Sunteți pe pagina 1din 2

Univers poetic arghezian – după Alexandru Bojin, Fenomenul arghezian, EDP, Bucureşti , 1976.

STRUCTURILE Eului în lirica lui Tudor Arghezi

E. Lovinescu: „... un suflet faustian, în care nu sălăşluiesc numai două uflete, ci se ciocnesc principiile ontradictorii ale omului
modern.”
Reprezentarea de mai jos are la bază o teorie a lui Wilhelm Scherer, Poetica,1888 (folosită şi de Tudor Vianu în reprezantarea
structurilor eului poetic eminescian)

ICHLYRIK MASKENLYRIK ROLLENLYRIK


(lirica eului) (lirica mascată) (lirica rolurilor)
a) Eul conştiinţei colective (Testament) „... mai îndrăzneţ, mai viu colorat, mai Ex. Conu Alecu: rolul boierului, rolurile
Eul colectiv: radical în judecăţile şi simţirile sale” (T. oprimaţilor → dezaprobarea faţă de o
- solidaritatea cu”ramura obscură”; cu Vianu) anumită categorie de persoane: Flori de
„robii cu saricile pline / de osemintele - de sub mască vocea lirică e mai mucigai (Pui de găi): fetica, baba, hoţi.
vărsate-n mine.” puternică,
- „să schimbăm” → pluralul modestiei - Caligula (Cuvinte Potrivite), 1907, Rolul = caracteristică a acestui volum
Eul individual: Cântare Omului
- starea unei individualităţi integrată a) Eul colectiv: Belşug: masca ţăranului
adânc, multilateral în colectivitatea creator = orice creator .
din care face parte Pers. I pl. → noi – 1907 – un grup uman
b) Eul intim (Psalmi, Duhovnicească, Pers. a II-a sg. → Muntele măslinilor: tu –
Între două nopţi, Închinăciune, simbolic → dilatarea eului → umanitatea
Priveghere) cu care se confundă.
- cel mai răspândit b) Eul general:
pers. I pl. → Niciodată toamna (noi)
pers. a II-a sg → Târziu de toamnă (-ţi);
pers. a II-a sg. (tu)/ a III-a sg(el) →
Belşug: - colectivitatea de ţărani
⇒ DRAMATISMUL CONDIŢIEI
UMANE
c) Colectivul dual
- poezia experienţei erotice (a cuplului):
Toamna, Logodna , Înviere.
d) Eul intim: Vraciul