SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL VASILE CEL MARE - PLOIESTI

PROIECT DE SPECIALITATE
PROFESOR PANA MAGDALENA

COORDONATOR :

DINU ALEXANDRA

ABSOLVENT:

ANUL 2008

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU DIABET ZAHARAT TIP I

PLANUL LUCRARII INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU DIABET ZAHARAT TIP I
MEMORIU EXPLICATIV CAPITOLUL I 1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie 1. . !efinitie. Etiologie. Clasifi"a#e 1.$. E%alua#ea uno# semne& sim'tome& '#o(leme ale 'a"ientilo# "u dia(et za)a#at ti' I 1.*. Pa#ti"i'a#ea asistentei medi"ale la a"te de in%estigatii 1.+. Pa#ti"i'a#ea asistentei medi"ale la inte#%entii autonome si delegate 1.,. E%alua#ea -E%olutie& "om'li"atii& '#ognosti" 1... Edu"atie 'ent#u sanatate CAPITOLUL II - PLANURI !E IN/RI0IRE II. 1. Culege#ea datelo# II. . Analiza si inte#'#eta#ea datelo# II. $. Planifi"a#ea ing#i1i#ilo# II. *. Planifi"a#ea ing#i1i#ilo# II. +. E2te#na#ea (olna%ului CAPITOLUL III - EVALUARE 3INALA CAPITOLUL IV - ANEXE. 4I4LIO/RA3IE

MOTTO : Nu ne este ingaduit niciodata sa uitam ca boala nu poate fi separata de atitudinea bolanvului fata de ea G. Marcel

MEMORIU EXPLICATIV
!ia(etul za)a#at este "ea mai f#e"%enta si se%e#a (oala meta(oli"a& intalnita la toate 'o'oa#ele si la toate #asele. !u'a toate statisti"ile& sufe#a de dia(et za)a#at 1 5 din 'o'ulatia lumii si , 5 din 'o'ulatia ta#ilo# indust#ializate. In ta#a noast#a& in"identa este a'#e"iata la $ 5. 6ufe#inta "elo# "u dia(et za)a#at& 'e "a#e i7am intalnit in '#a"ti"a mea& do#inta de a ma inst#ui foa#te (ine in ing#i1i#ea (olna%ilo# si in #ea(ilita#ea "elo# la "a#e au inte#%enit "om'li"atii& in%aliditati& m7a dete#minat sa7mi aleg "a tema 'ent#u lu"#a#ea de di'loma 8INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE, ACORDATE PACIENTILOR CU DIABET ZAHARAT TIP I.

CAPITOLUL I I. . N!"#$%# &' (%("!)#' *# +#,#!-!.#'

Pan"#easul este o glanda a tu(ului digesti% asezata in 'a#tea su'e#ioa#a a "a%itatii a(dominale& la ni%elul %e#te(#elo# I si II lom(a#e. Pan"#easul este o glanda %oluminoasa "u du(la se"#etie e2te#na si inte#na& ane2ata duodenului. Pan"#easul a#e st#u"tu#a a"inoasa& asemanatoa#e "u glandele sali%a#e& moti% 'ent#u "a#e i s7a dat numele de 9 glanda sali a!a a"d#$inala %. 3ORMA 'an"#easului este ne#egulata. El este alungit in sens t#ans%e#sal si a#e o e2t#emitate d#ea'ta mai %oluminoasa& ia# 'o#tiunea stanga mai su(tiata& as"utita. !IRECTIA 'an"#easului este t#ans%e#sala& uso# as"endenta de la f#ea'ta s'#e stanga. !e asemenea& '#ezinta o "u#(u#a "u "on"a%itate 'oste#ioa#a& dete#minata de "oloana %e#te(#ala. CULOAREA 'an"#easului este #oz - "enusie& "a#e de%ine %isinie in tim'ul a"ti%itatii. !IMEN6IUNI : lungimea glandei %a#iaza int#e 1+7 ; "m& inaltimea de *7+ "m <la ni%elul "a'ului= si g#osimea de "m. Pan"#easul este mai %oluminos la (a#(at de"at la femeie. A1unge la dimensiunile "ele mai ma#i la *; de ani& 'ent#u "a du'a +; de ani sa des"#eas"a t#e'tat. /REUTATEA este in medie de >;71 ; g si este "onstituit dint#7un singu# fel de tesut& de unde si denumi#ea sa : 'an ? totul& @#eas ? "a#ne.

C!%+!/)("#( '0"'/#!(/( ( 1(%2/'(*$-$# Pan"#easul este fo#mat din doua 'o#tiuni 'e#'endi"ula#e una 'e alta. Po#tiunea d#ea'ta o#ientata %e#ti"al e mai %oluminoasa si se numeste "a'. Po#tiunea o#izontala& uso# o(li"a in sus si s'#e stanga se numeste "o#' A ea se te#mina as"utindu7se '#in "oada. Int#e "a' si "o#' se gaseste un segment mai ingustat numit "ol. CAPUL a#e fo#ma a'#o2imati% "i#"ula#a si '#ezinta doua fete <ante#ioa#a si 'oste#ioa#a= si o "i#"umfe#inta. COLUL este un segment mai ingustat& "u'#ins int#e doua in"izu#i : una su'e#ioa#a& alta infe#ioa#a. CORPUL a#e fo#ma de '#isma t#iung)iula#a "u t#ei fete si t#ei ma#gini. COA!A se "ontinua fa#a o limita neta "u "o#'ul& ea 'oate a%ea fo#me dife#ite si 'oate fi lunga sau s"u#ta. Pan"#easul este o glanda "u se"#etie du(la& e2o"#ina si endo"#ina. PANCREA6UL EN!OCRIN este #e'#ezentat de insulele lui Lange#)ans& fa#mate din g#amezi de "elule. Celulele sunt de t#ei ti'u#i : 7 "elule alfa& in '#o'o#tie de +7$; 5& "a#e se"#eta glu"agon A 7 "elule (eta& in '#o'o#tie de ,;7.; 5& "a#e se"#eta insulina A 7 "elule delta& foa#te 'utine& "a#e se"#eta gast#ina. IN6ULINA& se"#etata de "elulele (eta ale 'an"#easului endo"#in& este un )o#mon )i'ogli"emiant& e%identiat de N. Paules"u in 1B ;& dete#mina sinteza glu"agonului in fi"at si '#in a"easta s"ade "on"ent#atia glu"ozei in sange <)i'e#gli"emie= si elimina#ea ei '#in u#ina <gli"ozu#ie=. Insulina este a"ti%a numai in administ#a#ea 'a#entala <de o(i"ei su("utanat=& "and t#e"e (a#ie#a "a'ila#a si se #e'a#tizeaza atat in sange& "at si in li")idul inte#stitial. Insulina este ata"ata si ina"ti%ata de '#oteaze& de o(i"ei administ#ata 'e "ale digesti%a <la (olna%ii de dia(et=& ea este ina"ti%ata. A"tiunea (iologi"a a insulinei : 7 efe"t )i'ogli"emiantA 7 ma#este de'ozitele de gli"ogen din fi"at& su( a"tiunea insulinei& fun"tia de gli"ogeneza a fi"atului se intensifi"aA 7 stimuleaza meta(oliza#ea glu"ozei in tesutu#i A 7 stimuleaza sinteza de '#oteine si g#asimi in fi"at& #edu"and "on"ent#atia 'lasmati"a a aminoa"izilo# si a a"izilo# g#asiA

7 fa"iliteaza t#ans'o#tul int#a"elula# al glu"ozei& CD& fosfatilo#& u#eei& "#eatininei si a uno# aminoa"iziA 7 a#e efe"t di#e"t asu'#a sintezei int#a"elula#e de '#oteine& in "onditii no#male& se"#etia de insulina este "ontinua. Regla#ea se"#etiei de insulina se fa"e 'e doua "ai: '#in me"anismul umo#al& de"lansat de "#este#ea gli"emiei si '#in me"anismul ne#%os. Al doilea )o#mon se"#etat de "elulele 'an"#eati"e insula#e <"elulele alfa= este glu"agonul. A"tiunile lui '#in"i'ale sunt : 7 stimula#ea gli"ogenolizei si eli(e#a#ea glu"ozei in "i#"ulatie A 7 stimula#ea deg#ada#ii '#oteinelo# mus"ula#eA 7 stimula#ea li'olizeiA 7 stimula#ea se"#etiei de insulina. V(*2$-(/#,("#( 1(%2/'(*$-$# ARTERELE '#o%in din ma#ile t#un")iu#i din 1u#: a#te#ele )e'ati"a "omuna& lienala si mezente#i"a su'e#ioa#a. A#"adele 'an"#eati"o7duodenale i#iga mai ales "a'ul 'an"#easului. Co#'ul si "oada '#imes" sangele din a#te#a lienala <'#in #amu#i 'an"#eati"e& mi"i si multi'le& a'oi '#in a#te#a 'an"#eati"a do#sala& a#te#a 'an"#eati"a ma#e si a#te#a "ozii 'an"#easului=. In inte#io#& a#te#ele se #amifi"a su""esi% 'ana la ni%el inte#lo(ula#. Ai"i iau naste#e (ogate #etele "a'ila#e 'e#ia"inoase si 'e#iinsula#e. Insulele sunt st#a(atute de "a'ila#e la#gi& "a#e sunt situate int#e "o#doanele e'iteliale. VENELE se fo#meaza din #etele 'a#alele "u a#te#ele. Au in gene#al a"eeasi dis'ozitie "u a#te#ele 'e "a#e le insotes". Int#eg sangele de la 'an"#eas se %a#sa in %ena 'o#ta& "ele mai multe in %ena lienala si mezente#i"a su'e#ioa#a. LIM3ATICELE iau naste#e in se'tele inte#lo(ula#e. Ele se te#mina in nume#oase nodu#i situate in %e"inatatea glandei <mezente#i"e su'e#ioa#e& 'an"#eati"olienale=. !e ai"i limfa este "ondusa in nodu#ile "elia"e& situate si ele a'#oa'e de 'an"#eas. NERVII 'an"#easului '#o%in din 'le2ul "elia" si soses" la el '#in inte#mediul 'le2u#ilo# 'e#ia#te#iale lienal& )e'ati"& mezente#i"& su'e#io# si a'oi a #amu#ilo# "a#e a(o#deaza glanda. 3i(#ele sim'ati"e si 'a#asim'ati"e fo#meaza #etele 'e#ia"inoase si 'e#iinsula#e "u #ol e2"itose"#eto#. In "a'sula 'an"#easului se gases" #e"e'to#i <de ti' Vate# Pa"ini= "a#e i7a# "onfe#i at#i(utii de zona #efle2ogena.

I.2. D'+#%#"#'. E"#!-!.#'. C-(*#+#2(/' !ia(etul za)a#at este definit "a fiind (oala meta(oli"a de lunga du#ata "a#a"te#izata '#in defi"itul a(solut sau #elati% de insulina& #es'e"ti% de im'osi(ilitatea tesutu#ilo# si "elulelo# de a fa(#i"a insulina in meta(oliza#ea glu"ozei 'ent#u '#odu"e#ea de ene#gie ne"esa#a fun"tiona#ii a"esto#a. !ia(etul za)a#at este o (oala meta(oli"a "u o e%olutie "#oni"a& "e a#e d#e't "auza '#in"i'ala defi"itul a(solut sau #elati% de insulina si se "a#a"te#izeaza '#in : 'e#tu#(a#ea '#edominanta a meta(olismului glu"idi" <s"ade#ea tole#antei la glu"ide& )i'e#gli"emie& gli"ozu#ie= alatu#i de afe"ta#ea meta(olismului li'idi" si '#otidi". ETIOLO/IA dia(etului za)a#at nu este "om'let elu"idata& e2istand nume#oase "ont#o%e#se in a"easta '#o(lema. In unele statisti"i dia(etul za)a#at este 'lasat 'e lo"ul al III7lea du'a (olile %as"ula#e si '#o"esele tumo#ale maligne. !int#e "auzele dia(etului za)a#at& este de mentionat : ERE!ITATEA : este fa"to#ul '#edis'ozant "el mai im'o#tant in dia(etul za)a#at. Este %o#(a de o '#edis'ozitie mo#(ida e#edita#a& int#u"at in ante"edentele )e#edo7"olate#ale ale (olna%ilo# se "onstata '#ezenta dia(etului int#7o '#o'o#tie de a'#o2imati% *+ 5. O4EEITATEA : 'este %a#sta de *; ani& .;7>; 5 din "ei "a#e fa" dia(etul za)a#at sunt 'e#soane o(eze. Odata "u sla(i#ea& in multe "azu#i& dia(etul se amelio#eaza. CON6AN/VINITATEA : se o(se#%a "a dia(etul za)a#at a'a#e f#e"%ent la #udele de sange ale dia(eti"ilo#. Astfel& se 'oate "onside#a "a (olna%ul s7a# naste "u o '#edis'ozitie latenta& e#edita#a. 3ACTORI FORMONALI : )i'ofiza ante#ioa#a& "o#ti"ala su'#a#enala& ti#oida& a"este afe"tiuni endo"#ine "a#e se manifesta '#int#7un anumit e2"es e2"#eto#& sunt sus"e'ti(ile sa '#odu"a sind#om dia(eti" '#in e'uiza#ea se"unda#a a 'an"#easului. ETATEA : dia(etul za)a#at 'oate sa a'a#a in o#i"e eta'a din %iata omului& in"e'and din "o'ila#ie si te#minand "u (at#anetea. MO!UL !E VIATA : sedenta#ii ofe#a numa#ul "el mai ma#e de (olna%i de dia(et za)a#at. Int#7o '#o'o#tie mai #edusa se intalneste la "ei "u a"ti%itate fizi"a intensa& la "a#e a"ti%itatea mus"ula#a influenteaza gli"o#egla#ea. C#este#ea standa#dului de %iata a adus du'a sine o "#este#e a mo#(iditatii '#in dia(et& in u#ma unei alimentatii e2"esi%e& ne#ationale.

PRO3E6IUNEA : indi"a o f#e"%enta mai ma#e la intele"tuali& la "ei "a#e lu"#eaza in mediul alimenta#& "a si la "ei "a#e in gene#al sunt mai t#aumatizati 'si)i". 4OLILE TOXIIN3ECTIOA6E : e2ista o se#ie de afe"tiuni "a#e 'ot a%ea un #ol o"azional in a'a#itia dia(etului za)a#at& "um sunt : 'a#otidita e'ide#mi"a& s"a#latina& difte#ia& tifosul& mala#ia& g#i'a. Ele s"ot la lumina un dia(et latent& '#ee2istent sau ag#a%eaza un dia(et a"tionand '#in "#este#ea ne"esitatilo# de insulina. 4OLILE PANCREA6ULUI : la 'an"#eatita "#oni"a s7a o(se#%at a'a#itia dia(etului za)a#at& '#odusa '#in modifi"a#i %as"ula#e 'an"#eati"e& "at si du'a 'an"#eatita a"uta ")i#u#gi"ala si medi"ala. T#aumatismele a(dominale %iolente 'ot '#o%o"a dia(etul '#in )emo#agie si ne"#oze ale 'an"#easului. Afe"tiunile %ezi"ii (ilia#e& inflamato#ii sau litiazi"e 'ot "ondu"e la dia(et za)a#at. T#aumetismele "#aniene& al"oolismul& dis"#iniile <ma"#omegalia& su'#a#enalismul=& a#te#os"le#oza& 'ot '#odu"e e'uiza#ea 'an"#easului endo"#in. 3ACTORII P6IFONERVO6I : in (olile sistemului ne#%os dia(etul se intalneste la e'ile'ti"i& 'a#@insonieni. Leziunile inflamato#ii& tumo#ale sau t#aumati"e "a#e inte#eseaza "ent#ii ne#%osi )i'otalami"i& gli"o#eglato#ii& 'ot de"lansa manifesta#i dia(eti"e sau sa e%identieze un dia(et latent. 3ACTORII IATRO/ENI : administ#a#ea '#e'a#atelo# "o#tizoni"e si diu#eti"elo# t)iazidi"e in e2"es 'ot du"e la a'a#itia dia(etului za)a#at <Nef#i2& Anti"on"e'tionale=. 6ARCINA: a"tioneaza "a fa"to# de"lansant la femeile "u '#edis'ozitie la dia(etul za)a#at dato#ita )i'e#fun"tiei )i'ofiza#e "a#e a#e lo" in a"ea 'e#ioada. C-(*#+#2(/' In "lasifi"a#ea dia(etului za)a#at s7au ado'tat dife#ite "#ite#ii: "lini"e& etio'atogeni"e& fizio'atologi"e& ti'ul se"#etiei de insulina& et". Ca fo#me de manifesta#e "lini"a a dia(etului za)a#at& sunt doua fo#me: 1. !ia(et za)a#at de ti' I <1u%enil= sau insulino7de'endent "a#e ne"esita t#atament aso"iat : insulina "u #egim alimenta#. . !ia(et za)a#at de ti' II <de matu#itate= sau insulino7inde'endent& e")ili(#at '#in #egim alimenta#& sulfamide sau aso"ie#e de sulfamide "u (iguamide. !in 'un"t de %ede#e etio'atogeni"& dia(etul se im'a#te in :

1. !ia(et za)a#at '#ima#& "ele doua fo#me : 7 e#edita# <familial= A 7 "astigat <nonfamilial=. . !ia(et za)a#at se"unda#& "a#uia i se "unos" "in"i "atego#ii ma1o#e de fa"to#i etio'atogeneti"i : 7 fa"to#i 'an"#eati"i : tumo#i 'an"#eati"e sau ")istu#i& s"le#oze 'an"#eati"e di%e#se& 'an"#eatite a"ute& inte#%entii ")i#u#gi"ale e#onate de 'an"#eo"tomii A 7 fa"to#i endo"#ini : dia(etul ti#oidian sau sau )i'e#ti#oidism& dia(etul de o#igine )i'ofiza#a& dia(etul din tim'ul sa#"inii& dia(etul de etiologie su'#a#enaliana A 7 st#esu#i a"ute si "#oni"e : t#aumatisme fizi"e si 'si)i"e& inte#%entii ")i#u#gi"ale A 7 fa"to#i iat#ogeni : dia(etul iat#ogen #ezultat in u#ma uno# t#atamente '#elungite "u "o#ti"oizi& t)iazidi"e <Nef#i2= A 7 fo#me s'e"iale.

I.3. E4(-$(/'( $%!/ *')%'5 *#)1"!)'5 1/!6-')' (-' 1(2#'%"#-!/ 2$ &#(6'" ,(7(/(" &' "#1 I !in 'un"t de %ede#e "lini"& dia(etul za)a#at de ti' I <insulino7 de'endent= se "a#a"te#izeaza '#in s"ade#ea 'ana la dis'a#itie a se"#etiei insulini"e& tendinta la a"idoza si ne"esita o(ligato#iu t#atament insulini". In "ad#ul a"estui dia(et za)a#at sunt in"lusi a"ei 'a"ienti "a#e sunt de'endenti de insulina& ia# da"a a"est t#atament "u insulina este int#e#u't se instaleaza "oma dia(eti"a )i'e#gli"emi"a. A'a#e la 1+7 ; 5 dint#e dia(eti"i& in s'e"ial su( *; de ani& sla(i <'oate a'a#ea si du'a *; de ani=. !e(utul este de o(i"ei (#utal. Poate a'a#ea si la "o'ii <dia(et 1u%enil=& la adoles"enti& da# si la %a#stni"i 'este ,;7,+ de ani <dia(et senil=. In da(etul za)a#at de ti' I& insulino7de'endent& "elulele din 'an"#eas& "a#e in mod no#mal '#odu" insulina <"elulele (eta=& sunt dist#use. O#ganismul nu 'oate a(so#(i za)a#ul din sange "and 'an"#easul eli(e#eaza 'utina insulina sau nu eli(e#eaza delo" in a"el moment& "elulele in"e' sa fie infometate si za)a#ul in sange este "onstant. !ato#ita a"estui lu"#u t#e(uie sa se in1e"teze insulina su("utanat& astfel "a a"easta sa fie a(so#(ita in sange. In #a'o#t "u %a#sta la "a#e a'a#e& se des"#iu u#matoa#ele fo#me "lini"e insulino7de'endente : dia(etul t#anzito#iu al nou7nas"utului& dia(etul 'e#manent al nou7nas"utului& dia(etul "o'ilului mi" <int#e 171; ani=& dia(etul adoles"entului si dia(etul 1u%enil '#o'#iu7zis "a#e a'a#e int#e 1,7 ; ani& este mai sta(il& ia# "om'li"atiile sunt mai #a#e. O fo#ma "lini"a 'a#ti"ula#a este dia(etul femeii insa#"inate. In a"est "az dia(etul 'oate sa a'a#a odata "u sa#"ina sau 'oate de%eni definiti%. La femeia dia(eti"a "u dia(et de ti' I& la in"e'ut s"ade ne%oia de insulina& "a#e ulte#io# "#este <sa#"ina ag#a%eaza dia(etul=. !ia(etul za)a#at la "o'il 'une 'ent#u familie si 'ent#u medi" o se#ie de '#o(leme& "a#e numai a'a#ent sunt g#eu de #ezol%at. Co'ilul dia(eti" 'oate fi t#atat in mod "o#e"t& 'ent#u "a sa se dez%olte& sa in%ete& sa7si fa"a o '#ofesie "a#e sa7i 'e#mita o %iata no#mala. Co'ilul dia(eti" a#e ne%oie de ing#i1i#ea 'a#intilo# sai& in s'e"ial a mamei sale& "a#e t#e(uie sa7i "unoas"a (oala& modul "um t#e(uie sa o t#ateze singu# in asa fel "a du'a 1; ani a"esta sa fie "a'a(il sa7si fa"a singu# in1e"tia "u insulina& ia# du'a 1+ ani sa7si into"meas"a singu# #egimul. Com'o#tamentul fata de "o'il t#e(uie sa fie de asa natu#a in"at "o'ilul ni"i sa nu simta "a este (olna%& sa nu se "onside#e dife#it de un alt "o'il& sa nu i insufle un g#ad de infe#io#itate. Nu se %a manifesta fata de a"ti%itatea "o'ilului ni"i o e2igenta e2age#ata& da# ni"i o ingaduinta ne1ustifi"ata.

!e(utul dia(etului la "o'il este de o(i"ei zgomotos& 'oliu#ia& sla(i#ea in g#eutate& 'olidi'sia se instaleaza in mod #a'id& ia# da"a nu se a'li"a t#atamentul dia(etului& in tim' de 17 sa'tamani se instaleaza a"ido"etoza si "oma dia(eti"a& "a#e 'oate fi u#mata de moa#te. !u'a "e diagnosti"ul de dia(et a fost 'us& t#e(uie "a t#atamentul a'li"at sa asigu#e o dez%olta#e no#mala a "o'ilului si a"easta se 'oate fa"e '#int#7un #egim ade"%at si '#in insulinote#a'ie. C#este#ea in g#eutate si in inaltime du'a a"eleasi no#me "a la "o'ilul sanatos este indi"iul "el mai (un "a t#atamentul& in"lusi% #egimul alimenta#& este (un. Alimentatia "o'ilului dia(eti" nu %a t#e(ui in ni"i un "az sa7l fa"a un "o'il o(ez. Pent#u '#e%eni#ea o(ezitatii se %a "om(ate sedenta#ismul "o'ilului& "a#uia i se %o# 'e#mite 1o"u#ile& e2e#"itiile fizi"e si s'o#tu#ile usoa#e& e2"luzand 'e "ele "a#e "e# un efo#t fizi" ma#e. Cont#olul "o'ilului dia(eti" se %a fa"e luna# la medi"ul "e7l ing#i1este sau de "ate o#i este ne%oie. 6e %a "ont#ola gli"emia& gli"ozu#ia& a"etona in u#ina& talia si g#eutatea. /li"emia este (ine sa fie 1,;71>; mg 5& ia# gli"ozu#ia la "o'ilul "a#e fa"e insulina 'oate sa fie de 1;71+ g G * o#e& "a masu#a de sigu#anta "a nu se %a fa"e )i'ogli"emie. !esfasu#at "onfo#m #egulilo# "lini"e& e2amenul "lini" ne fu#nizeaza u#matoa#ele elemente utile in '#o"esul diagnosti"ului dia(etului za)a#at : Ti#oida sim'tomati"a "lasi"a este #e'#ezentata de POLIURIE& POLI!IP6IE& POLI3A/IE. POLIURIA #e'#ezinta "#este#ea "antitatii de u#ina in * de o#e& in medie 7+ l& foa#te #a# atingand 1;71 lGzi. Este "u atat mai im'o#tant "u "at gli"ozu#ia este mai ma#e& este su'a#atoa#e si nu de 'utine o#i este '#imul sim'tom o#ientati% 'ent#u diagnosti". POLI!IP6IA sau setea e2age#ata& este u#ma#e a 'ie#de#ilo# u#ina#e e2"esi%e& 'oate im'#esiona '#in "antitatile de li")ide inge#ate "a#e 'ot atinge *7, lit#i in * de o#e A %a#a a"est semn isi 'oate 'ie#de din im'o#tanta diagnosti"a da"a este '#i%it izolat. Cu toate "a 'a"ientul "onsuma ma#i "antitati de li")ide& setea #amane 'e#manenta& senzatia de us"a"iune a mu"oasei (u"ale indi"a o in#autati#e a sta#ii dia(etului si "#este#ea gli"ozu#iei. POLIURIA si POLI!IP6IA sunt in st#ansa legatu#a& 'oliu#ia fiind "ea "a#e '#o%oa"a o e2"itatie a "ent#ului setei '#in sta#ea de des)id#ata#e si )i'e#osmola#itatea "elula#a& "onse"inta a 'ie#de#ilo# )id#i"e. POLI3A/IA #e'#ezinta al t#eilea semn im'o#tant al dia(etului si este t#adusa '#in 9 foame e2age#ata H. Ea at#age "u g#eu atentia asu'#a (olii "u atat mai mult "u "at "ele mai multe (oli se insotes" de s"ade#ea si nu de

"#este#ea 'oftei de man"a#e. At#age in s")im( atentia fa'tul "a in asemenea "azu#i& g#eutatea "o#'o#ala& in lo" sa "#eas"a& s"ade '#og#esi%. POLI3A/IA este a""entuata in s'e"ial la "o'ii si tine#i& este #ezultatul "ata(olismului si 'ie#de#ilo# ma#i de mate#ial ene#geti" #amas ne#e"u'e#atA 'olifagia este "onside#ata "a o #ea"tie fata de foamea "elula#a. Alte semne si sim'tome indi"atoa#e in diagnosti"ul dia(etului za)a#at ti' I : A6TENIA 'oate fi atat fizi"a "at si intele"tuala& '#in s"ade#ea memo#iei& atentiei si "on"ent#a#ii& somnolenta. 6LA4IREA RAPI!A - s"ade#ea ine2'li"a(ila in g#eutate "ont#a# "antitatii ma#i de alimente inge#ate A s"ade#ea in g#eutate 'oate atinge un g#ad ala#mant& a"easta 'oate fi in e%identa in dia(etul 1u%enil. !ia(etul sla(este dato#ita neutiliza#ii si elimina#ii glu"idelo#& 'ie#de#ilo# '#in negli"ogeneza si des)id#ata#e. CRAMPE MU6CULARE <"a#"ei= mai ales la gam(e si mai ales noa'tea A se e2'li"a '#in 'ie#de#ile simultane de ele"t#oliti u#ina#i. PRURIT si IN3ECTII /ENITALE - su'a#atoa#e& fa#a #as'uns la t#atamentele o(isnuite. PIOREE ALVEOLARA& CA!EREA !INTILOR& CARII !ENTARE MULTIPLE. CATARACTA PRECOCE si RETINOPATIE !IA4ETICA "a#a"te#izata '#in im(olna%i#ea %aselo# #etinei o")iului& "a#e in stadii a%ansate du"e la 'ie#de#ea %ede#ii. PLA/I CU CICATRIEARE !I3ICILA Nediagnosti"at& 'ana in a"est moment& ta(loul "lini" %a fi "om'letat de : #es'i#atie "u mi#os s'e"ifi" de a"etona& senzatie de a#su#a esofagiana& g#etu#i& %a#satu#i& du#e#i a(dominale dato#ate "o#'ilo# "etoni"i "at si efo#tu#ilo# #e'etate de %oma& a(domen meteo#izat <destins=& dand uneo#i senzatia de a'asa#e mus"ula#a. 6im'tomatologia dia(etului za)a#at de ti' I 'oate fi stea#sa& in"om'leta& igno#ala si "u e%olutie indelungata. Atat in "azul sim'tomelo# ma#i <'oliu#ie& 'olifagie& 'olidi'sie& s"ade#ea in g#eutate= "at si in "azul alto# semne "e suge#eaza dia(etul& este ne"esa# sa se fa"a "ate%a e2amene de la(o#ato#& "a#e sa sta(ileas"a "u e2a"titate (oala <doza#ea gli"emiei& gli"ozu#iei si a"otonu#iei=. La 'a"ientii "u dia(et za)a#at insulino7de'endenti 'ot a'a#ea PRO4LEME !E !EPEN!ENTA in fun"tie de sta#ea 'a"ientului si de stadiul in "a#e se afla (oala sa. Astfel& un 'a"ient "u dia(et za)a#at ti' I 'oate '#ezenta "a '#o(leme de de'endenta : 7 alimentatia inade"%ata A 7 des)id#ata#e A

7 7 7 7 7

#es'i#atie inade"%ata A #is" de infe"tie A in"a'a"itate de a efe"tua a"ti%itati #e"#eati%e A elimina#i u#ina#e inade"%ate A an2ietate. I.8. P(/"#2#1(/'( (*#*"'%"'# )'&#2(-' -( (2"' &' #%4'*"#.("##

La indi"atia medi"ului& asistenta medi"ala #e"olteaza '#oduse (iologi"e si 'atologi"e 'ent#u e2amene de la(o#ato#& e2amene "a#e au im'o#tanta de a "onfi#ma sau infi#ma diagnosti"ul "lini"& "om'leteaza sim'tomatologia (olii "u elemente o(ie"ti%e& #efle"ta e%olutia (olii si efi"a"itatea t#atamentului& semnaleaza a'a#itia uno# "om'li"atii& "onfi#ma sau infi#ma amelio#a#ea (olii. Analizele de la(o#ato# u#ma#es" '#e"iza#ea "on"ent#atiei glu"ozei in sange <gli"emia= si sta(ili#ea "antitatii de glu"oza "e se elimina '#in u#ina <gli"ozu#ia=. Pent#u dete#mina#ea gli"ozu#iei se #e"olteaza u#ina din * de o#e int#7 un %as "u#at si sufi"ient de ma#e 'ent#u int#egul %olum al u#inei. Elimina#ea za)a#ului nefiind a"eaasi in "u#sul zilei& "ole"ta#ea u#inei int#7un singu# %as il omogenizeaza <unifo#mizeaza=. !in u#ina "ole"tata se '#ezinta la la(o#ato# numai +; ml& notandu7se insa in foaia de o(se#%atie "antitatea totala. E2amenul de u#ina adu"e date '#etioase 'ent#u sta(ili#ea diagnosti"ului si asu'#a g#a%itatii sale. U#ma#i#ea e%olutiei unui dia(eti"& du'a sta(ili#ea t#atamentului& nu este 'osi(ila fa#a analize. Uneo#i se 'oate u#ma#i e%olutia (olii numai "u e2amina#ea u#inei. P#ezenta glu"ozei in u#ina <gli"ozu#ia= 'oate fi 'usa in e%identa '#in mai multe metode de la(o#ato# A ma1o#itatea se (azeaza 'e una dint#e '#o'#ietatile ")imi"e ale glu"ozei - 'ute#ea sa #edu"toa#e. 6OLUTIA 3EFLIN/ in a "a#ei "om'ozitie int#a sulfatul de "u'#u si ta#t#atul de sodiu si 'otasiu in anumite '#o'o#tii& a fost si este in"a utilizata. REACTIVUL 4ENE!ICT se (azeaza "a si solutia 3e)ling 'e a"elasi '#in"i'iu : #edu"e#ea )id#o2idului "u'#i" de "at#e glu"oza "u fo#ma#ea de o2id "u'#os. In fo#mula #ea"ti%ului 4enedi"t int#a u#matoa#ele su(stante ")imi"e : 7 1.+ g "it#at de NaA 7 1;; g "a#(onat de sodiu an)id#u A

7 1.$&$ g sulfat de "u'#u A 7 a'a distilata 'ana la 1;;; g. Este un #ea"ti% sim'lu si foa#te sensi(il "a#e 'oate 'une in e%identa '#ezenta "o#'ilo# #edu"to#i in u#ina ")ia# si "and a"estia sunt in "antitate foa#te mi"a <;&;>71 g 5=. Te)ni"a analizei "u #ea"ti%ul 4enedi"t "onsta in : 7 se 'un int#7o e'#u(eta 1&+ ml #ea"ti% 4enedi"t 'este "a#e se adauga * 'i"atu#i din u#ina de e2aminatA 7 e'#u(eta se int#odu"e a'oi int#7un %as "u a'a fie#(inte 'ana "e da in "lo"ot. !a"a in u#ina de e2aminat nu se gaseste glu"oza& "uloa#ea #ea"ti%ului #amane nes")im(ata <al(ast#a=& du'a fie#(e#e. In "azul in "a#e glu"oza este '#ezenta& "uloa#ea se t#ansfo#ma t#e'tat in %e#de& gal(en& a'oi "a#amiziu. In #a'o#t "u intensitatea "ulo#ii se 'oate a'#e"ia si "antitatea de glu"oza din u#ina. 6e utilizeaza si metode mai "omode si mai '#e"ise de "e#"eta#e a glu"ozei in u#ina. 6e int#e(uinteaza astfel (andelete <fasii de )a#tie s'e"iale sau de masa 'lasti"a= im'#egnate la unul din "a'ete "u o enzima <glu"ozo7 o2idoza=. Pa#tea im'#egnata a (andeletei se int#odu"e 'ent#u $; de se"unde in u#ina de e2aminat& du'a "a#e se "iteste #ezultatul. P#ezenta glu"ozei este semnalata de s")im(a#ea "ulo#ii (andeletei. Pent#u a'#e"ie#ea "antitati%a a glu"ozei ea 'oate fi "om'a#ata "u o s"a#a etalon li'ita de fla"on. Tot in u#ina 'utem "e#"eta si "o#'ii "etoni"i 'ent#u a a'#e"ia "at de a%ansate sunt tul(u#a#ile meta(oli"e ale unui dia(eti"& tul(u#a#i "a#e 'ot '#og#ese in s"u#t tim' 'ana la "oma& da"a nu se %o# lua masu#ile ne"esa#e. Asu'#a "o#'ilo# "etoni"i in u#ina at#age atentia mi#osul de me#e 'ut#ede <a"etona= al #es'i#atiei dia(eti"ului. !u'a "antitatea de glu"oza din u#ina ne o#ientam 'ent#u sta(ili#ea dozei zilni"e de insulina. Astfel& "onside#am "a 'ent#u g glu"oza in u#ina este ne%oie de 1 u de insulina o(isnuita sau 'ent#u $7* g glu"oza in u#ina este ne%oie de 1 u de insulina "u a"tiune inta#ziata <insulina lenta=. !a"a unui (olna% ii sunt ne"esa#e 1+; g glu"ide G * de o#e si din a"easta "antitate elimina ,; g glu"oza in * de o#e& inseamna "a ne"esita $; u insulina o(isnuita sau ; u insulina lenta. Atun"i "and "antitatea de glu"oza eliminata in * de o#e este '#ea ma#e <1+;7 ;; g= se so"oteste 'ent#u $7* g glu"oza in u#ina 1 u insulina o(isnuita. A"est "#ite#iu este foa#te folosito# 'ent#u a a'#e"ia doza de insulina "a#e u#meaza a fi administ#ata in '#imele zile& #amanand "a doza ulte#ioa#a sa fie fi2ata du'a e%olutia (olii& e%olutie "onstatata la e2amenul "lini" si de la(o#ato#.

P#ezenta glu"ozei in u#ina& desi e%o"atoa#e 'ent#u dia(et& nu inseamna nea'a#at dia(et za)a#at. 6i in alte im'#e1u#a#i glu"oza 'oate fi gasita in u#ina. !ife#entie#ea dia(etului za)a#at de alte (oli se fa"e '#in "e#"eta#ea glu"ozei in sange. CONCENTRATIA /LUCOEEI IN 6AN/E </LICEMIA= este analiza de la(o#ato# "a#e detine ")eia diagnosti"ului in dia(etul za)a#at. C#este#ea %alo#ilo# ei& dimineata 'e neman"ate& 'este "if#ele no#male <;&>7 1& g I= inseamna sigu# dia(et za)a#at. C#este#ea %alo#ilo# ei& dimineata 'e neman"ate& 'este "if#ele no#male <;&>71& g I= inseamna sigu# dia(et za)a#at& mai ales "and se insoteste si de gli"ozu#ie. Pent#u dete#mina#ea gli"emiei se %a #e"olta sange dimineata 'e neman"ate '#in 'un"tie %enoasa. !oi "entimet#i de sange sunt sufi"ienti 'ent#u efe"tua#ea analizei. Unele metode de doza#e a gli"emiei foloses" numai 17 'i"atu#i de sange #e"oltate '#in 'un"tie "a'ila#a. In mod no#mal dete#mina#ile gli"emiei t#e(uie efe"tuate zilni"& ")ia# in "onditii de '#og#am sta(il& mai ales "and este %o#(a de "o'ii sau adoles"enti. !ete#mina#ile gli"emiei '#e si 'ost'#andial sunt ne"esa#e o#i de "ate o#i inte#%in elemente ne'#e%azute "a#e modifi"a o#a#ul si dozele t#atamentului insulini" si in "onse"inta alimentatia. C)ia# da"a e%olutia "lini"a este foa#te (una& 'a"ientul t#e(uie sa7si dete#mine sa'tamanal '#ofilul gli"emi" <'#e'#andial& 'ost'#andial si la t#ei dimineata=. T#atamentul insulini" in doze multi'le <$7*G * )= o(liga la dete#mina#i gli"emi"e zilni"e. O gli"emie 'e neman"ate este de 'este 1 ; mg 5& la o o#a 'este 1,; mg 5 si 'este 1$; mg 5 la o#e& da# se 'oate a1unge si la %alo#i mai ma#i. C#este#ea gli"emiei 'e neman"ate 'este 1 ; mg 5 se numeste )i'e#gli"emie ia# s"ade#ea su( ;&> g I se numeste )i'ogli"emie. 6i una si alta #e'#ezinta sta#i ano#male& daunatoa#e sta#ii de sanatate. Cel mai adesea %alo#ile gli"emiei& la des"o'e#i#ea dia(etului& %a#iaza int#e si $ g I da# se 'ot in#egist#a si %alo#i mai ma#i *7+ g I. In "azu#i #a#e gli"emia 'oate de'asi si a"este %alo#i. 6e intelege "a sta#ea gene#ala a (olna%ului este "u atat mai g#a%a "u "at %alo#ile gli"emiei sunt mai ma#i. /#a%itatea dia(etului nu este data numai de %alo#ile "#es"ute ale gli"emiei "i si de alte tul(u#a#i '#oduse in e"onomia o#ganismului. !int#e a"estea "ele mai im'o#tante sunt "ele ale e")ili(#ului mine#al e%identiate de IONO/RAMA. Modifi"a#i deose(ite '#ezinta sodiul <%alo#i no#male in sange *&>7+&, mEJGl=. 6"ade#ea sodiului '#odu"e s"ade#ea tensiunii a#te#iale& "a#e 'oate a1unge 'ana la "ola's& ia# a 'otasiului tul(u#a#i g#a%e ale inimii.

In "azu#i g#a%e de dia(et este ne"esa#a si "unoaste#ea #eze#%ei al"aline <%alo#i no#male . mEJGCO$F I sau + 7,; %ol CO 5=. P#in #eze#%a al"alina se intelege totalitatea al"alilo# <(i"a#(onati de al"alini= de "a#e dis'une sangele 'ent#u a neut#aliza a"izii "a#e a1ung in "i#"ulatia sang%ina& 'ent#u a7i im'iedi"a sa modifi"e 'F7ul. Putem afi#ma diagnosti"ul de dia(et za)a#at "lini" manifest "and gli"emia #e"oltata dimineata 'e neman"ate de'aseste 1&+ g I si gli"ozu#ia este sau nu '#ezenta& ia# 'e#soana #es'e"ti%a '#ezinta sau nu sete ma#e si u#ineaza mult. In "azul in "a#e gli"emia este int#e 1& si 1&+ g I si in u#ina nu se gaseste glu"oza& ia# 'e#soana #es'e"ti%a nu '#ezinta semne "lini"e ale dia(etului& sunt ne"esa#e si alte e2amene de la(o#ato# 'ent#u a a%ea sigu#anta "a 'e#soana este sau nu dia(eti"a.

I.9. P(/"#2#1(/'( (*#*"'%"'# )'&#2(-' -( #%"'/4'%"## ($"!%!)' *# &'-'.("' Asistenta medi"ala a#e o(ligatia sa efe"tueze u#matoa#ele inte#%entii autonome : 7 asigu#a#ea "onditiilo# de mi"#o"limat "o#es'unzato# <tem'e#atu#a 1>7 ; ;C& luminozitate& atmosfe#a umidifi"ata= A 7 masu#a#ea zilni"a a fun"tiilo# %itale si %egetati%e <tensiune a#te#iala& 'uls& #es'i#atie& tem'e#atu#a& diu#eza& s"aun= si nota#ea lo# in foaia de tem'e#atu#a A 7 asigu#a#ea len1e#iei de "o#' si de 'at "u#ata A 7 #es'e"ta#ea ase'siei si antise'siei A 7 mentine#ea tegumentelo# in sta#e 'e#fe"t "u#ata 'ent#u '#e%eni#ea infe"tiilo# "u 'oa#ta de int#a#e "utanata& 'ast#a#ea igienei 'e#sonale a 'a"ientului A 7 u#ma#i#ea modului de satisfa"e#e a igienei 'e#sonale si %estimenta#e a 'a"ientului A 7 a1uta la im(#a"a#ea si dez(#a"a#ea 'a"ientului A 7 '#egateste 'a"ientul si salonul 'ent#u %izita medi"ala A 7 asigu#a alimentatia 'a"ientului din 'un"t de %ede#e "antitati% si "alitati% si al"atuieste un #egim alimenta# in fun"tie de fo#ma si g#a%itatea (olii A 7 asigu#a su'o#t 'si)i" 'a"ientului& e2'li"andu7i "a este o sta#e t#e"atoa#e si "a in u#ma t#atamentului si dietei "o#es'unzatoa#e sta#ea sa se %a im(unatati "onside#a(il 'utand du"e o %iata no#mala A

7 o(se#%a somnul si "alitatea a"estuia& #a'o#tul int#e sta#ea de somn si de %eg)e A 7 da 'osi(ilitatea 'a"ientului sa7si e2'#ime sentimentele& ne%oile& ideile& do#intele sale si ant#eneaza 'a"ientul in dife#ite a"ti%itati "a#e sa7i #edea sentimentul de utilitate A 7 analizeaza si sta(ileste da"a toate a"este inte#%entii autonome sunt in "on"o#danta "u sta#ea fizi"a si 'si)i"a a 'a"ientului. La indi"atia medi"ului& asistenta medi"ala 'a#ti"i'a la u#matoa#ele inte#%entii delegate : 7 #e"olta#ea '#oduselo# (iologi"e si 'atologi"e 'ent#u analizele de la(o#ato# A 7 administ#eaza medi"amentele '#es"#ise de medi" <insulina& %itamine& glu"oza et".= si o(se#%a indea'#oa'e 'a"ientul in tim'ul administ#a#ii si du'a administ#a#ea 'ent#u e%ita#ea a""identelo# si efe"telo# nedo#ite. TRATAMENTUL CU IN6ULINA : P#in t#atamentul "u insulina& la 'a"ientii "u dia(et za)a#at insulino7 de'endenti& se o(tine : 7 mentine#ea in %iata a 'a"ientilo# A 7 anula#ea tul(u#a#ilo# meta(oli"e& glu"idi"e& '#otidi"e& li'idi"e si )id#oele"t#oliti"eA 7 dis'a#itia semnelo# "lini"e si (iologi"e ale dia(etului za)a#atA 7 asigu#a#ea "onfo#tului %ietii de zi "u zi. 6ensul t#atamentului insulini" al dia(etului za)a#at este dat de do#inta de a o(tine gli"emii "at mai a'#o'iate de %alo#ile no#male. Ti'u#i de insulina : P#e'a#ate de insulina dife#a int#e ele atat '#in mosalitatea de o(tine#e "at si '#in dinami"a lo# de a"tiune. In "eea "e '#i%este dinami"a a"tiunii& a"estea se 'ot "lasifi"a : 1. insuline "u a"tiune s"u#ta <insuline #a'ide= A . insuline "u a"tiune '#elungita <insuline inte#media#e= A $. insuline 9 in ameste" H a "a#o# a"tiune este data de o "om'onenta #a'ida si o "om'onenta '#elungita <insuline mono"om'onente=. 1. IN6ULINE RAPI!E In ta#a noast#a "ele mai folosite insuline #a'ide sunt : 7 insulina "#istalina <o#dina#a& #omaneas"a=& in fla"oane de 1; ml ? ;; u.i. A 7 insulina ACTRAPI! MC& FM NOVO NOR!I6C in fla"oane de 1; ml ? *;; u.i. <*; uGml=& 1&+ ml ? 1+; u.

6e mai foloses" insulinele : VELO6ULINE <NOVO7NOR!I6C=& FUMULIN RE/ULAR& FUMIN6ULIN NORMAL& EN!OPANCRINE& OR/A6ULINE <OR/ANON=& IN6UMAN RAPI!A. Insulinele #a'ide sunt singu#ele insuline "a#e se foloses" in situatii de u#genta meta(oli"a <"etoa"idoza& "oma dia(eti"a=& "a si in sta#ile fe(#ile& (oli infe"tioase& t#autisme& inte#%entii ")i#u#gi"ale et". Initie#ea unui t#atament insulini" se fa"e e2"lusi% "u insuline #a'ide 'ana in momentul #ezol%a#ii e'isodului de deze")ili(#u meta(oli" )i'e#gli"emi" a"ut sau 'ana la o#ienta#ea asu'#a ne"esa#ului zilni" de insulina. A"estea sunt singu#ele insuline "a#e se 'ot administ#a int#a%enos <i.%.=& int#amus"ula# <i.m.= si su("utanat <s.".=. Celelalte ti'u#i de insuline se administ#eaza e2"lusi% su("utanat. Administ#a#ea su("utanata : 7 insulinele #a'ide int#a in a"tiune in 1+7$; de minute& '#ezinta o du#ata ma2ima de a"tiune de ,7> o#e si minima de 17* o#e. Administ#a#e int#amus"ula#a : 7 int#a#ea in a"tiune se '#odu"e in a'#o2imati% 1+7$; minute& ia# du#ata ma2ima de a"tiune este de a'#o2imati% $7* o#e. !a"a ne #efe#im la administ#a#ea su("utanata a insulinelo#& o(se#%am "a sunt ne"esa#e * '#ize de insulina G * ). T#ei dint#e a"estea se administ#eaza "u $; de minute inaintea meselo# '#in"i'ale& ia# a *7a la o#a dimineata& A"easta ultima '#iza si "ea mai mi"a nu este u#mata de masa si se o'une "#este#ii gli"emi"e din a doua 'a#te a no'tii. . IN6ULINELE INTERME!IARE A"estea sunt insulinele "a#e int#a in a"tiune la *+71 ; min si du#eaza 1 7 * ). 6e administ#eaza in doua '#ize G * ) sau in dife#ite s")eme te#a'euti"e "u insuline #a'ide. Insulinele inte#media#e se administ#eaza numai su("utanat. P#int#e insulinele "u a"tiune inte#media#a& "ele mai folosite si "unos"ute sunt : !E4UT ACTIUNE NOVO NOR!I6C 6EMILENTE MC *+ MIN MONOTAR! MC <FM= 1 ;71+; MIN IN6ULATAR! MC <FM= B; MIN TIP IN6ULINA MAXIM ACTIUNE $7. F .71+ F *71 F !URATA ACTIUNE 1 F 1>7 * F 1 7 *F

PROTAPFANE FM FUMULIN NVP <FM= 6EMITAR!UM <MC= EN!OPANCRINE <MC= OR/A6ULINE NPF <FM=

B; MIN ELK LILLK $;7,; MIN OR/ANON *+ MIN *+ MIN *+ MIN

*71 F $71; F $7. F 7> F 7> F

*F 1>7 ; F 1 F 1*71> F 1. F

$. IN6ULINE LENTE A"estea sunt insuline "a#e int#a in a"tiune in B;71 ; min. <unele in * o#e= si au o du#ata de a"tiune de * ) sau mai ma#e. Insulinele lente se administ#eaza numai su("utanat. Cele mai intalnite '#e'a#ate insulini"e din ta#a noast#a sunt : !E4UT ACTIUNE NOVO NOR!I6C LENTE MC ,;7B; MIN ULTRALENTE MC F ULTRATAR! FM *F ELK LILLK FUMIN6ULIN LON/ F FUMIN6ULIN ULTRALON/ $F OR/ANON TAR!UM MX *+ MIN EN!OPANCRINE B; MIN ULTRATAR!UM F TIP IN6ULINA MAXIM ACTIUNE ,71 F ,71> F >7 * F $71> F ,7 F *71 F >7 * F ,71> F !URATA ACTIUNE *F $; F >F *F >F *F *7 > F ,7 > F

*. IN6ULINE MONOCOMPONENTE Insulinele mono"om'onente se administ#eaza in gene#al in doua '#izeG * ) A ele se 'ot administ#a si in dife#ite s")eme te#a'euti"e "u '#e'a#ate insulini"e #a'ide. Cele mai des intalnite '#e'a#ate insulini"e mono"om'onente sunt :

!E4UT ACTIUNE NOVO NOR!I6C RAPITAR! MC ; MIN ACTRAPFANE FM $; MIN MIXTAR! <FM= 1; A $; MIN 1; 5 RAPI!A A B; 5 INTERME!IARA MIXTAR! <FM= ;A $; MIN ; 5 RAPI!AA >; 5 INTERME!IARA MIXTAR! <FM= $;A $; MIN $; 5 RAPI!AA .; 5 INTERME!IARA MIXTAR! <FM= *; A $; MIN *; 5 RAPI!AA ,; 5 INTERME!IARA MIXTAR! <FM= +; $; MIN +; 5 RAPI!AA +; 5 INTERME!IARA ELK LILLK FUMIN6ULIN PRO3IL I <FM=A $; MIN 1; 5 RAPI!AA B; 5 INTERME!IARA FUMIN6ULIN PRO3IL II <FM=A $; MIN ; 5 RAPI!AA >; 5 INTERME!IARA FUMIN6ULIN PRO3IL III <FM=A $; MIN $; 5 RAPI!AA .; 5 INTERME!IARA FUMIN6ULIN PRO3IL IV <FM=A $; MIN *; 5 RAPI!AA ,; 5 INTERME!IARA OR/ANON OR/AIN6ULINE <FM= $; G .; 1; MIN

TIP IN6ULINA

MAXIM ACTIUNE 7> F 71 F 71 F 71 F 71 F 71 F 71 F

!URATA ACTIUNE 1,71> F *F *F *F *F *F *F

7B F 7> F 7> F 7> F

1,71> F 1*71, F 1*71+ F 1*71+ F

7> F

1. F

Este e2t#em de im'o#tant "a t#atamentul insulini" sa fie "o#e"t ales& "o#e"t a'li"at si s")im(at in situatiile "a#e im'un a"est lu"#u. A"este de"izii 'ent#u "onfo#tul zilni" al 'a"ientilo# si 'ent#u inde'a#te#ea s'e"t#ului "om'li"atiilo#& sunt luate in e2"lusi%itate de "at#e medi"ul s'e"ialist.

P#e'a#atele "ome#"iale insulini"e folosite in ta#a sunt '#ezentate in fla"oane de 1; ml si "a#tuse de 1&+ ml. 3la"oanele de insulina 'ot a%ea *; uGml si 1;; u G ml. A"este "on"ent#atii dife#ite de insulina "o#es'und anumito# se#ingi : 7 fla"oanele de insulina "u *; uGml : 7 se#ingi de *; uGml 7 se#ingi de ; uGml 7 se#ingi de >; uGml 7 fla"oanele de insulina "u 1;; uGml : 7 se#ingi de 1;; uGml 7 se#ingi de +; uGml 7 se#ingi de $; uGml P#e'a#atele de insulina 'ent#u stilou#i <'en7u#i= sunt e2"lusi% de ti' FM si sunt '#ezentate in "a#tuse de 1&+ ml <1;; uGml=& da"a '#o%in de la fi#mele NOVO NOR!I6C si ELK LILLK& "a#tusele de la fi#ma FOECF6T sunt de $ ml. 3olosi#ea 'en7u#ilo# o(liga la : 7 "unoaste#ea 'e#fe"ta a inst#u"tiunilo# de folosi#e A 7 %e#ifi"a#ea "antitatii #estante de insulina din "a#tusul in uz A 7 '#ezenta mai multo# a"e in t#usa. CON!ITII 6I TEFNICA !E A!MINI6TRARE A IN6ULINELOR: Past#a#ea insulinelo# se fa"e in f#igide#. 3la"onul <fla"oanele= din "a#e to"mai se administ#eaza insulina 'oate fi 'ast#at si in afa#a f#igide#ului& int#7o "ame#a #a"o#oasa& la intune#i" si de'a#te de o#i"e su#sa de "aldu#a. P#e'a#atele insulini"e #a'ide au as'e"t lim'ede& o#i"e modifi"a#e a a"estei "onditii <e2'i#a#e& "ontamina#e "u alt ti' de insulina '#in negli1enta sau igno#anta= o(liga la s")im(a#ea fla"onului. P#e'a#atele insulini"e inte#media#e sau lente au as'e"t la"tes"ent. P#e'a#atele insulini"e inte#media#e t#e(uie intotdeauna omogenizate inaintea administ#a#ii. Omogeniza#ea "ontinutului se fa"e '#in aseza#ea fla"onului in 'ozitie o#izontala int#e 'alme si #ula#ea lui (landa si #e'etata. Agita#ea in 'lan %e#ti"al dete#mina fo#ma#ea de (ule si in "onse"inta im'e#fe"tiuni in t#age#ea "antitatii "o#e"te in se#inga. 6e#ingile 'ent#u insulina t#e(uie sa fie ade"%ate '#e'a#atelo# insulini"e <*; uGml& 1;; uGml=. /#adatiile se#ingilo# t#e(uie sa fie 'e#fe"t %izi(ile.

3ie"a#e ti' de insulina sau fie"a#e ti' de ameste" insulini" t#e(uie sa fie administ#at "u se#inga se'a#ata. 6e#ingile din mate#ial 'lasti"& s'e"iale 'ent#u administ#a#ea '#e'a#atelo# insulini"e& sunt de uni"a folosinta& st#i"t 'e#sonale. Alege#ea lo"ului 'ent#u administ#a#ea insulinei a#e in %ede#e e%entualitatea unui e2e#"itiu fizi" in 'e#ioada imediat u#matoa#e si %iteza "u "a#e do#im sa se '#odu"a a(so#(tia insulinei. Inaintea administ#a#ii insulinei se '#o"edeaza la s'ala#ea "u a'a si sa'un atat a mainilo# "at si a lo"ului #es'e"ti%& u#mata de ste#ge#ea "u un '#oso' "u#at. In situatii "u totul s'e"iale "a#e fa" im'osi(ila #es'e"ta#ea #egulilo# de igiena <santie#& lo"u#i "u "onditii im'#o'#ii de igiena=& se s'ala mainile "u a'a si sa'un& se dezinfe"teaza lo"ul #es'e"ti% "u al"ool& lasandu7se tim'ul ne"esa# e%a'o#a#ii a"estuia. In "onditii no#male& a(so#(tia insulinei este %a#ia(ila& fun"tie de lo"ul anatomi" ales. !u'a a'li"a#ea #egulilo# de igiena "unos"ute& du'a %e#ifi"a#ea insulinelo#& se#ingilo# si alege#ea lo"ului de administ#a#e& se '#o"edeaza astfel : 1. Te)ni"a este folosita mai ales la "o'ii& 'e#soane su'#a'onde#ale : 7 lo"ul ales 'ent#u administ#a#e este '#egatit "o#es'unzato# din 'un"t de %ede#e igieni" <fa#a f#e"a#e sau masa1 '#eala(il al zonei= A 7 se fo#meaza un 'liu tegumenta# int#e 'oli"ele si inde2ul unei maini A 7 "ealalta mana& in "a#e se afla se#inga& se anga1eaza int#7o t#aie"to#ie o(li"a la *+; fata de 'lanul tegumenta#& int#odu"and a"ul se#ingii in totalitate <'#ofund= - a" de >71 &+ mm A 7 t#e(uie '#e"izat "a administ#a#ea insulinei de "at#e 'a"ient fa"e difi"ila fo#ma#ea 'liului la ni%elul #egiunii deltoidiene sau fesie#e& 'e "and administ#a#ea insulinei de "at#e alta 'e#soana 'e#mite efe"tua#ea 'liului in o#i"e #egiune A 7 se as'i#a '#int#7o #et#age#e minimala a 'istonului& %e#ifi"andu7se da"a a"ul se afla int#7un %as sang%in& "onfi#ma#ea o(ligand la s")im(a#ea lo"ului A 7 mane%#a ante#ioa#a& negati%a& 'e#mite administ#a#ea int#egii "antitati de insulina A 7 se eli(e#eaza 'liul tegumenta# dint#e degete A 7 se tam'oneaza '#int#7o tam'ona#e uni"a si usoa#a lo"ul administ#a#ii <fa#a masa1=. . Te)ni"a este folosita la 'a"ientii no#mo'onde#ali :

Toate eta'ele #efe#itoa#e la '#egati#ea lo"ului& 'liului "utanat& as'i#atiei& in1e"ta#ii '#o'#iu7zise si #et#age#ii a"ului sunt identi"e "a la '#o(a ante#ioa#a. Ceea "e deose(este "ele doua te)ni"i se #efe#a la lo"ul se#ingii fata de 'lanul tegumenta#& "a#e este de B; ;. 6e foloses" se#ingi "u a"e de lungime >71 & +7, mm. La 'a"ientii no#mo'onde#ali se %a administ#a insulina la ni%el a(dominal& fa#a fo#ma#ea 'liului. La 'a"ientii su'#a'onde#ali& indife#ent de #egiunea in "a#e se administ#eaza insulina& nu se %a fo#ma 'liul tegumenta# si %o# fi '#efe#ate a"ele de 1 &+71,71B&+ mm lungime. In gene#al se '#efe#a in1e"ta#ea insulinelo# inte#media#e si lente la ni%elul "oa'sei si fesei& in tim' "e 'e#etele a(dominal este '#efe#at 'ent#u administ#a#ea insulinelo# "u a"tiune #a'ida. !a"a odata "u #et#age#ea a"ului "u#ge sange sau 'utina insulina& nu %om #e"omanda administ#a#ea altei doze de insulina& deoa#e"e nu se 'oate a'#e"ia "antitatea 'ie#duta A %om su'#a%eg)ea e%olutia 'a"ientului. Alege#ea te)ni"ii de administ#a#e a insulinei& in situatia 'a"ientilo# "u tesut su("utanat foa#te sla( #e'#ezentat <"o'ii& denut#iti=& a'a#tine s'e"ialistului dia(etolog. COMPLICATIILE TRATAMENTULUI IN6ULINIC : Com'li"atiile legate de a"tiunea de ti' fa#ma"ologi" : 7 Fi'ogli"emia A 7 Edemul A 7 Li'odist#ofia )i'e#t#ofi"a. Com'li"atiile legate de antigeni"itatea insulinei : 7 Li'odist#ofia at#ofi"a A 7 Ale#gia lo"ala si gene#alizata A 7 Anti"o#'ii de insulina. E!EMUL IN6ULINIC : A'a#e de o(i"ei la 'e#soanele "u dia(et za)a#at nou de'istat sau la "ele "u dia(et za)a#at "unos"ut si deze")ili(#at& "a#o#a '#in t#atament insulini" intensi% li se #esta(ileste e")ili(#ul meta(oli".

LIPO!I6TRO3IA FIPERTRO3ICA : 6e #efe#a la "#este#ea in %olum a tesutului adi'os <li'sit de %ase sang%ine=& la lo"ul administ#a#ii insulinei A de ai"i a(so#(tia insulinei este mult in"etinita. LIPO!I6TRO3IA ATRO3ICA : Consta in diminua#ea tesutului adi'os su("utanat in lo"ul administ#a#ii insulinei. Este semnalata mai f#e"%ent la femeile tine#e. ALER/IA LOCALA : In"lude #ea"tii lo"ale de ti' edem& noduli su(de#mi"i& zone de e#item 'u#iginos sau du#e#os et". ALER/IA /ENERALIEATA : Poate a%ea fo#me %a#iate& de la sim'la u#ti"a#ie 'ana la so"ul anafila"ti".

ANTICORPII !E IN6ULINA : A'a# "a #as'uns imunologi"& mai ales du'a administ#a#ea insulinelo# animale A g#adul de 'u#itate al '#e'a#atelo# insulini"e si ")ia# fo#ma fa#ma"euti"a& 'ot dete#mina a'a#itia a"esto#a. Int#e#u'e#ea a"esto# fenomene "a si t#ata#ea lo#& a'a#tin s'e"ialistului dia(etolog in e")i'a "u s'e"ialistii in de#matologie si ale#gologie.

I.:. EVALUAREA ; E4!-$"#'. C!)1-#2("##. P/!.%!*"#2 E4!-$"#( *"(&#(-( ( &#(6'"$-$# ,(7(/(" !ia(etul za)a#at "a#a"te#izat '#in )i'e#gli"emie& gli"ozu#ie& 'oliu#ie& 'olidi'sie si s"ade#e in g#eutate& este un stadiu foa#te a%ansat al (olii si I s7a dat denumi#ea de dia(et za)a#at manifest& stadiu in "a#e (oala de%ine e%identa. Inainte de a se a1unge la a"est stadiu a%ansat& a'a# stadii mai '#e"o"e: '#edia(et& u#mat de stadiul de dia(et za)a#at lent& stadiul de dia(et za)a#at (io")imi" <asim'tomati"=A du'a toate a"este stadii a'a#e stadiul de dia(et za)a#at manifest. In stadii e%oluti%e nu inseamna "a (oala e%olueaza intotdeauna si in mod o(ligato#iu de la stadiul de '#edia(et la "el de dia(et za)a#at manifest. A"easta de'inde in '#imul #and de 'e#soana #es'e"ti%a& "a#e 'oate sa #amana toata %iata in stadiile initiale ale (olii si sa nu a1unga ni"iodata in stadiul de dia(et za)a#at manifest. In stadiul de '#edia(et <dia(et 'otential= sunt so"otite 'e#soanele "a#e au o #uda de sange <"onsang%in= "u dia(et za)a#at. In a"est stadiu 'e#soana #es'e"ti%a nu a#e ni"i un sim'tom legat de dia(etul za)a#at A '#o(ele de la(o#ato# o(isnuite sunt no#male. P#edia(etul nu 'oate fi '#i%it "a o 'e#ioada '#emo#(idi"a& el a'a#tinand insasi maladiei dia(eti"e. In a"easta 'e#ioada se '#esu'une "a e2ista anumite anomalii 'e "a#e o#ganismul "auta sa le in%inga si la "a#e 'oate #ezista un anumit numa# de ani. Este faza unei lu'te a"ti%e a o#ganismului im'ot#i%a fa"to#ului dia(etogen "astigat sau t#ansmis e#edita#. Nu este o(ligato#iu "a '#edia(etul sa de%ina un dia(et "lini" manifest. 6e "onside#a "a din sta#ile '#edia(eti"e fa" 'a#te u#matoa#ele situatii : 7 "and in familia indi%idului "e#"etat am(ii 'a#inti sunt dia(eti"i& '#edia(etul se '#esu'une in '#o'o#tie de 1;; 5. 6unt sus'e"ti >; 5 din "ei "a#e au un 'a#inte dia(eti" si doua #ude de sange a'#o'iate sufe#ind de dia(et za)a#at. 6unt sus'e"ti ,; 5 din "ei "a#e au 'a#inte si o #uda dia(eti"a '#int#e (uni"i& un")i& matusi. 6unt sus'e"ti *; 5 din "ei "a#e au un 'a#inte si un %a# dia(eti" A 7 mamele "a#e nas" "o'ii ma"#osomiA "and g#eutatea "o'ilului de'aseste *;;; g se 'oate 'une '#o(lema unui dia(et al mameiA 7 mamele "a#e nas" feti mo#ti sau feti "a#e mo# la "ate%a zile de la naste#eA 7 femeile "a#e au '#ezentat la una sau mai multe sa#"ini : gli"ozu#ie& semne de to2emie g#a%idi"a sau )id#amnios A

7 indi%izi o(ezi& mai ales "u o(ezitate de ti' and#oid A 7 (olna%ii "a#e au '#ezentat tem'o#a# gli"ozu#ie sau )i'e#gli"emii. In stadiul de dia(et za)a#at latent nu e2ista %#eun semn 'e "a#e sa7l simta 'e#soana #es'e"ti%a& da# '#o(a de in"a#"a#e "u glu"oza& du'a "a#e s7a administ#at o "antitate de "o#tizon& %a a%ea un as'e"t 'atologi" <'#in '#o(a 3. Conn=. In stadiul de dia(et za)a#at (io")imi" se 'une in e%identa numai '#in modifi"a#ea "u#(ei de )i'e#gli"emie '#o%o"ata o#ala sau a "onstantei 9 @ H o(tinute '#in "al"ulul %itezei de meta(oliza#e a glu"ozei. Nu se a"uza ni"i un sim'tom din 'a#tea (olna%ului& in "iuda fa'tului "a gli"emia 'e naman"ate este no#mala& '#o(a de in"a#"a#e "u glu"oza a#e un as'e"t 'atologi"& gli"emia "#es"and mult si de multe o#i a'a#e glu"oza in u#ina #e"oltata in '#imele doua o#e du'a in"a#"a#ea "u glu"oza. In stadiul de dia(et za)a#at manifest sunt intalnite semnele a%ansate ale dia(etului za)a#at : 'oliu#ie& 'olidi'sie& sla(i#e in g#eutate& gli"emie "#es"uta 'e neman"ate& gli"ozu#ie. C!)1-#2("##-' &#(6'"$-$# ,(7(/(" Este ade%a#at "a dia(etul este o (oala "#oni"a& ne%inde"a(ila& da# da"a nu a# e2ista #is"ul uno# "om'li"atii atat de dife#ite si uneo#i g#a%e& %iata si %iito#ul a"esto# (olna%i nu a# fi um(#ite in masu#a asa de insemnata. A"este "om'li"atii 'ot fi '#e%enite sau "el 'utin a'a#itia lo# mult inta#ziata& da"a se asigu#a un t#atament "at mai "o#e"t& '#int#7o "olaa(o#a#e st#i"ta int#e medi"& (olna% si familia lui. Atat dia(etul za)a#at insulino7de'endent "at si dia(etul za)a#at insulino7inde'endent du" la "om'li"atii "omune. Com'li"atiile dia(etului za)a#at 'ot fi "#oni"e sau a"ute. COMPLICATIILE ACUTE : 1. Coma a"ido7dia(eti"a este "om'li"atia "ea mai g#a%a a dia(etului za)a#at& #e'#ezentand e2'#esia insufi"ientei a(solute sau #elati%e de insulina. !esi este "onside#ata o "om'li"atie a"uta mai ales a tine#ilo#& ea se intalneste si du'a *;7*+ de ani. Ma1o#itatea tine#ilo# dia(eti"i sunt diagnosti"ati "u o"azia unui e'isod "etoa"idoti". Cetoa"idoza este o sta#e 'atologi"a "a#a"te#izata '#in 'e#tu#(a#i g#a%e ale meta(olismului glu"idi"& li'idi"& '#otidi" si )id#oele"t#oliti". Ea su#%ine de o(i"ei la dia(eti"ii t#atati "u insulina. In "oma a"ido7"etozi"a se des"#iu t#ei faze e%oluti%e :

a. a"ido"etoza in"i'ienta - "and me"anismele de "om'ensa#e sunt efi"iente. 4olna%ul se 'lange de o(oseala& a'etit s"azut& uneo#i sete& 'oliu#ie& astenie fizi"a& us"a"iunea (uzelo#. Ta(loul (iologi" este '#ezent : )i'e#gli"emie& "etonemie& gli"ozu#ie A (. stadiul de '#e"oma dia(eti"a - ano#e2ia este totala& a'a# g#etu#i si %a#satu#i& g#eutate in e'igast#u& uneo#i ")ia# du#e#i& astenie '#onuntata& lentoa#e 'si)i"a& #es'i#atie am'la& '#ofunda& zgomotoasa <de ti' Cussmanule=. Mi#osul #es'i#atiei este a"etoni" <de me#e 'ut#ede=& des)id#ata#ea este '#onuntata < lim(a& mu"oasele si 'ielea sunt us"ate=& ia# 'ie#de#ea in g#eutate este a'#e"ia(ila. Poliu#ia este a(undenta& "u gli"ozu#ie si a"etonu#ie '#ezente. In sange& )i'e#gli"emia si "etonemia in#egist#eaza %alo#i ma#i. Fi'ote#mia este '#ezenta A ". stadiul de "oma dia(eti"a - in a"est stadiu sim'tomele din stadiul de '#e"oma dia(eti"a sunt '#ezente si mult a""entuate. 4olna%ul este 'alid& #es'i#atia Cussmaule e%identa& a'a#e somnolenta si in final "oma. Fi'ote#mia& tul(u#a#i de deglutitie& des)id#ata#ea& ema"ie#ea "u o")ii infundati in o#(ite& )i'otensiunea a#te#iala& sunt '#ezente. /li"emia de'aseste * g I& diu#eza este '#onuntata& da# nu in mod o(isnuit& gli"ozu#ia este a(undenta. Cetonemia si "etonu#ia sunt o(isnuite. Reze#%a al"alina s"ade& ia# a"idoza meta(oli"a "#este. 6odiul s"ade& ia# 'otasiul "#este in sange. . Coma )i'e#osmola#a - este definita "a sta#ea de "oma instalata la un dia(eti" dato#ita unei )i'e#osmola#itati se%e#e& la #andul ei '#odusa de o )i'e#gli"emie ma#"ata& in a(senta a"ido"etozei. Este %o#(a des'#e o sta#e "omatoasa si nu numai des'#e o sta#e )i'e#osmola#a "a#e se intalneste f#e"%ent atat in a"ido"etoza "at si in a"idoza la"ti"a dia(eti"a. Ra'o#tata la totalul "omelo# dia(eti"e& f#e"%enta "omei )i'e#osmola#e este de 1; 5. Instala#ea ta(loului "lini" "a#a"te#isti" sta#ilo# )i'e#osmola#e se fa"e in doua stadii : a. 'e#ioada '#emonito#ie - senzatie de o(oseala si "efalee& ina'etenta si 'ie#de#ea 'onde#ala '#og#esi%a. Uneo#i 'ot fi intalnite tul(u#a#i de "om'o#tament& %a#satu#i si du#e#i a(dominale. Poliu#ia este "onstanta si nu este u#mata totdeauna de senzatia de sete A (. 'e#ioada de "oma - in ma1o#itatea "azu#ilo# "omele )i'e#osmola#e se manifesta '#int#7o sim'la sta#e de to#'oa#e& int#e#u'ta de 'e#ioadele de agitatie. Comele '#ofunde& "u ma#i tul(u#a#i de "unostinta& in "a#e (olna%ul nu #ea"tioneaza la ni"i un stimul du#e#os& sunt #a#e si au un '#ognosti" g#a%. 6unt '#ezente unele tul(u#a#i neu#ologi"e <nistagmus (ilate#al& in"ontinenta u#ina#a=& f#e"%ent se intalnes" mio"lonii& tul(u#a#i "on%ulsi%e e'ile'tifo#me gene#alizate sau in fo"a#. E%olutia unei "ome )i'e#osmola#e este "onditionata& in '#imul #and& de a'li"a#ea unui t#atament "o#e"t& "a#e sa tina

seama de toate elementele fu#nizate de e2amenul "lini" si mai ales (iologi". In a(senta t#atamentului& o#i"e "oma )i'e#osmola#a e%olueaza s'#e e2itus& int#7un inte#%al de tim' #elati% s"u#t <o#e=. C)ia# si su( t#atament& e%olutia "lini"a si (iologi"a 'oate fi defa%o#a(ila in a'#o2imati% 1umatate din "azu#i. $. A"idoza la"ti"a - #e'#ezinta o alta "om'li"atie ma1o#a a"uta a dia(etului za)a#at deze")ili(#at. A'a#e de o(i"ei 'e te#enul unui 'a"ient dia(eti" insulino7inde'endent& t#atat "u (iguanide& "a#e aso"iaza si alte maladii : #es'i#ato#ii& "a#dia"e& #enale& )e'ati"e. Este "a#a"te#izata in '#in"i'al de '#ezenta unei sta#i a"idoti"e& nedete#minata de "o#'ii "etoni"i "i de "#este#ea sang%ina a a"idului la"ti". *. Fi'ogli"emia si "oma )i'ogli"emi"a - una din "om'li"atiile a"ute "e 'oate a'a#e in "u#sul te#a'iei dia(etului za)a#at. A"easta 'oate a'a#e atat in "u#sul t#atamentului "u insulina "at si in "u#sul t#atamentului "u )i'ogli"emiante de ti' sulfonilu#ei". !efinim )i'ogli"emia '#in s"ade#ea gli"emiei su( %aloa#ea de +; mg 5& aso"iata de #egula semnelo# si sim'tomelo# "a#a"te#isti"e "a#e #emit du'a administ#a#ea de glu"oza. E'isoadele mino#e sau medii sunt fa#a efe"te negati%e im'o#tante& da"a nu se #e'eta f#e"%ent. Fi'ogli"emiile se%e#e si '#elungite 'ot "ondu"e la afe"ta#ea i#e%e#si(ila a sistemului ne#%os. 6emnele si sim'tomele de neu#ogli"o'enie in"lud : foamea& astenia& senzatia de "a' g#eu& "efaleea <'#edominant f#ontala si #et#oo#(itala=& sla(i"iunea mus"ula#a& "om'o#tamentul ag#esi%& "onfuzia& amo#telile <'a#estezii= la (uze& lim(a& modifi"a#ile de %ede#e <%ede#ea du(la& in "eata=& "on%ulsiile& defe"tele moto#ii& "oma& moa#tea. Toate semnele si sim'tomele )i'ogli"emiante '#ezentate nu a'a# simultan. COMPLICATII CRONICE : 6tim "a dia(etul za)a#at defineste sind#oame e2t#em de "om'le2e "a#a"te#izate in mod esential '#in "#este#ea gli"emi"a in mod "#oni". P#in des"o'e#i#ea t#atamentului insulini" si a "elui )i'ogli"emiant o#al si de asemenea '#in 'e#fe"tiona#ea mi1loa"elo# de "ont#ol si auto"ont#ol meta(oli"& du#ata de %iata a 'e#soanelo# "u dia(et za)a#at a "#es"ut foa#te mult. Re%e#si(ilitatea "om'li"atiilo# "#oni"e este destul de #a# 'osi(ila si numai in stadiile in"i'iente. In gene#al a"este "om'li"atii "#oni"e au "a

su(st#at un '#o"es de im(at#ani#e mai '#e"o"e& mai ales la ni%elul %aselo# sang%ine. 1. Com'li"atii %as"ula#e Com'li"atiile "#oni"e degene#ati%e ale dia(etului sunt nume#oase. !int#e ele ma#ea 'onde#e este o"u'ata de angi'atia dia(eti"a. Notiunea de angio'atie dia(eti"a a#e o sfe#a la#ga& in"luzand toate alte#a#ile %as"ula#e meta(oli"e '#oduse de "a#enta a(soluta sau #elati%a de insulina. In fun"tie de "ali(#ul a#te#ei afe"tate& %o#(im de : 7 ma"#oangio'atie A 7 mi"#oangio'atie. Ma"#oangio'atia - defineste afe"ta#ea a#te#elo# ma#i si mi1lo"ii. Cele mai f#e"%ente lo"aliza#i sunt a#te#ele "o#ona#iene& a#te#ele "e#e(#ale& a#te#ele "e#e(#ale& a#te#ele mem(#elo# infe#ioa#e. !in 'un"t de %ede#e )istologi"& ma"#oangio'atia este identi"a "u a#te#os"le#oza intalnita in 'atologia nedia(eti"a. Cand sunt afe"tate %asele "o#ona#e a'a# "a#dio'atia is")emi"a si infa#"tul mio"a#di". Cand sunt inte#esate a#te#ele "e#e(#ale a'a#e a#te#os"le#oza "e#e(#ala. Cand sunt inte#esate %asele mem(#elo# infe#ioa#e a'a#e a#te#io'atia mem(#elo# infe#ioa#e <gang#ena#ea dia(eti"a=. Mi"#oangio'atia - se #efe#a la afe"ta#ea "a'ila#elo# si a#te#iolelo#. In fun"tie de te#ito#iul afe"tat '#edominant& deose(im : #etino'atia& glome#ulos"le#oza& mi"#oangio'atia tegumenta#a& mi"#oangio'atia 9 %asa ne#%onim H. Mi"#o si ma"#oangio'atia "oe2ista de #egula la a"elasi (olna% in g#ade %a#iate& influentandu7se #e"i'#o". . Com'li"atii #enale U#ina dia(eti"ului este un mediu de "ultu#a. A"easta fa%o#izeaza a'a#itia si dez%olta#ea infe"tiilo# u#ina#e. A'#oa'e 1umatate dint#e dia(eti"i au o infe"tie u#ina#a. !int#e ge#menii f#e"%ent intalniti amintim : "oli(a"ilul& stafilo"o"ul& '#oteusul. Mig#a#ea as"endenta a ge#menilo# e2'li"a im(olna%i#ea #ini")iului si ane2elo# sale. Pielonef#ita este f#e"%enta la dia(eti"i. Nef#o'atia dia(eti"a 'oate fi si "onse"inta a#te#os"le#ozei #enale.

$. Com'li"atii o"ula#e P#in"i'alele "om'li"atii o"ula#e in dia(etul za)a#at sunt : a. Retino'atia (. Modifi"a#i "on1un"ti%ale %as"ula#e <*B&+ 5= ". Modifi"a#ile i#isului < >&> 5= : 7 modifi"a#i 'igmenta#e 7 #u(eozis i#edis <"a#e '#e"ede instala#ea glau"omului )emo#agi" si de"i a 'ie#de#ii %ede#ii d. Modifi"a#ile "#istalinului <*B&* 5= : 7 "ata#a"ta dia(eti"a 7 "ata#a"ta senila 7 o'a"iza#ea "#istalinului e. /lau"omul "#oni" '#ima# f. Com'li"atiile infe"tioase *. Com'li"atii ne#%oase - neu#o'atie dia(eti"a Neu#o'atia dia(eti"a defineste o#i"e disfun"tie sau modifi"a#e 'atologi"a a sistemului ne#%os "ent#al sau 'e#ife#i"& de #elatie si autonom& "a#e "oe2ista in dia(etul za)a#at si "a#e nu 'oate fi at#i(uita altei afe"tiuni '#e"edente sau "on"omitente. In fun"tie de lo"aliza#e si de ti'ul sistemului ne#%os afe"tat& neu#o'atia dia(eti"a se "lasifi"a in : a. neu#o'atie somati"a : 7 "ent#ala <foa#te #a#a - ;&+ 5= 7 'e#ife#i"a <foa#te f#e"%enta - ++ 5= (. neu#o'atie %egetati%a : 7 manifesta#i digesti%e 7 manifesta#i "utanate 7 manifesta#i "a#dio7"i#"ulato#ii 7 manifesta#i (#on)o7'ulmona#e 7 manifesta#i osteo7a#ti"ula#e +. Com'li"atii osoase A"easta osteo'atie '#ezinta u#matoa#ele modifi"a#i : a. modifi"a#ile "oloanei %e#te(#ale : 7 #a)itismul dia(eti" '#odus de osteo'o#oza& "a#e se manifesta "lini" '#in #a)ialgii 7 s'ondiloza )i'e#ostozanta (. modifi"a#ile mainii <mana dia(eti"a= ". modifi"a#ile 'i"io#ului <'i"io#ul dia(eti"= : osteoza& osteitele si osteoa#t#itele 'i"ioa#elo#.

d. modifi"a#ile uma#ului - uma#ul du#e#os '#odus de 'e#ia#t#ita es"a'ulo7 )ume#ala. ,. Com'li"atii de#matologi"e O#i de "ate o#i se afla in sta#e de deze")ili(#u meta(oli"& se intalnes" f#e"%ent infe"tii "utanate <'iode#mite& mi"oze et".=. Toate a"estea 'ot fi "onside#ate "om'li"atii infe"tioase ale dia(etului za)a#at deze")ili(#at. !e mentionat si alte manifesta#i "utanate "a#e a'a# "u f#e"%enta mai ma#e in dia(etul za)a#at : "olo#atia gal(ena a 'almelo# si 'lantelo# <"a#otenode#mie=& %itiligo& li")enul 'lan. PRO/NO6TIC : 6'e#anta de %iata a 'a"ientilo# dia(eti"i #e'#ezinta "el mai im'o#tant indi"ato# glo(al al "alitatii ing#i1i#ii. Ea %a#iaza in fun"tie de %a#sta de de(ut a dia(etului. In "iuda '#og#eselo# te#a'euti"e in#egist#ate atat 'ent#u ti'ul I& "at si 'ent#u ti'ul II de dia(et& du#ata medie de su'#a%ietui#e a a"esto# 'a"ienti "ontinua sa fie "u "i#"a 1; ani mai mi"a de"at a 'e#soanelo# nedia(eti"e. 6"ade#ea s'e#antei de %iata este "u atat mai ma#e "u "at %a#sta de de(ut a dia(etului za)a#at este mai mi"a. Cea mai afe"tata %a#sta este "u'#insa int#e ; si 1* ani. Totusi& ")ia# si la a"esti 'a"ienti& du#ata de su'#a%ietui#e du'a de(utul (olii a "#es"ut in ta#a noast#a& de la $ ani in 1B* & la 'este $+ de ani in '#ezent. P#in"i'alele "auze ale mo#talitatii sunt #e'#ezentate de "om'li"atiile "a#dio%as"ula#e& insufi"ienta #enala "#oni"a si (olile infe"tioase& desi "om'li"atiile a"ute <"omele )i'e#gli"emi"e= mai sunt in"a g#e%ate de o mo#talitate "a#e& in "ent#ele nes'e"ializate& se a'#o'ie de 1;71+ 5.

I.<. EDUCATIE PENTRU SANATATE Edu"atia medi"ala este a(solut ne"esa#a& atat 'ent#u tana#ul dia(eti" "at si 'ent#u familia sa. Atat tana#ul dia(eti" "at si familia sa %o# t#e(ui sa inteleaga "a dia(etul za)a#at la tine#i este o (oala endo"#ina& o "a#enta )o#monala insulini"a& deo"amdata i#e%e#si(ila& a 'an"#easului endo"#in& "a#e se 'oate t#ata numai '#in t#atament su(stituti%& )o#monul fiind intotdeauna insufi"ient in dia(etul za)a#at al tine#ilo# dia(eti"i. !e ai"i se dedu"e ne"esitatea "a tana#ul dia(eti" si familia sa sa fie astfel edu"ati medi"al in"at sa fie de a"o#d sa se administ#eze in mod su(stituti% insulina& 'e "at 'osi(il int#7o "antitate "at mai a'#oa'e de ne%oile natu#ale de insulina& "a#e la #andul lo#& sunt in fun"tie de ne%oile "elula#e ale unui o#ganism in "#este#e. A"easta edu"atie medi"ala se #ealizeaza& du'a F. Lest#adet si 0. 4esse& in u#matoa#ele lo"u#i: la ni%elul 'oli"lini"ii& in "onditii de am(ulato#A la ni%elul s'italului& in "onditii de inte#na#eA la "asele de %a"anta si in "asele 'e#manente& s'e"ializate. Edu"atia sanita#a a 'o'ulatiei t#e(uie intensifi"ata astfel in"at fie"a#e 'e#soana sa7si 'oata "al"ula singu#a ne%oile "alo#i"e zilni"e si into"mi #egimul "o#e"t in dia(etul za)a#at. C#este#ea in g#eutate si in inaltime du'a a"eleasi no#me "a la "o'ilul sanatos este indi"iul "el mai (un "a t#atamentul& de"i in"lusi% #egimul alimenta#& este (un. Cal"ulul ne"esa#ului de alimente se %a fa"e in #a'o#t "u %a#sta. E2ista o #elatie int#e "antitatea de glu"ide& '#oteine si li'ide in asa mod "a sa nu fa%o#izeze a'a#itia "o#'ilo# "etoni"i. /lu"idele nu %o# de'asi ;;7 +; gGzi. Pent#u "al"ulul ne"esa#ului de "alo#ii sunt #e"omandate "if#ele de mai 1os: 17* ani: >;71;; "alG@g "o#' +7, ani: .;7B; "alG@g "o#' .7B ani: ,;7>; "alG@g "o#' 1;71+ ani: +;7.; "alG@g "o#' Co'iii %o# fi fe#iti de o#i"e im(olna%i#e si 'ent#u a"easta %o# fi su'usi tutu#o# %a""ina#ilo#. Cont#olul "o'ilului dia(eti" se %a fa"e luna# la medi"ul "a#e il ing#i1este sau o#i de "ate o#i %a fi ne%oie. 6e %a "ont#ola gli"emia& gli"ozu#ia& a"etona in u#ina& talia si g#eutatea.

In "eea "e '#i%este alege#ea unei '#ofesiuni 'ent#u tana#ul dia(eti"& %a t#e(ui sa se ai(a in %ede#e "a el sa fie ind#umat "at#e mun"i a "a#o# e2e#"ita#e sa influenteze 'oziti% e%olutia dia(etului. 6e "ont#aindi"a o#iente#ea '#ofesionala "at#e u#matoa#ele '#ofesiuni : 7 "ondu"ato# auto de o#i"e fel A 7 'ilota#ea o#i"a#ui mi1lo" de z(o#A 7 mun"ito# la (aa#ie#e de "ai fe#ate A 7 '#ofesiuni "a#e im'li"a su'#asoli"ita#e din 'a#tea analizato#ului %izual sau auditi% A 7 a"ti%itati in indust#ia de '#e'a#a#e a alimentelo# dul"i A 7 a"ti%itati de su(te#an de o#i"e fel A 7 a"ti%itati "u %a#iatii ma#i ale umiditatii si tem'e#atu#ii A 7 a"ti%itati in mediu "ald <t#ans'i#a si 'ie#d li")ide& g#a(ind de"om'ensa#ea A 7 a"ti%itati in tu#a de noa'te <'ot fa"e sta#i "omatoase= A 7 a"ti%itati "a#e ne"esita de'lasa#i 'ostu#ale '#elungite A 7 a"ti%itati "a#e nu 'e#mit o alimentatie #egulata si "ont#olata <a"ti%itati de te#en= A 7 a"ti%itati "a#e se efe"tueaza la inaltime A 7 a"ti%itati "a#e ne"esita su'#asoli"ita#e 'si)i"a si fizi"a. 6e 'ot o#ienta "at#e '#ofesiuni "a#e se efe"tueaza in 'ostu#a '#edominant sezanda sau in o#tostatism. Res'e"ta#ea unui #egim de %iata o#donat& a #egimului alimenta# si a dozei de insulina "o#es'unzatoa#e %a 'e#mite dia(eti"ului insulino7 de'endent sa se dez%olte si sa du"a o %iata no#mala& in "onditii asemanatoa#e "u ale sanatosului& fe#it de "om'li"atiile dia(etului& 'utand sa de%ina un element (ine '#egatit '#ofesional si "a#e sa 'a#ti"i'e "u d#e'tu#i si dato#ii egale la %iata so"iala.

MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR No#mele de se"u#itate a mun"ii in domeniul sanita# sunt #eglementa#i "u a'li"a(ilitate nationala si "u'#ind '#e%ede#i minimal o(ligato#ii 'ent#u desfasu#a#ea dife#itelo# a"ti%itati& in "onditii de se"u#itate. La lo"u#ile de mun"a in "a#e se desfasoa#a di%e#se a"ti%itati in domeniul sanita# %o# fi #e'a#tizate numai 'e#soane "a#e au fost inst#uite din 'un"t de %ede#e al se"u#itatii mun"ii. Astfel& 'e#soanele "a#e lu"#eaza in domeniul sanita# %o# fi info#mate "u '#i%i#e la : a. #is"u#ile la "a#e sunt e2'use '#i%ind "onta"ta#ea uno# (oli A (. 'a#tile 'e#i"uloase ale e")i'amentelo# te)ni"e utilizate: (utelii de O & a'a#atu#a ele"t#i"a in "azul #esus"ita#ii "a#dio7#es'i#ato#ii et".A ". dis'oziti%ele de '#ote"tie e2istente in se#%i"iul de #adiologie <e"#an de '#ote"tie& manusi& so#tu#i=A d. mi1loa"e de '#ote"tie si auto'#ote"tie 'ent#u a e%ita "ontamina#ea "u '#oduse de e2"#etie <u#ina& mate#ii fe"ale& s'uta li")ida de as"ita et".= A e. modul de inte#%entie in "az de a%a#ii sau a""idente A f. semnifi"atia ma#"a1elo# si ins"#i'tiilo# di%e#selo# am(ala1e <#e"i'iente de sti"la& "utii& fla"oane et".= A g. semnifi"atia ta(litelo# de a%e#tiza#e "u semnul 'e#i"ol (iologi"& de i#adie#e et". A ). 'u#ta#ea e")i'amentului de '#ote"tie A a"esta este al"atuit din : 7 "alota A 7 'a'u"i "e 'ot fi uso# de"ontaminati. Vestia#ele e")i'amentului indi%idual de '#ote"tie %o# fi se'a#ate de "ele 'ent#u im(#a"amintea 'e#sonala de e2te#io#. E")i'amentul de '#ote"tie se utilizeaza numai in in"inta s'italului A a"esta %a fi s")im(at "u )ainele 'e#sonale la iesi#ea din tu#a& du'a o s'ala#e si ase'tiza#e a mainilo#. T'7%#2( *1(-(/## )(#%#-!/ a# t#e(ui sa du#eze 1+7$; se"unde. Pe mainile ude a'li"am $7+ ml sa'un sau un antise'ti" "a#e este s'e"ial si se f#ea"a mainile + se"unde 'ent#u fie"a#e dint#e "ei , 'asi a#atati mai 1os. Pot fi folositi 'e mana "u#ata $ ml al"ool sau gel. C(%& (/ "/'6#$ *1(-("' )(#%#-' = 7 o#i de "ate o#i sunt %izi(il mu#da#eA 7 inainte de "onta"tul "u 'a"ientul A

7 inainte de (aie A 7 du'a "onta"tul "u sangele sau "u '#odusele de e2"#etie A 7 du'a inde'a#ta#ea manusilo# A 7 inainte si du'a 'a#asi#ea saloanelo#A 7 inainte de manui#ea )#anei A 7 inainte de '#o"edu#ile ase'ti"e : ing#i1i#ea unei #ani& in1e"tii& 'un"tii et". A 7 inainte de "onta"tul "u o#i"e 'a"ient. C'# : 1(*# (# *1(-(/## )(#%#-!/ : 1. mainile - 'e fetele 'alma#e A . mainile - 'e fetele do#sale A $. 'almele 7 inte#digital A *. degetele - "u 'alma o'usa A +. 'oli"ele - "u 'alma o'usa A ,. ung)iile - '#in #otatii "u 'alma o'usa. i. se inte#zi"e efe"tua#ea o#i"a#ei inte#%entii "u mainile umede la e")i'amentele te)ni"e7ele"t#i"e si se inte#zi"e des"om'leta#ea e")i'amentului ele"t#oizolant <'odele& ele"t#izolante et".= A 1. in se"tiile de anestezie& te#a'ie intensi%a si (lo" o'e#ato#& unde se lu"#eaza "u gaze na#"oti"e inflama(ile& se inte#zi"e 'u#ta#ea im(#a"amintei din fi(#e sinteti"e sau lana A @. se inte#zi"e "a in tim'ul desfasu#a#ii uno# te)ni"i medi"ale sa se manan"e sau sa se atinga gu#a sau fata "u mainile A l. se %o# utiliza g#u'u#i sanita#e se'a#ate de "ele destinate (olna%ilo# A m. de'ozita#ea #eziduu#ilo# mena1e#e se %a fa"e se'a#at de "ele #ezultate din a"ti%itatea medi"ala A n. se "e#e #es'e"ta#ea into"mai a '#o"edeelo# de lu"#u '#i%ind e2amina#ea& in%estiga#ea si a'li"a#ea t#atamentelo#.

C A P I T O L U L II PLANURILE !E IN/RI0IRE

A. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI C. N.

A. . CULEGEREA DATELOR 6UR6E !E !ATE : 7 'a"ientul A 7 familia A 7 dosa#ul ante#io# al 'a"ientului A 7 e")i'a de ing#i1i#e. A.1.1. !ATE PRIVIN! I!ENTITATEA PACIENTEI : !ATE 3IXE : 7 Nume si '#enume : C. N. 7 Va#sta : B ani 7 6e2 : feminin 7 Religie : o#todo2a 7 Nationalitate : #omana 7 6ta#e "i%ila : ne"asato#ita 7 O"u'atia : ele%a !ATE VARIA4ILE : 7 !omi"iliul : Ploiesti& 6t#. !emo"#atiei& 4l. C & 6". 7 Conditii de lo"uit: lo"uinta salu(#a al"atuita din $ "ame#e& familie "u $ mem(#i. 7 Mod de 'et#e"e#e a tim'ului li(e# : "itind "a#ti& uitandu7se la desene animate si 1u"andu7se "u "o'iii de la (lo" in 'a#"ul din fata (lo"ului. A.1. . 6ta#ea de sanatate ante#ioa#a a 'a"ientei : 1. .a. !ate ant#o'omet#i"e : 7 g#eutate : +&+ @g 7 inaltime : 1& * m 7 g#u' sanguin: 4 III& R) <D= 1. .(. Limite senzo#iale : 7 ale#gii : nu '#ezinta 7 '#oteze : nu '#ezinta 7 a"uitate %izuala si auditi%a : integ#a 7 somnul : B71; o#eGzi 7 mo(ilitate : (una

7 alimentatia : $ mese '#in"i'ale si 17 gusta#iGzi A nu #es'e"ta in totalitate #egimul alimenta# 7 elimina#i : s"aun no#mal 17 G zi& diu#eza 1,;;71>;; mlG * ). 1. .". Ante"edente )e#edo"olate#ale : 7 (uni"ul "u dia(et za)a#at ti' II familia nu a sufe#it de (oli infe"to7"ontagioase& T4C. 1. .d. Ante"edente 'e#sonale 'atologi"e : 7 dia(et za)a#at 1u%enil insulino7de'endent de la %a#sta de $ ani 7 %i#oza #es'i#ato#ie la . ani A.1.$. IN3ORMATII LE/ATE !E 4OALA 1.$.a. Moti%ele inte#na#ii : 7 sta#e gene#ala alte#ata 7 du#e#i a(dominale 7 senzatie de %oma 7 g#eata 7 %a#satu#i alimenta#e 7 astenie fizi"a 7 sete %ie 7 )alena a"etoni"a 1.$.(. Isto#i"ul (olii Pa"ienta C.N.& in %a#sta de B ani& "unos"uta "u dia(et za)a#at 1u%enil insulino7de'endent& este adusa in "ame#a de ga#da a se"tiei 9 !ia(et nut#iti" si (oli meta(oli"e H a 6'italului de U#genta Ploiesti 'e data de ;B.;1. ;;>& a"uzand de "ate%a o#e du#e#i a(dominale& senzatie de %oma& g#eata& %a#satu#i alimenta#e& astenie fizi"a& sete %ie& )alena a"etoni"a si '#ezinta o sta#e gene#ala alte#ata. 1.$.". !iagnosti"ul medi"al la inte#na#e : 7 dia(et za)a#at insulino7de'endent deze")ili(#at 7 '#e"oma dia(eti"a a"ido7"etozi"a 1.$.d. EXAMENUL PE APARATE: 7 A'a#atul #es'i#ato#: 7 R? > #Gmin 7 #es'i#atie am'la de ti' a(dominal 7 to#a"e no#mal "onfo#mat 7 mu#mu# %ezi"ula# '#ezent 7 tuse a(senta

7 )alena a"etoni"a 7 A'a#at "a#dio7%as"ula# : 7 so" a'e2ian s'atiul V inte#"ostal 'e linia medio7"la%i"ula#a stanga 7 zgomote "a#dia"e #itmi"e 7 "o#d in limite no#male 7 TA ? 1;;G>; mm Fg 7 P ? B ' G min 7 A'a#at digesti% : 7 a(domen su'lu& mo(il 7 fi"at "u e"ost#u"tu#a no#mala 7 s'lina si 'an"#eas in limite fiziologi"e 7 g#eata& %a#satu#i alimenta#e 7 A'a#at u#o7genital : 7 lo1e #enale nedu#e#oase 7 o#gane genitale no#mal "onfo#mate 7 /io#dano negati% (ilate#al 7 6istemul ne#%os "ent#al : 7 nu '#ezinta semne de i#ita#e a meningelui

A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR A. .1. ANALIEA 6ATI63ACERII CELOR 1* NEVOI 3UN!AMENTALE N'4!#( +$%&()'%"(-( 0 1. Ne%oia de a #es'i#a si a a%ea o (una "i#"ulatie M(%#+'*"(/# &' &'1'%&'%"( 2 7#es'i#atie linistita& am'la 7 )alena a"etoni"a A de ti' a(dominal A 7 R ? > #Gmin. 7 tuse a(senta A 7 "ai #es'i#ato#ii li(e#e A 7 TA ? 1;;G>; mm Fg 7 P ? B 'Gmin 7 dentitie (una A 7 li'sa 'oftei de man"a#e 7 mu"oasa (u"ala #oz si 7 du#e#i a(dominale A umeda A 7 g#eata& %a#satu#i ali7 7 #efle2 de deglutitie '#e7 menta#e A zent A '#og#amul meselo# 7 sete %ie. $ mese '#in"i'ale si 17 gusta#i 7 mi"tiuni: *7+ G ziA 7 'oliu#ie A 7 s"aun no#mal: 17 G ziA 7 mi#os amonia"al al 7 t#ans'i#atie minima. u#inei A 7 gli"ozu#ieA M(%#+'*"(/# &' #%&'1'%&'%"( S$/*' &' &#+#2$-"("' 3 7 '#e"oma dia(eti"a a"ido7"etozi"a A 7 deze")ili(#ul meta(olis7 mului glu"idi" si li'idi". 7 sta#e gene#ala alte#ata A 7 astenie fizi"aA 7 %a#satu#i alimenta#eA 7 deze")ili(#ul meta(o7 lismului glu"idi"A 7 an2ietate. 7 deze")ili(#u meta(oli"& ele"t#oliti"& endo"#inA 7 du#e#i a(dominale.

. Ne%oia de a (ea si de a man"a

$. Ne%oia de a elimina

0 *. Ne%oia de a se mis"a si a a%ea o (una 'ostu#a 7 a#ti"ulatii mo(ile A 7 sistem osos integ#u A 7 mis"a#i ade"%ate.

+. Ne%oia de a do#mi si 7 o#e de somn : B71; o#eG a se odi)ni Gzi ,. Ne%oia de a e%ita 'e#i7 "olele

.. Ne%oia de a "omuni"a

7 a"uitate %izuala si audi7 ti%a (una A 7 lim(a1 "la#.

>. Ne%oia de a se #e"#ea B. Ne%oia de a se im(#a7 "a si dez(#a"a 1;. Ne%oia de a mentine tem'e#atu#a "o#'ului in 7 im(#a"aminte "u#ata si ade"%ata "limatului A 7 mo(ilitate (una. 7 T ? $,;C - in limite no#male A

2 3 7 sete intensa A 7 g#etu#i si %a#satu#i. 7 mo(iliza#e in"etinita 7 astenie fizi"a A dato#ita sta#ii gene#ale 7 sta#e gene#ala alte#ata. alte#ate si a du#e#ilo# a(7 dominale 7 somn agitat& su'e#fi"ial. 7 alte#a#ea sta#ii gene#ale 7 an2ietate. 7 astenie fizi"a A 7 s"ade#ea #ezistentei 7 sta#e gene#ala alte#ata. o#ganismului& e'uiza#e A 7 deze")ili(#ul meta(olis7 mului glu"idi" si li'idi" A 7 an2ietate. 7 "omuni"a#e inade"%ata 7 alte#a#ea sta#ii la ni%el afe"ti% si intele"7 gene#ale A tual. 7 an2ietateA 7 mediu inade"%at. 7 in"a'a"itatea efe"tua#ii 7 s'italiza#e A de a"ti%itati #e"#eati%e. 7 sta#e gene#ala alte#ata.

0 limite no#male 11. Ne%oia de a fi "u#at& ing#i1it& de a '#ote1a tegu7 mentele si mu"oasele

2 7 t#ans'i#atii minime. 7 fose nazale li(e#e& mu7 "oasa umeda A 7 mu"oasa (u"ala umeda si #oz& gingii ade#ente dintilo# si #oz& dentitie "om'leta A 7 ung)ii "u#ate& taiate s"u#t A 7 'iele "u#ata& neteda& "a7 tifelata& elasti"a& 'igmen7 tata no#mal. 7 neliniste 7 deze")ili(#u endo"#inA 7 li'sa de "unostinte des'#e (oala.

1 . Ne%oia de a a"tiona "onfo#m '#o'#iilo# "on7 %inge#i si %alo#i& de a '#a"ti"a #eligia 1$. Ne%oia de a fi '#eo7 "u'at in %ede#ea #ealiza7 #ii 1*. Ne%oia de a in%ata "um sa7si 'ast#eze sana7 tatea

7 s'italiza#eA 7 sta#e gene#ala '#oasta. 7 an2ietate A 7 s'italiza#e. 7 li'sa "unostintelo# des'#e (oalaA 7 insufi"ienta "unoaste#e a mediului in"on1u#ato#A

7 ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%i7 tatile zilni"e. 7 'a"ienta nu a#e "unos7 tinte sufi"iente des'#e (oala sa si des'#e #egimul st#i"t "a#e t#e(uie u#mat

2 'ent#u a a%ea o %iata no#mala& "a a o#i"a#ui "o'il.

3 7 s'italiza#eA 7 an2ietate.

PRO4LEME !E !EPEN!ENTA 1. PRO4LEME ACTUALE: 7 #es'i#atie inade"%ataA 7 alimentatie inade"%ata '#in defi"itA 7 'otential de des)id#ata#e A 7 dis"onfo#t a(dominal legat de du#e#e A 7 alte#a#ea "onfo#tului A 7 "omuni"a#e inade"%ata A 7 im'osi(ilitatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e. PRO4LEME POTENTIALE : 7 #is" de "om'li"atii a"ute ale dia(etului za)a#at <sta#i si "ome )i'e#osmola#e= 7 #is" de "om'li"atii "#oni"e ale dia(etului za)a#at <#enale& )e'ati"e& o"ula#e& "a#dio%as"ula#e& infe"tioase& denta#e=.

DIAGNOSTIC NURSING
7 #es'i#atie inade"%ata din "auza deze")ili(#ului meta(olismului glu"idi" si li'idi" manifestata '#in )alena a"etoni"a A 7 alimentatie inade"%ata '#in defi"it din "auza deze")ili(#ului meta(olismului glu"idi" manifestata '#in g#eata& %a#satu#i alimenta#e si sta#e gene#ala '#oasta A 7 'otential de des)id#ata#e din "auza deze")ili(#ului )id#oele"t#oliti" manifestat '#in sta#e de sete& tegumente us"ate A 7 dis"onfo#t a(dominal din "auza du#e#ilo# a(dominale manifestat '#in senzatie de %oma& g#eata& %a#satu#i alimenta#e A 7 alte#a#ea "onfo#tului din "auza sta#ii gene#ale '#oaste manifestata '#in astenie fizi"a A 7 "omuni"a#e inade"%ata la ni%el afe"ti% si intele"tual din "auza sta#ii gene#ale alte#ate& manifestata '#in leta#gie A 7 in"a'a"itatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e din "auza s'italiza#ii& manifestata '#in ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%itatile '#efe#ate A

7 #is" de infe"tii din "auza s"ade#ii #ezistentei o#ganismului& manifestata '#in alte#a#ea tegumentelo# si mu"oaselo#

A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR $.a. O4IECTIVE : 7 'a"ienta sa '#ezinte o #es'i#atie ade"%ata& fa#a )alena a"etoni"a& in de"u#s de $7* zile A 7 sa se o(tina e")ili(#ul meta(olismului glu"idi" si li'idi" in $7* zile A 7 'a"ienta sa fie alimentata in #a'o#t "u ne%oile o#ganismului& din 'un"t de %ede#e "alitati% si "antitati% in 17 zile A 7 'a"ienta sa nu mai '#ezinte g#eata si %a#satu#i in 17 zile A 7 'a"ienta sa fie e")ili(#ata )id#oele"t#oliti" in de"u#s de 17 zile A 7 'a"ienta sa ai(a o sta#e de (ine& fa#a sete intensa si tegumente us"ate in de"u#s de 17 zile A 7 'a"ienta sa nu mai '#ezinte du#e#i a(dominale in 7$ zile A 7 'a"ienta sa (enefi"ieze de o#e de somn "antitati% si "alitati% "o#es'unzatoa#e : B71$ )Gzi in 17$ zile A 7 'a"ienta sa fie fe#ita de "om'li"atii infe"tioase A 7 'a"ienta sa nu '#ezinte "om'li"atii a"ute ale dia(etului za)a#at A 7 'a"ienta sa nu '#ezinte "om'li"atii "#oni"e ale dia(etului za)a#at A 7 'a"ienta sa fie o#ientata in tim' si s'atiu si e")ili(#ata 'si)i" in 17 zile A 7 'a"ienta sa (enefi"ieze de a"ti%itati #e"#eati%e in tim'ul s'italiza#ii in 17$ zile. $.(. INTERVENTII EILNICE: INTERVENTII AUTONOME: 7 asigu# "onditii de mi"#o"limat "o#es'unzato# <tem'e#atu#a 1>7 o C& luminozitate& atmosfe#a umidifi"ata= A 7 maso# fun"tiile %itale si %egetati%e si le notez in 3.O. A 7 asigu# len1e#ie de "o#' si de 'at "u#ata A 7 in%at 'a"ienta sa fa"a e2e#"itii #es'i#ato#ii A 7 e%aluez ne%oile alimenta#e ale 'a"ientei din 'un"t de %ede#e "alitati% si "antitati% in fun"tie de a"ti%itatea 'a"ientei& %a#sta si de fo#ma (olii A 7 a1ut 'a"ienta in tim'ul %a#satu#ilo#& s'#i1inind7o A 7 asez 'a"ienta in de"u(it do#sal& sezand sau semisezand "u "a'ul int#7o 'a#te si sustin ta%ita #enalaA 7 du'a in"eta#ea %a#satu#ilo# #e)id#atez 'a"ienta "u "antitati mi"i de li")ide #e"i& ofe#ite "u lingu#ita A

7 fa" 'si)ote#a'ia 'a"ientei& e2'li"andu7i "a sta#ea de #au& de dis"onfo#t a(dominal este o sta#e t#e"atoa#e si "a in u#ma t#atamentului se %a simti mai (ine A 7 asigu# odi)na 'a"ientei A 7 o(se#% somnul 'a"ientei& "alitatea a"estuia& #a'o#tul int#e sta#ea de somn si %eg)e A 7 "#eez un "limat de in"#ede#e& in"u#a1ez si linistes" 'a"ienta 'ent#u a7si #e"a'ata e")ili(#ul 'si)i" A 7 su'#a%eg)ez tegumentele si mu"oasele 'a"ientei& sesizand manifesta#ile "utanate A 7 edu" 'a"ienta '#i%ind 'ast#a#ea igienei 'e#sonale A 7 sesizez unele modifi"a#i "a#e se dato#eaza uno# "om'li"atii: modifi"a#i de "om'o#tament& t#ans'i#atii& #es'i#atia Cussmaule A 7 ant#enez 'a"ienta in dife#ite a"ti%itati "a#e sa7i #edea sentimentul de utilitate A 7 asigu# "onditiile ne"esa#e efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e A 7 analizez si sta(iles" da"a inte#%entiile luate au fost in "on"o#danta "u sta#ea fizi"a a 'a"ientei. INTERVENTII !ELE/ATE : 7 la indi"atia medi"ului #e"oltez sange 'ent#u e2amene )ematologi"e si (io")imi"e A 7 administ#ez medi"atia '#es"#isa de medi".

A.8. APLICAREA INGRIJIRILOR D("( 0 ;B.;1.;> P/!6-')' &' &'1'%&'%"( Res'i#atie inade"%ata : )alena a"etoni"a I%"'/4'%"## A$"!%!)' D'-'.("' 2 3 8 Pa"ienta sa 7 asigu# "onditii de 7 #e"oltez sange '#ezinte o #es7 mi"#o"limat "o#es'un7 si u#ina 'ent#u 'i#atie ade"%ata& zato#& maso# fun"tiile e2amene de la7 fa#a )alena a"e7 %itale si %egetati%e si (o#ato#. toni"a in $7* le notez in 3.O. zile 7 in%at 'a"ienta sa fa"a gimnasti"a #es'i#ato#ie 7 asigu# alimentatia 'a"ientei in #a'o#t "u ne%oile o#ganismului& "al"uland ne"esa#ul de li'ide <$;7$+ 5=& '#o7 teine <1$71+ 5= si glu7 "ide <+; 5= si ofe# 'a7 "ientei +7, mese 'e zi. O6#'2"#4' E4(-$(/'

;B.;1.;>

Alimentatie inade"%ata: Pa"ienta sa fie sta#e gene#ala alte#ata& alimentata in #a7 %a#satu#i alimenta#e& 'o#t "u ne%oile g#eata o#ganismului. 6a o(tina e")ili7 (#ul meta(olis7 mului glu"idi" in 7$ zile. Pa"ienta sa nu mai '#ezinte

9 1$.;1. ;;> 'a"ienta #es'e"7 ta "u st#i"tete #egimul alimen7 ta# si t#atamen7 tul A la e2te#na#e nu mai '#ezinta )alena a"etoni7 "a. 7 #e"oltez sange 11.;1. ;;> 'ent#u dete#mi7 7 'a"ienta& in na#ea gli"emiei u#ma #egimului 7 administ#ez alimenta# si a insulina& za)a#i7 t#atamentului& na si %itamine. '#ezinta o ame7 lio#a#e a #ee")i7 li(#a#ii meta(o7 lismului glu"i7 di"& nu mai '#e7

;B.;1.; >

;B.;1.; >

9 zinta g#eata si %a#satu#i alimenta#e. Potential de Pa"ienta sa fie 7 asez 'a"ienta in 'o7 7 la indi"atia 11.;1. ;;> des)id#ata#e : sete %ie& e")ili(#ata zitie semisezand& medi"ului ali7 7 'a"ienta '#e7 tegumente us"ate. )id#oele"t#oliti" sezand sau de"u(it mentez 'a"ien7 zinta e")ili(#a#e in 17 zile. 6a do#sal "u "a'ul int#7o ta 'a#ente#al& )id#oele"t#oliti7 ai(a o sta#e de 'a#te A "onstituind 'e#7 "a& nu mai '#e7 (ine fa#a %a#sa7 sustin 'a"ienta in tim7 fuzii "u : glu"o7 zinta %a#satu#i tu#i alimenta#e& 'ul %a#satu#ilo# si o za + 5 ? ,;; alimenta#e si sete intensa si a1ut& tinandu7i ta%ita mlG * )& se# fi7 sete intensa. tegumente #enala A ziologi" B 5 ? us"ate in 17 7 du'a %a#satu#a #e7 ? $;; mlG * )& zile. )id#atez 'a"ienta "u solutie (i"a#(o7 li")ide #e"i& in "anti7 nat de Na ? B; tati mi"i& ofe#ite "u mlG * )& solutie lingu#ita. CCl .* 5 ? *+ mlG * ). !iu#eza? 1,;;7 71>;; mlG * ) !is"onfo#t a(dominal : Pa"ienta sa nu 7 monito#izez fun"tiile 11.;1. ;;> g#etu#i& %a#satu#i alimen7 mai '#ezinte du7 %itale si %egetati%e A 7 'a"ienta nu ta#e& senzatie de %oma. #e#i a(dominale 7 asigu# "onditiile de mai '#ezinta du7

2 g#eata si %a#sa7 tu#i alimenta#e.

2 in 7$ zile. 6a nu mai '#ezinte %a#satu#i in 17 zile.

3 mi"#o"limatA 7 a1ut 'a"ienta in tim7 'ul %a#satu#ilo#A 7 asigu# su'o#t 'si)i" 'a"ientei. 7 in%at 'a"ienta sa "onsume alimente (ogate in elemente nut#itionale& in fun"7 tie de #egimul alimen7 ta# im'us de medi" A 7 asigu# odi)na 'a"i7 entei 7 su'#a%eg)ez tem'e7 #atu#a "o#'ului& TA& #es'i#atia 'a"ientei A 7 su'#a%eg)ez tegu7 mentele si mu"oasele 'a"ientei& sesizand manifesta#ile "utanate 7edu" 'a"ienta '#i7

;B.;1.;>

Alte#a#ea "onfo#tului : astenie fizi"a

Pa"ienta sa fie e")ili(#ata din 'un"t de %ede#e nut#itional '#in #es'e"ta#ea #e7 gimului alimen7 ta# in 17 zile. Pa"ienta sa fie fe#ita de "om7 'li"atiile infe"7 tioase.

9 11.;1. ;;> 7 'a"ienta nu mai '#ezinta du7 #e#e a(dominala senzatia de %o7 ma si g#etu#ile au dis'a#ut. 1+.;1. ;;> 7 la e2te#na#e 'a"ienta este e")ili(#ata nu7 t#itional si '#e7 zinta o sta#e ge7 ne#ala (una. ;B71+.;1. ;;> 7 'a"ienta nu a '#ezentat "om7 'li"atii infe"ti7 oase 'e 'e#ioada s'italiza#ii.

;B.;1.;>

Ris" de infe"tii: s"ade#ea #ezistentei o#ganismului& e'uiza#e.

0 ;B.;1.; > Ris" de "om'li"atii a"ute : astenie fizi"a& sta#e gene#ala alte#ata.

2 Pa"ienta sa nu '#ezinte "om7 'li"atii a"ute ale dia(etului za)a#at.

;B.;1.; >

Ris" de "om'li"atii "#oni"e

Pa"ienta sa nu '#ezinte "om7 'li"atii "#oni"e ale dia(etului za)a#at.

3 %ind 'ast#a#ea igienei "o#'o#ale. 7 sesizez unele modi7 fi"a#i "a#e se dato#ea7 za uno# "om'li"atii : de "om'o#tament& t#ans'i#atii& #es'i#atia Cussmaule A 7 ing#i1es" tegumente7 le si mu"oasele 'a"i7 entei. 7 in%at familia 'a"ien7 tei "um sa foloseas"a testele de dete#mina#e a gli"emiei si gli"ozu7 #iei si im'li" familia in ing#i1i#ea 'a"ientei 'ent#u a "#eea "lima7 tul de liniste si se"u7 #itate 'ent#u "a 'a"i7 enta sa fie "alma si sa nu inte#%ina "om'li7 "atii "#oni"e

9 1+.;1. ;;> 7 'a"ienta '#e7 zinta o sta#e (una in u#ma t#atamentului& ne'#ezentand "om'li"atii a"u7 te ale (olii. ;B71+.;1. ;;> 7 'a"ienta nu a '#ezentat "om7 'li"atii "#oni"e ale (olii 'e 'e7 #ioada s'italiza7 #ii

0 ;B.;1.;>

2 Comuni"a#e inade"%ata Pa"ienta sa fie la ni%el afe"ti% si intele"7 o#ientata in tim' tual : leta#gie si s'atiu& sa fie e")ili(#ata 'si)i" in 17 zile.

;B.;1.;>

Im'osi(ilitatea efe"tua7 Pa"ienta sa #ii de a"ti%itati #e"#eati%e (enefi"ieze de a"ti%itati #e"#e7 ati%e si in tim7 'ul s'italiza#ii.

3 7 las 'a"ienta sa fa"a tot "eea "e 'oate "u '#o'#iile sale mi1loa7 "e A 7 dau 'osi(ilitatea 'a7 "ientei sa7si e2'#ime ne%oile& sentimentele& ideile& do#intele sale A 7 ant#enez 'a"ienta in dife#ite a"ti%itati "a#e sa7i #edea sentimentul de utilitate. 7 e%aluez gustul si inte#esul 'a"ientei 'ent#u a"ti%itati #e"#eati%e A 7 "e# familiei sa7i adu"a 'o%esti ade"%a7 te %a#stei 'a"ientei.

9 11.;1 ;;> 7 'a"ienta este e")ili(#ata 'si)i"& '#ezinta "omuni"a#e ade"%ata& este o#ientata in tim' si s'atiu.

;B71+.;1. ;;> 7 dato#ita inte#7 %entiilo# luate& 'a"ienta a (ene7 fi"iat de a"ti%i7 tati #e"#eati%e.

A.9. EXTERNAREA BOLNAVULUI Pa"ienta C.N.& in %a#sta de B ani& "unos"uta "u dia(et za)a#at 1u%enil insulino7de'endent& este adusa in "ame#a de ga#da a se"tiei 9 !ia(et& nut#itie si (oli meta(oli"e H a 6'italului 0udetean de U#genta Ploiesti 'e data de ;B.;1. ;;+& a"uzand de "ate%a o#e du#e#i a(dominale& senzatie de %oma& g#eata& %a#satu#i alimenta#e& astenie fizi"a& sete %ie& )alena a"etoni"a si '#ezenta a sta#e gene#ala alte#ata. Pa"ienta este e2te#nata 'a data de 1+.;1. ;;>. 4ILANTUL AUTONOMIEI 1. Ne%oia de a #es'i#a si a a%ea o (una "i#"ulatie : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta o )alena a"etoni"a si o #es'i#atie de > #Gmin A 7 la e2te#na#e 'a"ienta nu mai '#ezinta )alena a"etoni"a& in u#ma t#atamentului a'li"at si a #egimului alimenta# st#i"t si o #es'i#atie de 1, #Gmin. . Ne%oia de a (ea si a man"a : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta du#e#i a(dominale& li'sa 'oftei de man"a#e& g#eata si %a#satu#i alimenta#e A 7 la e2te#na#e 'a"ienta se alimenteaza no#mal din 'un"t de %ede#e "antitati% si "alitati%& #es'e"ta "u st#i"tete #egimul alimenta#& nu mai '#ezinta g#eata si %a#satu#i alimenta#e. $. Ne%oia de a elimina : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta 'oliu#ie& gli"ozu#ie& mi#os amonia"al al u#inei& g#etu#i si %a#satu#i A 7 la e2te#na#e 'a"ienta '#ezinta o #ee")ili(#a#e )id#oele"t#oliti"a& nu mai '#ezinta g#etu#i si %a#satu#i. *. Ne%oia de a se mis"a si a a%ea o (una 'ostu#a : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta mo(iliza#e in"etinita din "auza sta#ii gene#ale alte#ate si a du#e#ilo# a(dominale A 7 la e2te#na#e& in u#ma t#atamentului& 'a"ienta '#ezinta o sta#e gene#ala (una si o mo(ilitate (una. +. Ne%oia de a do#mi si a se odi)ni : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta un somn agitat& su'e#fi"ial A 7 la e2te#na#e& in u#ma t#atamentului si a sta#ii gene#ale (une& 'a"ienta (enefi"iaza de un somn ade"%at din 'un"t de %ede#e "antitati% si "alitati%. ,. Ne%oia de a e%ita 'e#i"olele :

7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta difi"ultate de a e%ita 'e#i"olele din "auza sta#ii gene#ale alte#ate A 7 la e2te#na#e 'a"ienta '#ezinta o sta#e de (ine& atenta la tot "eea "e ii 'oate afe"ta a"easta sta#e de (ine. .. Ne%oia de a "omuni"a : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta difi"ultate in a "omuni"a A 7 la e2te#na#e& in u#ma dis"utiilo# "u "ei din 1u# si in"#ede#ii "a#e i7a fost #edata de "at#e "ad#ele medi"ale& 'a"ienta "omuni"a no#mal. >. Ne%oia de a #e"#ea : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta in"a'a"itatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e A 7 la e2te#na#e 'a"ienta se simtea (ine si 'utea (enefi"ia de a"ti%itati #e"#eati%e. B. Ne%oia de a se im(#a"a si dez(#a"a : 7 la inte#na#e 'a"ienta isi satisfa"ea singu#a a"easta ne%oie A 7 la e2te#na#e 'a"ienta isi satisfa"eaa singu#a a"easta ne%oie. 1;. Ne%oia de a mentine tem'e#atu#a "o#'ului in limite no#male : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta t#ans'i#atii minime si tem'e#atu#a de $, o C A 7 la e2te#na#e 'a"ienta '#ezinta o tem'e#atu#a in limite no#male. 11. Ne%oia de a fi "u#at& ing#i1it& de a '#ote1a tegumentele si mu"oasele : 7 la inte#na#e a"easta ne%oie nu e#a afe"tata& '#ezenta fose nazale li(e#e& mu"oasa umeda& ung)ii "u#ate& 'iele "u#ata& neteda& 'igmentata no#mal A 7 la e2te#na#e 'a"ienta isi satisfa"ea singu#a a"easta ne%oie& nu au inte#%enit modifi"a#i in as'e"tul tegumentelo# si mu"oaselo#. 1 . Ne%oia de a a"tiona "onfo#m '#o'#iilo# "on%inge#i si %alo#i& de a '#a"ti"a #eligia : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta o sta#e de neliniste din "auza s'italiza#ii A 7 la e2te#na#e a"easta sta#e a dis'a#ut. 1$. Ne%oia de a fi '#eo"u'at in %ede#ea #ealiza#ii : 7 Inde'endenta. 1*. Ne%oia de a in%ata "um sa7si 'ast#eze sanatatea: 7 la inte#na#e 'a"ienta nu a%ea "unostinte sufi"iente des'#e (oala si des'#e #egim A 7 la e2te#na#e 'a"ienta a in%atat "um sa7si #es'e"te t#atamentul si #egimul alimenta# 'ent#u a 'utea du"e o %iata no#mala& "a a o#i"a#ui "o'il no#mal.

TRATAMENT D'%$)#/'( )'&#2()'%"$-$# 0 IN6ULINA ACTRAPI! F!/)( &' 1/','%"(/' A2"#$%' M!& &' (&)#%#*"/(/' 3 6.C. D!,( ,#-%#2( 8 ; uiG * ) , D 1; D * ;B;; 1 ;; 1.$; 1 uiG * ) 1B;; ,;; mlG * )

IN6ULINA FUMALO/

/LUCOEA + 5

6ER 3IEIOLO/IC B 5 6OLUTIE 4ICAR4ONAT !E Na +5 6OLUTIE CCl 1+ g 5 CALCIU /LUCONIC 1; 5

2 3la"on 1; ml Medi"atie de su(stitutie in dia(et za)a#at. Fo#mon 'an"#eati" antidia(e7 ti" si )i'ogli"emiant. 3la"on 1; ml Medi"atie de su(stitutie in dia(et za)a#at. Fo#mon 'an"#eati" antidia(e7 ti" si )i'ogli"emiant. 3@a"on +;; ml Monoza)a#ida fiziologi"a 6u#sa de ene#gie C#este %olumul si "om(ate des)id#ata#ea 3la"on +;; ml E")ili(#a#e )id#oele"t#oliti"a Pul(e#e al"alina Neut#alizant al a"idozei meta(oli"e 3la"on 3iola 1; ml P#in"i'alul ele"t#olit int#a"elu7 la# Rol 'lasti" in fo#ma#ea tesutu7 lui osos Antiinflamato# Antianafila"ti" Indul"ito# in alimente si (autu#i

6.C.

I.V.

I.V. I.V. I.V. I.V.

$;; mlG * ) B; mlG * ) *+ mlG * ) ; mlG * )

EAFARINA

Ca'sule 1> mg

O#al

III "'G * )

0 VITAMINA 41

Ta(lete

VITAMINA 4, VITAMINA C ;;

Ta(lete Ca'sule

2 Inte#%ine in meta(olismul )id#o"a#(onatilo# C#este tole#anta la glu"ide 3a%o#izeaza de'une#ea gli"oge7 nului in fi"at Rol a"ti% in tesutul )e'ati" Inte#%ine in meta(olismul glu"i7 di"& '#otidi" si al g#asimilo#& fa7 %o#izeaza de'une#ea Ca in oase& ma#este #ezistenta la infe"tii

3 O#al

8 III t(G * )

O#al O#al

I t(G * ) III "'G * )

TABEL CU EXAMENE DE LABORATOR A%(-#,( 2'/$"( FEMO/LO4INA FEMATOCRIT LEUCOCITE V6F /LICEMIE M!& &' /'2!-"(/' Inte'a#ea 'ul'ei degetului <'un"tie "a'ila#a= P#in 'un"tie %enoasa ml de sange 'e "#istale E!TA Inte'a#ea 'ul'ei degetului <'un"tie "a'ila#a= P#in 'un"tie %enoasa 1&, ml sange 'e ;&* ml "it#at de Na $&> 5 P#in 'un"tie %enoasa ml sange 'e flo#u#a de Na * mg V(-!/# %!/)(-' 1$L gG1;; ml *;7*+ g 5 * ;;7>;;;Gmm$ 71$ mmG1 ) 1 71. mmG ) ;&>71& g I V(-!/# !6"#%$"' 1*&+ g 5 ** g 5 .,;;Gmm$ 1$ mmG1 ) ,1$ mg 5 <;B.;1. ;;>= 1$. mg 5 <1+.;1. ;;>= *1 mg 5 $B mg 5

UREE 6AN/UINA 3I4RINO/EN TIMOL EXAMEN 6UMAR !E URINA

P#in 'un"tie %enoasa +71; ml de sange Pun"tie %enoasa *&+ ml de sange 'e ;&+ ml "it#at de Na $&> 5 Pun"tie %enoasa +71; ml sange fa#a su(stanta de "ont#ast 6e efe"tueaza toaleta o#ganelo# genitale inainte de #e"olta#ea u#inei : 1;; - 1+; ml 6e e2'li"a 'a"ientei in "e "onsta te)ni"a #e"olta#ii 6uma#ul de u#ina se t#"olteaza dimineata 'e neman"ate& int#7un #e"i'ient "u#at 6e e2'li"a 'a"ientei "a '#imul 1et de u#ina sa7l elimine la toaleta si a'oi in 1et "ontinuu sa u#ineze in #e"i'ient Re"i'ientul este a"o'e#it& eti")etat si t#imis la la(o#ato#

;7*; mg 5 ;;7*;; mg 5

;7* uML $ uML Al(umina Al(umina a(senta a(senta /lu"oza a(senta /lu"oza ; gGl Pigmenti (ilia#i Co#'i "etoni"i a(senti '#ezenti 6ediment Pigmenti (ilia#i f#e"%ent leu"o7 '#ezenti "ite si e'itelii 6ediment 'F ? . f#e"%ent leu"o"i7 te si e'itelii

B.

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI A.M

B. . CULEGEREA DATELOR 6UR6E !E !ATE : 7 'a"ientul A 7 familia A 7 dosa#ul ante#io# al 'a"ientului A 7 e")i'a de ing#i1i#e. 4.1.1. !ATE PRIVIN! I!ENTITATEA PACIENTULUI : !ATE 3IXE : 7 Nume si '#enume : A.M. 7 Va#sta : +. ani 7 6e2 : mas"ulin 7 Religie : o#todo2a 7 Nationalitate : #omana 7 6ta#e "i%ila : "asato#it 7 O"u'atia : 'ensionat medi"al !ATE VARIA4ILE : 7 !omi"iliul : 4u"o%& 6t#. Mi)ai 4#a%u& n#. $& P#a)o%a 7 Conditii de lo"uit : lo"uinta salu(#a al"atuita din * "ame#e& s'atioasa& familie "u $ mem(#i 7 /ustu#i 'e#sonale : ii 'la" su"u#ile natu#ale& a'a mine#ala& nu "onsuma al"ool& '#efe#a "a#nea& in s'e"ial f#i'ta& aso"iata "u 'utine legume. 7 Mod de 'et#e"e#e a tim'ului li(e# : ii 'la"e sa 1oa"e ta(le& "iteste zia#ul si se uita la tele%izo#& fa"e 'lim(a#i in ae# li(e#. 4.1. . 6ta#ea de sanatate ante#ioa#a a 'a"ientului : 1. .a. !ate ant#o'omet#i"e : 7 g#eutate : ,> @g 7 inaltime : 1&.; m 7 g#u' sanguin: ;I& R) <D= 1. .(. Limite senzo#iale:: 7 ale#gii: nu '#ezinta 7 '#oteze : nu '#ezinta 7 a"uitate %izuala si auditi%a& ta"tila& olfa"ti%a : no#male& integ#e 1. .". Ante"edente )e#edo"olate#ale :

7 ni"i unul dint#e 'a#inti nu a a%ut dia(et za)a#at& nu a sufe#it de (oli infe"to7 "ontagioase& T4C. 1. .d. Ante"edente 'e#sonale 'atologi"e : 7 dia(et za)a#at ti' I din anul 1BB, 4.1.$. IN3ORMATII LE/ATE !E 4OALA 1.$.a. Moti%ele inte#na#ii : 7 sta#e de o(oseala 7 'oliu#ie 7 'olidi'sie 7 disu#ie 7 'a#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e 1.$.(. Isto#i"ul (olii : Pa"ientul A.M.& in %a#sta de +. de ani& "unos"ut "u dia(et za)a#at insulino7 de'endent din anul 1BB,& se '#ezinta la se"tia de 9 !ia(et nut#iti" si (oli meta(oli"e H a 6'italului 0udetean de U#genta Ploiesti 'e data de ;,.;*. ;;> a"uzand de a'#o2imati% o sa'tamana o sta#e de o(oseala& 'oliu#ie& 'olidi'sie& disu#ie& 'a#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e. 1.$.". !iagnosti"ul medi"al la inte#na#e : 7 dia(et za)a#at ti' I 1.$.d. EXAMENUL PE APARATE : 7 A'a#atul #es'i#ato# : 7 R ? 1. #Gmin 7 #es'i#atie am'la #itmi"a 7 to#a"e no#mal "onfo#mat 7 mu#mu# %ezi"ula# '#ezent 7 tuse a(senta 7 #es'i#atie de ti' "ostal infe#io# 7 A'a#atul "a#dio7%as"ula# : 7 zgomote "a#dia"e #itmi"e 7 "o#d in limite no#male 7 TA 1*;G,; mm Fg 7 P ? >; 'Gmin

7 A'a#atul digesti% : 7 t#anzit intestinal no#mal 7 s'lina ne'al'a(ila 7 'an"#eas in limite fiziologi"e 7 A'a#atul u#o7genital: 7 lo1e #enale nedu#e#oase 7 u#ina mono"#oma& tul(u#e& u#at mi#ositoa#e 7 6istemul ne#%os "ent#al: 7 sta#e de "ostienta

B.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR 4. .1. ANALIEA 6ATI63ACERII CELOR 1* NEVOI 3UN!AMENTALE N'4!#( +$%&()'%"(-( 0 1. Ne%oia de a #es'i#a si a a%ea o (una "i#"ulatie M(%#+'*"(/# &' #%&'1'%&'%"( M(%#+'*"(/# &' &'1'%&'%"( 2 7 #es'i#atie de ti' "ostal infe7 7 'aloa#e A #io# A 7 o(oseala. 7 #es'i#atie am'la A 7 to#a"e no#mal "onfo#mat A 7 R ? 1. #Gmin 7 a'etit '#ezent A 7 )i'e#gli"emie *&,* I A 7 dentitie (una A 7 'olidi'sie A 7 #efle2 de deglutitie '#ezent. 7 senzatie de foame. 7 mi"tiuni : >7B G zi A 7 'oliu#ie <>7B mi"tiuni G zi& 7 s"aun no#mal : 7$ G zi 'este .;; mlG * )= A 7 u#ini mono"#ome& tul(u#i. 7 a#ti"ulatii mo(ile A 7 'a#astezii la ni%elul 7 sistem osos integ#u. mem(#elo# infe#ioa#e. 7 o#e de somn : >7B o#eGzi A 7 se odi)neste ziua 7 im(#a"aminte "u#ata& ade"%ata anotim'ului S$/*' &' &#+#2$-"("' 3 7 defi"itul "i#"ulatiei 'e#ife#i"e A 7 deze")ili(#ul meta7 (olismului glu"idi" si li'idi" 7 deze")ili(#ul meta7 (olismului glu"idi" A 7 an2ietate. 7 deze")ili(#ul meta7 (olismului glu"idi" si li'idi". 7 deze")ili(#ul meta7 (olismului glu"idi" si li'idi" A 7 sta#e de o(oseala. 7 somn agitat& su'e#fi"ial& 7 'oliu#ie A t#ezi#i f#e"%ente in tim'ul 7 an2ietate A no'tii 7 alte#a#ea sta#ii gene7 #ale 7 mo(iliza#e in"etinita dato#i7 7 sta#e gene#ala alte7 ta 'a#asteziilo# de la ni%elul #ataA men(#elo# infe#ioa#e 7 deze")ili(#ul meta7 (olismului glu"idi" si li'idi".

. Ne%oia de a (ea si de a man"a $. Ne%oia de a elimina *. Ne%oia de a se mis"a si a a%ea o (una 'ostu#a +. Ne%oia de a do#mi si a se odi)ni ,. Ne%oia de a se im(#a"a si dez(#a"a

0 .. Ne%oia de a "omuni"a

2 7 'a"ientul isi e2'#ima "la# sentimentele& ideile A 7 lim(a1 "la# A 7 a"uitate %izuala si auditi%a (una. 7 se #e"#eaza 1u"and ta(le& "itind zia#ul

3 7 alte#a#ea sta#ii gene7 #aleA 7 an2ietateA 7 mediu inade"%at. 7 s'italiza#e 7 deze")ili(#ul meta7 (olismului glu"idi" si li'idi".

>. Ne%oia de a se #e"#ea B. Ne%oia de a e%ita 'e#i"olele 1;. Ne%oia de a mentine tem'e#atu#a "o#'ului in li7 mite no#male 11. Ne%oia de a fi "u#at& ing#i1it& de a '#ote1a tegu7 mentele si mu"oasele 1 . Ne%oia de a a"tiona "onfo#m '#o'#iilo# "on%in7 ge#i si %alo#i& de a '#a"ti"a #eligia 1$. Ne%oia de a fi '#eo"u7 'at in %ede#ea #ealiza#ii 1*. Ne%oia de a in%ata "um sa7si 'ast#eze sanatatea

7 in"a'a"itatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e. 7 este e2'us 'e#i"olelo# dato#ita "om'li"atiilo# "e 'ot a'a#e

7 T ? $,&+ oC 7 t#ans'i#atii minime A 7 tegumente "alde 7 dentitie "om'leta A 7 ung)ii "u#ate& taiate s"u#t A 7 isi a"o#da singu# ing#i1i#i igieni"e 7 neliniste A 7 nu 'oate 'a#ti"i'a si a"tio7 na "onfo#m '#o'#iilo# "#edin7 te 7 ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%itatile zilni"e. 7 'a"ientul nu a#e "unostinte des'#e (oala& des'#e "om'li7 "atiile "e 'ot a'a#ea& a masu7 #ilo# de '#e%eni#e. 7 s'italiza#eA 7 sta#e de an2ietate. 7 an2ietateA 7 s'italiza#e. 7 li'sa de info#ma#e A 7 s'italiza#e.

PRO4LEME !E !EPEN!ENTA 1. PRO4LEME ACTUALE : 7 alimentatie inade"%ata '#in su#'lus A 7 'otential de des)id#ata#e A 7 in"a'a"itatea de a do#mi si a se odi)ni A 7 li'sa de "unostinte des'#e (oala A 7 alte#a#ea "onfo#tului A 7 im'osi(ilitatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e. . PRO4LEME POTENTIALE : 7 #is" de infe"tie u#ina#a A 7 #is" de des)id#ata#e ma1o#a A 7 diminua#ea "a'a"itatii de mo(iliza#e.

DIAGNOSTIC NURSING 7 alimentatie inade"%ata '#in su#'lus din "auza deze")ili(#ului meta(olismului glu"idi" manifestata '#in )i'e#gli"emie A 7 'otential de des)id#ata#e din "auza deze")ili(#ului )id#oele"t#oliti" si ne#es'e"ta#ii #egimului im'us de (oala& manifestat '#in )i'e#gli"emie& 'oliu#ie& sete intensa& 'olidi'sie A 7 in"a'a"itate de a do#mi si de a se odi)ni din "auza an2ietatii& s'italiza#ii& manifestata '#in t#ezi#i f#e"%ente& somn agitat A 7 im'osi(ilitatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e din "auza s'italiza#ii manifestata '#in ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%itati #e"#eati%e A 7 alte#a#ea "onfo#tului din "auza sta#ii gene#ale alte#ate manifestata '#in astenie fizi"a A 7 li'sa de "unostinte des'#e (oala din "auza edu"atiei& manifestata '#in ne"unoaste#ea (olii si a masu#ilo# de '#e%eni#e a "om'li"atiilo# A 7 #is" de infe"tie u#ina#a din "auzaa s"ade#ii #ezistentei o#ganismului& manifestata '#in alte#a#ea a'a#atului u#ogenital.

B.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR $.a. O4IECTIVE : 7 'a"ientul sa se alimenteze "o#es'unzato# ne"esitatilo# o#ganismului A 7 'a"ientul sa fie #ee")ili(#at nut#itional& sa #es'e"te #est#i"tiile im'use de (oala& sa se o(tina e")ili(#ul meta(olismului glu"idi" si li'idi" A 7 'a"ientul sa ai(a elimina#i u#ina#e no#male A 7 'a"ientului sa i se diminueze 'a#esteziile de la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e A 7 'a"ientul sa (enefi"ieze de o#e de somn sufi"iente "antitati% si "alitati% A 7 'a"ientul sa fie o#ientat tem'o7s'atial si e")ili(#at 'si)i" A 7 'a"ientul sa7si 'oata #eaaliza '#o'#iile '#oie"te A 7 'a"ientul sa 'oata efe"tua a"ti%itati #e"#eati%e '#efe#ate A 7 'a"ientul sa (enefi"ieze de "unostinte sufi"iente des'#e (oala sa& des'#e "om'li"atiile "e 'ot a'a#ea '#in ne#es'e"ta#ea #egimului alimenta# si "elui medi"amentos A 7 'a"ientul sa nu '#ezinte "om'li"atii ale (olii. $.(. INTERVENTII EILNICE : INTERVENTII AUTONOME : ; 7 asigu# "onditii de mi"#o"limat "o#es'unzato# <tem'e#atu#a 1>7 C& luminozitate& atmosfe#a umidifi"ata= A 7 maso# fun"tiile %itale si %egetati%e si le notez in 3.O. A 7 asigu# len1e#ie de "o#' si de 'at "u#ata A 7 e%aluez ne%oile alimenta#e ale 'a"ientului din 'un"t de %ede#e "alitati% si "antitati% in fun"tie de a"ti%itate& %a#sta si de fo#ma (olii A 7 asigu# odi)na 'a"ientului A 7 o(se#% somnul 'a"ientului& "alitatea a"estuia si #a'o#tul somnG%eg)e A 7 "#eez un "limat de in"#ede#e& in"u#a1ez si linistes" 'a"ientul 'ent#u a7si #e"a'ata e")ili(#ul 'si)i" A 7 su'#a%eg)ez tegumentele si mu"oasele 'a"ientului A 7 edu" 'a"ientul '#i%ind 'ast#a#ea igienei 'e#sonale A 7 analizez si sta(iles" da"a inte#%entiile luate au fost in "on"o#danta "u sta#ea fizi"a a 'a"ientului. INTERVENTII !ELE/ATE : 7 la indi"atia medi"ului #e"oltez sange 'ent#u e2amene )ematologi"e si (io")imi"e A 7 administ#ez medi"atia '#es"#isa de medi".

B.8. APLICAREA INGRIJIRILOR D("( 0 ;,.;*.;> P/!6-')' &' &'1'%&'%"( Alimentatie inade"%ata '#in su#'lus de glu7 "ide : )i'e#gli7 "emie& 'olidi'7 sie O6#'2"#4' 2 Pa"ientul sa fie e")ili(#at meta(o7 li" si nut#itional& sa #es'e"te #egi7 mul im'us de (oala. I%"'/4'%"## A$"!%!)' 3 7 asigu# alimentatia 'a7 "ientului in #a'o#t "u ne%oile o#ganismului 7 in u#ma TT/O s7a sta(ilit #egim alimenta# de ;; FCGzi <1;, g '#oteine& >+ g li'ide ? ? ;$B "alGzi= A 7 "anta#es" 'a"ientul zilni". 7 am u#ma#it a'o#tul de li")ide& #es'e"ta#ea meselo# si a #egimului igieno7dieteti" A 7 am masu#at si notat fun"tiile %itale si %ege7 tati%e. 7 am asigu#at "onditiile de mi"#o"limat '#ielni7 "e 'ent#u odi)na si somn A E4(-$(/' D'-'.("' 8 9 7 #e"oltez sange 'en7 ;B.;*. ;;> t#u dete#mina#ea gli"e7 7'a"ientul '#ezinta mieiA un a'etit no#mal& 7 administ#ez insulina nu fa"e e2"es de "#istalina >D>D>D* ui& li")ide si de di'i#idamol , t(Gzi. glu"ide. /li"emie 1&$$ g I

;,.;*.;>

Potential de des)id#ata#e

Pa"ientul sa fie e")ili(#at )id#oe7 le"t#oliti" in 17 zile. 6a '#ezinte o diu#eza satisfa"a7 toa#e. Pa"ientul sa (ene7 fi"ieze de o#e de somn sufi"iente din 'un"t de %ede7

7 am instalat 'e#fuzie A 7 am administ#at insu7 lina

;B.;*. ;;> 7 (ilantul )id#i" in7 di"a #e%eni#ea la no#mal a e")ili7 (#ului )id#oele"7 t#oliti". ;>.;*. ;;> 7 'a"ientul (enefi7 "iaza de o#e de somn sufi"iente&

;,.;*.;>

In"a'a"itate de a do#mi si a se odi)ni

7 am administ#at medi7 "atia dia(eti"a si seda7 ti%a : insulina& za)a#i7 na& "i"lo(a#(ital

2 #e "antitati% si "a7 litati% in 17 zile.

;,.;*.;>

Ris" de infe"tii Pa"ientul sa fie fe7 s"ade#ea #ezis7 #it de "om'li"atiile tentei o#ganis7 infe"tioase. mului.

;,.;*.;>

Li'sa de "unostinte des'#e (oala.

Pa"ientul sa (ene7 fi"ieze de info#7 matii des'#e (oala& des'#e #egimul dieteti" si des'#e t#atamentul medi7 "amentos.

3 8 7 am dis"utat "u 'a"i7 7 sea#a& inainte de "ul7 entul des'#e sta#ea lui "a#e. de sanatate& asigu#an7 du7l "a in u#ma t#ata7 mentului sta#ea sa se %a im(unatati "onside#a(il 7 su'#a%eg)ez fun"tiile %itale si %egetati%e A 7 o(se#% tegumentele si mu"oasele 'a"ientului& sesizand modifi"a#ile "utanate A 7edu" 'a"ientul '#i%ind 'ast#a#ea igienei "o#'o7 #ale. 7 am ofe#it 'a"ientului (#osu#i des'#e dia(etul za)a#atA 7 am fa"ilitat efe"tua#ea de dis"utii "u "eilalti 'a"ienti "u a"eeasi afe"tiuneA 7 am dis"utat "u 'a"i7 entul des'#e im'o#tanta #es'e"ta#ii t#atamentu7

9 nelinistea a dis'a7 #ut. Pa"ientul este in"#ezato# in #e"a7 'ata#ea sta#ii de sanatate. Pa"ientul nu a '#e7 zentat "om'li"atii infe"tioase 'e 'e7 #ioada s'italiza#ii.

La e2te#na#e 'a"i7 entul a#e "unostin7 te sufi"iente des7 '#e (oala.

0 ;,.;*.;>

;,.;*.;>

3 lui si a #egimului. Im'osi(ilitatea Pa"ientul sa (ene7 7 e%aluez gustul si inte7 efe"tua#ii de fi"ieze de a"ti%i7 #esul 'a"ientului 'ent#u a"ti%itati #e"#e7 tati #e"#eati%e si in a"ti%itati #e"#eati%e A ati%e. tim'ul s'italiza#ii. 7 "e# familiei sa7i adu"a 'a"ientului "a#ti& zia#e. Alte#a#ea "on7 Pa"ientul sa nu 7 am in%atat 'a"ientul fo#tului dato#i7 mai '#ezinte sa fa"a e2e#"itii 'ent#u ta 'a#esteziilo# 'a#estezii la ni%e7 dis'a#itia 'a#esteziilo# A de la ni%elul lul mem(#elo# 7 am #edat in"#ede#ea mem(#elo# infe#ioa#e 'ana la 'a"ientului "a nu este infe#ioa#e. e2te#na#e de"at o sta#e t#e"atoa#e.

9 Pa"ientul a (ene7 fi"iat de a"ti%itati #e"#eati%e 'e toata du#ata s'italiza#ii.

7 am montat 'e#fuzii "u se# fiziologi"A 7 am administ#at anti7 inflamatoa#e& anti#eu7 mati"e.

La e2te#na#e 'a"ientul nu mai '#ezenta 'a#estezii ale mem(#elo# infe#ioa#e

B.9. EXTERNAREA BOLNAVULUI Pa"ientul A.M.& in %a#sta de +. de ani& "unos"ut "u dia(et za)a#at ti' I& se '#ezinta 'e data de ;,.;*. ;;> in se"tia 8!ia(et& nut#itie si (oli meta(oli"eM a 6'italului 0udetean de U#genta Ploiesti& a"uzand de "ate%a zile 'oliu#ie& 'olidi'sie& disu#ie& sta#e de o(oseala& 'a#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e. Pa"ientul este 'us 'e #egim alimenta# la ;; FC& t#atament "u insulina "#istalina& %itamine& analgezi"e& %asodilatatoa#e& sedati%e. In u#ma t#atamentului si a ing#i1i#ilo# a"o#date& %alo#ile gli"emiei se no#malizeaza& 'a#esteziile s7au diminuat in intensitate 'ana la dis'a#itia lo# la e2te#na#e. Pa"ientul nu mai '#ezinta 'oliu#ie si 'olidi'sie. E%olutia "lini"a 'e toata 'e#ioada s'italiza#ii a fost fa%o#a(ila. Pa"ientul este e2te#nat 'e data de 11.;*. ;;>. 4ILANTUL AUTONOMIEI 1. Ne%oia de a #es'i#a si a a%ea o (una "i#"ulatie : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezenta o #es'i#atie de ti' "ostal infe#io# am'la& de 1. #Gmin A 7 la e2te#na#e 'a"ientul '#ezinta a"eeasi f#e"%enta a #es'i#atiei& fa#a ni"i o modifi"a#e 'e tim'ul s'italiza#ii. . Ne%oia de a (ea si a man"a : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezenta )i'e#gli"emie& 'olidi'sie A 7 la e2te#na#e 'a"ientul se alimenteaza si )id#ateaza singu# si in mod "o#es'unzato#. $. Ne%oia de a elimina : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezenta 'oliu#ie& u#ini mono"#ome& tul(u#i& u#at mi#ositoa#e A 7 la e2te#na#e 'a"ientul '#ezinta o #ee")ili(#a#e )id#oele"t#oliti"a& '#ezinta s"aune si mi"tiuni fiziologi"e no#male& s'o#adi" insotite de disu#ie& nu '#ezinta %a#satu#i sau alte '#o(leme de elimina#e. *. Ne%oia de a se mis"a si a a%ea o (una 'ostu#a : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezinta mo(iliza#e in"etinita din "auza 'a#esteziilo# de la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e si a sta#ii gene#ale alte#ate A 7 la e2te#na#e 'a"ientul nu mai '#ezinta 'a#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e si a#e o sta#e gene#ala (una. +. Ne%oia de a do#mi si a se odi)ni : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezinta o#e insufi"iente de somn& un somn agitat A

7 la e2te#na#e 'a"ientul (enefi"iaza de o#e de somn sufi"iente din 'un"t de %ede#e "antitati% si "alitati%. ,. Ne%oia de a e%ita 'e#i"olele : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezenta difi"ultate de a e%ita 'e#i"olele din "auza sta#ii gene#ale alte#ate A 7 la e2te#na#e 'a"ientul '#ezinta o sta#e de (ine& atent la tot "eea "e ii 'oate afe"ta a"easta sta#e de (ine. .. Ne%oia de a "omuni"a : 7 la inte#na#e 'a"ientul nu '#ezenta difi"ultate in a7si e2'#ima ideile si sta#ile A 7 la e2te#na#e 'a"ientul "omuni"a no#mal. >. Ne%oia de a se #e"#ea : 7 la inte#na#e 'a"ientul nu 'oate (enefi"ia de a"ti%itati #e"#eati%e din "auza s'italiza#ii A 7 la e2te#na#e 'a"ientul (enefi"iaza de a"ti%itati #e"#eati%e '#efe#ate. B. Ne%oia de a se im(#a"a si dez(#a"a : 7 la inte#na#e a"easta ne%oie e#a afe"tata de 'a#estezii A 7 la e2te#na#e 'a"ientul isi satisfa"ea singu# a"easta ne%oie. 1;. Ne%oia de a mentine tem'e#atu#a "o#'ului in limite no#male : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezenta t#ans'i#atii minime si tem'e#atu#a ; de $,&+ C A 7 la e2te#na#e 'a"ientul '#ezinta o tem'e#atu#a in limite no#male. 11. Ne%oia de a fi "u#at& ing#i1it& de a '#ote1a tegumentele si mu"oasele : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezenta o oa#e"a#e difi"ultate in #ealiza#ea igienei zilni"e din "auza 'a#esteziilo# A 7 la e2te#na#e 'a"ientul isi satisfa"ea singu# a"easta ne%oie. 1 . Ne%oia de a a"tiona "onfo#m '#o'#iilo# "on%inge#i si %alo#i& de a '#a"ti"a #eligia : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezenta o sta#e de neliniste din "auza s'italiza#ii A 7 la e2te#na#e a"easta sta#e a dis'a#ut. 1$. Ne%oia de a fi '#eo"u'at in %ede#ea #ealiza#ii : 7 Inde'endenta. 1*. Ne%oia de a in%ata "um sa7si 'ast#eze sanatatea : 7 la inte#na#e 'a"ientul '#ezenta "unostinte insufi"iente des'#e (oala A 7 la e2te#na#e 'a"ientul a in%atat "um sa7si #es'e"te t#atamentul si #egimul dieteti" '#es"#is de medi".

TRATAMENT D'%$)#/'( )'&#2()'%"$-$# IN6ULINA CRI6TALINA EAFARINA AL/OCALMIN !ICLO3ENAC 6ER 3IEIOLO/IC 4ICAR4ONAT !E Na >&* 5 CICLO4AR4ITAL !IPIRI!AMOL PENTOXI3ILIN PIA3EN F!/)( &' 1/','%"(/' 3la"on A2"#$%' Medi"atie de su(stitutie in dia(et Ea)a#at. Fo#mon 'an"#eati" antidia(eti" si )i'ogli"emiant. Indul"ito# in alimente si (autu#i Analgezi" Antiinflamato# neste#oidian Anti#eumati" Ree")ili(#a#e )id#oele"t#oliti"a Ree")ili(#a#e a"ido7(azi"a 6edati% si )i'noti" Antiangios '#in %asodilatatie "o#ona#iana. Vasodilatato# antiis")emi" 'ent#u a"tiune mus"ulat#o'a Analgezi" M!& &' (&)#%#*"/(/' 6.C. D!,( ,#-%#2( $; uiG * ) > D 1; D > D * ui $Gzi Gzi 1 <sea#a inainte de "ul"a#e= 1;;; ml +; ml 1 <sea#a inainte de "ul"a#e= ,Gzi $Gzi 1Gzi

Ta(lete 3iole 6u'ozito# Pungi 3iole Ta(lete Ta(lete Ta(lete 3iole

O#al I.M. Re"tal I.V. I.V. O#al O#al O#al I.M.

EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE A%(-#,( 2'/$"( 0 /LICEMIE M!& &' /'2!-"(/' P#in 'un"tie %enoasa flo#u#a de Na * mg. ml de sange 'e V(-!/# %!/)(-' 2 ;&> - 1& g I V(-!/# !6"#%$"' 3 *&,* g I <;,.;*. ;;>= &> g I <;..;*. ;;>= $& g I <;>.;*. ;;>= &B* g I <;B.;*. ;;>= &11 g I <1;.;*. ;;>= 1&$$ g I <11.;*. ;;>= >g5 <;..;*. ;;>= 1 g5 <11.;*. ;;>= ;&B+ g I <;..;*. ;;>= F4?B&>> g 5 L?+>;;Gmm$ .;;; ge#meniGml

/LICOEURIE

6e #e"olteaza u#ina din *& din "a#e se ia o '#o(a int#7un #e"i'ient "u#at si us"at. 6e #e"olteaza '#in 'un"tie %enoasa + ml de sange. Pun"tie "a'ila#a 6e #e"olteaza '#ima u#ina de dimineata int#7o #'#u(eta ste#ila. ;& - ;&* g I F4?1 71* g 5 L?*;;;7>;;;Gmm$

UREE 6AN/UINA FL/ UROCULTURA

0 EXAMEN 6UMAR !E URINA

6e #e"olteaza '#ima u#ina de dimineata int#7o sti"luta "u#ata si us"ata.

2 'F ? *&+ - .&, Lim'ede Al(umina si glu"oza a(sente

T/P

6e #e"olteaza '#in 'un"tie %enoasa + ml de sange

- 1, ui

3 J ? 1;; 'F - a"id U#ina uso# tul(u#e P#ezinta al(umina si glu"oza Leu"o"ite izolate si g#u'ate <;..;*. ;;>= +&$+ ui <1;.;*. ;;>=

C. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI I.Z.

C. . CULEGEREA DATELOR 6UR6E !E !ATE : 7 'a"ientul A 7 familia A 7 dosa#ul ante#io# al 'a"ientei A 7 e")i'a de ing#i1i#e. C.1.1. !ATE PRIVIN! I!ENTITATEA PACIENTEI : !ATE 3IXE : 7 Nume si '#enume : I.E. 7 Va#sta : .1 ani A 7 6e2 : feminin A 7 Religie : o#todo2a A 7 Nationalitate : #omana A 7 6ta#e "i%ila : "asato#ita 7 O"u'atia : 'ensiona#a !ATE VARIA4ILE : 7 !omi"iliul : Magu#ele& P#a)o%a 7 Conditii de lo"uit : lo"uinta salu(#a din * "ame#e& atmosfe#a "om'leta. 7 /ustu#i 'e#sonale : nu fumeaza& nu "onsuma al"ool& '#efe#a legumele& f#u"tele& za#za%atu#ile. 7 Mod de 'et#e"e#e a tim'ului li(e#: ii 'la"e sa t#i"oteze si sa u#ma#eas"a emisiuni info#mati%e la tele%izo#. C.1. . 6ta#ea de sanatate ante#ioa#a a 'a"ientului : 1. .a. !ata ant#o'omet#i"e : 7 g#eutate: . @g 7 inaltime: 1&,$ m 7 g#u' sanguin: A II& R) <D= 1. .(. Limite senzo#iale : 7 ale#gii la Algo"almin& Pa#a"etamol& As'i#ina& Piafen. 7 '#oteze : nu '#ezinta 7 a"uitate %izuala si auditi%a& ta"tila& olfa"ti%a : integ#e

1. .". Ante"edente )e#edo"olate#ale : 7 fa#a semnifi"atie "lini"a. 1. .d. Ante"edente 'e#sonale 'atologi"e : 7 dia(et za)a#at de 1; ani& in '#ezent insulino7t#atat 7 sind#om an2ios de'#esi% 7 a'endi"e"tomie la %a#sta de 1* ani 7 'neumonie la 1. ani 1. .e. Ante"edente 'e#sonale fiziologi"e : 7 mena#)a la %e#sta de 1$ ani& "u flu2 no#mal& "antitate #edusa 7 $ naste#i la te#men 7 * a%o#tu#i efe"tuate ")i#u#gi"al 7 meno'auza fiziologi"a la +* de ani C.1.$. IN3ORMATII LE/ATE !E 4OALA 1.$.a. Moti%ele inte#na#ii : 7 "efalee 7 'oliu#ie 7 g#eata 7 %a#satu#i 7 'a#estezii 7 du#e#i e'igast#i"e 1.$.(. Isto#i"ul (olii: Pa"ienta I.E.& in %a#sta de .1 de ani& "unos"uta "u dia(et za)a#at ti' I insulino7t#atat din anul 1BB*& se '#ezinta la "ame#a de ga#da a se"tiei de 9 !ia(et nut#iti" si (oli meta(oli"e H a 6'italului 0udetean de U#genta Ploiesti 'e data de ; .;+. ;;>& a"uzand "a in tim'ul no'tii a a'a#ut "efaleea& du#e#i e'igast#i"e& g#eata& %a#satu#i& 'oliu#ie& 'a#estezii ale mem(#elo# infe#ioa#e. 1.$.". !iagnosti"ul medi"al la inte#na#e : 7 dia(et za)a#at ti' I 7 sind#om an2ios de'#esi% 1.$.d. !ata inte#na#ii : ; .;+. ;;> 1.$.e. EXAMENUL PE APARATE: 7 A'a#atul #es'i#ato# : 7 R ? 1> #Gmin 7 #es'i#atie de ti' a(dominal

7 to#a"e no#mal "onfo#mat 7 mu#mu# %ezi"ula# '#ezent 7 tuse a(senta 7 A'a#at "a#dio7%as"ula# : 7 zgomote "a#dia"e #itmi"e 7 "o#d in limite no#male 7 TA 1+;G>; mm Fg 7 P ? >; 'Gmin 7 A'a#at digesti% : 7 t#anzit intestinal no#mal 7 s'lina ne'al'a(ila 7 a(domen de fo#ma si %olum no#mal 7 A'a#at u#o7genital : 7 lo1e #enale nedu#e#oase 7 #ini")i ne'al'a(ili 7 'un"te u#et#ale nedu#e#oase 7 'oliu#ie 7 6istemul ne#%os "ent#al : 7 de'#esi%a 7 o#ientata tem'o7s'atial 7 ti#oidian limite no#male

C.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR C. .1. ANALIEA 6ATI63ACERII CELOR 1* NEVOI 3UN!AMENTALE N'4!#( +$%&()'%"(-( M(%#+'*"(/# &' #%&'1'%&'%"( M(%#+'*"(/# &' &'1'%&'%"( 2 S$'*' &' &#+#2$-"("' 3

0 1. Ne%oia de a #es'i#a si a 7 #es'i#atie de ti' a(dominal A a%ea o (una "i#"ulatie 7 mu#mu# %ezi"ula# '#ezent A 7 to#a"e no#mal "info#mat A 7 tuse a(senta A 7 R ? 1. #Gmin. . Ne%oia de a (ea si de a 7 dentitie (una A man"a 7 #efle2 de deglutitie '#ezent. $. Ne%oia de a elimina 7 mi"tiuni: +7, G zi 7 s"aun no#mal: 17 G zi 7 t#ans'i#atii minime. *. Ne%oia de a se mis"a si 7 a#ti"ulatii mo(ile A a a%ea o (una 'ostu#a 7 sistem osos integ#u. +. Ne%oia de a do#mi si a se odi)ni 7 o#e de somn : > -B o#eGzi.

7 li'sa 'oftei de man"a#e 7 g#eata A 7 %a#satu#i A 7 du#e#i e'igast#i"e. 7 'oliu#ie A 7 g#etu#i si %a#satu#i 7 'a#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e. 7 somn agitat& (#uste in tim'ul no'tii.

7 deze")ili(#ul meta(olis7 mului glu"idi" si li'idi"A 7 sta#e gene#ala alte#ata. 7 deze")ili(#u )id#oele"7 t#oliti"& endo"#in.

7 deze")ili(#ul meta(olis7 mului glu"idi" si li'idi"& endo"#in A 7 sta#e de o(oseala. t#ezi#i 7 'oliu#ieA 7 an2ietateA 7 s'italiza#e.

0 ,. Ne%oia de a se im(#a"a 7 im(#a"aminte "u#ata& si dez(#a"a ade"%ata anotim'ului .. Ne%oia de a "omuni"a 7 lim(a1 "la# A 7 a"uitate %izuala si auditi%a (una.

>. Ne%oia de a se #e"#ea B. Ne%oia de a e%ita 'e#i"olele 1;. Ne%oia de a mentine tem'e#atu#a "o#'ului in limite no#male 11. Ne%oia de a fi "u#at& ing#i1it& de a '#ote1a tegu7 mentele si mu"oasele 7 T ? $,&. ;C A 7 t#ans'i#atii minime A 7 tegumente "alde. 7 fose nazale li(e#e A 7 mu"oasa (u"ala umeda si #oz A 7 'iele "u#ata& 'igmentata no#mal A 7 tesut adi'os no#mal #e'#e7 zentat.

2 7 mo(iliza#e in"etinita dato#ita 'a#esteziilo# de la ni%elul mem(#elo# infe7 #ioa#e. 7 sind#on an2ios de'#esi% 7 "omuni"a#e inade"%ata la ni%el afe"ti% si intele"7 tual. 7 in"a'a"itatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e. 7 este e2'usa 'e#i"olelo# dato#ita "om'li"atiilo# "e 'ot a'a#e.

3 7 sta#e gene#ala alte#ataA 7 deze")ili(#ul meta(olis7 mului endo"#in. 7 s'italiza#e A 7 deze")ili(#u endo"#in. 7 s'italiza#e 7 s"ade#ea #ezistentei o#ganismului A 7 an2ietate.

1 . Ne%oia de a a"tiona "onfo#m '#o'#iilo# "on7 %inge#i si %alo#i& de a '#a"ti"a #eligia

7 nu 'oate a"tiona "onfo#m '#o'#iilo# "on7 %inge#i A 7 in"a'a"itate in a7si '#a"ti"a #eligia.

7 s'italiza#eA 7 sind#om an2ios7de'#esi%

0 1$. Ne%oia de a fi '#eo7 "u'at in %ede#ea #ealiza#ii 1*. Ne%oia de a in%ata "um sa7si 'ast#eze sana7 tatea

2 7 ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%i7 tatile zilni"e. 7 defi"it de "unostinte des'#e (oala si des'#e "om'li"atiile a"esteia.

3 7 s'italiza#e. 7 li'sa de info#ma#e A 7 s'italiza#e.

PRO4LEME !E !EPEN!ENTA 1. PRO4LEME ACTUALE : 7 alimentatie inade"%ata '#in defi"it A 7 "omuni"a#e inade"%ata la ni%el afe"ti% si intele"tual A 7 im'osi(ilitatea de a7si '#a"ti"a #eligia A 7 li'sa de "unostinte des'#e (oala A 7 alte#a#ea "onfo#tului A 7 dis"onfo#t fizi" legat de du#e#e e'igast#i"a A 7 im'osi(ilitatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e. . PRO4LEME POTENTIALE : 7 #is" de des)id#ata#e A 7 #is" de "om'li"atii a"ute ale dia(etului za)a#at A 7 #is" de "om'li"atii "#oni"e ale dia(etului za)a#at <#enale& )e'ati"e& o"ula#e& "a#dio%as"ula#e& infe"tioase& denta#e=. !IA/NO6TIC NUR6IN/ 7 alimentatie inade"%ata '#in defi"it din "auza deze")ili(#ului meta(olismului glu"idi" manifestata '#in g#eata si %a#satu#i A 7 #is" de des)id#ata#e din "auza deze")ili(#ului )id#oele"t#oliti" manifestat '#in sete %ie si tegumente us"ate A 7 "omuni"a#e inade"%ata la ni%el afe"ti% si intele"tual din "auza sind#omului an2ios de'#esi% si a sta#ii gene#ale alte#ate manifestata '#in leta#gie A 7 im'osi(ilitatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e din "auza s'italiza#ii si a sta#ii de'#esi%e manifestata '#in ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%itati #e"#eati%e A 7 alte#a#ea "onfo#tului din "auza sta#ii gene#ale alte#ate& a 'a#esteziilo#& a du#e#ilo# e'igast#i"e si a %a#satu#ilo# manifestata '#in astenie fizi"a A 7 li'sa de "unostinte des'#e (oala din "auza edu"atiei& manifestata '#in ne"unoaste#ea (olii si a masu#ilo# de '#e%eni#e a "om'li"atiilo# A 7 im'osi(ilitatea '#a"ti"a#ii #eligiei din "auza s'italiza#ii& manifestata '#in ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%itati #eligioase.

C.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR $.a. O4IECTIVE : 7 'a"ienta sa se alimenteze "o#es'unzato# din 'un"t de %ede#e "antitati% si "alitati% in 17 zile A 7 'a"ienta sa nu mai '#ezinte du#e#i e'igast#i"e in 17 zile A 7 'a"ienta sa fie e")ili(#ata )id#oele"t#oliti" in 7$ zile A 7 'a"ienta sa (enefi"ieze de o#e de somn "alitati%e si "antitati%e in 17 zile A 7 'a"ienta sa fie o#ientata tem'o7s'atial in 7$ zile A 7 'a"ienta sa (enefi"ieze de a"ti%itati #e"#eati%e 'e 'e#ioada s'italiza#ii A 7 'a"ienta sa (enefi"ieze de info#matii des'#e (oala si "om'li"atiile a"esteia& 'e 'e#ioada s'italiza#ii. $.(. INTERVENTII EILNICE : INTERVENTII AUTONOME : 7 asigu# "onditii de mi"#o"limat "o#es'unzato# <tem'e#atu#a 1>7 oC& luminozitate& atmosfe#a umidifi"ata= A 7 maso# fun"tiile %itale si %egetati%e si le notez in 3.O. A 7 asigu# len1e#ie de "o#' si de 'at "u#ata& o#i de "ate o#i este ne%oie A 7 e%aluez ne%oile alimenta#e ale 'a"ientei A 7 asigu# odi)na 'a"ientei A 7 o(se#% somnul 'a"ientei& "alitatea a"estuia si #a'o#tul somnG%eg)e A 7 "#eez un "limat de in"#ede#e& in"u#a1ez si linistes" 'a"ienta 'ent#u a7si #e"a'ata e")ili(#ul 'si)i" A 7 su'#a%eg)ez tegumentele si mu"oasele 'a"ientei A 7 edu" 'a"ienta '#i%ind 'ast#a#ea igienei 'e#sonale A 7 a1ut 'a"ienta in tim'ul %a#satu#ilo# si ii sustin ta%ita #enala atun"i "and este ne%oieA 7 asigu# "onditiile ne"esa#e efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e A 7 analizez si sta(iles" da"a inte%entiile luate au fost in "on"o#danta "u sta#ea fizi"a a 'a"ientei. INTERVENTII !ELE/ATE : 7 la indi"atia medi"ului #e"oltez sange 'ent#u e2amane )ematologi"e si (io")imi"e A 7 administ#ez medi"atia '#es"#isa de medi".

C.8. APLICAREA INGRIJIRILOR D("( 0 ; .;+.;> A$"!%!)' 2 3 Alimentatie ina7 6a se o(tina e")ili7 7 asigu# alimentatia 'a7 de"%ata '#in defi7 (#ul meta(olismu7 "ientei in #a'o#t "u ne7 "it. lui glu"idi" in 7$ %oile o#ganismului - in zile& Pa"ienta sa se u#ma TT/O s7a sta(ilit alimenteze in #a'o#t #egim alimenta# de +; "u ne%oile sale g FCGzi A "antitati%e si "alita7 7 "anta#es" 'a"ienta zil7 ti%e ni". Comuni"a#e Pa"ienta sa fie e")i7 7 fa%o#izez ada'ta#ea 'a7 inade"%ata la ni7 li(#ata 'si)i" in "ientei la noul mediu %el afe"ti% si inte7 7$ zile. s'itali"es" A le"tual 7 a1ut 'a"ienta sa7si e27 '#ime ne%oile& ideile& do#intele& ant#enand7o in dis"utii "u "eilalti 'a7 "ienti A 7 linistes" 'a"ienta "u '#i%i#e la sta#ea sa& e27 'li"andu7i fie"a#e inte#7 %entie si s"o'ul ei. Alte#a#ea "onfo#7 Pa"ienta sa nu mai 7 am a1utat 'a"ienta in tului din "auza '#ezinte 'a#estezii& tim'ul %a#satu#ilo#A P/!6-')' &' &'1'%&'%"( O6#'2"#4' I%"'/4'%"## D'-'.("' 8 7 #e"oltez sange 'en7 t#u dete#mina#ea gli7 "emieiA 7 administ#ez insuli7 na A"t#a'id 1;D>D* D,D* ui& %itamine 41 4, - 1 fGzi. E4(-$(/' 9 ;+.;+. ;;> 7 'a"ienta '#ezin7 ta un a'etit no#7 mal& se alimen7 teaza sufi"ient. /li"emie 1&*$gI ;*.;+. ;;> 7 'a"ienta este e")ili(#ata 'si)i"& "omuni"a "u "a7 d#ele medi"ale si 'a"ientele din salon. A"easta sta#e se mentine 'ana la e2te#na#e.

; .;+.;>

; .;+.;>

7 am montat 'e#fuzii "u se# fiziologi" si

;*.;+. ;;> 7 'a"ienta nu mai

2 'a#esteziilo#& du7 Pa"ienta sa nu mai #e#ilo# e'igast#i"e '#ezinte 'a#estezii& %a#satu#ilo#. %a#satu#i si du#e#i e'igast#i"e 'ana la e2te#na#e.

; .;+.;>

Ris" de des)id#a7 ta#e.

3 7 am a1utat 'a"ienta in tim'ul %a#satu#ilo#A 7 am a1utat 'a"ienta sa fa"a usoa#e e2e#"itii 'ent#u diminua#ea sau dis'a#itia 'a#esteziilo#A 7 am #edat in"#ede#ea 'a"ientei s'unandu7i "a nu este de"at o sta#e t#e"atoa#e. Pa"ienta sa fie e")i7 7 am u#ma#it a'o#tul de li(#ata )id#oele"7 li")ide& #es'e"ta#ea me7 t#oliti" in 17 zile. selo# si a #egimului 6a nu mai '#ezinte igieno7dieteti" A g#eata si %a#satu#i 7 am masu#at si notat in 17 zile. fun"tiile %itale si %ege7 tati%e. 7 asigu# 'a"ientei do"umentatie #eligioasa.

8 7 am montat 'e#fuzii "u se# fiziologi" si (i"a#(onat de NaA 7 am administ#at antiemeti"e& antiin7 flamatoa#e& anti#eu7 mati"e.

9 ;*.;+. ;;> 7 'a"ienta nu mai '#ezinta %a#satu#i si du#e#i e'igas7 t#i"e. La e2te#na7 #e'a"ienta nu mai '#ezenta 'a#este7 zii. ;*.;+. ;;> 7 'a"ienta nu mai '#ezinta g#eata si %a#satu#i. La e27 te#na#e (ilantul )id#i" indi"a e")ili(#a#e )id#o7 ele"t#oliti"a. Pa"ienta a (ene7 fi"iat de do"u7 mentatie #eligioa7 sa 'e 'e#ioada s'italiza#ii. Inte#%entiile luate 'e 'e#ioada s'ita7 liza#ii au a%ut un #ol (enefi" in e7

7 am montat 'e#fuzii "u se# fiziologi" si (i"a#(onat de Na A 7 am administ#at antiemeti"e A 7 am administ#at insulina A"t#a'id.

; .;+.;>

; .;+.;>

Im'osi(ilitatea de Pa"ienta sa7si inde7 a7si '#a"ti"a 'lineas"a a"ti%itatile #eligia. #eligioase& sa fie li7 nistita 'e 'e#ioada s'italiza#ii. Im'osi(ilitatea Pa"ienta sa (enefi7 efe"tua#ii de a"7 "ieze de a"ti%itati ti%itati #e"#eati%e. #e"#eati%e 'e toata 'e#ioada s'italiza#ii.

7 e%aluez inte#esul 'a"i7 entei 'ent#u a"ti%itati #e7 "#eati%e A 7 ant#enez 'a"ienta in

0 ; .;+.;>

; .;+.;>

; .;+.;>

3 dis"utii "u "elelalte 'a"iente din salon. Li'sa de "unos7 Pa"ienta sa '#ezinte 7 fa" 'a"ientei edu"atie tinte des'#e info#matii sufi"iente sanita#a si7i ofe# "unos7 (oala. des'#e (oala 'e tinte sufi"iente des'#e toata 'e#ioada s'ita7 (oala si "om'li"atiile ei. liza#ii. Ris" de "om'li"a7 Pa"ienta sa nu mai 7 sesizez unele modifi7 tii a"ute ale dia7 '#ezinte "om'li"atii "a#i "a#e se dato#eaza (etului za)a#at. a"ute ale (olii. uno# "om'li"atii& t#ans7 'i#atie& #es'i#atie A 7 edu" 'a"ienta 'ent#u '#e%eni#ea a"esto# "om7 'li"atii si o in%at sa #es7 'e"te #egimul alimenta# si t#atamentul. Ris" de "om'li"a7 Pa"ienta sa nu '#e7 7 in%at 'a"ienta sa #e"u7 tii "#oni"e ale zinte "om'li"atii noas"a semnele "om'li7 dia(etului za)a7 "#oni"e ale (olii. "atiilo# si "um sa inte#7 #at. %ina in "azul a'a#itiei lo#A 7 in%at 'a"ienta sa folo7 seas"a testele de dete#7 mina#e a gli"emiei& la domi"iliu.

9 %olutia sta#ii 'a"ientei. La e2te#na#e 'a"ienta '#ezinta "unostinte sufi"i7 ente des'#e (oala. Pa"ienta '#ezinta la e2te#na#e o sta#e gene#ala (una& ne'#ezen7 tand "om'li"atii a"ute ale (olii.

Pana la e2te#na#e 'a"ienta nu a '#e7 zentat "om'li"atii "#oni"e ale (olii.

C.9. EXTERNAREA BOLNAVULUI Pa"ienta I. E. & in %a#sta de .1 de ani& "u dia(et za)a#at ti' I& se '#ezinta 'e data de ; .;+. ;;> la "ame#a de ga#da u#gente inte#ne a 6'italului 0udetean de U#genta Ploiesti a"uzand "a in "u#sul no'tii a a'a#ut "efaleea& du#e#i e'igast#i"e& g#eata& %a#satu#i& 'oliu#ie& 'a#estezii la ni%elul men(#elo# infe#ioa#e. Pa"ienta este inte#nata& 'usa 'e #egim alimenta# la +; g FC& t#atament "u insulina A"t#a'id& %itamine& analgezi"e. In u#ma t#atamentului si a ing#i1i#ilo# a"o#date& %alo#ile gli"emiei se no#malizeaza& 'a#esteziile s7au diminuat in intensitate 'ana la dis'a#itia lo# la e2te#na#e. Pa"ienta este e2te#nata 'e data de ;..;+. ;;>. 4ILANTUL AUTONOMIEI 1. Ne%oia de a #es'i#a a a%ea o (una "i#"ulatie : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezinta o #es'i#atie de ti' a(dominal& "u o f#e"%enta de 1> #Gmin A 7 la e2te#na#e 'a"ienta '#ezinta a"eeasi f#e"%enta a #es'i#atiei& fa#a ni"i o modifi"a#e 'e tim'ul s'italiza#ii. . Ne%oia de a (ea si a man"a : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta g#eata si %a#satu#i& du#e#i e'igast#i"e si diminua#ea 'oftei de man"a#e A 7 la e2te#na#e 'a"ienta nu mai '#ezinta g#eata si %a#satu#i& se alimenteaza si se )id#ateaza singu#a si in mod "o#es'unzato#. $. Ne%oiaa de a elimina : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta 'oliu#ie A 7 la e2te#na#e 'a"ienta '#ezinta o #ee")ili(#a#e )id#oele"t#oliti"a& '#ezinta s"aune si mi"tiuni fiziologi"e no#male& nu '#ezinta %a#satu#i sau alte '#o(leme de elimina#e. *. Ne%oia de a se mis"a si a a%ea o (una 'ostu#a : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezinta mo(iliza#e in"etinita din "auza 'a#esteziilo# de la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e si a du#e#ilo# e'igast#i"e A 7 la e2te#na#e 'a"ienta nu mai '#ezinta 'a#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e si du#e#i e'igast#i"e. +. Ne%oia de a do#mi si a se odi)ni : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta un somn agitat& "u t#ezi#i f#e"%ente in tim'ul no'tii A

7 la e2te#na#e'a"ienta '#ezinta o#e de somn sufi"iente din 'un"t de %ede#e "antitati% si "alitati%. ,. Ne%oia de a e%ita 'e#i"olele : 7 la inte#na#e 'a"ienta este e2'usa 'e#i"olelo# din "auza e%entualelo# "om'li"atii "a#e 'ot a'a#ea A 7 la e2te#na#e 'a"ienta '#ezinta o sta#e de (ine& ne'#ezentand "om'li"atii. .. Ne%oia de a "omuni"a : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta "omuni"a#e inade"%ata 'si)i" si "omuni"a "u "ei din 1u#. >. Ne%oia de a se #e"#ea : 7 la inte#na#e 'a"ienta nu 'oate (enefi"ia de a"ti%itati #e"#eati%e din "auza s'italiza#ii A 7 la e2te#na#e 'a"ienta (enefi"iaza de a"ti%itati #e"#eati%e '#efe#ate. B. Ne%oia de a se im(#a"a si dez(#a"a : 7 la inte#na#e a"easta ne%oie e#a afe"tata de 'a#estezii A 7 la e2te#na#e 'a"ienta isi satisfa"ea singu#a a"easta ne%oie. 1;. Ne%oia de a mentine tem'e#atu#a "o#'ului in limite no#male : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta o tem'e#atu#a de $,&. oC& t#ans'i#atii minime& tegumente "alde A 7 la e2te#na#e 'a"ienta '#ezinta o tem'e#atu#a in limite no#male si "onstanta. 11. Ne%oia de a fi "u#at& ing#i1it& de a '#ote1a tegumentele si mu"oasele : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta difi"ultate in #ealiza#ea igienei zilni"e din "auza 'a#esteziilo# A 7 la e2te#na#e 'a"ienta isi satisfa"ea singu#a a"easta ne%oie. 1 . Ne%oia de a a"tiona "onfo#m '#o'#iilo# "onfinge#i si %alo#i& de a '#a"ti"a #eligia : 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta o sta#e de neliniste din "auza s'italiza#ii : 7 la e2te#na#e a"easta sta#e a dis'a#ut. 1$. Ne%oia de a fi '#eo"u'at in %ede#ea #ealiza#ii : 7 Inde'endenta. 1*. Ne%oia de a in%ata "um sa7si 'ast#eze sanatatea: 7 la inte#na#e 'a"ienta '#ezenta "unostinte insufi"iente des'#e (oala A 7 la e2te#na#e 'a"ienta a in%atat "um sa7si #es'e"te t#atamentul medi"amentos& #egimul dieteti" si "um sa administ#eze insulina la domi"iliu.

TRATAMENT D'%$)#/'( )'&#2()'%"$-$# IN6ULINA ACTRAPI! EAFARINA VITAMINA 41 VITAMINA 4 6ER 3IEIOLO/IC 4ICAR4ONAT !E Na > 5 PAPAVERINA PIRACETAM NITRAEEPAM !ICAR4OCALM METOCLOPRAMI! F!/)( &' 1/','%"(/' 3la"on Ta(lete 3iole 3iole Pungi 3iole 3iole 3iole Ta(lete Ta(lete Ta(lete A2"#$%' Medi"atie de su(stitutie in dia(et za)a#at. Fo#mon 'an"#eati" antidia(eti" si )i'o7 gli"emiant. Indul"ito# in alimente si (autu#i. Inte#%ine in meta(olismul FC& fa%o#izea7 za de'une#ea gli"ogenului in fi"at si sinteza a"etil"olinei. Inte#%ine in meta(olismul '#otei"& )emato'oezei si '#o"eselo# meta(oli"e neu#onale. Ree")ili(#a#e )id#oele"t#oliti"a. Ree")ili(#a#e a"ido7(azi"a. 6'asmoliti" mus"ult#o' Psi)ostimulent Fi'noti" Pansament gast#i" Antiemeti" M!& &' (&)#%#*"/(/' 6.C. O#al I.V. I.V. I.V. I.V. I.M. I.M. O#al O#al O#al D!,( ,#-%#2( $ ui 1;D>D*D,D* $Gzi 1Gzi 1Gzi 1;;; ml ,; ml 1Gzi 1Gzi N sea#a $Gzi Gzi

EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE A%(-#,( 2'/$"( 0 /LICEMIE M!& &' /'2!-"(/' P#in 'un"tie %enoasa ml de sange 'e flo#u#a de Na * mg V(-!/# %!/)(-' V(-!/# !6"#%$"' 2 3 ;&> - 1& g I +&B g I <; .;+. ;;>= &> g I <;$.;+. ;;>= $&*$ g I <;*.;+. ;;>= &B. g I <;+.;+. ;;>= 1&$ g I <;,.;+. ;;>= 1& B g I <;..;+. ;;>= $g5 <;$.;+. ;;>= 1$ g 5 <;+.;+. ;;>= 1; g 5 <;,.;+. ;;>= ;& - ;&* g I ;&*+ g I 1&> - &> g I 1&.* g I B;;; ge#meniGml

/LICOEURIE

6e #e"olteaza u#ina din * de o#e& din "a#e se ia o '#o(a int#7un #e"i'ient "u#at si us"at.

UREE 6e #e"olteaza '#in 'un"tie %enoasa + ml de sange. 6AN/UINA COLE6TEROL 6e #e"olteaza '#in 'un"tie %enoasa +71; ml de sange. UROCULTURA 6e #e"olteaza '#ima u#ina de dimineata int#7o e'#u(eta ste#ila.

0 CREATININA T/P T/O ACI! URIC V6F EC/

6e #e"olteaza '#in 'un"tie %enoasa +71; ml sange 6e #e"olteaza '#in 'un"tie %enoasa + ml de sange 6e #e"olteaza '#in 'un"tie %enoasa + ml de sange 6e #e"olteaza '#in 'un"tie %enoasa + ml de sange Inte'a#ea 'ul'ei degetului Monta#ea ele"t#ozilo# la ni%elul mem(#elo#: Rosu: mana d#ea'ta /al(en: mana stanga Ve#de: 'i"io#ul stang Neg#u: 'i"io#ul d#e't Monta#ea ele"t#ozilo# '#e"o#diali: V1-s'atiul IV inte#"ostal& 'e ma#ginea d#ea'ta a ste#nului V -s'atiul IV inte#"ostal& 'e ma#ginea stanga a ste#nului V$7int#e V si V* V*7s'atiul inte#"ostal stang 'e linia medio"la%i"ula#a V+7la inte#se"tia de la o#izontala dusa din V* si linia a2ila#a ante#ioa#a stanga V,7la inte#se"tia dint#e o#izontala dusa din V* si linia a2ila#a mi1lo"ie stanga

2 ;&, - 1& mg 5 - 1, ui - ; ui - , mg 5 - 1$ mmG)

3 ;&> mg 5 ui 1B ui +&*> mg 5 . mmG) No#mal

EXAMEN NEUROLO/IC

Pa#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e Adeno'atie "e#e(#ala

CAPITOLUL III
EVALUARE FINALA
CULEGEREA DATELOR

Nume : C P#enume : N Va#sta : B ani 6e2 : 3 Religie : o#todo2a Nationalitate : Romana

Nume : A P#enume : M Va#sta : +. ani 6e2 : M Re ligie : o#todo2a Nationalitate : Romana

Nume: I P#enume: E Va#sta: .1 ani 6e2: 3 Religie Nationalitate : Romana

DIAGNOSTIC MEDICAL !ia(et za)a#at ti' I deze")ili(#at P#e"oma dia(eti"a a"ido7"etozi"a !ia(et za)a#at ti' I !ia(et za)a#at ti' I 6ind#om an2ios de'#esi%

PROBLEME DE DEPENDENTA 6ta#e gene#ala alte#ata !u#e#i a(dominale 6enzatie de %oma /#eata Va#satu#i alimenta#e Astenie fizi"a 6ete %ie Falena a"etoni"a Poliu#ie Polidi'sie !isu#ie 6ta#e de o(oseala Pa#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e Cefalee /#eata Va#satu#i !u#e#i e'igast#i"e Pa#estezii la ni%elul mem(#elo# infe#ioa#e Poliu#ie

PROBLEME DE DEPENDENTA PRO4LEME ACTUALE : Res'i#atie inade"%ata Alimentatie inade"%ata '#in !efi"it Potential de des)id#ata#e !is"onfo#t a(dominal legat de !u#e#e Alte#a#ea "onfo#tului Comuni"a#e inade"%ata Im'osi(ilitatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e PRO4LEME POTENTIALE : Ris" de "om'li"atii a"ute ale PRO4LEME ACTUALE : Alimentatie inade"%ata '#in su#'lus Potential de des)id#ata#e In"a'a"itate de a do#mi si de a odi)ni Li'sa de "unostinte des'#e (oala Alte#a#ea "onfo#tului Im'osi(ilitatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e PRO4LEME POTENTIALE: Ris" de infe"tii u#ina#e PRO4LEME ACTUALE: Alimentatie inade"%ata '#in defi"it Comuni"a#e inade"%ata la ni%el afe"ti% si intele"tual Alte#a#ea "onfo#tului !is"onfo#t fizi" legat de du#e#ea e'igast#i"a Im'osi(ilitatea de a7si '#a"ti"a #eligia Im'osi(ilitatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e Li'sa de "unostinte des'#e

dia(etului za)a#at Ris" de "om'li"atii "#oni"e ale dia(etului za)a#at

6ta#e de "oma Ris" de des)id#ata#e ma1o#a !iminua#ea "a'a"itatii de mo(iliza#e

(oala PRO4LEME POTENTIALE Ris" de des)id#ata#e Ris" de "om'li"atii a"ute ale dia(etului za)a#at Ris" de "om'li"atii "#oni"e ale dia(etului za)a#at

DIAGNOSTIC NURSING Res'i#atie inade"%ata din "auza deze")ili(#ului glu"idi" si li'idi" manifestata '#in )alena a"etoni"a Alimentatie inade"%ata '#in defi"it din "auza deze")ili(#ului meta(olismului glu"idi" manifestata '#in g#eata& %a#satu#i alimenta#e si sta#e gene#ala alte#ata Potential de des)id#ata#e din "auza deze")ili(#ului )id#oele"t#oliti" manifestat '#in sta#e de sete& tegumente us"ate !is"onfo#t a(dominal din "auza du#e#ilo# a(dominale manifestat '#in senzatie de %oma& g#eata& %a#satu#i alimenta#e Alte#a#ea "onfo#tului din "auza sta#ii gene#ale '#oaste manifestata '#in astenie fizi"a Comuni"a#e inade"%ata la ni%el afe"ti% si intele"tual din "auza sta#ii gene#ala alte#ate manifestata '#in leta#gie In"a'a"itatea efe"tua#ii de a"ti%itati Alimentatie inade"%ata '#in su#'lus din "auza deze")ili(#ului meta(olismului glu"idi" manifestata '#in )i'e#gli"emie Potential de des)id#ata#e din "auza deze")ili(#ului )id#oele"t#oliti" manifestat '#in sete %ie& tegumente us"ate& )i'e#gli"emie In"a'a"itate de a do#mi si a se odi)ni din "auza an2ietatii s'italiza#ii manifestata '#in t#ezi#i f#e"%ente& somn agitat Alte#a#ea "onfo#tului din "auza sta#ii gene#ale '#oaste manifestata '#in astenie fizi"a In"a'a"itatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e din "auza s'italiza#ii manifestata '#in ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%itatile #e"#eati%e '#efe#ate Li'sa de "unostinte des'#e (oala manifestata '#in ne"unoaste#ea (olii si a masu#ilo# de '#e%eni#e a "om'li"atiilo# Ris" de infe"tie u#ina#a din "auza Alimentatie inade"%ata '#in defi"it din "auza deze")ili7 (#ului meta(olismului glu7 "idi" manifestata '#in g#ea7 ta si %a#satu#i Potential de des)id#ata#e din "auza deze")ili(#ului )id#oele"t#oliti" manifestat '#in sta#e de sete& tegumente us"ate !is"onfo#t a(dominal din "auza du#e#ilo# a(dominale manifestat '#in senzatie de %oma& g#eata& %a#satu#i alimenta#e Alte#a#ea "onfo#tului din "a7 uza sta#ii gene#ale '#oaste& a du#e#ilo# e'igast#i"e si a %a#7 satu#ilo# manifestata '#in as7 tenie fizi"a Comuni"a#e inade"%ata la ni7 %el afe"ti% si intele"tual din "auza sind#omului an2ios manifestata '#in leta#gie

#e"#eati%e din "auza s'italiza#ii manifestata '#in ne'a#ti"i'a#ea la a"ti%itatile #e"#eati%e '#efe#ate Ris" de infe"tii din "auza s"ade#ii #ezistentei o#ganismului manifestata '#in alte#a#ea tegumentelo# si mu"oaselo#

s"ade#ii #ezistentei o#ganismului manifestata '#in alte#a#ea a'a#atului u#o7genital

In"a'a"itatea efe"tua#ii de a"ti%itati #e"#eati%e din "a7 uza s'italiza#ii si a sta#ii de7 '#esi%e manifestata '#in ne7 'a#ti"i'a#ea la a"ti%itatile #e"#eati%e '#efe#ate Li'sa de "unostinte des'#e (oala manifestata '#in "u7 nostinte insufi"iente des'#e (oala si des'#e '#e%eni#ea "om'li"atiilo# Im'osi(ilitatea '#a"ti"a#ii #eligiei din "auza s'italiza7 #ii manifestata '#in ne'a#7 ti"i'a#ea la a"ti%itatile #eli7 gioase

OBIECTIVE COMUNE 7 Pa"ientii sa '#ezinte o #es'i#atie no#mala 7 Pa"ientii sa se alimenteze "o#es'unzato#& sa #es'e"te #egimul igieno7dieteti" 7 6a se o(tina e")ili(#ul meta(olismului glu"idi" si li'idi" 7 Pa"ientii sa nu mai '#ezinte g#eata si %a#satu#i 7 Pa"ientii sa fie e")ili(#ati )id#oele"t#oliti" 7 Pa"ientii sa (enefi"ieze de o#e de somn "antitati% si "alitati% "o#es'unzatoa#e 7 Pa"ientii sa nu mai '#ezinte du#e#i a(dominale& e'igast#i"e si 'a#estezii ale mem(#elo# infe#ioa#e 7 Pa"ientii sa fie fe#iti de "om'li"atii infe"tioase& a"ute si "#oni"e ale dia(etului za)a#at 7 Pa"ientii sa fie o#ientati tem'o7s'atial si sa '#ezinte o "omuni"a#e ade"%ata la ni%el afe"ti% si intele"tual 7 Pa"ientii sa (enefi"ieze de a"ti%itati #e"#eati%e in tim'ul s'italiza#ii

7 Pa"ientii sa (enefi"ieze de "unostinte sufi"iente des'#e (oala si des'#e '#e%eni#ea "om'li"atiilo#

INTERVENTII COMUNE
INTERVENTII AUTONOME : 7 Asigu# "onditii de mi"#o"limat "o#es'unzato# <tem'e#atu#a 1>7 ;;C& luminozitate& atmosfe#a umidifi"ata= 7 Maso# zilni" fun"tiile %itale si %egetati%e si le notez in 3.O. 7 Asigu# len1e#ia de 'at si de "o#' "u#ata& o#i de "ate o#i este ne%oie 7 In%at 'a"ientii sa fa"a e2e#"itii #es'i#ato#ii 7 E%aluez ne%oile alimenta#e ale 'a"ientilo# din 'un"t de %ede#e "antitati% si "alitati%& fun"tie de a"ti%itate& %a#sta& fo#ma (olii 7 A1ut 'a"ientii in tim'ul %a#satu#ilo# 7 Re)id#atez 'a"ientii du'a in"eta#ea %a#satu#ilo# 7 3a" 'si)ote#a'ia 'a"ientilo#& le e2'li" "a sta#ea de #au& de dis"onfo#t& nu este de"at o sta#e t#e"atoa#e si "a in u#ma t#atamentului si a #egimului se %o# simti mai (ine 7 Asigu# odi)na 'a"ientilo#& o(se#% "alitatea si "antitatea somnului& #a'o#tul int#e sta#ea de somn si %eg)e 7 C#eez un "limat de in"#ede#e& in"u#a1ez si linistes" 'a"ientii& e2'li" fie"a#e te)ni"a "e t#e(uie a'li"ata si ne"esitatea a"esteia INTERVENTII !ELE/ATE : 7 La indi"atia medi"ului #e"oltez sange 'ent#u e2amene )ematologi"e si (io")imi"e 7 Administ#ez medi"atia '#es"#isa de medi"

EXTERNAREA !ATA EXTERNARII : 1+.;1. ;;> 6TAREA LA EXTERNARE : La e2te#na#e& 'a"ienta C.N. nu mai '#ezinta du#e#i a(dominale& g#eata& %a#satu#i& astenie fizi"a& sete %ie& )alena a"etoni"a A in u#ma t#atamentului a'li"at si a #egimului igieno7dieteti" %alo#ile gli"emiei se no#malizeaza si 'a"ienta '#ezinta o sta#e gene#ala (una. 4ILANTUL AUTONOMIEI: La e2te#na#e 'a"ienta C.N. isi satisfa"e singu#a toate ne%oile fundamentale. !ATA EXTERNARII :11.;*. ;;> 6TAREA LA EXTERNARE : La e2te#na#e 'a"ientul A.M. nu mai '#ezinta 'oliu#ie& 'olidi'sie 'a#estezii ale mem(#elo# infe#ioa#e& sta#ea de o(oseala a dis'a#ut& %alo#ile gli"emiei s7au no#malizat& 'a"ientul #es'e"ta "u st#i"tete t#atamentul si #egimul igieno7 dieteti" 4ILANTUL AUTONOMIEI : La e2te#na#e 'a"ientul A.M. isi satisfa"e singu# toate ne%oile fundamentale. !ATA EXTERNARII:;..;+. ;;> 6TAREA LA EXTERNARE : La e2te#na#e 'a"ienta I.E. nu mai '#ezinta du#e#i e'igast#i"e& 'oliu#ie& "efalee& g#eata& %a#satu#i& 'a#estezii ale mem(#elo# infe#ioa#e A in u#ma t#atamentului si #egimului igieno7 dieteti" %alo#ile gli"emiei sunt no#7 male si 'a"ienta '#ezinta o sta#e gene#ala (una. 4ILANTUL AUTONOMIEI : La e2te#na#e 'a"ienta I.E. isi satis7 fa"e singu#a ne%oile fundamentale.

CAPITOLUL IV ANEXE. BIBLIOGRAFIE.

EXEMPLU DE MENIU ; 1'%"/$ ! ,# Calo#ii : 1BB. P#oteine : 1;$ g /lu"ide : ;+ g Li'ide : >+ g !imineata : 7 la'te - 1+; ml 7 'aine - *; g 7 telemea - *; g O#a 1;;; : 7 ta#tine - *; g "u 'ate dieteti" - ; g 7 f#u"te - 1;; g P#anz:: 7 su'a de oase "u galusti de g#is - ; g 7 f#i'tu#a - 1$; g "u 'aine de "a#tofi <la'te +; g& "a#tofi 1;; g& unt + g= 7 salata de #osii - 1;; g "u a#dei g#as - B; g 7 'aine >; g 7 gelatina de f#u"te - 1;; g O#a 1.;; : 7 (udin"a de g#is - ,; g "u ;; g la'te Cina : 7 mamaliguta "u (#anza - *; g 7 o")iu#i #omanesti - +; g 7 unt - + g 7 f#u"te - 1;; g

Re'a#titia "alo#iilo# 'e mese : 7 dimineata si sea#a + 5 din #atia "alo#i"a totalaA 7 '#anz $; - *; 5 A 7 gusta#i + - 1; 5 Pent#u un #egim dieteti" de ;; g FC& dist#i(ui#ea 'e mese este u#matoa#ea : O#a ;.;; - mi" de1un - *; g FC E2. 7 +; ml la'te 7 ,; g 'aine O#a 1;;; - gusta#e - ; g FC E2. 7 1;; g f#u"te 7 ; g 'aine O#a 1$;; - '#anz - +; g FC E2. 7 su'a de legume "u "a#ne 7 1+; g "a#tofi fie#ti 7 ; g 'aine 7 1;; g f#u"te 7 o salata O#a 1,;; - gusta#e - ; g FC E2. 7 ; g 'aine 7 1;; g f#u"te O#a 1B;; - "ina - +; FC E2. 7 o#ez& g#is& 'aste& man"a#e din legume 'e#mise 1;; g 7 *; g 'aine 7 f#u"te O#a - gusta#e - ; g FC E2. 7 +; ml la'te 7 ; g 'aine
;;

BIBLIOGRAFIE
DIA !T"# $A%A&AT ; D/. G7'!/.7' B(2(%$ - Editu#a Medi"ala& 1B> G%ID"# DIA !TI'"#"I ; V(*#-' S+(-'(,( - Editu#a 6"#isul Romanes"& 1B.. DIA !T"# $A%A&AT ; C(#'"$- (*#*"'%"'# )'&#2(-' - Editu#a Medi"ala& 1B,* &!'"(!&A&!A IN DIA !T"# $A%A&AT ; F. M(/#%5 T. F'>'"' Editu#a Medi"ala& 1B>. M!DI'INA INT!&NA (!NT&" 'AD&! M!DII ; C!/%'-#$ B!/$%&'- - Editu#a 4i" All& ;;; G%ID D! N"&)ING ; L$2/'"#( T#"#/2( - Editu#a Viata Medi"ala Romaneas"a 7 Te)ni"i de e%alua#e si ing#i1i#i a"o#date de asistentii medi"aliA 7 Te)ni"i de e%alua#e si ing#i1i#i "o#es'unzatoa#e ne%oilo# fundamentale.