Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

INSTITUTUL INTERNAIONAL DE MANAGEMENT IMI ! NO"A#

TE$% DE AN
La disciplina Moned i credit
Tema: Operaiunile bncilor comerciale Pasive si Active

Coordonator stiintific: Efectuata de : Balan Oleg Gr:FB 201

&'i(inau )*++

INTRODU&ERE
Banii nu sunt roile comerului; ei sunt uleiul care face micarea roilor lin i uoar... Numai atunci cnd comerul nu este bine uns, vom nelege importana unui sistem monetar sntos. ( .!ume" Intr-o economie de piata, banca are un rol dublu. In primul rind, banca garanteaza depozitele celor care doresc sa economiseasca. Cealalta sarcina a bancii este de a acorda imprumuturi celor care doresc sa investeasca In plus, banca poate converti depozitele pe termen scurt in crdite pe termen lung. ( A.Isachsen, C.Hamilton, .!"l#ason) Bancile au luat fiinta cu multe secole in urma. Initial, acti itatile acestora se limitau la !astrarea alorilor mo"iliare ce le erau incredintate si la e#ecutarea ordinelor de !lata !rimite de la clientii lor. Forma moderna de organi$are si de functionare a unitatilor "ancare a fost !refigurata de Banca din %msterdam &1'0() si a!oi de Banca %ngliei &1'()). Ca urmare a unui am!lu !roces de !erfectionare si di ersificare a acti itatilor financiar*"ancare, "ancile s*au im!us in ultimul tim! ca un agent economic foarte dinamic si cu im!act ma+or asu!ra intregii societati. Ele au incetat de a mai fi sim!le intermediare intre !artici!antii la acti itatile economice. $ancile, institutiile #inanciare, societatile de asigurari- private, publice, mi%te & reprezinta acel agent economic agregat care indeplineste rolul de intermediar specializat intre ceilalti agenti economici, gestioneaza instrumentele monetare si pirghiile #inanciare ale tarii. 'erviciile bancar-#inanciare, indi#erent de #orma de proprietate a prestatorilor, se des#asoara pe baze comerciale, lucrative. $ancile au indeplinit si indeplinesc doua categorii de #unctii( active si pasive. )ricum, unitatile bancare au devenit cu timpul institutii universale, obiectul activitatii lor #iind tot mai diversi#icat. Conce!,ia -i anali$a cu !ri ire la "ani-i moned. /-i au originea /n remiri

str. ec0i, fiind !uternic ancorate /n condi,iile generale ale de$ olt.rii omene-ti. 1ai "ine de 20 secole !ro"ea$. !reocu!area diferi,ilor economi-ti, monetari-ti, g/nditori, fondatori ai unor curente -i -coli de a*-i aduce /n limitele deteriorate contri"u,ia la definirea, fundamentarea -i clarificarea elementelor !e care le circumscrie aceast. institu,ie.

3u"stan,a fenomenului monetar este deose"it de com!le#. -i de sensi"il.. 1uta,iile a!.rute /n ia,a economic. -i social. -i*au !us !uternic am!renta !e e olu,ia nu de !u,ine ori contradictorie din sfera gg/ndirii monetare. 3*au format !e aceast. "a$. o multitudine de -coli -i curente, fiecare dintre ele incerc/nd s. +ustifice natura monedei,. In str/ns. cone#iune cu !rocesul economic. 4atorit. li!sei de informa,ii, a unei cunoa-teri insuficiente -i a gradului de erudi,ie diferit, s*au format te$e -i metodologii de natur. s. !ro!ulse$e -i s. ad/nceasc. !rocesul de cunoa-tere din sfera monetar., c/t -i s. emit. !.reri neconforme cu realitatea. 1ai mult, folosirea neadec at. a unor no,iuni -i conce!te a contri"uit -i ea la com!licarea cercet.rilor care ,in de sfera monetar.. 4e !ild. in conce!,ia filosofului antic %ristotel, /n cadrul !rocesului de sc0im", un "un oarecare a ea rolul de "ani, /ntru*c/t el /nsu-i e#!rima un re$ultat al muncii omene-ti te$. care nu -i*a !erdut nici ast.$i ala"ilitatea. %l,i g/nditori au considerat "anii ca fiind o crea,ie a statului -i, res!ecti a ".ncilor. 5re!tat -i*au croit drum dou. modalit.,i de inter!retare a "anilor -i monedei. In lim"a+ul unor !o!oare, se folose-te, /n mod frec ent, termenul de "ani &germana, rusa, rom6na)7 /n acela-i sens -i cu aceea-i semantic. este folosit termenul de moned. &engle$a, france$a, italiana). Consider.m /ns., c. /n con,inutul s.u, rela,ia ,ANI-MONED% este susce!ti"il. de diferen,ieri, at/t de ordin calitati , c/t -i de ordin te0nic, cantitati . Este im!ortant de !reci$at c., /n irtutea di i$iunii muncii, omenirea a !arcurs mai multe milenii !/n. c/nd "anii au /m"r.cat forma monetar.. O serie de g/nditori de !restigiu, de-i intuiesc logic originea -i acce!,iunea care tre"uie dat. "anilor, aceea de marf., /n lucr.rile lor, nu s/nt de!arte identificarea "anilor cu moneda, estom!/nd astfel diferen,ierile -i l.s/nd s!a,iu de inter!retare &confu$.) a !ro!riilor lor !.reri &8.9ett:, %.3mit0, 4.;icardo -.a.). 1oneda a constituit, din totdeauna, !entru cercet.tori, un su"iect de contro erse. 4e !ild., r.s!un$6nd mercantili-tilor care sus,ineau c. moneda este un semn al "og.,iei, clasicii, !rin ocea lui 3tuart 1ill, afirmau ca nimic nu este mai semnificati dec6t moneda, <sim!lu oal= f.r. influent asu!ra ec0ili"rului economic.

4e asemenea, /n e!oca modern., daca as!ectul monetar al celor !atru mari de$ec0ili"re &infla,ia, -oma+ul, deficitul "ugetar -i deficitul "alan,ei de !l.,i), c.rora tre"uie s. le fac. fa, toate ,.rile, este recunoscut de o manier. unanim., o di ergen,. fundamental. a!are, c0iar din momentul /n care se e#aminea$. natura inter en,ie a monedei, /n aceste manifest.ri de insta"ilitate. Intr*ade .r, dac. reducem contro ersele la afirma,iile e#treme, dou. mari -coli se o!un: !entru una, fluctua,iile /n cantitatea de moned. se g.sesc la originea de$ec0ili"relor din economie, /n tim! ce !entru cealalt. ele nu sunt altce a dec6t efecte ale acestor fenomene. 9entru !arti$anii primei coli, gu ernele tre"uie s. utili$e$e cu !rioritate instrumente al !oliticii monetare !entru a corecta aceste de$ec0ili"re, /n tim! ce !entru !arti$anii celeilalte coli, !olitica monetar. nu tre"uie s. ser easc. ca 6rf de lance /n cadrul !oliticii economice.

+.+ Evoluia Monedei

E olu,ia monedei, de la concret la a"stract, demonstrea$. ala"ilitatea celor dou. acce!,iuni date monedei, calitatea sa de marf. -i de crean,., /n !lus, anali$a acestei e olu,ii relief/ -i rolul deose"it al factorilor su"iecti i !ri ind deci$iile agen,ilor economici /n leg.tur. cu destina,ia -i o!ortunitatea folosirii monedei. 1oneda a!are de tim!uriu /n istoria societ.,ii omene-ti, fiind !re$ent. /n tran$ac,ii su" forma unor m.rfuri o"i-nuite -i foarte ariate. E#teriori$area alorii se reali$a o dat. cu sc0im"ul, !rin ra!ortarea m.rfurilor la marfa care /nde!linea rolul de moned.. 4e la sf6r-itul !reistoriei, /n Euro!a, itele se utili$au ca moned., /n %frica >eagr., etnologii au o"ser at /n societ.,ile tradi,ionale folosirea monetar. a s.rii -i scoicilor rare care ser eau, de o"icei, ca !odoa"e. %cela-i lucru s*a /nt6m!lat mult tim! /n 5i"et cu ceaiul. O dat. ce omul utili$ea$. o marf. unic. dre!t intermediar /n tran$ac,ii, el iese din sfera trocului !rimiti !entru a intra /n cea a economiei de sc0im"7 marfa aleas. !ermitea 6n$area -i cum!.rarea "unurilor o"i-nuite, m.surarea !recis. a alorii -i economisirea. 4eci locul trocului este luat de o marf. care, !e l6ng. utili$area sa normal. &ca "un de consum sau de !roduc,ie), ser ea dre!t instrument de sc0im". 1.surarea alorii m.rfurilor o"i-nuite a fi !osi"il. !rin sta"ilirea unui "un /n calitate de etalon monetar. Bunul moned.*etalon tre"uia s. fie dura"il, !entru a conser a !uterea de cum!.rare. Era necesar, de asemenea, s. fie di i$i"il !entru a !ermite efectuarea !l.,ilor -i s. !re$inte o aloare !ro!rie, intrinsec., suficient de mare -i sta"il.. 4intre toate "unurile care /ntruneau aceste calit.,i, metalele -i alia+ele se im!un ra!id datorit. !ro!riet.,ilor fi$ice, !erfect ada!tate celor trei func,ii ale monedei. Ini,ial au fost folosite metalele -i alia+ele comune (cupru, bronz, #ier* ca monede, a!oi au a!.rut metalele !re,ioase (aurul +i argintul*. In lumea oriental., monedele -i*au f.cut a!ari,ia /n 1eso!otamia -i %sia 1ic. /n secolul II /.e.n., mai /nt6i su" form. de lingouri de cu!ru -i "ron$, a!oi de aur -i argint. Grecia utili$ea$. moneda de argint din secolul ?II /.e.n. 1etalul c6nt.rit -i ".tut /n !ecete -i !iese de monede s*a im!us sc0im"urilor ca forma cea mai comod. -i e oluat.. 1etalele, /ndeose"i cele !re,ioase, func,ionau ca monede, ele fiind utili$ate -i !entru alte sco!uri.

O dat. cu de$ oltarea sc0im"ului, ne oile de moned.*marf., res!ecti de metal !re,ios, cresc, /n tim! ce !roducerea lor r.m6ne limitat.. %!are, deci, un de$ec0ili"ru /ntre oferta -i cererea de moned.*marf., ceea ce a condus la necesitatea g.sirii altor forme ale monedei. %!are astfel moneda de 0.nie &fiduciar.) * su" forma "ancnotelor &"iletelor de "anc.) * -i moneda de cont &scri!tural.). Naterea bancnotelor !ro ine dintr*o mai ec0e !ractic. comercial., res!ecti efectuarea !l.,ilor !rintr*un efect de comer,. 4e la sf6r-itul secolului @II, /n Euro!a Occidental., !entru a limita !ericolul trans!ortului de monede metalice din aur, marii negustori au recurs la scrisori de sc0im", utili$area lor lu6nd am!loare /n secolele urm.toare. Ce a mai t6r$iu, res!ecti /n secolele @?II -i @?III, /n locul metalului monetar or fi acce!tate la !lat. si alte instrumente care or fi create -i anume : tratele comerciale sau efectele de comer,. 3crisoarea de sc0im" -i tratele nu au o aloare intrinsec.. Ele nu sunt dec6t un anga+ament al celui ce le emite de a !l.ti la o anumit. dat. o anumit. sum.. 5ot /n aceast. !erioad., /n A.rile de Bos, 3uedia, ;egatul Cnit /-i fac a!ari,ia "iletele de "anc. -i moneda de cont. Emis. de ".nci, moneda de 06rtie &"ancnotele) !utea fi sc0im"at. oric6nd de !urt.tor /n moned. metalic. la g0i-eele ".ncii, fiind garantat. de re$er a de aur*moned. de,inut. de "anca emitent.. Bancnotele ca moned. de 06rtie &fiduciar.) se or generali$a /n secolul @I@ /n toat. Euro!a Occidental.. #rearea monedei de cont &scri!turale) era f.cut. de ".ncile comerciale, care /nscriau /ntr*un cont suma de "ani de,inut. de un client. In a doua +um.tate a secolului trecut, de$ oltarea ".ncilor este la originea !erfec,ion.rilor im!ortante /n te0nicile monetare. >oile forme ale monedei scri!turale sunt cecurile -i viramentele. Emise de titulari, !e "a$a unui cont desc0is la "anc., cecurile acce!tate la !lat. sunt o form. a monedei scri!turale. Ordinul de irament dintr*un cont /n altul a reduce !l.,ile la un sim!lu +oc !e 06rtie. 1oneda de 06rtie -i moneda scri!tural., ca forme ale monedei*semn, s*au im!us !u,in c6te !u,in ca instrumente de !lat. normale, a 6nd acelea-i func,ii -i aceea-i aloare ca moned.*marf..

%ceast. muta,ie, trecere de la moned.*marf. la moneda*semn, !ermite /n,elegerea a ceea ce distinge moneda de celelalte "unuri -i anume c. utilitatea monedei in tran$ac,ii este identic., oricare ar fi forma -i aloarea sa intrinsec.. Fa!tul c. sc0im"ul se intermedia$. !rin marfa*moned. sau !rin moneda**semn &cu formele sale multi!le) contea$. mai !u,in, rolul de intermediar fiind la fel de "ine asigurat at6t /ntr*un ca$, c6t -i /n cel.lalt. Baterea monedei a fost un dre!t al !uterii de stat, delegat unei institu,ii de emisiune, /n acela-i tim! aloarea monedei era garantat., iar utili$area monedei de c.tre agen,ii economici r.s!undea unei con en,ii im!licite. %gen,ii acce!tau s. utili$e$e moned. !entru c. a eau /ncredere /n sistemul care o emitea. %ceast. e olu,ie a formelor monedei, de la marf. la semn, are trei consecin,e : * statutul s.u !ri at se su"stituie din ce /n ce mai mult statutului s.u !u"lic -i care necesit. un control adec at al cre.rii sale 7 * costul de !roduc,ie este mult diminuat7 * cre-te /ncrederea agen,ilor economici fa,. de autorit.,ile monetare centrale &!entru moneda de 06rtie) -i fa,. de ".ncile comerciale &!entru moneda scri!tural.). %!are un moment de rscruce /n e olu,ia monedei. E!oca monedei**marf. a a!une -i a /nceta s. mai e#iste. Docul ei a fi luat tre!tat de moneda*semn. 1oneda* semn a fi c.utat. nu ca sco! /n sine, deci ca marf., ci !entru "unurile -i ser iciile ce !ot fi !rocurate /n sc0im"ul ei. C0iar dac. este !.strat. /n tim!, valoarea monedei$ semn !ro ine din fa!tul c. !oate fi folosit. ulterior /n acelea-i sco!uri. %!ari,ia -i utili$area ei, !e scar. din ce /n ce mai larg., demonstrea$. un ade .r ce nu !oate fi contestat -i anume fa!tul c. acest instrument monetar are o im!ortant. com!onent. con en,ional., mai mult sau mai !u,in artificial.. O "un. !erioad. de tim! moneda$semn este utili%at /n !aralele cu moned.* marf., aceasta din urm. a 6nd rolul !rinci!al ca instrument monetar. Este !erioada de trecere de la o form. la alta a monedei. Consumul de munc. !entru emiterea monedei* semn este mult mai redus, ea de enind tre!tat instrumentul monetar ideal. 1oned.*marf. a fi retras. din circula,ie -i de!o$itat. la ".ncile emitente de moned. de 06rtie.

+.) &onceptele de ,ani (i Moned/

%!ari,ia monedei este re$ultatul de$ olt.rii !roduc,iei -i sc0im"ului cu care a e oluat !aralel -i ne/ntreru!t. % intrat /n e#isten,a social. ca element de leg.tur. /ntre om -i ia,a sa economic. -i, totodat., ca e#!resie generali$at. a acti it.,ii !ractice. 5oat. lumea folose-te moneda -i ar fi a"surd s. nu se -tie ce este acest "un de utilitate curent. -i general., r6 nit de cei mai mul,i -i re!udiat de foarte !u,ini. 9rin definirea monedei, ma+oritatea cercet.torilor au /ncercat -i /ncearc. s. sur!rind. as!ecte de esen,., legate /ndeose"i de func,iile -i rolul s.u /n economie. ;e enirea !eriodic. asu!ra definirii monedei este consecin,a transform.rii unor as!ecte considerate nesemnificati e, la un moment dat, -i neluate /n considerare, /n re!ere noi, care sc0im". esen,ial modul de inter!retare. 9ro"lema definirii menedei a fost dintotdeauna dificil. -i contra ersat.. %ceasta deoarece moneda a fost /n realitate rece!tat. de oameni ca un instrument multidimensional. ;.s!unsul tradi,oinal la o astfel de /nte"are a fost acela c. moneda este bunul care sparge trocul i transform un sc&imb direct pe unul indirect, cu dou fa%e' vn%area i cumprarea. In dre!tul roman un asemenea contract se nume-te emptio$venditio. 3!re deose"ire de alte "unuri, moneda are o utilitate de care se ia cuno-tin,. /n momentul c/nd se renun,. la ea, nu /n cel al ac0i$i,ion.rii sau utili$.rii ei. Cn alt mod de definire !orne-te de la ideia de libertate i lic&iditate. (oneda, s!un ade!,ii acestei idei, este un bun sau un simplu semn, care d deintorului puterea de a se elibera de o datorie, de a asigura o plat. obndirea monedei nseamn lic&iditate, libertate, n timp ce, prin pierderea ei, se risc a se intra n servitute. %desea, s!eciali-tii a!elea$. la anali$a com!arat. a diferitor statute ale materiei fi$ice solid., lic0id., ga$oas.. 4u!. cum se -tie, forma solida a materiei nu*-i sc0im". statutul far. a fi distrus., un asemenea "un fiind afectat unei singure folosin,e. In lumea economic., moneda !oate fi asem.nat. cu forma lic&id a lumii fi%ice, din sim!la cau$. c. moneda, !rin /ns.-i esen,a sa, !oate de eni totdeauna altce a.

>u /nt/m!l.tor se sus,ine c. moneda este sngele care irig corpul socisl ai oricrei ri.Ea re!re$int. !remisa !rimar. a tuturor !ie,elor -i liantul original al mecanismului concurenial general. 1oneda este un sim"ol definitoriu al cimunit.,ii na,ional*statale. 1oneda este, /n !rinci!al o categorie macroeconomic., la care to,i agen,ii economici dintr*o ,ar. se ra!ortea$. ca la un dat.Ea const. din tot ceea ce !oate /nde!lini-i, de fa!t, /nde!line-te func,iile de m.surare a acti it.,ilor economice -i de mi+locire a sc0im"ului. Da !rima edere, moneda a com!licat foarte mult ia,a economic. -i ia,a economic. a oamenilor /n general. Intr*ade .r, ea a dus la cre-terea num.rului de tran$ac,ii/n economie, la a!ari,ia unei noi erigi intermediare/ntre !roduc,ie -i consum. 1ulte din aceste tran$ac,ii s*au autonomi$at -i !ar a fi f.r. leg.tur. real. cu ra,ionalitatea -i eficien,a acti it.tii economice. In realitate, instrumentele s*au di ersificet -i s*au !erfec,ionat /n a-a m.sur. /nc/t moneda s.*-i !oat. manifesta facilit.,ile sale generale. Cmanitatea a consumat mult. energie -i a dat do ad. de enorm. imagina,ie !entru a face moneda: acce!ta"il. de c.tre !artici!an,ii la tran$actii7 dura"il.7 con ena"il.7 di i$i"il.7 sta"il. etc. 5oate aceste calit.,i sunt o"ligatorii !entru "una func,ionare a etalonului "ani. 9entru ca func,iile -i facilit.,ile monedei s. fie e#ercitate cu succes este necesar ca aceasta s. e#iste /ntr*un anumit olum -i /ntr*o structur. anume.9ro"lemele referitoare la ra!ortul de m.rime dintre acti it.,ile economico*sociale -i cantitatea de moneda /n societate s/nt a"ordate -i anali$ate, mai /nt/i d, cu conce!tele de mas monetar -i vite%a de rotaie a monedei. 5o,i oamenii maturi se consider. /n m.sur. s. r.s!und. corect la "anala /ntre"are !ri itoare la cantitatea de "ani de care se dis!une. Da o anali$. mai atent., se a edea c. r.s!unsul nu !oate fi formulat c0iar at/t de u-or. %ceasta !entru sim!lul moti c. "anii unei !ersoane nu se identific. cu "anii numerar de care dis!une acesta. 9ri it. ca stoc, masa monetar const din totalitatea instrumentelor bneti de care dispun agenii economici nonfinanciari dintr$o economie naional la un moment dat, destinate ac&i%iionrii de bunuri materiale i servicii, ac&itrii datoriilor, constituirii economiilor in vederea investiiilor i a altor plasamente. Ca flu), aceasta repre%int masa medie de bani care funcionea% ntr$o anumit perioad de timp &trimestru, an).

9entru a com!lica conce!tul de moned. s*a f.cut -i se face -i ast.$i, de c.tre unii cercet.tori, deose"irea dintre "an -i moned., consider6ndu*se !rimul ca ce a a"stract, iar moneda, ca ce a concret. 4e e#em!lu, economistul B.E. Gal"rait0 afirm. c. "anul are trei creatori: moneda, te$aurul -i ".ncile. 4eci "anul, n.scut din trei !.rin,i, re!re$int. ce a din fiecare -i altce a dec6t to,i la un loc. %!oi, "anul fiind creat -i de moned., /i urmea$. acesteia. 9rin urmare, la /nce!ut a fost moneda. 4ar <!.rin,iiF "anului continu. s. tr.iasc. cu <fiul lorF "anul, de enit cu tim!ul denumirea "anal. curent. a monedei. %l,i cercet.tori consider. "anul ca fiind fenomenul alorii /n general, iar moneda este re!re$entarea acestui fenomen. Fenomenul <"anF este ec0i alent cu re!re$entarea sa, moneda. 4e asemenea, /n economia modern. monedele nu sunt numai <!iese de metalF, a-a cum a!recia$. unii economi-ti, -i nici "anul nu este numai <o marf. s!ecial.F. 50omas Gres0am &1G1(*1GH() scria la remea sa : moneda rea alung pe cea bun. *ceeai constatare important, tot at+t de actual i n %ilele noastre, ar fi fcut$o i dac spunea' banul ru alung pe cel bun.

+.0.+ 1unciile Monedei

Da ce folose-te monedaI Jn mod fundamental oamenii /-i satisfac trer"uin,ele !rin !roducerea de "unuri -i ser icii. Crearea de moned. n*aduce "eneficii directe. 4ac. se du"lea$. !roduc,ia de "unuri -i ser ici oamenii tr.iesc mai "ine. 4ac. se du"lea$. cantitatea de moned. nu /nseamn. c. a fi mai "ine. 4eci, /n sens restr6ns, moneda este li!stit. de rele an,., /n alt sens, moneda -i institu,iile asociate ei sunt de o im!ortan,. co!le-itoare. Cu c6t ia,a economic. este mai acti . -i afacerile comerciale financiare mai intense, cu at6t moneda este mai solicitat.. Cantitatea de moned. tran$ac,ional. de fiecare indi id este, a!ro#imati , !ro!or,ionala cu flu#ul eniturilor sale. C6nd, de e#em!lu, do"6nda /m!rumuturile economiilor -i a altor o!era,iuni este la un ni el ridicat, cererea de moned. /n ederea reali$.rii tran$ac,iilor a fi /n sc.dere. 4ac., dim!otri . soldurile a!ar,in6nd !ersoanelor care !artici!. la tran$ac,ii sunt minimale la orice ni el de enit, cererea de moned. de ine foarte !u,in sensi"il. la aria,ia do"6n$ilor. 1oneda a fost -i este un mi+loc care duce s!re un imens num.r de sco!uri. Economia modern., /ndeose"i, se folose-te foarte mult de moned., flu#urile ei irig6nd !rocesele economice. Ea de,ine o !o$i,ie c0eie /n mecanismul de func,ionare al oric.rei economii na,ionale -i a celei interna,ionale, reflect6nd sintetic sc0im".rile structurale ale acestora. 1oneda a de enit indis!ensa"il. /n ra!orturile $ilnice -i !e termen dintre oameni, agen,i economici -i economii na,ionale. Economia nu !oate fi des!.r,it. de moned., ele condi,ion6ndu*-i e olu,ia -i de$ oltarea. %fl6ndu*se /n centrul ie,ii economice -i sociale, moneda, su" toate formele sale, re!re$int. un instrument de utilitate !ermanent. !entru to,i agen,ii economici. Cnii cercet.tori atri"uie monedei dou /nsu-iri esen,ial -i anume de a re!re$enta -i de a m.sura orice aloare, -i au tras conclu$ii c. orice marf. !oate fi moned.. %l,i cercet.tori neag. calitatea de marf. monedei, atri"uindu*i numai /nsu-iri su"iecti e, definind*o ca o con en,ie social., artificial..

% treia categorie de cercet.tori !re$int. moneda /ntr*o du"l. acce!,iune : at6t ca marf. &cu /nsu-iri intrinsece deose"ite -i a 6nd e#isten,. o"iecti .) c6t -i ca o crean asu!ra emitentului sau a economiei, un semn al monedei marf., o e#!resie a oin,ei oamenilor. 4eci, moneda*marf. -i*a !ierdut definiti locul /n mecanismele monetare doar de c6te a decenii, /n acela-i tim!, de$ olt.rii ie,ii economice a dat c6-tig de cau$. -i rol !re!onderent monedei semn aceasta fiind ast.$i forma de e#isten,. a monedei. Ea a!are /n acea-i calitate ca un "un indirect, re!re$ent6nd un dre!t de crean,.. Ctilitatea nefiind direct., ea tre"uie c.utat. /n utilitatea "unurilor -i ser iciilor ce !ot fi ac0i$i,ionate. 4eci, f.c/nd a"strac,ie de utilitatea metalului &aur, argint), din careca fost confec,ionat., ca$ /n care a func,ionat ca moneda*marf., moneda nu re!re$inta nici*o utilitate /n sine. 9rin des!rinderea sistemelor monetare de aur, etalonul marf. este sliminat de la "a$a mecanismelor monetare, moneda nemaifiind legat. de aurnici macar teoretic.1ai mult, fa!tul c. /n !re$ent moneda*semn se !re$inta ca singura form. i$i"ila a monedei, alimrntea$a -i mai mult !.rerea !otri it c.rea aceasta re!re$int. numai o ceran,.. 4e$"aterea teoretic. a acestui su"iect contro ersat re ine /n actualitate. Cnul din moti ele acestei re eniri este c., ,n ciuda fa!tului c. aurul a fost eliminat de la "a$a sistemelor monetare na,ionale -i a celui interna,ional, este de!arte ca el s. dis!ar. de !e scena economic.. Cu toate c. a /ncetat s. fie etalon legal al alorii -i instrument al tran$ac,iilor, el r.m/ne /ns. un instrument de re$er . !ri ilegiat at/t !entru !articulari c/t -i !entru ".ncile centrale. In sistemul etalon*aur, moneda*marf. era /n acela-i tim! etalon dar -i materie !rim. !rodus. /n cantit.,i adec ate !entru a face fa,. tran$ac,iilor. %st.$i /ns., aceasta condi,ie nu mai este reali$a"il. /ntr*o lume a sc0im"urilor de$ oltate -i a monedei a"stracte.1ai mult dec/t !rin as!ectelesale e#trem de di erse, moneda se define-te !rin func,iile sale. Indiferent /ns. de acce!,iunea dat. monedei, moneda*marf. sau moneda*semn, e#ist. o a!reciere general. !otri it c.rea ea /nde!line-te mai multe func,ii, accentul fiind !us e!ocilor -i -colilor dominante, !e una dintre ele. 4inre aceste funcii atribuite monedei, cele mai im!ortante sunt: a) ") c) 1oneda instrument unic al tran$ac,iilor7 1oneda etalon al alorii7 1oneda re$er . a alorii.

+.0.) 2iata 3onetara si ec'ilibrul ei

Ca s!ecifica, !e !iata monetara difera atit de !iata "unurilor de consum !ersonal, cit si de cea a factorilor de !roductie. O"iectul tran$actiei !e o asemenea !iata il formea$a moneda* numerar siKsau "anii de cont. In ansam"lul !ietelor, !iata monetara detine un rol tot mai insemnat, acesta decurgind din semnificatia tot mai mare !e care o are moneda in economia contem!orana. 2iata 3onetara consta din ansa3blul tran4actiilor cu 3oneda5 din con6runtarea speci6ica dintre cererea si o6erta de 3oneda in 6unctie de pretul ei 7rata dobin4ii8. 1arfa moneda este omogena. Cu toate acestea, !retul tran$actiei cu moneda difera in functie de numerosi factori: termenul scadentei7 gradul de risc asumat de creditor7 sumele tran$actionale etc. In !lus, a+ustarea ei se face foarte greoi, !iata monetara fiind o !iata de oligo!ol, cu !utini ofertanti de moneda. Da un anumit ni el al ratei do"in$ii celelalte conditii fiind date *, e olutiile cererii si ale ofertei de moneda con erg s!re reali$area ec0ili"rului !e !iata monetara. 9iata monetara se afla in stare de ec0ili"ru, cind, la un anumit ni el al ratei do"in$ii &dLe), cantitatea de moneda oferita &1o) este egala cu cea ceruta &1c), acestea fiind egale cu 1mKe. %sa cum se !oate o"ser a in figura alaturata, litera E marc0ea$a !unctul de ec0ili"ru.

dL 1o E dLe 1c

1mKe

1m

,ig. -. .c&ilibrul pietei monetare.

Cresterea cererii de moneda de la 1cK1 la 1cK2 are ca efect s!orirea atit a cantitatii de moneda !e !iata, cit si cresterea ratei do"in$ii, asa cum sugerea$a graficul II. 4aca anga+amentele de !lata se fac cu o frec enta mai mica &incetinirea ite$ei de rotatie), atunci cererea de moneda a creste, ca si oferta de altfel. 3caderea cererii de moneda are ca efect atit scaderea cantitatii de moneda, cit si a ratei do"in$ii. Cresterea ofertei de moneda conduce la scaderea ratei do"in$ii si la cresterea masei monetare tran$actionate !e !iata. 3ur!lusul de moneda oferit nu a !utea fi a"sor"it decit daca a scadea rata do"in$ii, aceasta din urma stimulind cererea de moneda.

dL M 1o dL2 E2

dL1

E1

1cK2

1cK1 0 11 12 1m

,ig./. .fectul cresterii de moneda

3caderea ofertei de moneda de la 1oK1 la 1oK2 conduce la s!orirea ratei do"in$ii si la diminuarea cantitatii de moneda tran$actionea$a de la 11 D% 12. Cau$a cresterii ratei ratei do"in$ii este e#istenta unei !enurii de moneda la o rata sca$uta a do"in$ii, !enurie ce e#ercita !resiuni in sensul ma+orarii ratei do"in$ii de la dL1 la dL2 & e$i Fig.III)

dL M E2 dL2

1oK2 1oK1

E1

dL1

1c

12

11

1m

,ig.0. (odificarea po%itiei de ec&ilibru ca urmare a scaderii ofertei.

1ecanismele !ietei monetare sint insa mult mai com!licate si mai concrete. Cite a argumente in s!ri+inul acestei a!recieri. 4e e#em!lu, "ancile care dis!un de resurse !e care doresc sa le dea cu im!rumut la ni elul curent al ratei do"in$ii se !ot confrunta cu scaderea cererii de moneda. 1ecanismul !ietei monetare se desfasoara relati lent, !rin modificarea tre!tata a ratei do"in$ii, in asa fel incit sa se ec0ili"re$e cererea de moneda cu oferta de asemenea acti e. 4e asemenea, o "anca co"oara rata do"in$ii la creditele acordate, concomitent cu scaderea ratei do"in$ii la de!o$ite. 4ar, reducerea ratei do"in$ii la de!o$ite tre"uie facuta in consens, deci$ia unui singur agent "ancar in directia aratata !utind duce la !ierderea clientilor, care se or orienta s!re acele institutii care le ofera rate mai mari de do"inda. 9entru caracteri$area concreta a !ietei monetare, sunt necesare inca cite a !reci$ari. Cererea de moneda este o cerere de incasari reale7 agentii economici se interesea$a de !uterea de cum!arare a incasarilor lor, si nu de suma nominala a acestora. %gentii !astrea$a moneda !entru a o utili$a in efectuarea tran$actiilor si !entru a se !rote+a im!otri a riscului.

E#istenta unor costuri de transformare &in "ani lic0i$i) este unul din moti ele care e#!lica detinerea de moneda. Costul de o!ortunitate su!ortat de un agent economic ce detine moneda este egal cu do"inda !e care el ar fi !utut s*o o"tina !lasind acesti "ani. 4etinerile de moneda !entru tran$actii ale unui agent sunt o!time cind costul tran$actiei este egal cu costul de o!ortunitate a detinerii "anilor lic0i$i. %nali$a in termeni de gestiune a stocurilor monetare arata ca incasarea monetara este o fuctie crescatoare de enit si una descrescatoare de ni elul ratei do"in$ii. Cn agent ce detine un titlu financiar se e#!une unei !ierderi in ca!ital, daca cursul acelui acti scade. %cest risc e#!lica e#istenta unei cereri de moneda !entru moti ul s!eculatiei. 9entru un ni el dat al ratei antici!ate a do"in$ii, cererea de moneda !entru s!eculatie este o functie descrescatoare de rata do"in$ii de !iata. O antici!are a cresterii !returilor diminuia$a stocul de masa monetara si conduce la cresterea ite$ei de circulatie a monedei. 3tudiile em!irice confirma ideea ca cererea de moneda este o functie de enit si de rata do"in$ii. Elasticitatea !e termen lung a cererii de moneda in ra!ort cu enitul !are a fi inferioara lui 1. Elasticitatea res!ecti a in ra!ort cu rata do"in$ii este negati a.

+.9 Moneda ! re4erv/ a valorii

Intr*o economie de troc, sc0im"ul a dou. "unuri este instantaneu. Intr*o economie monetar., agentul !oate disocia sc0im"ul /n dou. o!era,ii diferite, care inter in /n dou. momente de tim! diferite, /ntre dou. tran$ac,ii moneda ser e-te ca re%erv a puterii de cumprare, fiind un instrument de te$auri$are, un instrument !ermanent de re$er . a alorii. 5otodat., ea face !arte din patrimoniul oric.rui agent economic, al.turi de alte acti e: * acti e c asimonetare &de!o$ite la termen)7 * acti e financiare &ac,iuni, o"liga,iuni etc.)7 * acti e reale &"unuri imo"iliare etc.). /n ra!ort cu aceste acti e, moneda efecti . !re$int. trei diferen,e: un !re, al tran$ac,iei mult mai redus /n ra!ort cu lic0iditatea7 un randament nul7 o constant. a alorii sale nominale. % anta+ele -i de$a anta+ele o",inerii de moned. &acti e lic0ide) conduce !e fiecare agent economic s.*-i sta"ileasc. !referin,a /ntre toate acti ele ce constituie !atrimoniul s.u. Generali$6nd, moneda e#istent. /n economie la un moment dat nu re!re$int. altce a dec6t suma acti elor care ser esc agen,ilor economici ca re$er . a alorii, a !uterii lor de cum!.rare. %ceste sume se +ustific. !rin nesincroni$area dintre /ncas.ri -i !l.,i. %gentul !rime-te moneda /n sc0im"ul unui "un -i o !.strea$. /n sco!ul cum!.r.rii altor "unuri /n iitor. 3e !oate, de asemenea, constitui o re$er . de moned. !entru ca$ul /n care aco!erirea unor situa,ii ne!re .$ute de ine necesar., sau !entru moti e de ordin !si0ologic. >esincroni$area dintre /ncas.ri -i !l.,i -i incertitudinea iitorului sunt, astfel, cau$ele esen,iale ale constituirii re$er ei monetare. E#isten,a unui stoc de moned. la dis!o$i,ia agen,ilor economici nu se e#!lic. dec6t !rin deci$ia lor de a stoca, deci !rintr*o alegere economic. ra,ional +ustificat.. %ici !utem face remarca c. orice "un !oate constitui o re$er . a !uterii de cum!.rare. 1ai mult c0iar, anumite "unuri conser . !uterea de cum!.rare, !e termen lung, mai "ine dec6t moneda.

Este ade .rat c. atunci c6nd agen,ii acumulea$. "og.,ii su" toate formele, ei acumulea$. o anumit. ca!acitate de sc0im". 5otu-i, a-a cum am men,ionat mai sus, moneda se distinge de aceste "unuri !rin aceea c. ea este imediat dis!oni"il., f.r. cost de transformare -i f.r. risc. %ceste costuri re!re$int. c0eltuieli su!limentare necesare !entru a sc0im"a un "un cu altul. Cei care se decid s. o",in. un alt acti /n re$er . tre"uie s. foloseasc. moneda !entru a do"6ndi acel acti . Clterior, dac. doresc s. o",in. m.rfuri sau alte acti e /n locul celui din re$er ., tre"uie s.*1 sc0im"e /n moned.. %m"ele tran$ac,ii, din moned. /n acti e -i din acti e din nou /n moned., im!lic. un cost. ?aloarea monedei fluctuea$. /n ra!ort cu !re,ul "unurilor -i ser iciilor. 4re!t urmare, dac. cine a dore-te un acti care s.*i confere o !utere de cum!.rare sta"il., mai mult asu!ra "unurilor dec6t asu!ra datoriilor, moneda nu re!re$int. cu siguran,. acti ul ideal. %t6ta tim! c6t mai mul,i folosesc monede !entru ac0i$i,ia de "unuri, face ca aceasta s. nu re!re$inte un acti de re$er . la fel de "un ca alte acti e ale c.ror !re,uri aria$.. Ea are !ro!rietatea de lic0iditate care o calific. a fi cel mai "un instrument de re$er . a !uterii de cum!.rare imediate. 4eci, lic0iditatea este cea care diferen,ia$. moneda efecti . de alte acti e de re$er ., /n general, lic0iditatea unui acti de!inde de: * c6t de u-or !oate fi cum!.rat sau 6ndut7 * costul de cum!.rare sau de 6n$are al tran$ac,iei7 * !re i$i"ilitatea -i sta"ilitatea !re,ului s.u. 1oneda, /n sens restr6ns, la unul din ca!etele sc.rii lic0idit.,ii are o lic0iditate !erfect.. C.tre cel.lalt ca!.t al sc.rii lic0idit.,ii e#ist. acti e care necesit. costuri mai mari sau mai mici !entru a fi transformate /n lic0iditate. 3e !oate reali$a o ierar0i$are a acti elor /n func,ie de gradul lor de lic0iditate. Dic0iditatea este, deci, o no,iune com!le#., deoarece com!onentele sale !ot furni$a mesa+e diferite. E#em!lu: !resu!unem c. acti ul % se inde cu u-urin,., dar necesit. c0eltuieli su"stan,iale de tran$ac,ie. %cti ul B necesit. mult tim! de 6n$are, dar nu necesit. c0eltuieli de tran$ac,ie. %cti ul C !oate fi 6ndul ra!id cu c0eltuieli reduse de tran$ac,ie, dar !re,ul s.u este greu de antici!at.

Este greu de sta"ilit care dintre aceste acti e este cel mai lic0id -i care este cel mai !u,in lic0id. N Dic0iditatea nu este singura su!erioritate a monedei /n ra!ort cu alte acti e sau "unuri a c.ror aloare imediat. se sta"ile-te !e !ia,. !rin +ocul cererii -i ofertei. 1oneda, a c.rei aloare se sta"ile-te /n afara !ie,ei, conser . !uterea de cum!.rare !e termen scurt mai "ine dec6t un "un sau titlu care !oate /n orice moment s. !iard. din aloarea sa. In conclu$ie !utem s!une ca moneda constituie cel mai "un instrument de conser are a "og.,iilor !e termen scurt, calitate care face din ea un acti f.r. riscuri.

+.: 1unctiile bancii centrale.

In conditiile actuale, !e linga functiile "ancare traditionale, sistemul "ancar e#ercita si o serie de functii noi, !rioritar macroeconomice. Cna dintre !rimele asemenea functii consta in fa!tul ca "ancile, "anca de emisiune coordonea$a !latile si incasarile ce se efectuea$a in intreaga economie nationala. Ele au misiunea de a asigura cadrul necesar emisiunii su!limentare de moneda, res!ecti diminuarii masei monetare. In acest conte#t, tre"uie de !reci$t ca "ancile gestionea$a moneda nationala si su!ra eg0ea$a relatiile ei cu celelalte monede. Ele inde!linesc rolul de intermediere financiara la ni elul economiei nationale, drenind economiile nationale, drenind economiile agentilor economici, ale intregii !o!ulatii s!re domenii considerate a fi !rioritare sau mai atracti e. Institutiile "ancar*financiare au rolul de a restrictiona creditul. In anumite conditii, si !e "a$a unor criterii s!eciale, aceste institutii limitea$a riscul neaco!erit al unor im!rumutatori !rea entu$iasti, !unindu*le anumite conditii restricti e. 1ai mult, !rin di erse !re ederi, se !roduce ceea ce se numeste transformarea riscului, adica re!arti$area lui relati egala asu!ra tuturor de"itorilor. %gentul "ancar*financiar a do"indit !osi"ilitatea de a crea !utere de cum!arare aditionala, aceasta decurgind din mecanismul transformarii de!unerilor la edere &in "a$a re$er elor fractionare) in credite !e termen lung. Gestionind flu#urile monetare in ansam"lul lor, transformind de!unerile la edere in surse de creditare, "ancile !ot selectiona !roiectele de de$ oltare, !e care le sustin cu credite. 4e aceea se afirma, !e "una dre!tate, ca ele e#ercita un !ronuntat rol de orientare economica, de sustinere a unor modificari structurale in economiile nationale. Cunoscind situatia economica a clientilor lor, si c0iar !e cea a gu ernului, "ancile si societatile financiare inde!linesc un rol strategic de netagatuit in tarile cu economie de !iata7 ele ofera consultanta economico*financiara celor interesati. 9entru ser iciile acti e !restate, "ancile !retind si incasea$a do"inda sau comision de la solicitantii lor, in tim! ce clientilor lor creditori le !latesc do"inda.

4iferenta dintre do"in$ile incasate de "anci si cele !latite de ele constituie !rofitul "ancar "rut. 4aca, din aceasta marime, se scad c0eltuielile de administratie si de intretinere ale "ancii, ca si im!o$itele legale, ceea ce ramine este !rofitul net sau cistig net "ancar. %m!loarea crescinda a im!ortantei "ancilor, ca si di ersificarea o!eratiunilor efectuate de ele au condus, mai intii, la s!eciali$area lor, !entru ca, recent, sa a!ara o tendinta !uternica s!re uni ersali$area functiilor !e care o institutie "ancar*financiara le inde!lineste. Cea mai generala gru!are a unitatilor s!eciali$ate res!ecti e se concreti$ea$a in "anci de emisiune &una in fiecare tara) si "anci comerciale. In !ofida denumirii lor, "ancile centrale &de emisiune, "anca "ancilor sau "anca de !rim rang) nu sint "anci in sensul strict al termenului. Ea nu este !reocu!ata, mai ales, de ma#imi$area !rofitului ei, ci de reali$area anumitor o"iecti e !entru intreaga economie nationala, o"iecti e care ii re in din mandatul national, atri"uit acesteia de forul legislati . Functiile !rinci!ale ale "ancilor centrale sint: asigurarea si reglarea cantitatii de "ani in circulatie si a ratelor do"in$ii7 !re enirea falimentelor "ancare, falimente care ar !utea deregla mecanismul "ancar in general7 autori$area si su!ra eg0erea e#ercitarii functiei de o!erator "ancar. In !lus, "ancile centrale ofera ser icii s!ecifice "ancilor comerciale. In acest sens, ele actionea$a ca o "anca a "anc0erilor, detinind ma+oritatea re$er elor "ancilor comerciale. Banca centrala ofera ser icii s!ecifice si gu ernului. Gu ernul detine un cont la "anca centrala, isi com!letea$a cecurile !entru acest cont si, in unele tari, el !lasea$a o"ligatiunile sale !rin intermediul acestei "anci. Banca centrala conlucrea$a cu 5re$oreria, in unele ca$uri, acordind acesteia im!rumuturile solicitate. Fiind "anca de emisiune, "anca centrala !une in circulatie "ancnotele si moneda di i$ionara. Da origine, "iletul de "anca era o creanta a detinatorului lui asu!ra unui acti e#istent in de!o$itele "ancii emitente. In !re$ent "iletele de "anca &"ancnotele) se emit relati inde!endent de acti ul "ancii centrale. ;es!ecti a "anca !une in circulatie cantitatile de "ani care, de regula, cores!und ne oilor de lic0iditate ale economiei in ansam"lul ei si care se incadrea$a in o"iecti ele de !olitica monetara si "ugetara a tarii.

+.; Tipurile de banci

Bancile comerciale re!re$inta un ti! de intre!rindere lucrati a s!eciali$ata in ansam"lul acti itatilor economice, care furni$ea$a "ani ca!ital celorlalti agenti economici !ersoane fi$ice siKsau +uridice. O asemenea acti itate !rinci!ala se desfasoara, mai ales, !e "a$a resurselor "anesti atrase, dar si a ca!italului lor !ro!riu. Bancile comerciale se im!art in "anci de de!o$it si in "anci i!otecare. Banci comerciale de de!o$it isi !rocura mi+loacele financiare de care au ne oie de !e !iata monetara, !rin de!unerile !e termen scurt ale clientilor lor. Da rindul lor, acestea !ot fi: de de!o$it !ro!riu*$ise, care !rimesc de!uneri la edere si !e termen si care acorda credite !e termen scurt7 "anci de afaceri, care dis!un de ca!italuri !ro!rii im!ortante si isi !rocura mi+loacele necesare si !rin emisiunea de o"ligatiuni sau de actiuni, ele !utind acorda credite !e termen lung. Bancile i!otecare sint acelea care isi !rocura mi+loacele necesare !rin emisiunea de inscrisuri si o"ligatiuni i!otecare. In cadrul sistemului "ancar*financiar, au loc insemnat ocu!a diferitele societati financiare si de asigurari.

Capitolul 11
2.1 O9E;%AIC>IDE BO>CIDO; CO1E;CI%DE: 2.2 5I5DC;IP%;E% C;E%>AEDO; B%>C%;E

).+ O2ERAIUNILE ,%N&ILOR &OMER&IALE

Orice o!era,iune desf.-urat. de ".ncile comerciale !resu!une un risc !oten,ial. Da ni elul ".ncilor comerciale se desf.-oar. trei mari ti!uri de o!era,iuni:

operaiuni pasive; operaiuni active; operaiuni desfurate n afara bilanului.

5oate ti!urile de o!era,iuni "ancare !resu!un flu#uri de fonduri -i deci, riscuri de neram"ursare.

).+.+ Operaiunile pasive.

Operaiunile pasive repre4int/ pentru banca co3ercial/ operaiunile de atra<ere (i constituire a resurselor. 9rinci!alele o!era,iuni !asi e ale ".ncilor comerciale sunt: %tragerea de de!o$ite !e diferite maturit.,i de la !ersoane fi$ice -i +uridice7 Im!rumuturi !rimite de la clientela "ancar. -i ne"ancar.7 Constituirea ca!italului social -i a fondurilor !ro!rii. Banca atrage resursele dis!oni"ile !e !ia,a financiar. -i le utili$ea$. /n !rinci!al la acordarea de credite, !lasarea /n titluri &"onuri de te$aur, certificate de tre$orerie etc.) sau constituirea de de!o$ite la alte ".nci. Constituirea resurselor !resu!une costuri !entru ".ncile comerciale, materiali$ate /n do"6n$ile !l.tite la de!o$itele -i /m!rumuturile atrase. ;atele do"6n$ii de !e !ia,a inter"ancar. rom6neasc. BCBI4 -i BCBO; sunt rate de referin,. ce sinteti$ea$. /ntreaga acti itate derulat. !e !arcursul unei $ile "ancare. ,U,ID &Buc&arest 1nterban2 Bid 3ate) re!re$int. rata do"6n$ii !entru de!o$itele atrase de ".nci, res!ecti !re,ul mediu la care se cum!.r. fondurile de !e !ia,a inter"ancar.. ,U,OR &Buc&arest 1nterban2 4ffered 3ate) re!re$int. rata do"6n$ii !entru de!o$itele !lasate la ".nci, res!ecti !re,ul mediu la care se 6nd fondurile !e !ia,a inter"ancar.. BCBI4 este o rat/ pasiv/ de do"6nd., iar BCBO; o rat/ activ/. %m"ele rate se determin. ca medii ale cota,iilor ".ncilor la ora 11 a.m. &ora la Bucure-ti) /n fiecare $i lucr.toare -i !entru maturit.,i diferite.

5abel 0.- Nivelul mediu al ratelor dob+n%ilor pe piaa interbancar ,erioada $-$I. (/* $-$)0 (/*, 12 martie 3442 15 martie 3442 12 martie 3442 15 martie 3442.

Decont/rile cu banca central/ cu!rind -i /m!rumuturile de refinan,are garantate cu titluri de stat sau alte titluri acce!tate. %tragerea de de!o$ite inter"ancare reflect. de!o$itele constituite de alte ".nci la "anca res!ecti .. %cestea !ot fi de!o$ite la edere ale ".ncilor: &cel mult egal. o $i lucr.toare), la termen &!e un termen fi#, !entru care durata ini,ial. este mai mare dec6t o $i lucr.toare) -i colaterale. 4e!o$itele colaterale sunt constituite de alte ".nci su" form. de garan,ie. =3pru3uturile interbancare cu!rind /m!rumuturile !rimite de la ".nci, gru!ate /n func,ie de termene, astfel: /m!rumuturi de !e o $i !e alta de la ".nci, c6nd o!era,iunea se /nc0eie !e "a$a unei con en,ii sau a unui contract !entru o !erioad. de ma#imum o $i lucr.toare7 /m!rumuturi la termen !rimite de la alte ".nci, c6nd o!era,iunea se /nc0eie !e "a$a unei con en,ii !entru un termen fi# -i o durat. mai mare de o $i lucr.toare7 /m!rumuturi financiare !rimite de la ".nci sunt !rimite de la ".ncile nere$idente, a 6nd ca "eneficiari finali agen,i economici nefinanciari, re$iden,i.

+.+ Depo4itele.
Depo4itele bancare a!ar su" forma conturilor curente, a de!o$itelor la edere -i a celor la termen. 1. conturile curente desc0ise clien,ilor sunt destinate o!era,iunilor curente de /ncas.ri -i !l.,i. Jn ceea ce !ri e-te remunerarea acestora, !racticile /n ,.rile Cniunii Euro!ene sunt diferite. %stfel, /n Fran,a se a!lic. !rinci!iul <ni*niF1, /n tim! ce /n alte state mem"re CE este "onificat. o do"6nd. la edere. 2. depo4itele la vedere sunt sla" remunerate, destinate s. !rimeasc. sume de la titular /n ederea unei utili$.ri !e termen scurt. 3oldul contului creditor !oate fi retras /n orice moment, f.r. !rea i$. Jn !ractic. se /nt6lne-te -i ca$ul /n care "anca solicit., mai ales !entru sume im!ortante, un !rea i$ !e termen foarte scurt, de o"icei o $i "ancar.. O o"ser are !e termen lung !ermite constatarea unei anumite sta"ilit.,i2 a de!o$itelor la edere, ceea ce !ermite ".ncii alocarea lor !e o !erioad. mai /ndelungat.. 9ractica "ancar. a demonstrat c. o !arte din de!o$itele la edere r.m6n /n conturi !e !erioade mai /ndelungate. ;e$ult. un sold !ermanent, care r.m6ne la dis!o$i,ia ".ncilor su" form. de !asi e sta"ile. %stfel, ".ncile cunosc $ilnic soldul r.mas neutili$at /n contul fiec.rui client. Jntr*un ori$ont de tim! dat,t Q1,5R, soldul $ilnic al tuturor conturilor desc0ise /n "anc. este St. 3oldul !ermanent S2 al acestor conturi !e ori$ontul dat este: 39 S mintT3t &1) a-a c., dac. 5S20, re$ult. c. "anca !oate acorda, !e seama de!o$itelor la edere,credite !e o lun. de m.rime 39. %stfel de date se cunosc a!osteriori, deoarece "anca nu -tie dinainte ce o!era,iuni se or derula /n aceste conturi. Jnregistrarea datelor !e !erioade mai lungi de tim! d. /ns. !osi"ilitatea de a determina !ro"a"ilitatea cu care !oate e#ista un sold !ermanent !e o !erioad. dat. &H $ile,20 de $ile, (0 de $ile etc.). 4e!o$itele la edere e#ist., /n !rinci!al, su" forma conturilor curente, a conturilor de de!o$it -i a certificatelor de de!o$it. T Conturile curente sunt !roduse "ancare !rin care !ersoanele fi$ice -i+uridice derulea$. o!era,iuni de /ncas.ri -i !l.,i, adic. o!era,iuni de cas..

4esc0iderea -i /nc0iderea lor, ca -i o!era,iunile derulate !rin ele &uneori numai cele de !lat.) sunt remunerate !rin comision, deoarece !resu!un c0eltuieli !e care le face "anca !ri ind e iden,a lor, efectuarea o!era,iunilor, informarea clientului,leg.turile cu ".ncile !artenerilor de afaceri ai clien,ilor etc. T Conturile de de!o$it sunt !roduse "ancare destinate fructific.rii unor economii !e termene mai "ine !reci$ate, cu condi,ii mai restricti e de derulare a unor o!era,iuni -i, de aceea, ce a mai "ine remunerate. B.ncile au /n sc0im" o certitudine mai mare !ri ind utili$area !entru creditare a sumelor de!use /n aceste conturi. T Certificatul de de!o$it este un !rodus "ancar !rin care de!onentul !oate constitui un de!o$it, cu termene standard destul de di ersificate, al c.rui titlu&act do editor al e#isten,ei) !oate fi negociat !e !ia,a monetar. /n interiorul termenului de scaden,.. B.ncile rom6ne utili$ea$. larg acest !rodus cu termene de 1*2*' luni. Jn 3C% acest !rodus este !re!onderent destinat firmelor -i se /nt6lne-te /n trei ariante: small & alori su" 100 000 C34), large & alori !este 100 000 C34)-i +um"o & alori !este 1 000 000 C34). 2. depo4itele la ter3en re!re$int. o sum. de!us. de titular -i aflat. lan dis!o$i,ia ".ncii !6n. la o scaden,. sta"ilit. !rin contract, /n momentul constituirii de!o$itului. 4e!o$itul la termen este remunerat la un ni el mai ridicat, care s. com!ense$e imo"ili$area fondurilor de!use. >i elul ratei do"6n$ii este a!ro!iat de cel al ratei do"6n$ii !e !ia,a monetar., !entru o !erioad. asem.n.toare. ;etragerea sumei /nainte de scaden,. se sanc,ionea$. de c.tre ".ncile comerciale !rintr*o !ierdere de do"6nd..

+.) &apitalul propriu

Ca!italul !ro!riu este o!era,iunea de creare a ca!italului !rin emisiunea de ac,iuni -i !rin acumularea !rofitului. 3umele re$ultate din emisiunea de ac,iuni formea$. ca!italul social folosit, de regul., !entru finan,area dot.rii ".ncii&imo"ile, mo"ilier, ec0i!amente electronice, acti e fi#e di erse). 3umele acumulate din !rofit constituie fondurile de re$er ., create !entru diminuarea unor riscuri !rin e#isten,a unei aco!eriri asiguratorii. Ca!italul !ro!riu are o cot. redus. /n totalul resurselor ".ncii -i nu !artici!. dec6t, e entual, sim"olic la crearea surselor de creditare.

+.0 Rescontul
;escontul este o o!era,iune !rin care o "anc. /i cedea$. alteia o !arte din !ortofoliul de acti e, /n ederea o",inerii unor dis!oni"ilit.,i !e care s. le !oat. folosi !entru a acorda noi credite. 9ortofoliul de acti e este format din titluri ce atest. datorii !e care un ter, le are fa,. de "anc. sau !lasamente !e care aceasta le*a f.cut /n titluri de stat sau !ur -i sim!lu credite !e care "anca le*a acordat unor clien,i ai ei. Cnele dintre aceste titluri sunt recredita"ile, altele nu. Cele recredita"ile sunt oferite de "anca de,in.toare altor ".nci, /n sc0im"ul sumei !e care ele le re!re$int., dar diminuat. cu un comision de cedareK!reluare, numit,du!. ca$, ta#. de scont sau ta#. de Dom"ard. Jntre titlurile recredita"ile se includ efectele comerciale &cam"ii) -i efectele !u"lice &o"liga,iuni -i "onuri de te$aur). 9entru aceast. recreditare &numit. -i refinan,are) ".ncile a!elea$. la o alt. "anc. interesat. -i cu dis!oni"ilit.,i, la ".ncile s!eciali$ate /n astfel de o!era,iuni&numite ".nci de scont) -i la "anca central.. ;ecreditarea !e seama ced.rii din !ortofoliu a unor efecte !u"lice se nume-te lom"ardare.

+.9 &apitalul social

Ca!italul social este alc.tuit din totalitatea alorilor nominale a ac,iunilor emise de "anc.. %c,iunile !ot fi nominale sau la !urt.tor. 9entru societ.,ile "ancare, B>1 sta"ile-te -i actuali$ea$. ni elul minim al ca!italului social. B.ncile comerciale !ot ma+ora ni elul ca!italului social /n "a$a 0ot.r6rii ac,ionarilor -i cu acordul B>1, utili$6nd urm.toarele surse: * emiterea de noi ac,iuni7 * !rime legate de ca!ital r.mase du!. aco!erirea c0eltuielilor legate de o!era,iunile res!ecti e7 * re$er e constituite din !rofitul net7 * diferen,e din ree aluarea !atrimoniului7 * o"liga,iuni, di idende -i datorii con erti"ile /n ac,iuni7 * re$er e constituite din diferen,e fa ora"ile de curs alutar, conform normelor legale. Datoriile subordonate re!re$int. /m!rumuturi !rimite /n urma unor emisiuni de titluri sau /m!rumuturi su"ordonate, cu o scaden,. nedeterminat. sau /nde!.rtat., a c.ror ram"ursare este condi,ionat. de anumite clau$e contractuale. 4atoriile su"ordonate sunt incluse /n categoria ca!italului su!limentar "ancar, !6n. la ni elul de G0M din ca!italul !ro!riu. 2rovi4ioanele pentru riscuri (i c'eltuieli sunt constituite de regul. la sf6r-itul e#erci,iului, !entru elemente de !atrimoniu a c.ror reali$are sau !lat. este incert. sau !entru c0eltuieli e#igi"ile /n !erioadele urm.toare.

).).+ Operaiunile active ale b/ncilor co3erciale

O!era,iunile acti e ale ".ncilor comerciale sunt o!era,iuni de creditare a acti it.,ii economice, adic. de utili$are a resurselor mo"ili$ate !rin o!era,iunile !asi e. O!era,iunile acti e, mai di ersificate dec6t cele !asi e, sunt clasificate du!. o"iect /n: creditarea firmelor, creditarea !ersoanelor !articulare -i !lasamente. &reditarea 6ir3elor are /n edere asigurarea acestora cu dis!oni"ilit.,i !entru a* -i continua acti itatea: credite !entru acti ele fi#e -i credite !entru c0eltuielile de e#!loatare.
1.

Creditele !entru acti ele fi#e au /n

edere construirea sau ac0i$i,ionarea de

imo"ile, terenuri, ec0i!amente, utila+e, instala,ii, mi+loace de trans!ort -.a. -i se dau, de regul., cu garan,ii, /n !rinci!al de c.tre ".nci s!eciali$ate.
2.

Creditele !entru c0eltuielile de e#!loatare au /n edere reconstituirea surselor ".ne-ti imo"ili$ate de /ntre!rin$.tor /n circuitul economic o"i-nuit: ac0i$i,ie * !roduc,ie * li rare. B.ncile creditea$. crean,ele comerciale ale /ntre!rin$.torului, adic. !reiau /n

sarcina lor datoriile !e care ter,ii le au fa,. de acesta, sau acord. credite de tre$orerie, adic. formea$. sau com!letea$. dis!oni"ilit.,ile de !lat. ale de"itorului /n ca$ul /n care acesta /ntre ede !osi"ilitatea unor !l.,i !e care le*ar a ea de f.cut la un moment dat sau /ntr*un inter al scurt de tim!, concomitent cu li!sa sau insuficien,a unor dis!oni"ilit.,i !ro!rii. &reditarea persoanelor particulare are /n edere acordarea de credite indi i$ilor sau familiilor !entru construc,iiKac0i$i,ii de locuin,e, !entru ac0i$i,ii de "unuri de folosin,. /ndelungat. sau !entru aco!erirea unor c0eltuieli curente. 2lasa3entele re!re$int. ac0i$i,ia de efecte !u"lice -i ac,iuni /n ederea utili$.rii eficiente a resurselor dis!oni"ile /n condi,iile asigur.rii unei lic0idit.,i suficient de mari a acestor utili$.ri. %ceast. condi,ie este reglementat. /n cele mai multe ,.ri ca m.sur. de diminuare a riscului de lic0iditate. 9lasamentul /n ac,iuni este inter$is /n unele ,.ri, inclusi /n ;om6nia, !entru a e ita conflictul de interese. 9lasamentul /n efecte !u"lice este stimulat !rin riscul lor mic, adesea minim, -i !rin ra!ortul atr.g.tor riscKc6-tig.

Jn cadrul acestor clase de o!era,iuni acti e, cele mai frec ent /nt6lnite sunt scontarea, !ensiunea, /m!rumutul cu ga+ /n efecte, a ansurile /n cont -i creditele s!eciali$ate.
a.

Scontarea

3contarea este o!era,iunea !rin care o "anc. !reia /n sarcin. un credit atestat !rintr*un efect comercial emis de un agent economic de"itor /n "eneficiul altui agent economic creditor. %gentul economic creditor a acce!tat la un moment dat &momentul t*) s. li re$e agentului economic de"itor o !artid. de marf. !l.ti"il. la un moment ulterior &t+), numit scaden,.. 3uma de !lat. la scaden,. se /nscrie /n actul ce consfin,e-te /n,elegerea &adic. /ntr*un efect comercial, de regul. o form. de cam"ie) -i se nume-te aloare nominal a efectului comercial. Da un moment t2 &t0, t1), agentul economic creditor dore-te s.*-i recu!ere$e "anii. El scontea$. res!ecti ul titlu la o "anc., adic. /l cedea$.Kcesionea$., !rimind /n sc0im" o sum. de "ani numit. aloare actuala res!ecti ului titlu. 4in momentul scont.rii &t)) -i !6n. la scaden,. &t+), adic. !e un inter al de tim! de 4 $ile, creditul este /n sarcina ".ncii, care !retinde, /n mod +ustificat, o remunerare !entru imo"ili$area resurselor sale. %ceast. remunerare e#!rimat. /n unit.,i monetare se nume-te scont, iar atunci c6nd este e#!rimat. !rocentual se nume-te ta#. de scont. 1.rimea ta#ei de scont este sta"ilit. de c.tre fiecare "anc. /n !arte, /n ra!ort cu strategia -i !olitica ei de creditare, cu elementele con+uncturale care o determin. s. am!lifice sau s. diminue$e oferta de credit, ca -i cu ta#a oficial. de scont, !racticat. de Banca Central. /n refinan,area ".ncilor comerciale !rin o!era,iunea de rescont, efectuat. de acestea /n leg.tur. cu !ortofoliile lor de acti e. 1.rimea scontului -i a alorii actuale a titlului scontat se determin. du!. rela,ia: 3 S ?> T &$TsK2'G) &2) ?% S ?> * 3 &2) , unde: 3 S scontul7 s S ta#a de scont7 ?% S aloarea actual. a titlului scontat, ?> S aloarea nominal. a titlului scontat. 3contarea este o o!era,iune !rin care creditul comercial se transform. /n credit "ancar.

".

2ensiunea

9ensiunea este o!era,iunea !rin care agentul ce a scontat un efect comercial se anga+ea$. s.*l r.scum!ere el /nsu-i la scaden,. sau /nainte de aceasta. ;iscul cam"iei este !reluat astfel doar tem!orar de c.tre "anc.. 2.2=3pru3utul cu <a> ?n e6ecte Jm!rumutul cu ga+ /n efecte este o!era,iunea !rin care "anca acord. un credit !rimind /n sc0im" un ga+ /n efecte comerciale sau !u"lice sau /n ac,iuni. 1.rimea creditului este su" ni elul alorilor nominale ale efectelor ga+ate.Jn ce !ri e-te ga+area efectelor comerciale, recurgerea la aceast. form. de recreditare se face atunci c6nd "anca are du"ii /n ceea ce !ri e-te ca!acitatea de !lat. a celorlal,i semnatari ai titlului, al,ii dec6t "eneficiarul acestuia. 4e aceea, "anca nu scontea$. -i, /n !lus, acord. un credit su" aloarea nominal. a efectului. Jn ce !ri e-te ga+area efectelor !u"lice -i a ac,iunilor, "anca acord. credite su" aloarea nominal. a acestora, ca re$ultat al riscului de diminuare a alorii lor de !ia,. &sc.derea cursului lor). 3olicitatorii unor credite cu ga+ /n efecte !u"lice sau ac,iuni recurg adesea la aceast. o!era,iune, /n sco!uri s!eculati e, /n ederea ac0i$i,ion.rii re!etate a unor astfel de titluri. 9e seama unui ca!ital ini,ial @ agentul /n cau$. !rocur. titluri de aceea-i aloare, fie ?51SE, !e care le ga+ea$. o",in6nd un credit de aloare C1 S a T ?51 , &).1) unde: a S cota, e#!rimat. !rocentual, din aloarea titlurilor ac0i$i,ionate -i ga+ate. Cu acest credit res!ecti ul agent !oate cum!.ra noi titluri de aloare, ?52SC1, !e care le !oate din nou ga+a, o",in6nd un nou credit

C2 S a T ?52 , &).2) cu care !rocedea$. /n mod similar. 9resu!un6nd c. agentul efectuea$. n astfel de o!era,iuni, atunci aloarea titlurilor ac0i$i,ionate /n total, T"T, este:

, &G.1) creditul total, &T, !rimit de el de la "anc. este:

, &G.2) iar ca!italul imo"ili$at /n total, @I, adic. suma c0eltuit. de el !entru ac0i$i,ionarea titlurilor este:

, &G.2) Eficien,a &calitatea financiar.) a unui astfel de !rocedeu !oate fi e iden,iat. !rin c6te a rate:

T rata ca!italului imo"ili$at /n alorea total. a titlurilor ac0i$i,ionate este: r1 S EI K 5?5 S 1 * a, &'.1) adic. este constant. indiferent de num.rul o!era,iunilor de ac0i$i,ie * creditare !e care el le reali$ea$.7 T mar+a de aco!erire a creditului !rin totalul alorii titlurilor ac0i$i,ionate este:

, &'.2) adic. /n sc.dere cu fiecare nou. o!era,iune ac0i$i,ie * creditare, reflect6nd cre-terea ca!italului imo"ili$at -i conduc6nd la formularea unor conclu$ii im!ortante at6t !entru agent, c6t -i !entru "anc.: T re!etarea o!era,iunii de /m!rumut cu ga+ /n efecte !u"lice sau ac,iuni, de c.tre un acela-i agent, m.re-te riscul s.u de !ierdere !rin sc.derea cursului titlurilor, deoarece imo"ili$area sa de ca!ital este tot mai mare7 T men,ionata re!etare diminuea$. ca!acitatea de garan,ie a ga+ului, deoarece mar+a de aco!erire a creditului scade, ceea ce !entru "anc. /nseamn. cre-terea riscului de creditare7 T coeficientul de multi!licare a ca!italului ini,ial !rin aloarea titlurilor ac0i$i,ionate este:

, &'.2) unde: + S indice !entru identificarea num.rului de ordine al o!era,iunii re!etate ac0i$i,ie creditare. 2.) Avansurile ?n cont % ansurile /n cont sunt o o!era,iune !rin care "anca efectuea$. !l.,i din contul unui client, !e "a$a cecurilor emise de el, c0iar /n ca$ul /n care acesta nu are dis!oni"il. 9entru a !utea face !lata, "anca acord. un credit =/n a ans=, adic. f.r. a a-te!ta o solicitare e#!res. din !artea clientului s.u. %cest credit se nume-te overdra6t. 4eoarece nu u$ea$. de /nscrisuri "ancare !entru confirmarea lor, aceste credite sunt netransfera"ile, adic. "anca nu !oate s. se recredite$e !e seama lor. 9entru a corecta acest nea+uns, "anca !oate solicita clientului ei un "ilet la ordin !e care, e entual, /l !oate sconta, recredit6ndu*se. 2.G &reditele speciali4ate Creditele s!eciali$ate sunt o!era,iuni de creditare inter enite /n leg.tur. cu situa,ii s!ecifice, de o anumit. natur.. %stfel de o!era,iuni se reali$ea$. !rin !roduse "ancare cum sunt: * creditul se$onier sau de cam!anie7 * creditul !entru stoc garantat !rin Uarant7 * creditul de !refinan,are, acordat de "anc. unui furni$or !entru li r.ri f.cute unui "eneficiar e#tern sau /n cadrul unei licita,ii !u"lice &li r.ri !entru institu,ii !u"lice). Banca a recu!era creditul /n momentul a!ari,iei /n contul furni$orului a !l.,ii efectuate de "eneficiarul s.u e#tern sau de c.tre institu,ia !u"lic. ac0i$itoare.

).b.+ O2ERAIUNILE A&TI"E

Operaiunile active re!re$int. !entru ".ncile comerciale operaiunile de utili4area resurselor 3obili4ate de c.tre institu,iile "ancare su" forma atragerii de de!o$ite, a contract.rii de /m!rumuturi sau din alte surse /n func,iilor s!ecifice. %-a cum se cunoa-te, o "anc. are un olum de ca!ital redus /n ra!ort cu totalul !asi elor sale, a-a /nc6t !lasamentele efectuate or fi corelate cu resursele !e termen scurt, mediu -i lung atrase. O!era,iunile !asi e sunt direct corelate cu cele acti e. 9e de o !arte, din !unct de edere al maturit.,ilor, iar !e de alt. !arte, din !unct de edere al do"6n$ilor. %stfel, datorit. pre#erin6ei c7tre lichiditate, de!onen,ii or urm.ri s. efectue$e de!uneri !e termene de 12 sau 1V luni, care s. le !ermit. -i /ncasarea unei do"6n$i su!erioare de!o$itelor la edere. 4o"6n$ile !asi e re!re$int. !entru ".ncile comerciale anga+area unor c0eltuieli c.tre titularii de de!o$ite -i creditori. 9entru a /nregistra !rofit ".ncile tre"uie s. utili$e$e c6t mai eficient resursele atrase, astfel /nc6t !lasarea lor s. se efectue$e la rate acti e de do"6nd. mai /nalte dec6t cele !l.tite. Da ni el agregat, eficien,a este dat. de o diferen,. !o$iti . /ntre !lasamente -i resurse, res!ecti /ntre do"6n$ile /ncasate &acti e) -i cele !lasate &!asi e). ederea /nde!linirii

9utem conclu$iona c. unul dintre o"iecti ele managementului "ancar este 3eninerea pe ansa3blu a unui raport supraunitar /ntre do"6n$ile la utili$.ri -i cele la resursele constituite. 9utem scrie: cea !asi .. unde num.r.torul re!re$int. do"6nda acti ., iar numitorul !e

Principalele operaiuni active ale bncilor sunt:

dis!oni"ilul aflat /n casierie7 conturile curente -i de!o$itele !lasate la alte ".nci comerciale7 conturile curente desc0ise la "anca central.7 titlurile de tre$orerie -i alte titluri de,inute de "anc.7 creditele de di erse categorii7 crean,ele din leasing7 titlurile de !artici!a,ie7 imo"ili$.rile cor!orale7 fondul de comer,7 imo"ili$.rile necor!orale7 alte categorii de acti e. 4in anali$a !rinci!alelor acti e "ancare, remarc.m a-e$area lor /n ordinea descresc.toare a gradului de lic0iditate. %stfel, numerarul din casierie -i depo4itele desc'ise la alte b/nci sunt cele mai lic0ide. 3!unem c. au un grad /nalt de lic0iditate. Titlurile de,inute au un grad mediu de lic0iditate, /ntruc6t alorificarea lor !e !ia,. !oate s. !resu!un. un anumit tim!. &reditele5 at6ta reme c6t sunt restituite la tim! &!artea de !rinci!al W do"6nda

aferent.), a 6nd un ser iciu al datoriei cores!un$.tor nu !ot fi ram"ursate /nainte de scaden,. la cererea institu,iei "ancare, ci numai la ini,iati a "eneficiarilor lor. E#ist. situa,ia /n care ".ncile !ot < indeF o !arte din credite unor institu,ii s!eciali$ate. Jn ,.rile Cniunii Euro!ene titluri$area sau securiti$area este foarte de$ oltat.. Jn Germania, ea este a!ana+ul ".ncilor i!otecare &pfandbrief) -i de economii &bauspar2asse), /n Fran,a e#ist. Fondurile Comune de Crean,e, iar /n 1area Britanie -i ,.rile nordice 6pecial 7urpose 8e&icle. %ceast. 6n$are s!ecial. re!re$int. /n fa!t o transformare a creditelor /n o"liga,iuni, !rin mecanismul securiti$.rii sau titluri$.rii acti elor, care a fi anali$at /ntr*un !aragraf distinct. I3obili4/rile corporale au un grad sc.$ut de lic0iditate, /ns. e#isten,a lor este esen,ial. "unei desf.-ur.ri a acti it.,ii "ancare. O !ers!ecti . diferit. asu!ra acti elor "ancare !resu!une clasificarea lor /n active valori6icabile (i active nevalori6icabile. Jncadrarea /n una sau /n alta dintre categorii are /n edere eniturile generate de de,inerea acti elor res!ecti e. 5re"uie !reci$at c. f.r. e#isten,a imo"ili$.rilor cor!orale &cl.diri, terenuri, mi+loace de trans!ort, ec0i!amente I5 etc.) -i necor!orale &"re ete, licen,e, m.rci etc.) institu,iile "ancare nu -i*ar !utea desf.-ura /n condi,ii normale acti itatea, iar eniturile generate de credite, de,ineri de titluri -i altele nu ar mai !utea fi reali$ate. %!ari,ia creditului este str6ns legat. de cea a ".ncilor comerciale. 1o"ili$area dis!oni"ilit.,ilor monetare de !e !ia,. -i !lasarea lor eficient. c.tre solicitan,ii de fonduri se reali$ea$. !rin intermediul credit.rii. &reditul este operaiunea prin care o parte nu3it/ creditor5 pune la dispo4iie resurse proprii sau ?3pru3utate unei alte p/ri5 nu3it/ debitor5 ?n sc'i3bul unui pre 7dobAnda8 (i sub constrAn<erea respect/rii unor condiii 3ini3ale.

&ondiiile privesc ele3ente cu3 suntB

a) identi6icarea subiecilor raportului de creditareB debitorul (i creditorul Creditorii tradi,ionali sunt ".ncile, /ns. /n aceea-i categorie se mai /nscriu -i !ersoanele fi$ice, -i cor!ora,iile care cum!.r. o"liga,iuni, !recum -i autorit.,ile locale

sau centrale. Gama creditorilor este di ersificat., iar /n !erioada actual. nu se mai !ot identifica <creditori !uriF sau <de"itori !uriF. %firma,ia se !oate ilustra !rin urm.torul e#em!lu: o "anc. comercial. acord. /m!rumuturi !e di erse termene &este /n !o$i,ia de creditor) -i !rime-te /m!rumuturi !e termen scurt de la alte ".nci !e !ia,a inter"ancar. &este /n !o$i,ia de de"itor). %-adar, /ncadrarea /n una sau alta dintre categorii de!inde de modul din care se efectuea$. anali$a. Cu toate acestea, este recunoscut fa!tul c. un creditor tre"uie s. dis!un. de un e#cedent monetar !e care urm.re-te s. /l !lase$e /n condi,ii a anta+oase. ;a!orturile +uridice consfin,esc dre!tul creditorului asu!ra de"itorului -i o"liga,ia acestuia din urm. fa,. de !rimul, /n leg.tur. cu suma /m!rumutat. -i cu !re,ul creditului. b8 pro3isiunea de ra3bursare a su3ei ?3pru3utate5 respectiv de stin<ere a obli<aiei asu3ate ;am"ursarea creditului i$ea$. nu numai !rinci!alul, ci -i do"6nda aferent. acestuia. 9romisiunea de ram"ursare este asumat. de de"itor din momentul acce!t.rii condi,iilor din contractul de credit -i a semn.rii acestuia. 3uma /m!rumutat. de c.tre "anc. este su!us. riscului de nerambursare. %cesta se !oate manifesta ca urmare a falimentului de"itorului, ca urmare a unor dificult.,i financiare tem!orare sau datorit. relei oin,e a de"itorului. 9entru contracarearea riscului de neram"ursare, "anca solicit. garanii "eneficiarului creditului. Garaniile sunt de dou/ tipuriB reale7 !ersonale. Garan,iile reale i$ea$. "unuri materiale, mo"ile sau imo"ile care !ot fi e#ecutate de "anc. /n i!ote$a neram"urs.rii /m!rumutului. Garan,iile !ersonale constau /n anga+amentul unui ter, de a !l.ti /n locul de"itorului dac. acesta nu /-i !oate /nde!lini o"liga,iile. c8 dobAnda 4o"6nda este !re,ul !l.tit de de"itor ".ncii /n sc0im"ul ca!italului /m!rumutat.

9re,ul creditului !oate a ea ca referin,. o rat. de do"6nd. fi#. sau una aria"il.. ;ata fi#. r.m6ne nemodificat. !e toat. !erioada /m!rumutului dac. /n contractul de credit nu se !re ede altfel. Jn aceast. rat. "anca include, !e l6ng. do"6nda normal., antici!area !ri ind modificarea acesteia /n iitor, o !rim. de risc -i mar+a "ancar.. ;ata aria"il. este cea mai utili$at. /ntruc6t /i !ermite creditorului s. se !rote+e$e /ntr*o anumit. m.sur. de riscul ratei do"6n$ii. ;atele de referin,. cele mai utili$ate !e !lan euro!ean sunt EO>I% -i EC;IBO;. EONIA &.uro 4vernig&t 1nde) *verage) este rata do"6n$ii de referin,. la o!era,iunile o ernig0t !entru EC;O. EO>I% se calculea$. ca medie !onderat. a tuturor tran$ac,iilor o ernig0t desf.-urate !e !ia,a inter"ancar. din $ona monedei unice euro!ene. EO>I% este utili$at. -i ca su!ort !entru tran$ac,iile cu !roduse deri ate. Tabelul 3.2 ilustreaz evoluia EONIA n perioada 18.02.200 !03.0 .200 .

EURIBOR (Euro Interban" O##ered $ate) este rata dobnzii la care sunt oferite depozitele la termen pe piaa monedei euro de ctre o banc altei bnci. Alegerea bncilor n panelul E !"#$! este bazat pe condiii selective% calitatea nalt a creditului& cota de pia& gradul de notorietate.

B.ncile contri"utoare la EO>I% -i EC;IBO; sunt ".nci de !rim rang din $ona euro -i din afara acesteia. 5a"elul 2.). ilustrea$. !e state mem"re ale Cniunii Economice -i 1onetare, !recum -i din afara acesteia, ".ncile care !artici!. la formarea ratelor do"6n$ii de referin,. !entru euro. d8 ter3enul de ra3bursare 5ermenul de ram"ursare al creditului aria$. de la !erioade foarte scurte la !erioade /ndelungate. %stfel, e#ist. credite !e 2) de ore & overnig&t) acordate !e !ia,a inter"ancar. dar -i /m!rumuturi !e termene de !este 20 de ani &/m!rumuturi i!otecare). Jn ;om6nia, Degea "ancar. sti!ulea$. ca: 1. sunt credite !e termen scurt cele su" 1 an7 2. sunt credite !e termen mediu cele /ntre 1 -i G ani7 2. sunt credite !e termen lung cele !este G ani. Clasificarea creditelor se !oate efectua !ornind de la criterii numeroase /ns. ne om m.rgini la cea din !unct de edere al de"itorului -i creditorului: 1. credit "ancar creditorul este "anca7 2. credit comercial creditorul este furni$orul, iar de"itorul "eneficiarul m.rfii7 2. credit i!otecar creditori !ot fi: "anca, statul, societatea i!otecar.7 ). credit de consum creditor este o "anc. sau o societate financiar.7

G. credit o"ligatar creditor este cum!.r.torul de o"liga,iuni &in estitorul), iarde"itor emitentul de titluri cu enit fi#.

).0.+ TITLURI$AREA &REANELOR ,AN&ARE

Titluri4area repre4int/ te'nica de trans6or3are a unui activ nelic'id ?ntrCun titlu ne<ociabil 7Asset $ac8ed 'ecurities C A,S8. 5itluri$area s*a de$ oltat mai ales /n leg.tur. cu e#!ansiunea creditelor i!otecare. %cestea !resu!un !e l6ng. !onderarea cu un coeficient de risc de G0M -i men,inerea lor /n !ortofoliul ".ncilor !erioade lungi de tim! &1G*20 ani). 9rinci!iul o!era,iei de titluri$are constX /n 6n$area de acti e de c.tre o entitate &o "ancX, /n general), c.tre o structurX s!ecificX dedicatX numitX 6pecial 7urpose 8e&icle &39?). %ceastX structurX este construitX /n afara "Xncii. %nsam"lul acti elor "ancare !lasate /n acti ul "ilan,ier al 39?, !ermite emiterea /n !asi de titluri de datorie. Calitatea !asi elor 39? de!inde de riscurile asociate, e aluate de agen,iile de rating.

&ate<oriile de active care pot 6ace obiectul titluri4arii suntB

creditele i!otecare7 creditele de consum7 /m!rumuturile !e c.r,i de credit7

 /m!rumuturi acordate /ntre!rinderilor7 crean,ele asu!ra clientelei7 creditele de finan,are a infrastructurilor -i !roiectelor de in esti,ii.

O!era,iunile de titluri$are sunt !roceduri greoaie datorita a cel !u,in douX constr6ngeri: tim!ul de monta+ este destul de lung &estimat /ntre dou. -i -ase luni), dac. nu inter ine o agen,ie de rating)7 olumul im!ortant al o!era,iunii care influen,ea$. "una re!arti$are a costurilor de monta+ &up$front fees". Titluri4area se >usti6icD econo3ic doar atunci cAnd activele b/ncii au 3ult 3ai 3ulta valoare ?n eEteriorul decAt ?n interiorul acesteia. Ca orice o!era,iune -i titluri$area !resu!une o serie de a anta+e -i incon eniente, men,ionate sintetic /n ta"loul urm.tor.

5itluri$area creditelor i!otecare se reali$ea$. !rin te0nica #ollaterali%ed 9oan 4bligations &CDO). CDO au a!.rut /n 3tatele Cnite la sf6r-itul anilor LV0 /n momentul de$ olt.rii !ie,ei o"liga,iunilor s!eculati e &:un2 bonds). %ceastX te0nicX !ermite transformarea !rin mecanismul titluri$arii a acti elor sub investment grade &rating su" BBB) /n acti e investment grade. Interesul !entru o!era,iunile CDO este +ustificat de ca!acitatea lor de a eli"era ca!ital reglementar. %cordul de la Basel a im!us ".ncilor interna,ionale un ni el minim de ca!ital reglementar, cores!un$.tor a VM din anga+amentele de credit asumate. 9rin te0nica CDO o "ancX !oate eli"era o !arte din ca!italul reglementar alocat ini,ial creditelor acordate. 1ecanismul CDO cores!unde unui ar"itra+ /ntre ca!italul reglementar -i cel economic al unei ".nci -i !oate influen,a riscul de credit asumat de aceasta. 9entru a construi un CDO, "anca se adresea$. unei agen,ii de rating, care

anali$ea$. calitatea !ortofoliului !ro!us de "anc. du!. urm.toarele criterii: ansam"lul creditelor su!use titluri$.rii cores!unde unui num.r minim de de"itori &minimum 20)7 creditele cores!un$.toare unui de"itor nu tre"uie sX de!X-eascX V M din olumul !ortofoliului7 durata medie a creditelor din !ortofoliu este omogenX7 di ersificarea suficientX !e sectoare de acti itate). Jn urma anali$ei du!. aceste criterii agen,ia de notare detalia$. !entru fiecare de"itor riscul de ne!latX -i rata de recu!erare a datoriei. 5e0nica nu se "a$ea$. !e modele econometrice, ci !e statisticile istorice ale agen,iilor de rating con,inute de matricele de tran$i,ie. Conform informa,iilor con,inute de acestea, fiec.rui credit i se ata-ea$. o !ro"a"ilitate de ne!lata, iar la ni el de !ortofoliu este calculat. !ro"a"ilitatea glo"al. de ne!lat. sau de faliment, utili$6nd de regul. ?a; cu un inter al de /ncredere de (G M. E#!erien,a a ar.tat cX riscul glo"al al !ortofoliului este mult mai im!ortant la /nce!ut, /n momentul !relu.rii sale de c.tre 39?. 5ot !e "a$e istorice sunt estimate -i !erioadele de recu!erare a datoriilor. Crmea$. a!oi eta!a decu!.rii !ortofoliului /n func,ie de ratinguri care dau o m.sur. a riscului. Jn acti ul 39? se reg.sesc creditele !reluate de la "ancX, iar /n !asi titlurile de datorie emise /n contra!artida lor, clasificate /n func,ie de ratinguri.

;e!arti$area se face /n func,ie de modelul de distri"u,ie al !ierderilor conce!ut de agen,ia de rating -i cores!unde metodologiei !ro!rii ale acesteia & savoir ; faire). %-a cum se constatX din ta"elul anterior, !artea de titluri sla" notate sau nenotate este redusX /n ra!ort cu cele care au un rating de in esti,ii. ;e!arti,ia cores!unde realit.,ii, !entru

c. o !arte !rea im!ortant. de credite cu grad de risc ridicat nu ar !utea fi 6ndute !e !ia,X. Condi,ia de !lasament !entru un CDO este g.sirea unor cum!.r.tori interesa,i de tran-ele <cele mai +uniorF, clasificate sub investment grade. 5ran-ele de datorie de calitate &%%% !6nX la %% -i c0iar %) sunt u-or !lasa"ile !e !ia,X, /ns. interesul 39? este de a !lasa /ntregul !ortofoliu. Cltima tran-X &titlurile nenotate) este numitX <ca!italF -i r.m6ne /n gestiunea ".ncii. Fa!tul cX "anca acce!ta sX urm.reasc. direct riscurile cele mai im!ortante dX /ncredere in estitorilor /n func,ionarea mecanismului. 9entru "ancX, situa,ia nu este !rea conforta"ilX, /ntruc6t ea se confruntX cu riscul de do<nside.

Rezumat
Y $peraiunile pasive reprezint pentru banca comercial operaiunile de atragere i constituire a resurselor. Y $peraiunile active reprezint pentru bncile comerciale operaiunile de utilizarea a resurselor mobilizate de ctre instituiile bancare sub forma atragerii de depozite& a contractrii de mprumuturi sau din alte surse n vederea ndeplinirii funciilor specifice. Y E$'"A (Euro Overni%&t Inde' Avera%e) este rata dobnzii de referin la operaiunile overnig(t pentru E !$. E$'"A se calculeaz ca medie ponderat a tuturor tranzaciilor overnig(t desfurate pe piaa interbancar din zona monedei unice europene. E$'"A este utilizat i ca suport pentru tranzaciile cu produse derivate. Y E !"#$! (Euro Interban" O##ered $ate) este rata dobnzii la care sunt oferite depozitele la termen pe piaa monedei euro de ctre o banc altei bnci. Alegerea bncilor n panelul E !"#$! este bazat pe condiii selective% calitatea nalt a creditului& cota de pia& gradul de notorietate Y mprumuturi sau din alte surse n vederea ndeplinirii funciilor specifice. Y E$'"A (Euro $vernig(t "nde) Average) este rata dobnzii de referin la

operaiunile overnig(t pentru E !$. E$'"A se calculeaz ca medie ponderat a tuturor tranzaciilor overnig(t desfurate pe piaa interbancar din zona monedei unice europene. E$'"A este utilizat i ca suport pentru tranzaciile cu produse derivate. Y E !"#$! (Euro "nterban* $ffered !ate) este rata dobnzii la care sunt oferite depozitele la termen pe piaa monedei euro de ctre o banc altei bnci. Alegerea bncilor n panelul E !"#$! este bazat pe condiii selective% calitatea nalt a creditului& cota de pia& gradul de notorietate. Y +itlurizarea reprezint te(nica de transformare a unui activ nelic(id ntr,un titlu negociabil (Asset (a)"ed *e)urities , A#-). Y *pe)ial +urpose ,e&i)le (-./) este o structur0 construit0 n afara b0ncii. Ansamblul activelor bancare plasate n activul bilanier al -./& permite emiterea n pasiv de titluri de datorie. 1alitatea pasivelor -./ depinde de riscurile asociate& evaluate de ageniile de rating