Cand ochelarii devin de prisos Metoda BATES: exercitii de intarire a vederii Dupa o zi extrem de grea si de obositoare de la inceputul secolului

i trecut, medicul englez WILLIAM H. BATES !"#$%!&'!(, o)talmolog specializat in boli de oc*i la copii, si%a dat seama ca propria lui +edere incepe sa%l paraseasca. ,c*ii il dureau, campul +izual se ingustase, imaginile pe care le recepta erau pline de -pra).. In plus, aceeasi +ie durere de cap de care se plangeau pacientii lui si care nu trecea cu medicamente. In linistea cabinetului sau, cotropit de lumina cenusie a inserarii, doctorul si%a spri/init coatele pe birou si, cu un suspin de oboseala, si%a asezat palmele in )ata oc*ilor, incercand sa se relaxeze putin. 0este zece minute, durerile de cap ii trecusera ca prin minune, oc*ii nu%i mai ardeau si a+ea un sentiment general de regenerare. 1and si%a luat mainile de pe oc*i, aobser+at ca obiectele din /urul sau pareau mai distincte si a+eau culori mai stralucitoare. Intrigat, a repetat metoda de relaxare si in serile ulterioare, +aza !22!2n!'!o nd ca are acelasi e)ect. 3upa cate+a luni de obser+atii asidue, William Bates a elaborat o -Metoda de educare a +ederii., pe care a expus%o pe larg in cartea sa -Imbunatatirea +ederii, )ara oc*elari., aparuta in !&!&. 0rimita cu mare interes la data aparitiei sale, cartea, impreuna cu autorul ei, au intrat incet%incet in uitare, impinsi in umbra de noile -bombe. ale industriei )armaceutice. Entuziasmul mani)estat in ultima +reme )ata de terapiile alternati+e a readus insa in atentia lumii si metoda de intarire a +ederii a doctorului William Bates, recomandata mai ales oamenilor perse+erenti. Cele 7 exercitii de baza ale metodei Bates - Repausul ochilor Asezati%+a con)ortabil pe un scaun, cu coatele spri/inite pe%o perna pusa pe masa sau pe birou. 4elaxati%+a. 1u spatele si gatul tinute drept, acoperiti%+a oc*ii cu palmele, ast)el incat sa nu mai patrunda deloc lumina, dar )ara sa ii atingeti. 0odul palmelor se spri/ina pe obra/i si degetele 5 pe )runte, )ara a intra in contact cu proeminenta globilor oculari.( 6anditi%+a la lucruri placute sau ascultati la radio o melodie placuta. 0entru a imbunatati exercitiul, inainte de a +a acoperi oc*ii cu palmele, uitati%+a la o bucata de cati)ea neagra. 0racticati acest exercitiu +reme de zece minute, de doua ori pe zi sau ori de cate ori +a dor oc*ii sau ii simtiti obositi. Rememorari In timp ce practicati -repausul oc*ilor. descris mai sus, incercati 5 )ara a )ace e)orturi prea mari 5 sa re+edeti in memorie un obiect sau un e+eniment, cu mare lux de amanunte si in cat mai multe culori. 1on)orm a)irmatiilor doctorului Bates, unul din pacientii sai izbutise sa dobandeasca o ameliorare a +ederii dupa ce +izualizase un magni)ic nasture din aur. 1on)orm opiniei specialistului, apelul la

memoria +izuala duce la o perceptie mult mai clara a lucrurilor din realitatea imediata. Privitul in toate directiile ,biectele nu trebuie pri+ite )ix, asa cum au tendinta sa )aca purtatorii de oc*elari. Incercati sa +a sc*imbati pri+irea de la un punct de interes la altul. 0e masura ce oc*ii d+s. se relaxeaza, miscarea globilor oculari de+ine mai putin rigida si +ederea se intareste. Acomodarea 0resupune obisnuirea succesi+a a +ederii la apropiere si la distanta. Tineti doua creioane sau degetele aratatoare ridicate(, unul la o distanta de circa !$ cm de oc*i, celalalt 5 la capatul bratului intins. 7ixati cu pri+irea 8 secunde primul creion, bateti de doua ori din pleoape, apoi )ixati creionul din departare si bateti iar din pleoape de doua ori, inainte de a re+eni cu pri+irea pe creionul apropiat9 si asa mai departe. 4epetati cat mai des acest exercitiu. Clipitul din pleoape ,bisnuiti%+a sa clipiti regulat, de doua ori la zece secunde, pentru a +a curata si lubri)ia oc*ii 5 mai ales daca purtati oc*elari sau lentile de contact. - Spalarea ochilor In )iecare dimineata clatiti%+a oc*ii, tinuti inc*isi, de :$ de ori cu apa calda, apoi de :$ de ori cu apa rece, pentru a stimula circulatia. 7aceti acelasi lucru si seara, dar in+ers, incepand cu apa rece si terminand cu apa calda. - Balansul In picioare, cu talpile indepartate, leganati%+a usor de la dreapta la stanga si de la stanga la dreapta, lasand pri+irea sa se miste o data cu corpul. 1onstientizati balansul campului +izual, pentru ca de el depind odi*na si destinderea oc*ilor. 4epetati exercitiul cat mai des cu putinta. ;n )ond sonor agreabil ii aduce un spor de e)icienta. O recomandare celebra Cazul scriitorului Aldous Huxle In !&'&, marele scriitor englez Aldous Huxle<, pe atunci in +arsta de 28 de ani, a constatat ca +ederea ii scade +ertiginos si ca are ne+oie de tot mai multe dioptrii pentru a citi. Atunci a auzit despre metoda lui Bates, pe care a aplicat%o. 3upa spusele sale, la doar doua luni de la inceperea exercitiilor putea sa citeasca )ara oc*elari, )ara sa resimta tensiune sau oboseala. 3rept urmare, Huxle< a scris o carte intitulata -Arta de a +edea., in care po+esteste cum +ederea i s%a ameliorat dupa :8 de ani de de)icit +izual. -1azul meu nu e unic., spune marele scriitor, -mii de oameni atinsi de de)iciente de +edere si le%au ameliorat )ara urma, practicand regulile atat de simple ale ==artei +ederii>>, pe care i le datoram lui Bates si discipolilor sai..

!n alt caz William Bates a+ea un pacient in +arsta de ?$ de ani care su)erea de *ipermetropie, astigmatism, presbitie si un inceput de cataracta. 0urtase oc*elari timp de mai bine de 2$ de ani si aproape ca orbise cand a a/uns in cabinetul doctorului Bates. Acesta i%a recomandat metoda acoperirii oc*ilor, iar pacientul l% aintrebat daca trebuie sa o practice in mod excesi+. 3octorul i%a raspuns ca nu, pentru ca nu este decat o simpla modalitate de a%si relaxa oc*ii. 1and persoana respecti+a a +enit la consult peste cate+a zile, i%a spus@ -3octore, a )ost greu, )oarte greu, dar am reusit.. Isi acoperise oc*ii incontinuu timp de :$ de ore si nu se oprise decat pentru a bea apa, dar nu mancase nimic. Bates i%a testat oc*ii )ara oc*elari. 0acientul putea sa citeasca, de la sase metri distanta, ultimul rand al unui tablou de lectura standard, ca si literele mici ale unui text, de la !8 si 8$ de centimetri distanta. Examinarea a mai rele+at ca pielita care acoperea cristalinul oc*iului 5 mani)estare a inceputului de cataracta 5 se subtiase simtitor. 1*iar si peste doi ani opacitatea nu a mai crescut deloc. Ce e bine" ce nu e bine 5 0racticati aceste exercitii )oarte regulat. 4eusita depinde de perse+erenta d+s. % 4elaxati%+a cat mai mult cu putinta in timpul exercitilor. ;n gat prea teapan, umeri si musc*i incordati nu )a+orizeaza relaxarea oc*ilor. % 1ititi la o lumina potri+ita, clipiti cat mai des si ridicati oc*ii in sus dupa terminarea )iecarei pagini. % 3aca lucrati pe calculator, )aceti exercitiul de odi*nire a oc*ilor din :$ in :$ de minute, +reme de un minut. % Au )aceti exercitiile Bates cu oc*elarii pe nas sau cu lentilele de contact nescoase. % E+itati sa puneti prea multa +igoare sau tensiune in aceste exercitii. Scopul lor este sa destinda oc*ii, si nu sa%i surmeneze. % E+itati sa )aceti lucruri care agreseaza oc*ii, precum pri+itul prea indelungat la tele+izor, mai ales in obscuritate. % 3aca in timpul exercitiilor de repaus al oc*ilor +edeti pete de culoare sau di+erse imagini, +a trebui sa +a relaxati mai mult. #Cartea lui $illiam Bates a %ost tradusa in romaneste sub titlul &'mbunatatirea vederii" %ara ochelari(" publicata de editura Biodova" )**7+, Alte exercitii de imbunatatire a vederii Relaxarea prin privirea peisa-elor Exista cate+a peisa/e simple, care au insa un e)ect magic asupra +ederii, )iind practic predestinate sa reincarce bateriile oc*ilor nostri obositi de pri+it la tele+izor sau in ecranul calculatorului, de citit ori de lucrat la lumina electrica. E)ectul

regenerant cel mai puternic il are pri+itul urmatoarelor peisa/e@ % 1erul cu nori 5 cand nu este )oarte luminos, dar nici intunecat, este cel mai9 -tare. elixir pentru oc*i. Aceasta explica si )aptul ca celebrul WindoBs, cunoscut de toti operatorii pe calculatoare, are ca )undal de prezentare a siglei un cer albastru%dia)an cu o dara de nori. % 1erul de noapte instelat 5 este pro)und odi*nitor, pri+irea sa )iind o terapie recomandata mai ales celor care lucreaza in lumina puternica. Are +aloare terapeutica doar cerul din zonele neluminate electric iluminatul public(, care are acea pro)unzime speci)ica si pe care stralucesc mult mai multe stele decat in zonele urbane. % Apele curgatoare 5 sunt recomandate cu conditia sa )ie limpezi si sa aiba un ritm de curgere lin, )ara sa )ie )oarte in+olburate. 0ri+irea lor odi*neste +ederea si, in plus, permite o dez+oltare spontana a mobilitatii oculare. ;n e)ect bine)acator il are si lumina )iltrata prin )runzele +erzi ale copacilor. Au exista o te*nica speciala de pri+ire a peisa/elor, singurele conditii care trebuie indeplinite )iind@ % adoptarea unei pozitii cat mai relaxateC % pastrarea pri+irii asupra aceluiasi cadru +reme de minimum 8 minuteC % golirea de ganduri a mintii, pe cat posibil, asa incat sa )im gata sa absorbim si su)leteste linistea si pacea pe care o emana peisa/ul ales. Acest exercitiu de pri+ire, )acut in perioadele de +acanta ori in BeeDend, de mai multe ori pe zi, este un ade+arat iz+or de sanatate pentru +edere, scutindu%ne de )oarte multe neplaceri inclusi+ de durerile de cap, de starile de ameteala ori de greata produse de oboseala oculara(. Este )oarte e)icient si pentru reducerea stresului, pentru relaxarea mentala, pentru stimularea creati+itatii, )a+orizand si aparitia inspiratiei artistice. .xercitiul de ener/izare a ochilor prin aportul direct de ener/ie solara La ora rasaritului, +om desc*ide larg )ereastra, care trebuie sa )ie orientata spre est, si ne +om plasa oc*ii in asa )el, incat sa )ie in bataia razelor solare. Inc*idem oc*ii, ne relaxam pleoapele si musc*ii )etei +reme de circa doua minute(, apoi balansam capul lateral, stanga%dreapta, indreptandu%ne pri+irea spre zona din mi/locul )runtii +reme de circa ' minute(, iar in )inal ramanem cu oc*ii inc*isi doua minute, constientizand energizarea puternica a oc*ilor si a zonei )runtii. Acest exercitiu inlatura oboseala oculara, anumite tulburari de +edere, elimina starile de contractura si de tensiune la ni+elul capului.