. > instalaii de siguran si diri"are a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mi"loacelor de transport aferente. > bunuri prin nsusirea crora se pune n pericol sigurana traficului si a persoanelor pe drumurile publice. > cabluri, linii, ec6ipamente si instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, precum si componente de comunicaii. *anciunea pentru aceste agravante este nc6isoarea de la 7 la 1? ani. m. "gravanta privind furtul care a produs consecine deosebit de grave. !rin consecine deosebit de grave se nelege potrivit art. 17( din codul penal o pagub material mai mare de +::.::: lei noi sau o perturbare deosebit de grav a activitii cauzat unei autoriti publice sau oricreia dintre unitile la care se refer art. 17& ori altei persoane fizice sau "uridice. *tabilirea unor asemenea consecine este un atribut exclusiv al instanei de "udecat. *anciunea pentru aceste agravante este nc6isoarea de la 1: la +: ani, creia i se altur pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi.

III. %edepsirea unor furturi la pl#ngerea preala il 4 art. '1= din codul penal.
1. Definirea noiunii. <eprezint furt sv rsit la pl ngerea prealabil a prii vtmate, furtul sv rsit ntre soi ori ntre rude apropiate sau de ctre un minor n paguba tutorelui sau, de ctre cel care locuieste mpreun cu persoana vtmat sau este gzduit de ctre aceasta. Ceea ce difereniaz furtul reglementat de art. +1: de furtul clasic, este calitatea subiecilor infraciunii, precum si aspectele procesuale. *e observ c n cadrul acestei forme de furt su iecii Dat#t activ c#t si pasiv7 infraciunii sunt calificai, n sensul de a avea calitatea de soi sau rude apropiate sau s se afle ntr-o relaie special $tutel, gzduire sau s locuiasc mpreun%. Calitatea de so este dob ndit prin cstorie si dureaz p n la desfacerea acesteia, mai precis p n c nd 6otr rea de divor a rmas definitiv si a devenit irevocabil. *e consider furt comis ntre soi, fapta unuia dintre soi de a lua din posesia sau detenia legitim a celuilalt so, fr consimm ntul acestuia, a unuia sau a mai multor bunuri comune, cu scopul, nendoielnic stabilit, al nsusirii lor pe nedrept, constituie infraciunea de furt prevzut de art. +:? alin. 1 si ' coroborat cu art. +1: din codul penal. <udele apropiate sunt, potrivit art. 17@, ascendenii si descendenii, fraii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adopie, potrivit legii, astfel de rude. ,oiunea de a locui mpreun nseamn a folosi aceeasi locuin, n ntregime sau parial, permanent sau o perioad de timp limitat, dar av nd totusi o durat care s-i imprime un caracter de stabilitate. Dac locuirea mpreun se refer numai la o parte a locuinei, furtul este supus regimului "uridic prevzut de art. +1: numai dac obiectul furat s-a gsit n partea de locuin a crei folosin este comun infractorului si persoanei vtmate. *-a apreciat c nu locuiesc mpreun persoanele care ocup, temporar, aceeasi camer de 6otel sau acelasi dormitor la o caban turistic. !rin noiunea de gzduire se nelege a oferi adpost, ospitalitate, ce relev ncrederea persoanei vtmate n cel cruia i-a acordat posibilitatea de a folosi locuina sa. ,oiunea de &?

gzduire exclude situaiile n care infractorul se gseste n mod nt mpltor n locuina celui de la care fur. 4 alt diferen ntre cele dou infraciuni este de ordin procedural si priveste punerea n miscare a aciunii penale. Dac n cazul art. +:?, si +:@ aciunea penal se pune n miscare din oficiu, n cazul art. +1:, aciunea penal se pune n miscare la pl ngerea prealabil a parii vtmate. -n acelasi timp, potrivit alin. + al art. +1:, se prevede mpcarea prilor ca modalitate de nlturare a rspunderii penale.

IV. .#lBria 4 art. '11 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de t#lBrie. !otrivit dispoziiilor art. +11 din codul inelesul noiunilor de a locui si a gzdui reprezint t l6rie furtul sv rsit prin ntrebuinare de violene sau ameninri ori prin punerea victimei n stare de inconstien sau neputin de a se apra, precum si furtul urmat de ntrebuinarea unor astfel de mi"loace pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-si asigure scparea. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este unul complex, fiind reprezentat, pe de o parte, de relaiile sociale care privesc patrimoniul, ca obiect juridic principal, precum si de relaiile sociale care privesc viaa, sntatea, integritatea corporal si libertatea persoanei, ca obiect juridic adiacent. 2sa cum se observ, n cazul t l6riei, legiuitorul consider valori sociale de o mare importan ca viaa, integritatea corporal si sntatea persoanei ca fiind adiacente fa de valorile sociale patrimoniale, care constituie obiectul "uridic principal al infraciunii. 2ceast rsturnare a ierar6iei valorilor sociale ocrotite se explic prin aceea c infractorul urmreste n principal realizarea furtului, violena fiind doar un mi"loc pentru atingerea acestui obiectiv. b$ !biectul material 3iind o infraciune contra patrimoniului, t l6ria are ca obiect material bunul sau bunurile pe care autorul vrea s le sustrag. De asemenea, ntruc t acest furt se realizeaz prin ntrebuniarea de violene, corpul persoanei mpotriva creia se ndreapt activitatea secundar a fptuitorului constituie obiect material al infraciunii. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan care ndeplineste condiiile legale pentru a rspunde penal. C6iar si proprietarul care sv rseste aciunea de luare, prin ntrebuinarea mi"loacelor prevzute de art. +11 asupra unui bun mobil care, n acel moment, se gseste n posesia legitim a altei persoane, poate avea calitatea de subiect activ. b$ %ubiectul pasiv poate fi at t o persoan fizic c t si o persoan "uridic. #neori poate fi nt lnit at t un subiect pasiv principal, c t si un subiect pasiv secundar. De exemplu, n momentul sv rsirii infraciunii bunul se afla n posesia legitim a altei persoane dec t proprietarul $depozit%. -n aceast situaie, proprietarul bunului va fi subiect pasiv principal, iar posesorul bunului va fi subiect pasiv secundar. . :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material 3iind o infraciune complex, elemental material este format din dou aciuni: - aciunea de furt A aciune principal - aciunea de constr ngere A aciune secundar. 1a t l6rie, ca si la furt, bunul mobil este luat, scos din posesia victimei fr consimm ntul acesteia. 4 particularitate care apare n cazul t l6riei, const n aceea c, datorit folosirii de ctre fptuitor a violenei, luarea poate mbrca si forma remiterii silite, dar aparent consimit a bunului, efectuat de nsusi posesorul sau detentorul acestuia. &@

3apta va fi calificat ntotdeauna drept t l6rie si nu santa" n cazul n care partea vtmat remite bunul ca urmare a unei constr ngeri sau ameninri anterioare, ns remiterea trebuie s aib loc imediat dup consumarea constr ngerilor sau ameninrilor. 2ciunea principal a elementului material se poate realiza sub oricare din variantele infraciunii de furt A simplu sau calificat A cu scopul de nsusire sau folosire pe nedrept. =iolena, ameninarea sau punerea n stare de inconstien sau neputin de a se apra, realizeaz activitatea secundar a elementului material al infraciunii de t l6rie, numai dac au servit ca mi"loc pentru comiterea furtului sau ca mi"loc de pstrare a bunului furat ori pentru a asigura scparea fptuitorului. !rin violen, n sensul art. +11, se nelege o activitate fizic de natur s provoace victime, suferine fizice sau vtmri corporale care necesit pentru vindecare cel mult (: de zile. Dac se constat c fptuitorul a acionat cu intenie n ceea ce priveste aciunea secundar, iar urmrile produse corespund art. 1?+ Cod. pen. $vtmarea corporal grav%, atunci vor fi aplicabile regulile concursului de infraciuni. -n cazul n care poziia subiectiv a autorului fa de rezultatul caracteristic vtmrii corporale grave este culpa, atunci vor fi aplicabile dispoziiile art. +11 alin. +1 lit. e% $t l6ria calificat care a avut vreuna din urmrile prevzute n art. 1?+%. !entru existena laturii obiective, violenele trebuie s fie exercitate direct mpotriva victimelor) violenele fa de lucruri pot constitui si ele, uneori, o ameninare $de exemplu: ruperea legturii telefonice, stropirea cu benzin a ncrcturii dintr-un camion cu scopul de a o incendia%. !rin punerea victimei n stare de inconstien se nelege folosirea de narcotice sau alte substane de natur s provoace starea de inconstien a victimei. !rin punerea victimei n neputin de a se apra se nelege aducerea acesteia n situaia de a nu-si putea folosi posibilitile de aprare datorit aciunii de imobilizare, dezarmare, etc. b$ Urmarea imediat const n trecerea bunului din stp nirea de fapt a posesorului sau detentorului n cea a fptuitorului. -n ceea ce priveste urmarea imediat a aciunii adiacente, ea variaz n raport cu mi"loacele folosite pentru realizarea ei. c$ (egtura de cauzalitate -ntre aciunea incriminat si rezultatul produs trebuie s existe o legtur de cauzalitate at t sub aspectul aciunii principale, c t si al celei adiacente, infraciunea fiind din acest punct de vedere una de rezultat. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de t l6rie se sv rseste cu intenie direct at t n ceea ce priveste aciunea principal, c t si n ceea ce priveste aciunea adiacent. Jotr rea fptuitorului de a sv rsi t l6ria poate fi luat de la nceput ori poate s apar n timpul sv rsirii sau dup consumarea furtului, n funcie de intervenia unor mpre"urri pe care acesta nu le-a avut n vedere $de exemplu: mpotrivirea victimei%. 6. 0ormele infraciunii. 2ctele preparatorii, desi posibile, nu sunt incriminate. /entativa se pedepseste, potrivit dispoziiilor art. +++ din codul penal. 0nfraciunea de t l6rie se consum c nd executarea aciunii principale s-a desfsurat complet si s-a produs urmarea imediat prin intermediul aciunii adiacente. Dac activitatea principal s-a consumat fr ca fptuitorul s fi recurs la aciunea adiacent, fapta consumat este furt si nu t l6rie. / l6ria este susceptibil si de un moment al epuizrii n msura n care aciunea adiacent dureaz n timp, put nd fi prelungit si aciunea principal. 8. %articipaia penal. !articipaia penal este posibil sub toate formele prevzute de lege: coautorat, instigare, complicitate. ;. Sanciuni. 0nfraciunea n form simpl se sancioneaz cu pedeapsa principal a nc6isorii de la ' la 1? ani.

(:

5. 0orme agravate sau calificate. 0nfraciunea prezint mai multe forme calificate, dezvoltate de legiuitor n ' aliniate, pentru fiecare alineat, prevz ndu-se o sanciune diferit. 3ormele calificate ale t l6riei se nt lnesc atunci c nd fapta este comis n urmtoarele mpre"urri: > de o persoan mascat, deg6izat sau travestit. > n timpul nopii. > ntr-un loc public sau ntr-un mi"loc de transport. > de dou sau mai multe persoane mpreun. > de o persoan av nd asupra sa o arm, o substan narcotic ori paralizant. > ntr-o locuin sau n dependine ale acesteia. > n timpul unei calamiti. > dac a avut vreuna din urmrile artate n art. 1?+. > dac a produs consecine deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei. a. "gravanta privind svrsirea tl riei de o persoan mascat, deg izat sau travestit. !ericulozitatea sporit a t l6riei n aceast situaie este dat de sigurana mai mare a infractorului cu care acioneaz la comiterea infraciunii, stiind c va fi mult mai greu de recunoscut si identificat. )rin persoan mascat se nelege acea persoan care poart total sau parial o masc, n acest fel reusind s-si ascund identitatea. )rin persoan deg izat se nelege acea persoan care se mbrac sau si aran"eaz nfisarea nc t s nu poat fi recunoscut $poart peruc, si vopseste prul, aplicarea de barb sau musta artificial, etc.%. )rin persoan travestit se nelege acea persoan care si aran"eaz nfisarea si vestimentaia pentru a lsa impresia c este de sex opus dec t cel real. b. "gravanta privind svrsirea faptei de tl rie n timpul nopii. Comiterea faptei n timpul nopii amplific posibilitatea consumrii infraciunii si pericolul ei social. *e consider noapte de la lsarea ntunericului si p n la ivirea zorilor, inclusiv. 2precierea asupra acestui aspect se face n funcie de anotimp si loc, stiut fiind c exist diferene notabile ntre iarn si var, precum si ntre diferite zone de relief, munte c mpie, sub aspectul momentului de rsrit si de apus al soarelui. /otodat, vizibilitatea poate fi influenat si de condiiile meteo. 2gravanta este determinat de realizarea infraciunii ntr-un anumit interval de timp. 0nfractorul se poate apropia de bunurile pe care vrea s si le nsuseasc mai usor si fr s fie vzut, are posibilitatea s transporte nesting6erit bunurile furate, s le ascund si s se sustrag urmririi. 2ceast agravant opereaz indiferent dac fptuitorul a profitat sau nu de timpul nopii, dup cum nu prezint importan dac infractorul a sv rsit doar o parte din activitatea infracional n timpul nopii. 0ntervenia agravantei este dat de comiterea faptei ntr-un anumit timp. c. "gravanta privind svrsirea faptei de tl rie ntr&un loc public sau ntrun mijloc de transport. !rin loc public se nelege orice loc, care prin natura sau destinaia lui este n orice moment accesibil publicului c6iar dac nu este prezent nici o persoan $parcuri, piee, bulevarde, etc.%, precum si orice alt loc n care publicul are acces, dar numai n anumite intervale de timp sau numai cu anumite ocazii $magazine, muzee, cafenele, restaurante, cinematografe, etc.%. ,e vom raporta n acest sens la dispoziiile art. 1&9 din codul penal. -n aceast ultim situaie, agravanta va opera, dac t l6ria a fost comis n intervalul de timp c t publicul avea acces n acel loc. 2gravanta se "ustific n aceast situaie prin aceea c, ntr-un loc public fiind prezente, de regul, mai multe persoane, infractorul si poate realiza activitatea infracional cu sanse sporite de finalizare, aglomerarea de persoane fc nd ca victima s nu fie concentrat at t de (1

mult asupra bunurilor pe care le deine, n acelasi timp fptuitorul put ndu-si pierde mult mai usor urma. / l6ria sv rsit ntr-un mi"loc de transport n comun are un caracter mai grav deoarece aglomeraia, fluxul mare de cltori, starea de oboseal a acestora si imposibilitatea de supraveg6ere a baga"elor constituie mpre"urri de care pot profita infractorii pentru a sustrage diferite bunuri. ;i"locul de transport n comun este acel mi"loc care este destinat sau are posibilitatea real de a transporta mai multe persoane deodat $trenuri, autobuze, tramvaie, avioane, etc.%. 0ntervenia agravantei este dat de comiterea faptei ntr-un anumit loc. !entru aceste trei agravante sanciunea este nc6isoarea de la & la +: de ani. d. "gravanta privind comiterea faptei de tl rie de dou sau mai multe persoane mpreun. 3apta este mai grav n acest situaie pluralitatea de infractori fiind apreciat n toate situaiile n codul nostru penal ca o form agravat de infraciune pentru c sporeste gradul de pericol social al faptei, micsoar posibilitatea victimei de a interveni, de a se apra si agraveaz urmrile infraciunii. <einerea acestei agravante face s nu mai poat fi reinut si circumstana agravant prevzut de art. 9& lit. a%. 2gravanta opereaz si atunci c nd doar una dintre persoane rspunde penal, iar celelalte nu. e. "gravanta privind comiterea faptei de tl rie de o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic ori paralizant. -n aceast situaie, fapta prezint un pericol social sporit, deoarece fptuitorul se simte mai n siguran si si desfsoar activitatea infracional cu mai mult dezinvoltur, constient fiind c prin folosirea mi"loacelor pe care le are asupra sa poate intimida sau imobiliza victima. !entru existena acestei agravante este necesar ca fptuitorul s foloseasc arma, substana narcotic sau paralizant n momentul sv rsirii furtului. !rin arm se neleg, potrivit art. 1&1, instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate de lege. !rin substan narcotic se ntelege orice substan care are nsusirea de a produce o stare de somnolen, de pierdere a cunostinei, de diminuare a sensibilitii si a reflexelor $eterul, cloroformul, gazele lacrimogene, etc.%. !rin substan paralizant se nelege orice substan care are aptitudinea de a diminua temporar capacitatea de autoaprare a victimei. f. "gravanta privind svrsirea faptei de tl rie ntr&o locuin sau n dependine ale acesteia. 2gravarea se "ustific, deoarece aduce o grav atingere vieii intime, domestice a victimei si este de natur s creeze o stare de temere si nesiguran c nd infractorul ptrunde n locuin cu intenia de a fura cu orice pre, c6iar prin folosirea violenei. !rin locuin se nelege orice loc destinat pentru uzul domestic al uneia sau mai multor persoane si care este efectiv folosit n acest sens, neav nd relevan dac este temporar sau permanent, stabil sau mobil. -n cazul acestei agravante, ptrunderea ilegal n locuin nu constituie violare de domiciliu, infraciunea reglementat de art. 1@+ fiind absorbit n coninutul t l6riei. g. "gravanta privind comiterea faptei de tl rie n timpul unei calamiti. !rin calamitate se nelege o stare de fapt prile"uit de un eveniment neasteptat sau inevitabil, pgubitoare fie pentru ntreaga colectivitate, de exemplu un cutremur, o inundaie catastrofal, un incendiu de proporii, o epidemie, fie pentru un anumit numr de oameni, cum ar fi o catastrof de cale ferat, un naufragiu. Durata calamitii este dat de momentul ei de nceput, care reprezint o situaie de fapt si de ncetarea ei, momentul final put nd fi determinat fie de intervenia unui act normativ extrapenal care prevede n mod expres c starea de calamitate a ncetat, fie de observarea n sine a situaiei de fapt. / l6ria trebuie s fie comis n acest interval de timp, pentru ca agravanta s opereze. 0ntervenia agravantei este dat de comiterea faptei ntr-un anumit timp. (+

$. "gravanta potrivit creia tl ria a avut vreuna din urmrile artate n art. .0#. -n acest caz agravarea t l6riei este "ustificat prin consecinele aciunii adiacente, adic ale actelor de violen exercitate asupra victimei, dac acestea au produs urmrile prevzute de art. 1?+ $vtmarea corporal grav%. -n cazul n care fptuitorul acioneaz cu intenia de a produce urmrile prevzute n art. 1?+, acesta va rspunde pentru infraciunea de t l6rie, n concurs cu vtmarea corporal grav. !entru aceste cinci agravante sanciunea este nc6isoarea de la 9 la +: de ani. i. "gravanta tl riei care a produs consecine deosebit de grave sau care a avut ca urmare moartea victimei. Conform art. 17( prin consecine deosebit de grave se nelege o pagub material mai mare de +::.::: lei noi sau o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat vreuneia din unitile la care se refer art. 17& ori altei persoane "uridice sau fizice. !entru ca moartea victimei s realizeze coninutul acestei modaliti de agravare este necesar ca urmarea imediat s fie praeterintenionat, adic moartea victimei s se fi produs prin depsirea inteniei fptuitorului, dar imputabil acestuia ca rezultat al culpei sale. -n cazul n care moartea victimei se datoreaz inteniei fptuitorului, atunci suntem n prezena unui concurs de infraciuni: omor calificat $art. 19@ lit. 6% si t l6rie. !entru aceast agravant sanciunea este nc6isoarea de la 1& al +& de ani si pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi. <. (specte procesuale. -n cazul formei calificate prevzute de alin. ', fapta este "udecat n prim instan de tribunal, iar urmrirea penal este realizat de ctre procuror.

V. ( u$ul de ncredere 4 art. '1: din codul penal.

1. Definirea infraciunii de a u$ de ncredere. !otrivit dispoziiilor art. +1' din codul penal, reprezint infraciunea de abuz de ncredere, nsusirea unui bun mobil al altuia, deinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de acele relaii sociale de ordin patrimonial care implic o anumit ncredere pe care participanii trebuie s si-o acorde unii altora, relativ la acest aspect. b$ !biectul material al infraciunii este bunul mobil al altuia pe care fptuitorul l deine cu orice titlu si pe care, n mod abuziv, si-l nsuseste sau dispune de el. Bunul mobil trebuie s fie deinut de fptuitor cu orice titlu. 2ceasta presupune ca faptuitorul s dein bunul n virtutea unui raport "uridic patrimonial, n baza cruia are fie obligaia de a-l pstra si conserva, fie de a-l folosi n anumite condiii. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi numai persoana care deine un bun mobil al altuia cu orice titlu. -n consecin subiectul activ este circumstaniat. b$ %ubiectul pasiv este persoana fizic sau "uridic de la care autorul a primit cu orice titlu bunul mobil pe care si l-a nsusit :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se poate realiza fie prin nsusirea bunului, fie prin dispunerea pe nedrept de acel bun sau refuzul de a-l restitui.

('

0nfraciunea presupune si o situaie premis: si anume existena unui raport "uridic prin care bunul este lsat spre deinere inculpatului, fr ca neaprat acesta s presupun si nc6eierea formal a unui act. !rin nsusirea unui bun mobil al altuia se nelege luarea acelui bun n stp nire de ctre fptuitor care se comport ca un proprietar desi este doar deintor al bunului. 2 dispune pe nedrept nseamn a efectua acte de dispoziie cu privire la bunul respectiv, si pe care, potrivit titlului, nu avea dreptul s le fac. <efuzul de restituire presupune manifestarea de voin a fptuitorului de a nu napoia bunul care i-a fost ncredinat. <efuzul poate fi expres c nd fptuitorul declar explicit c nu nelege s restituie bunul sau tacit c nd rezult din manifestarea acestuia $de exemplu, fptuitorul susine neadevrat c bunul s-a distrus%. <efuzul presupune n mod normal o cerere de restituire. 2ceasta trebuie adresat la data scadenei) lipsa cererii urmat de refuzul detentorului de a napoia bunul conduc la inexistena infraciunii. Cererea de restituire trebuie adresat detentorului de ctre persoana sau persoanele ndreptite. b$ Urmarea imediat const n modificarea situaiei bunului si crearea unei situaii contrare celei care ar fi trebuit s existe dac nu ar fi fost nclcat n mod abuziv ncrederea acordat fptuitorului. c$ (egtura de cauzalitate rezult implicit din sv rsirea aciunilor descrise n norma de incriminare. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea se comite cu intenie. 6. 0ormele infraciunii. 2ctele preparatorii si tentativa, desi posibile, nu sunt pedepsite. 1egea sancioneaza numai forma consumat a infraciunii. Consumarea are loc o dat cu executarea n ntregime a oricareia dintre aciunile ce formeaz elementul material. 8. %articipaia penal este posibil n toate formele sale. ;. Sanciuni. 0nfraciunea este sancionat cu o pedeapsaprincipal alternativ a nc6isorii de la ' luni la 7 ani sau cu amenda. 5. (specte procesuale. -n cazul n care bunul este proprietate privat, aciunea penal se pune n miscare la pl ngerea prealabil a persoanei vtmate. -mpcarea prilor nltur rspunderea penal.

VI. 3estiunea frauduloas 4 art. '16 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de gestiune frauduloas. !otrivit dispoziiilor art. +17 din codul penal, reprezint infraciunea de gestiune frauduloas, pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credin, cu ocazia administrrii ori conservrii bunurilor acesteia, de ctre cel care are ori trebuie s aib gri"a administrrii sau conservrii acelor bunuri. 3apta este mai grav dac este sv rsit n scopul de a dob ndi un folos material. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale privitoare la patrimoniu care se statornicesc pe baza ncrederii acordate unei persoane de ctre alta, care i ncredineaz bunuri pentru administrare sau conservare.

(7

b$ !biectul material Constituie obiect material al infraciunii de gestiune frauduloas orice bun mobil sau imobil ce aparine altei persoane si care a fost dat fptuitorului spre administrare sau conservare. 4biectul material se poate nfisa si ca o universalitate de bunuri. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi numai persoana care are sarcina de a administra sau conserva bunurile unei alte persoane. /itlul pe baza cruia autorul deine bunul n privina cruia are nsrcinarea de administrare sau conservare poate s rezulte din lege, contract si dup unii autori, din cvasicontract. -n ceea ce priveste participaia penal, aceasta este posibil n toate formele sale cu precizarea ca, n cazul coautoratului, toi participanii trebuie s aib n comun sarcina administrrii sau conservrii bunurilor altei persoane si impreun s comit actele pricinuitoare de pagube. b$ %ubiectul pasiv este persoana fizic sau "uridic creia i aparin bunurile si creia i s- au produs pagube prin activitatea de gestionare frauduloas. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se poate realiza prin orice aciune sau inaciune pgubitoare pentru proprietarul bunurilor, sv rsit de fptuitor, cu prile"ul conservrii sau administrrii bunurilor ncredinate. %entru e!istena elementului material, tre uie ndeplinite urmtoarele condiii9 > existena unui raport "uridic potrivit cruia o persoan are nsrcinarea de a administra sau conserva bunurile, averea sau o parte din averea unei persoane) > bunurile s se afle n posesia sau detenia fptuitorului) > fptuitorul s aib de drept sau de fapt gestionarea sau administrarea bunurilor respective. 2 administra bunuri nseamna a desfsura o activitate gospodreasc corespunztoare naturii si destinaiei acelor bunuri. 2 conserva bunuri nseamn a lua msuri de paz si aprare a acelor bunuri pentru a nu fi distruse sau degradate. b$ Urmarea imediat const n diminuarea patrimoniului subiectului pasiv, n urma aciunii ilicite a subiectului activ. !aguba trebuie s fie material, cert si efectiv. c$ (egtura de cauzalitate De regul, rezult din materialitatea faptei. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea se comite cu intenie si rezult din modul de redactare al textului de lege, care foloseste expresia Erea&credinD. 6. 0ormele infraciunii. 2ctele preparatorii si tentativa, desi posibile, nu sunt pedepsite. 1egea sancioneaz numai forma consumat a infraciunii care se realizeaz n momentul n care sunt executate actele ce constituie elementul material si se produce urmarea imediat. 8. %articipaia penal este posibil n toate formele sale. ;. Sanciuni. 0nfraciunea este sancionat cu pedeapsa principal a nc6isorii de la ( luni la & ani. 5. 0orme calificate sau agravante. 0nfraciunea prezint o singur variant agravant, care este determinat scopul calificat. Cu alte cuvinte dac fapta de gestiune frauduloas n forma tip este comis n scopul de a dob ndi un folos material, ea este apreciat ca av nd un pericol social mai mare, fiind sancionat cu nc6isoarea de la ' la 1: ani. <. (specte procesuale. -n cazul n care bunul este proprietate privat, aciunea penal se pune n miscare la pl ngerea prealabil a persoanei vtmate. (&

-mpcarea prilor nltur rspunderea penal.

VII. nselciunea 4 art. '18 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de nselciune. !otrivit dispoziiilor art. +1& din codul penal, reprezint infraciunea de nselciune, inducerea n eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevrat a unei fapte mincinoase sau ca mincinoas a unei fapte adevrate, n scopul de a obine pentru sine sau pentru altul un folos material in"ust si dac s-a pricinuit o pagub. 3apta este mai grav dac nselciunea sv rsit prin folosirea de nume sau caliti mincinoase ori de alte mi"loace frauduloase. De asemenea, reprezint nselciune n convenii inducerea sau meninerea n eroare a unei persoane, cu prile"ul nc6eierii sau executrii unui contract, sv rsit n asa fel nc t fr aceast eroare cel nselat nu ar fi nc6eiat sau executat contractul n condiiile stipulate. /ot nselciune este calificat si fapta de a emite un cec sau un alt instrument de plat asupra unei instituii de credit sau unei persoane, stiind c pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesar sau c nu va exista p n la termenul convenit ntre pri, precum si fapta de a retrage, dup emitere, provizia, n totul sau n parte, ori de a interzice trasului de a plti nainte de expirarea termenului de prezentare, n scopul artat n alin. 1, dac s-a pricinuit o pagub posesorului cecului sau a altui instrument de plat. 0nfraciunea n forma ei cea mai grav poate produce consecine deosebit de grave. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale de ordin patrimonial a cror dezvoltare implic buna credin si ncrederea participanilor la aceste raporturi. b$ !biectul material al infraciunii de nselciune poate fi reprezentat de bunuri mobile, nscrisuri cu valoare patrimonial, precum si bunuri imobile asupra crora poart manevrele frauduloase. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ este necircumstaniat, put nd fi orice persoan care ndeplineste condiiile legale de responsabilitate. Dac subiectul activ prezint calitatea de funcionar public, atunci nu vom avea infraciunea de nselciune ci pe cea de abuz n serviciu. b$ %ubiectul pasiv poate fi orice persoan fizic sau "uridic. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material este reprezentat de o aciune frauduloas de inducere n eroare a victimei, prin prezentarea ca adevarat a unei situaii mincinoase sau ca mincinoas a unei situaii adevrate. !rezentarea denaturat sau alterat a realitii trebuie s fie apt de a inspira ncrederea victimei si de a o induce n eroare sau de a o menine n eroarea produs anterior. !entru existena infraciunii n aceast modalitate, nu are relevan dac victima s-a lsat mai greu sau mai usor indus n eroare. 2ciunea de inducere n eroare se poate realiza prin orice mi"loc. b$ Urmarea imediat const n cauzarea unei pagube patrimoniului public sau privat. !rin pagub se nelege, n accepiunea art. +1&, un pre"udiciu material efectiv si cert cauzat unei persoane fizice sau "uridice private sau publice. #rmarea imediat este specific acestei infraciuni, fr existena ei fapta va rm ne eventual n stadiul de tentativ. c$ (egtura de cauzalitate !entru realizarea laturii obiective a infraciunii de nselciune ntre aciunea ce constituie elementul material si urmarea imediat trebuie s existe o legtur de cauzalitate.

((

:.'. /atura su iectiv. #nica form de vinovie posibil n cazul infraciunii de nselciune este intenia direct. ;ai mult c6iar, n cazul acestei infraciuni avem prezent si un scop calificat, si anume de a obine pentru sine sau pentru altul un folos material in"ust. 6. 0ormele infraciunii. 2ctele preparatorii, desi posibile, nu sunt pedepsite de lege. /entativa se pedepseste, potrivit art. +++ din codul penal. 0nfraciunea de nselciune se consum n momentul n care se produce rezultatul socialmente periculos, respectiv paguba efectiv n patrimoniul celui nselat. 8. %articipaia penal este posibil n toate formele: coautorat, instigare, complicitate. ;. Sanciuni. 0nfraciunea este sancionat cu pedeapsa principal a nc6isorii de la ( luni la 1+ ani. <emarcm aceeasi disproporie ntre limita minim si cea maxim a pedepsei, care nu este de natur a crea posibilitatea ueni individualizri mai corecte a instanei, ba din contr ar putea crea unele inegaliti si inec6iti evidente si suprtoare prin raportare la ali infractori ce au comis fapte mult mai grave. 5. 0orme calificate sau agravante. 0nfraciunea prezint mai multe forme calificate. Va fi reinut o form calificat a infraciunii de nselciune, n una din urmtoarele mprejurri9 > prin folosire de nume sau caliti mincinoase ori de alte mi"loace Dac mi"locul fraudulos constituie prin el nsusi o infraciune, se aplic regulile privind concursul de infraciuni. > inducerea sau meninerea n eroare a unei persoane cu prile"ul nc6eierii sau executrii unui contract, sv rsit n asa fel nc t, fr aceast eroare, cel nselat nu ar fi nc6eiat sau executat contractul n condiiile stipulate. > emiterea unui cec asupra unei instituii de credit sau unei persoane, stiind c pentru valorificarea lui nu exist provizia sau acoperirea necesar, precum si fapta de a retrage, dup emitere, provizia, n totul sau n parte, ori de a interzice trasului de a plti nainte de expirarea termenului de prezentare, n scopul artat n alin. 1, dac s-a pricinuit o pagub posesorului cecului. > nselciunea care a avut consecine deosebit de grave. a. "gravanta comis prin prin folosire de nume sau caliti mincinoase. !otrivit alin. + nselciunea se poate realiza si prin folosirea de nume sau caliti mincinoase. 3olosirea de nume mincinoase presupune utilizarea unui nume care nu aparine n realitate fptuitorului. 2cesta fie c este CmprumutatD de la o alt persoan n locul creia se recomnd, fie c este un nume imaginar, inventat pentru ca infractorul s-si ascund adevrata sa identitate. 3olosirea de caliti mincinoase presupune utilizarea unor funcii sau titluri pe care infractorul nu le are n realitate $de exemplu, se prezint ca fiind magistrate, ofier de poliie, etc.%. !rin mi"loc fraudulos se nelege acel mi"loc care este veridic si n mod obisnuit inspir ncrede, dar care, n realitate, este mincinos $de exemplu, depunerea n ga" a unor bunuri care aparin altuia%. 2tunci c nd mi"locul folosit la sv rsirea infraciunii constituie prin el nsusi infraciune, se vor aplica regulile de la concursul de infraciuni. *anciunea, n acest caz este nc6isoarea de la ' la 1& ani. b. "gravanta comis prin inducerea sau meninerea n eroare a unei persoane cu prilejul nc eierii sau executrii unui contract. !entru a se putea reine infraciunea de nselciune cu prile"ul nc6eierii sau executrii unui contract, trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: > s aib loc nc6eierea sau executarea unui contract. (9

> subiectul activ s induc sau s menin n eroare subiectul pasiv cu prile"ul nc6eierii sau executrii contractului. > aciunea de amgire s determine pe cei indusi sau meninui n eroare s nc6eie sau s execute contractul. > aciunea de amgire s fie sv rsit cu intenie. c. "gravanta privind emiterea unui 2'2 fr acoperire. !otrivit alin. 7 infraciunea de nselciune se poate comite si prin emiterea uni cec sau a unui alt instrument de plat asupra unei instituii de credit sau unei persoane, stiind c pentru valorificarea lui nu exist provizia sau acoperirea necesar sau nu va exista p n la termenul convenit ntre pari, precum si prin retragerea, dup emitere, a proviziei, n totul sau n parte, ori de a interzice trasului de a plti nainte de expirarea termenului de prezentare, n scopul artat n alin. 1, dac s-a pricinuit o pagub posesorului cecului sau a altui instrument de plat. /rasul este persoana care are ordin de la o alt persoan numit tragtor s execute obligaia de plat a unei sume determinate n favoarea unei a treia persoane numit beneficiar, la scadena si la locul menionate n instrumentul de plata. -n concret, trgtorul poate s cear trasului $de regul, o banc% s nu execute ordinul de plat spre a-l nsela pe beneficiar. d. "gravanta prin care s&au produs consecine deosebit de grave. 1a fel ca si n alte situaii ne vom raporta la dispoziiile art. 17( pentru definirea consecinelor deosebit de grave. *ituaia va fi apreciat de "udector n baza probelor din dosar. *anciunea este nc6isoarea de la 1: la +: de ani nsoit de pedepasa complementar a interzicerii unor drepturi. <. (specte procesuale. -n cazul n care infraciunea a produs consecine deosebit de grave fapta este "udecat de tribunal n prim instan.

VIII. .ul urarea de posesie 4 art. ''= din codul penal.

1. Definirea infraciunii de tul urare de posesie. !otrivit dispoziiilor art. ++: din codul penal, reprezint infraciunea de tulburare de posesie ocuparea, n ntregime sau n parte, fr drept, a unui imobil aflat n posesia altuia, fr consimm ntul acestuia sau fr aprobare prealabil primit n condiiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat. 3apta este mai grav dac se sv rseste prin violen sau ameninare ori prin desfiinarea semnelor de 6otar sau a reperelor de marcare. 3apta este cu at t mai grav dac fapta prevzut anterior se sv rseste de dou sau mai multe persoane mpreun.. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special este reprezentat de relaiile sociale cu caracter patrimonial referitoare la securitatea imobilelor, la starea lor pasnic de posesie, bunuri care aparin de drept unor persoane fizice sau "uridice. 0nfraciunea are si un obiect juridic secundar reprezentat de relaiile sociale privitoare la sntatea, integritatea fizic si libertatea ps6ic a persoanelor, precum si de relaiile sociale referitoare la pstrarea integritii fizice a diferitelor bunuri $semne de 6otar%. b$ !biectul material n cazul infraciunii de tulburare de posesie este reprezentat de un imobil care poate aparine unei persoane fizice sau "uridice. -n cazul sv rsirii faptei prin violen, obiectul material este corpul persoanei, iar n cazul desfiinrii sau strmutrii semnelor de 6otar, obiectul material este reprezentat de semnul de 6otar. '.'. Su iecii infraciunii. (?

a$ %ubiectul activ este necircumstaniat, el put nd fi orice persoan care ndeplineste condiiile legale de responsabilitate. !oate avea aceast calitate nsusi proprietarul imobilului, dac n momentul sv rsirii infraciunii imobilul se afla n posesia legitim a altei persoane $locatar, uzufructuar, coproprietar%. b$ %ubiectul pasiv este persoana fizic sau "uridic n posesia creia se afla imobilul n momentul sv rsirii faptei. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material 'lementul material se realizeaz printr-o aciune de ocupare n ntregime sau n parte a unui imobil aflat n posesia altei persoane. !entru existena infraciunii, se cere ca ocuparea s se fac fr drept. !rin desfiinarea semnelor de 6otar se nelege fie distrugerea acestora, fie mutarea lor de la locul unde se aflau si transportarea ori aruncarea n alt parte, asa nc t s nu mai fie 6otar. !rin strmutarea sau mutarea semnelor de 6otar se nelege deplasarea acestora n interiorul terenului asupra cruia se efectueaz aciunea de ocupare, asa nc t o parte din acest teren s fac obiectul ocuprii. -nfiinarea semnelor de 6otar semnific edificarea acestora acolo unde nu existau. <efuzul de a elibera terenul ocupat fr drept presupune o manifestare de voin expres si anterioar a posesorului de drept al imobilului ocupat, urmat de manifestarea de voin expres a fptuitorului de respingere sau de ignorare a cererii. b$ Urmarea imediat const n sc6imbarea ilicit a strii de fapt pe care imobilul o avea sub aspectul posesiei. c$ (egtura de cauzalitate -ntre aciunea ce constituie elementul material si urmarea imediat, trebuie s existe o legtur de cauzalitate. :.'. /atura su iectiv. *ub aspectul vinoviei, infraciunea de tulburare de posesie se sv rseste cu intenie direct sau indirect. 6. 0ormele infraciunii. 2ctele preparatorii si tentativa, desi posibile, nu sunt incriminate. /ulburarea de posesie se consum n momentul n care fptuitorul ia n stp nire imobilul. 0nfraciunea este susceptibil si de un moment al epuizrii care coincide cu ncetarea ocuprii, tulburarea de posesie av nd n aceast situaie caracter continuu. 8. %articipaia penal este posibil n toate formele: coautorat, instigare, complicitate. ;. Sanciuni. -n cadrul formei tip infraciunea se sancioneaz cu pedeapsa principal a nc6isorii de al 1 la & ani. 5. 0orme calificate sau agravante. 0nfraciunea prezint mai multe forme calificate. =a fi reinut o form calificat a infraciunii de tulburare de posesie, n una din urmtoarele mpre"urri: > dac fapta prevzut n alin. 1 se sv rseste prin violen sau ameninare ori prin desfiinarea semnelor de 6otar, a reperelor de marcare. *anciunea n acest caz este pedeapsa principal a nc6isorii de al + la 9 ani. -n cazul acestei agravante, infraciunea capt un caracter complex, de unde si obiectul "uridic special este unul complex, fiind reprezentat n plan secund de relaiile privind integritatea corporal si sntatea, precum si de cele privind libertatea de decizie a persoanei. > dac fapta prevzut n alin. + se sv rseste de dou sau mai multe persoane mpreun. *anciunea n acest caz este pedeapsa principal a nc6isorii de al ' la 1& ani. <. (specte procesuale. Cu toate c aciunea penal se porneste din oficiu, legea permite mpcarea prilor, ce reprezint una din cauzele care nltur rspunderea penal.

(@

I@. .inuirea 4 art. ''1 din codul penal.

1. Definirea infraciunii de tinuire. !otrivit dispoziiilor art. ++1 din codul penal, reprezint infraciunea de tinuire primirea, dob ndirea sau transformarea unui bun ori nlesnirea valorificrii acestuia, cunosc nd c bunul provine din sv rsirea unei fapte prevzute de legea penal, dac prin aceasta s-a urmrit obinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material. '.1. 2 iectul infraciunii. a$ !biectul juridic special. 0nfraciunea are un caracter complex. De aceea, ea prezint un obiect "uridic principal concretizat n relaiile sociale privind patrimoniul a cror nastere, desfsurare si dezvoltare sunt condiionate de aprarea patrimoniului persoanelor mpotriva faptelor de tinuire. 4biectul "uridic secundar este reprezentat de relaiile sociale privind realizarea n bune condiii a actului de "ustiie. b$ !biectul material este constituit de bunul sau bunurile care provin din sv rsirea unor fapte prevzute de legea penal si asupra crora are loc aciunea specific tinuirii. '.'. Su iecii infraciunii. a$ %ubiectul activ poate fi orice persoan care ndeplineste condiiile legale pentru a rspunde penal. /otusi, nu poate comite infraciunea de tinuire complicele la o infraciune, atunci c nd complicitatea s-a realizat prin promisiunea de tinuire, c6iar dac acesta a si realizat n concret una din aciunile alternative ale infraciunii de tinuire. b$ %ubiectul pasiv este persoana fizic sau "uridic, public sau privat, n paguba creia s-a sv rsit infraciunea din care provine bunul tinuit. :.1. /atura o iectiv. a% 'lementul material se realizeaz, fie printr-o aciune de primire, dob ndire, transformare a unui bun care provine din sv rsirea unei fapte prevzut de legea penal, fie printr-o aciune de nlesnire a valorificrii unui astfel de bun. !rimirea presupune aciunea fptuitorului care accept s dein un bun care provine din sv rsirea unei infraciuni sub form de depozit, ga", comodat. Dob ndirea presupune ac6iziionarea de ctre fptuitor a unui bun, cunosc nd c acesta provine din sv rsirea unei infraciuni. /ransformarea presupune a modifica forma sau substana bunului prin topire, prelucrare, montare, etc. -nlesnirea valorificrii nseamn a a"uta n orice mod o persoan s valorifice, s v nd bunul provenit din sv rsirea unei fapte prevzut de legea penal. b$ Urmarea imediat const n sc6imbarea situaiei de fapt a bunului, prin trecerea lui n alt sfer patrimonial ori prin modificarea substanei bunului n cazul transformrii. c$ (egtura de cauzalitate -ntre aciunea ce constituie elementul material si urmarea imediat, trebuie s existe o legtur de cauzalitate. :.'. /atura su iectiv. 0nfraciunea de tinuire se sv rseste cu intenie direct calificat prin scop $obinerea unui folos pentru sine sau pentru altul%. Dac prin sv rsirea aciunilor specifice tinuirii, fptuitorul nu a urmrit obinerea unui folos material, fapta nu va constitui infraciunea de tinuire, ci vor fi aplicabile dispoziiile art. +(7 privitoare la favorizarea infractorului. !entru ntregirea laturii subiective, este necesar ca fptuitorul s fi cunoscut c bunul provine din sv rsirea unei fapte prevzut de legea penal, n caz contrar nefiind aplicabile dispoziiile art. ++1 Cod pen. 6. 0ormele infraciunii. 9:

2ctele preparatorii si tentativa, desi posibile, nu sunt pedepsite de lege. Infraciunea se consum n momentul e!ecutrii n ntregime cu intenie a uneia din urmtoarele aciuni9 -primirea, -dob ndirea, -transformarea, - nlesnirea -valorificrii bunului provenit din sv rsirea unei fapte prevzute de legea penal, fptuitorul cunosc nd proveniena real a acestuia. -n cazul dob ndirii, transformrii sau nlesnirii valorificrii, activitatea infracional poate avea si un caracter continuat, c nd actele respective sunt sv rsite la diferite intervale de timp, n baza aceleiasi rezoluii infracionale. 8. %articipaia penal este posibil n toate formele: coautorat, instigare, complicitate. ;. Sanciuni. 0nfraciunea se sancioneaz cu pedeapsa principal a nc6isorii de al ' luni la 9 ani, fr ca sanciunea aplicat pentru tinuire s depseasc pedeapsa aplicat pentru infraciunea din care provine bunul. /inuirea comis de so sau de o rud apropiat nu se sancioneaz, potrivit alin. + al art. ++1.

91