Buletin parohial, Biserica Sfnta Ecaterina din Bucure[ti, Paraclis universitar Seria Nou\ Nr.

01 Februarie 2014

G=nduri la nceput de drum

{antier peste tot. Afar\ [i `n\untru. Afar\, via]\ tumultoas\, cu mult zgomot. ~n\untru, agita]ie, dar l\untric\, descoperit\ doar de lumina care plpie `n candele. Aici, `n\untru, zgomotul `ncet, `ncet, se stinge, dac\ te conectezi la Via]\ [i `ncepi s\ `n]elegi c\ numai El este solu]ia ta. Dumnezeu att de mult i-a iubit pe oameni `nct... a `nceput s\ le vorbeasc\. Prin Logos. Cuvntul S-a f\cut Vorb\ a Tat\lui, pentru ca oamenii s\ priceap\ dragostea lui Dumnezeu. Cum s\ nu fi comunicat cu ei, dac\-i iubea din ve[nicie? A f\cut minuni, i-a pus pe oameni `n leg\tur\ cu prietenii Lui, iar spre sfr[it ne-a vorbit chiar El, prin Cuvntul S\u. Astfel, a `nceput Logoterapia (vindecarea celor care vorbesc cu Mntuitorul Iisus Hristos). La fel se `ntmpl\ [i cu oamenii. Cu ct se iubesc mai mult, cu att `[i vorbesc mai mult [i `[i doresc s\ fie `mpreun\ [i prietenia lor s\ dureze la nesfr[it. Astfel, noi ne-am gndit c\ dac\ tot `i spunem lui Hristos numele fr\]iilor voastre, `n [oapt\ sau `n tain\ [i v\ pomenim ca pe cei mai dragi ai familiilor noastre, s\ prelungim aceast\ prietenie sincer\, `naintea Lui [i s\ ne lua]i acas\ la dumneavoastr\. Cum ...? Simplu. Dac\ gndurile pot deveni cuvinte scrise [i sunt parte din fiin]a noastr\ descoperit\ `ntr-un alt mod, putem fi `mpreun\ [i printr-un Buletin parohial, ]inndu-v\ permanent la curent cu ceea ce se `ntmpl\ `n [i cu biserica noastr\. Vom fi `mpreun\ `n acest Buletin noi - slujitori [i credincio[i - preocup\rile noastre, copiii no[tri, biserica Sfnta Ecaterina, sfin]ii lui Dumnezeu [i El, Cuvntul. Prin acest\ foaie parohial\ familia noastr\ se `nt\re[te. Ca la fiecare `nceput de drum, nu lipsesc nici emo]iile [i ]elurile mari. De aceea, avem nevoie de binecuvntarea lui Dumnezeu ca El s\ sporeasc\ truda noastr\, s\ umple cu harul S\u neputin]ele noastre [i acest Buletin s\ fie spre folosul nostru, al tuturor. Nu `n ultimul rnd, ne rug\m Bunului Dumnezeu s\ trimit\ binecuvntarea Sa peste to]i cei ce se vor osteni la aceast\ lucrare de apropiere [i cunoa[tere. Dumnezeu s\ ne ajute!

Pr. Adrian Ni]\

Bucur\-te, `n]eleapt\ [i frumoas\ Ecaterina!

2
Editorial Invitatul s\pt\m=nii

Despre credin]\, Euharistie [i ceva `ndoial\

Hristos [i tinerii
Pr. Roman Braga
Tinerii sunt aceia[i pretutindeni, `n America [i `n Romnia. Diferen]ele `ntre genera]iile de tineri sunt diferen]e de cultur\. Unii au tr\it `ntro cultur\ [i al]ii `n alt mod de cultur\. Sunt `mpotriva celor care spun: Ce bine era odat\ [i acum uite ce este! ~n general, tinerii sunt aceia[i, sunt buni. Adul]ii sunt r\i, noi suntem r\i. Nu tinerii au inventat, `n r\stimpul de pn\ la dou\zeci de ani, drogurile. Noi le-am inventat. Nu copiii sunt r\i, nu tinerii sunt r\i. Nu s\racul student care conduce ma[ina a pavoazat ora[ele cu femei goale [i cu toat\ literatura pornografic\. Pe aceasta nu o scriu tinerii, c\ci ei sunt imaturi. Ei se `nfrupt\ din ea. Noi trebuie s\ ne c\im `naintea lui Dumnezeu [i s\ plngem pentru copiii ace[tia. Tinerii care cresc ne v\d pe noi [i fac ceea ce facem noi. Pentru c\ educa]ia nu se `nva]\ din c\r]i. Po]i s\ publici oricte c\r]i [i manuale de educa]ie. Tn\rul le cite[te, le pune de-o parte [i cu atta r\mne, cu ni[te no]iuni. Dar educa]ia pu]in. Am `ncercat s\ citesc pu]in [i m\ culc. se face prin exemplu. Nu-i dai copilului lec]ii cu Dialogul acesta permanent cu Dumnezeu este degetul: Trebuie s\ faci asta, asta [i asta! El solu]ia. O s\ spune]i: Dar ce, aceasta-i rug\ciunu `n]elege. El face ce fac mama [i tata. Eu, da- ne? Ca s\ fie rug\ciune trebuie s\ cite[ti psalmul cutare! Este o rug\ciune! Penc\ am `nv\]at ceva, am `nv\]at tru c\ ce este rug\ciunea, `n pentru c\ mama m-a luat de fond? Este comunicare cu mn\ [i m-a dus la icoana Mai~n general, tinerii sunt Dumnezeu. Ce sunt psalmii, cii Domnului [i mi-a spus c\ aceia[i, sunt buni. Adul]ii dect un dialog cu Dumnezeu? Acesta, Pruncul, este Iisus sunt r\i, noi suntem r\i. ~n felul acesta noi devenim o Hristos [i aceasta-i M\icu]a Nu tinerii au inventat, `n rug\ciune, o rug\ciune ambuDomnului [i El este Domnul r\stimpul de pn\ la lant\, care nu `ntotdeauna se nostru. {i cu atta am r\mas. dou\zeci de ani, drogurile. face prin cuvinte, ci prin faptul Cei c]iva psalmi pe care-i [tiu am inventat. Nu copi- c\ tr\ie[ti `n prezen]a lui Iisus pe de rost, `i [tiu de la mama, Noi le-a Hristos, c\ci El este `ntotdeaupentru c\ ea [tia Psaltirea ii sunt r\i, nu tinerii sunt aproape pe de rost. Pe mine nu r\i. Nu s\racul student care na cu noi. Nu po]i s\ faci abstrac]ie de prezen]a Lui `n via]a m-au `nv\]at didactic, eu am conduce ma[ina a pavoazat noastr\. De exemplu, e[ti `n f\cut ce au f\cut p\rin]ii. Eram ora[ele cu femei goale [i cu ma[in\ [i spui: {tiu c\ e[ti pe opt copii. Seara nu ne culcam toat\ literatura pornogralocul din fa]\, aici cu mine, f\r\ rug\ciune; `ngenuncheam fic\. Pe aceasta nu o scriu spune-mi ceva! {i Mntuitorul to]i: tata, mama [i copiii. {i tinerii, c\ci ei sunt imaturi. `]i r\spunde. Cum? ~]i d\ sugesne-au `nv\]at s\ ne lu\m iertare Ei se `nfrupt\ din ea. Noi tii cum s\-]i rezolvi problemeunul de la altul, s\rutam mna trebuie s\ ne c\im `naintea le. Dumnezeu `ntotdeauna r\statei [i a mamei [i ne duceam lui Dumnezeu [i s\ plngem punde la rug\ciuni: Da sau s\ ne culc\m. Nu era nimic teNu. Sunt rug\ciuni [i cereri oretic. Ne luam de mn\ [i ne pentru copiii ace[tia. pe care Dumnezeu nu ni le `mpuneau `n genunchi. Sigur, cei pline[te pentru c\ noi vrem s\ mai mici nu erau aten]i la rug\tr\im confortabil, s\ nu suferim ciune, dar mai trziu lor li se `ntip\re[te `n minte c\ rug\ciunea este o chestie deloc. Dar nu este mntuire f\r\ cruce. El nu ne de via]\ [i de moarte pentru c\ mama [i tata se d\ o cruce grea; crucea noastr\ personal\ este rugau. Sau mai trziu spun: mama n-ar face necesar\, pentru c\ omul care n-a suferit este foarte superficial. Nu `n]elegi lucrurile cnd h\asta, tata n-ar face asta. Exemplul p\rin]ilor este mare lucru [i ei nu l\duie[ti, cnd o duci bine. Dialogul cu Dumnezeu te face s\ ai mintea [tiu asta. () Eu tuturor tinerilor le spun: Vorbe[te cu disciplinat\ [i curat\, face s\ nu mai vin\ Hristos! Ce s\ vorbe[ti? Despre toate: c\ la fa- prostiile acelea care se leag\ `ntr-o structur\ [i cultate ai un profesor a[a [i a[a, c\ ]i-e foa- te duc la p\cat, la p\cate intime. Pentru c\ omeDac\ vorbe[ti cu Iisus Hristos, diavolul nu mul este l\ca[ul Duhului Sfnt, este biseric\ g\se[te o porti]\ deschis\ `n mintea ta ca s\-]i a- sfin]it\, [i biserica asta nu poate fi pictat\ cu duc\ ce ai v\zut pe strad\. Pentru c\ mereu spui: imaginile murdare care `]i vin `n minte, ci treDoamne, uite c\ sunt obosit, trebuie s\ m\ culc buie pictat\ cu icoane.

Pr. Georgian P\unoiu

~ntr-o vreme `n care Avatarurile cople[esc prin efectele speciale, dezv\luind o lume derutat\ existen]ial, iar filmele teziste se c\znesc s\ arate ct de r\u e cre[tinismul pentru lume, nici presa scris\ nu se las\ mai prejos. De ceva timp, blogurile [i forumurile p\rin]ilor vuiesc, lund `n discu]ie `mp\rt\[irea cu Sfnta Euharistie. Spiritele s-au `ncins dup\ apari]ia unui articol dintr-un ziar central, `n care c]iva medici [i chiar un preot se ar\tau `ngrijora]i de practica `mp\rt\[irii din acela[i Potir, cu aceea[i linguri]\. Nu mi-am propus s\ descriu evolu]ia practicii liturgice legate de `mp\rt\[ire, ci doar s\ semnalez acest nou val care ar putea s\ deruteze sau s\-i `nstr\ineze pe oameni de adev\rata credin]\. Se vede de la o po[t\ c\ limbajul jurnalistului `n chestiunea amintit\ este ironic, imprecis teologic [i, de[i nu prea [tie cu ce se m\nnc\, vrea s\ condamne practica Bisericii, apelnd la m\rturia unor medici atei sau a unui preot care seam\n\ `ndoiala [i sminteala. De ce `i numesc atei? Pentru c\ ei nu cred `n prefacerea Darurilor de pine [i vin `n Trupul [i Sngele Domnului. ~nainte de momentul `mp\rt\[irii, preotul roste[te rug\ciunea Sfntului Ioan Gur\ de Aur: Cred, Doamne, [i m\rturisesc c\ Tu e[ti cu adev\rat Fiul lui Dumnezeu Celui viu (...) Cred, de asemenea, c\ Acesta este ~nsu[i Preacurat Trupul T\u [i Acesta este ~nsu[i Scump Sngele T\u. Este inept s\ cread\ `n acela[i timp c\ ~mp\rt\[ania devine surs\ de `mboln\vire [i chiar de moarte, ct\ vreme el [tie c\ ea se d\ spre t\m\duirea sufletului [i a trupului. Biserica se roag\ `n toate slujbele sale pentru s\n\tatea, luminarea [i mntuirea credincio[ilor. Dintotdeauna `n Biseric\ s-au apropiat de Sfnta Euharistie att cei bolnavi, ct [i cei s\n\to[i, iar slujitorii nu au dezinfectat niciodat\ linguri]a sau Potirul. Orice slujitor al lui Hristos este chemat s\ aib\ cea mai mare grij\ cnd se apropie sau atinge Sfintele Daruri. Se [tie c\ preo]ii [i diaconii, dup\ terminarea Sfintei Liturghii, consum\ tot ceea ce a r\mas `n Sfntul Potir dup\ `mp\rt\[irea credincio[ilor. Dac\ logica plin\ de `ngrijorare a scepticilor de serviciu ar fi `ndrept\]it\, ar fi trebuit - ierta]i-m\! s\ nu mai avem slujitori `n via]\, ci to]i s\ fi c\zut r\pu[i de viroze, infec]ii [i alte boli prin n\prasnica linguri]\, cu care au `mp\rt\[it pe credincio[i.

3
Mitropolitul Antonie de Suroj

Vame[ul [i Fariseul
~n numele Tat\lui, al Fiului, [i al Sfntului Duh.
Ct de scurt\, [i ct de bine cunoscut\ este parabola de ast\zi, [i totu[i, ct de intens [i ct de interesant este mesajul s\u. P\trunz\tor din `ns\[i `n]elesul s\u. Doi oameni vin `n biserica lui Dumnezeu, `ntr-un t\rm sacru, `n care, o lume pierdut\, r\t\cit\ apar]ine pe deplin lui Dumnezeu, ~mp\r\]iei Sale. {i unul din ei intr\ cu `ndr\zneal\ [i se a[eaz\ `n fa]a Domnului. Cel\lalt vine, dar nici nu `ndr\zne[te s\ treac\ pragul templului: este un p\c\tos, [i t\rmul este sfnt, precum locul din jurul rugului aprins `n de[ert, `n care Moise nu a putut p\trunde f\r\ s\ se descal]e, [i asta din iubire [i fric\ de Dumnezeu. {i ct de diferite sunt [i cuvintele adresate! Aparent fariseul ~l laud\, ~l sl\ve[te pe Dumnezeu - dar pentru ce? Pentru c\ a creat un om ca el, un om att de sfnt, att de vrednic de El, de Dumnezeu; un om care ]ine nu numai poruncile, prescrip]iile Legii, dar merge dincolo de ceea ce Dumnezeu ~nsu[i a poruncit [i se poate a[tepta de la om. ~ntr-adev\r, el st\ `naintea lui Dumnezeu, l\udndu-L, pentru c\ el, fariseul, este minunat c\ e slava Lui Dumnezeu, revela]ia sfin]eniei lui Dumnezeu. Vame[ul nici nu `ndr\zne[te s\ intre `n templul lui Dumnezeu. {i pilda este clar\: omul care a venit [i a stat cu inima zdrobit\, fiindu-i ru[ine de el `nsu[i, [tiind c\ nu este demn s\ p\[easc\ `n acest loc sfnt, se `ntoarce acas\ iertat, iubit, `ntr-adev\r `nso]it de ~nsu[i Dumnezeu, care a venit pe p\mnt pentru a-i salva pe cei p\c\to[i, care st\ al\turi de cei care au nevoie de El, care recunosc nevoia de mntuire. Fariseul se duce acas\, dar mai pu]in iertat; rela]ia sa cu Dumnezeu nu este aceea[i; el este `n centru, iar Dumnezeu este secundar; el este `n inima lucrurilor, Dumnezeu `i este de folos lui. Aceasta nu `nseamn\ c\ ceea ce a f\cut a fost f\r\ rost, `nseamn\ doar c\, `n ceea ce `l prive[te, nu s-a n\scut nici un rod al sfin]eniei `n el. Faptele au fost bune, dar au fost ponegrite, otr\vite de mndrie, de `ndrept\]ire de sine; frumuse]ea a ceea ce a f\cut a fost distrus\ pentru c\ nu a fost adresat\ nici Lui Dumnezeu, nici aproapelui, ci lui `nsu[i. {i ni se spune c\ aceast\ mndrie l-a privat pe acest om de roadele faptelor sale bune, de folosul, de rodul credin]ei sale drepte `n poruncile Lui Dumnezeu, [i numai smerenia ar fi putut da sens faptelor sale, numai ea, smerenia ar fi putut aduce la via]\ ac]iunile sale, `n marea vie]ii ce se revars\ `n eternitate. {i atunci `ntrebarea este: cum putem `nv\]a despre smerenie, ca fiind acea stare pur\, des\vr[it\, care d\ roade - nu ca smochinul neroditor - pentru a fi o recolt\ bogat\ din care se pot hr\ni oamenii? voiesc, pe acela `l s\vr[esc. {i trupul nostru depinde de attea lucruri! {i `n ceea ce prive[te leg\turile, rela]iile noastre, prietenia care ne este d\ruit\, iubirea care ne `nt\re[te, tot ceea ce suntem [i avem este un dar; care este urm\torul pas, nu este recuno[tin]a? Nu ne putem `ntoarce c\tre Dumnezeu [i s\-I spunem: O Doamne! Totul este un dar de la tine! Toat\ frumuse]ea, `n]elepciunea, iubirea de aproape, o inim\ sensibil\, toate `mprejur\rile vie]ii, sunt darul T\u, grija pe care ne-o por]i!. Ba mai mult dect att, toate acele conjuncturi, chiar [i acelea care ne sperie, sunt un dar, prin ele Dumnezeu ne spune: Am destul\ `ncredere `n tine pentru a te trimite `n `ntuneric ca s\ aduci lumin\! Te trimit mijlocul corup]iei pentru a fi sarea care va pune cap\t corup]iei! Te trimit acolo unde nu mai este speran]\ pentru a aduce speran]\, unde nu mai este bucurie, pentru a aduce bucurie, unde nu mai este iubire pentru a aduce iubire... [i s-ar putea continua la nesfr[it, v\znd c\ a ne trimite `n `ntuneric este pentru a ar\ta c\ avem duhul Lui Dumnezeu, c\ suntem fiin]ele lui Dumnezeu, ceea ce `nseamn\ c\ Dumnezeu are `ncredere [i n\dejde `n noi, sper\ pentru noi: nu e de-ajuns pentru a fi recunosc\tori? Dar recuno[tin]a nu se rezum\ la un cuvnt simplu de mul]umire. Gratitudine `nseamn\ dorin]a noastr\ de a-I ar\ta c\ ceea ce ne-a oferit nu este `n van, c\ nu a devenit om, a tr\it [i a murit `n zadar. Recuno[tin]\ `nseamn\ un mod de via]\ care s\ aduc\ bucurie Domnului: aceasta este inten]ia acestei pilde speciale. Da, ideal pentru noi ar fi s\ fim umili [i mode[ti. Ce e smerenia? Care dintre noi [tie, [i dac\ [tie cineva, cine poate spune [i celor care nu [tiu? Dar toat\ lumea [tie ce este recuno[tin]a. Cu to]ii [tim cteva feluri [i ipostaze ale acesteia. S\ ne gndim, [i dintr-un act de mul]umire s\ recunoa[tem c\ nu avem niciun drept s\ fim `n ~mp\r\]ia lui Dumnezeu - [i totu[i ne las\ s\ intr\m! Nu avem niciun drept s\ ne unim cu El prin rug\ciune sau prin Sfnta ~mp\rt\[anie - [i totu[i ne cheam\ s\ ne unim cu El! Nu avem niciun drept s\ fim copiii Lui, fra]i [i surori ai lui Hristos, s\ fim l\ca[ Duhului Sfnt - [i totu[i El ne `ng\duie totul din iubire! Fiecare s\ reflecteze [i s\ se `ntrebe: `n ce fel poate el sau ea s\ fie att de recunoasc\tor `nct s\ ~l bucure pe Dumnezeu c\ nu S-a d\ruit, n\scut, tr\it [i r\stignit `n zadar, s\-I ar\t\m c\ am primit mesajul. {i dac\ ajungem la acea recuno[tin]\ profund\, [i la acea intensitate, ~l vom sl\vi pe Domnul [i vom `nv\]a c\ smerenia nu este aceea[i cu `njosirea, ci iubire f\r\ limite, con[tientizarea c\ El este tot ceea ce avem, tot ceea ce suntem [i c\ suntem deschi[i Lui, precum este p\mntul bogat la arat, la sem\nat, la razele soarelui, la ploaie, la tot ce este necesar pentru a aduce roade. Amin! (Traducere de Ana-Maria Popa de pe www.mitras.ru)

Nu cred c\ putem trece a[a de u[or de la mndrie, vanitate, la smerenie, poate numai dac\ ni se `ntmpl\ ceva tragic ce ne marcheaz\, astfel descoperindu-ne pe noi `n[ine, lipsi]i de tot ceea ce a dus la condi]ia noastr\ p\c\toas\, stearp\, zadarnic\. Dar exist\ un lucru pe care `l putem face: orict de mult ne-am gndi c\ suntem `nzestra]i cu tot felul de daruri, suflete[ti [i trupe[ti, de caracter [i intelect, orict de roditoare ar fi faptele noastre, s\ ne amintim mereu de cuvintele Sfntului Apostol Pavel: Ce lucru ai tu, omule, pe care s\ nu-l fi primit?!. {i, `ntr-adev\r, `n aceast\ secven]\ el `nt\re[te ceea ce a spus Iisus Hristos `n prima Fericire - cea care introduce toate celelalte Fericiri - cea care st\ la originea `n]elesului: Ferici]i cei s\raci cu duhul ... Ferice de cei care [tiu, nu numai cu intelectul lor - dar cel pu]in cu intelectul lor! - c\ sunt o nimica toat\, [i c\ nu posed\ nimic care s\ nu fie un dar de la Dumnezeu. Am fost chema]i la via]\ din nimic, f\r\ s\ particip\m `n vreun fel: existen]a noastr\ `n sine este un dar! Ni s-a d\ruit via]\ pe care nu am putut s\ o cre\m, care vine din noi `n[ine. Ni s-a d\ruit cunoa[terea existen]ei lui Dumnezeu, o cunoa[tere mai profund\, mai tainic\ a Sa - toate acestea sunt un dar! {i tot ceea ce suntem, este un dar de la Dumnezeu: trupul, inima, mintea, sufletul - ce putere avem asupra lor, atunci cnd Dumnezeu nu le mai sus]ine? Cea mai luminat\ minte poate fi `nghi]it\ dintr-o dat\ de `ntuneric, din cauza unui atac cerebral; sunt momente `n care ne confrunt\m cu un necaz, o problem\ care necesit\ toat\ compasiunea [i iubirea noastr\ - [i descoperim cu stupoare c\ inimile noastre sunt de piatr\ [i ghea]\. Vrem s\ facem bine - dar nu putem; [i Sfntul Apostol Pavel [tia deja atunci cnd a spus: C\ci nu fac binele pe care `l voiesc, ci r\ul pe care nu-l

4
Program liturgic:
Vineri, orele 17.00, Sfnta Tain\ a Maslului [i Spovedanii; Smb\t\, orele 07.00, Utrenie, Sfnta Liturghie [i Parastas; orele 17.00, Vecernie. Duminic\, orele 08.00, Utrenia [i Sfnta Liturghie. Biserica este deschis\ zilnic, `ntre orele 08.3019.00.

2014 - Anul omagial euharistic [i Anul comemorativ al Sfin]ilor Martiri Brncoveni `n Patriarhia Romn\
~n [edin]a din 29 octombrie 2012, Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a declarat anul 2014 ca An omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii [i al Sfintei ~mp\rt\[anii) [i, totodat\, An comemorativ al Sfin]ilor Martiri Brncoveni. Prin aceasta se dore[te redescoperirea `n via]a credincio[ilor a Sfintei Spovedanii ca mijloc de reconciliere, vindecare, `nnoire spiritual\ [i sfin]ire [i mijloc de primire a Sfintei ~mp\rt\[anii ca izvor tainic de putere a `nvierii [i vie]ii ve[nice. Prin declararea ca an comemorativ se urm\re[te cinstirea deosebit\ a Sfin]ilor Brncoveni (Sf. Voievod Constantin Brncoveanu cu cei patru fii ai s\i: Constantin, {tefan, Radu [i Matei [i sfetnicul Ianache V\c\rescu), la trecerea a trei veacuri de la moartea martiric\. ~ntregul an va fi marcat de manifest\ri deosebite `n plan liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, [tiin]ific, lans\ri de carte, congrese, seminare, colocvii etc. Trebuie men]ionat c\ [i `n plan laic, anul 2014 a fost declarat de c\tre Guvernul Romniei, prin HG 1167/2013, ca Anul Brncoveanu, pentru comemorarea a 300 de ani de la martiriul Brncovenilor. ~ntregul program guvernamental este pus sub patronajul prim-ministrului Romniei, ajutat de un comitet de coordonare compus din ministrul culturii, pre[edintele Academiei Romne, ministrul afacerilor externe, ministrul finan]elor publice, ministrul tineretului [i sportului, secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte etc.

Pr. Gruia Zamfirescu

Comitetul de redac]ie:
Constantin Andrei email: costi_andrei2007@yahoo.com; Tel. 0740.029.028 Gra]iela Tudose email: gratziela_t29@yahoo.com; Tel. 0743.517.510 PREO}I SLUJITORI: Pr. Paroh Adrian Ni]\ email: adrian.nita7@gmail.com; Tel. 0749.288.889 Pr. Spiritual Georgian P\unoiu georgepaunoiu@yahoo.com; Tel: 0741.736.556 Pr. Spiritual Gruia-Mihail Zamfirescu email: gruia.zamfirescu@yahoo.com; Tel. 0740.230.574

Universul copilului

Vise
Antonia P\unoiu Clasa a III-a E, {coala 190, Bucure[ti

Am avut eu ni[te vise Cu ]inuturi, paradise, Cu prin]ese, prin]i [i zmei, Cu balauri [i c\]ei. La sfr[it, un vis `n care Totul se pierdea `n zare,

Ca un nor de cea]\ deas\, Ca un v\l alb de mireas\. Vise, vise, chiar pove[ti, Doar `n somn tu le-ntlne[ti {i te joci cu ele-a[a, Cum `]i spune inima.