INTRODUCERE Datorita aezarii sale geografice, a unui relief variat si a climei favorabile dezvoltarii unei bogate vegetaii, Rom

nia constituie locul de !ntalnire a florei euroasitice i mediteraneene" #ici cresc $este %&'' de s$ecii de $lante su$erioare, dintre care $este ('' au devenit medicinale, datorit) e*$erienei !ndelungate a $o$orului roman in folosirea lor, la t)maduirea bolilor" In cadrul $atrimoniului vegetal din Rom nia se gasesc numeroase $lante s$ontane i cultivate ce au diferite utiliz)ri i care $ot fi gru$ate in urm)toarele categorii+ , Plante alimentare -folosite in alimentaie direct . fructe, frunze, r)d)cini,tuberculi, at t in stare $roas$)ta c t i sub form) $re$arat), conservat) etc"/ . 0'& s$ecii1 , Plante oleaginoase -utilizate $entru e*tragerea uleiurilor vegetale sau a substanelor grase din semine sau fructe/ . 23 s$ecii1 , Plante aromatice i condimentare -folosite $entru aromatizarea sau condimentarea alimentelor, m ncarurilor, bauturilor etc", datorit) uleiurilor volatile coninute sau a altor substane ce le confer) o arom) sau gust s$ecific/ . 34 s$ecii1 , Plante tinctoriale -utilizate $entru vo$situl fibrelor te*tile sau a celor de origine animal), $entru colorarea unor alimente sau bauturi datorit) $igmenilor coninui cu $utere de colorare/ . 34 s$ecii1 , Plante tanante -folosite $entru t)b)citul $ieilor datorita substanelor tanante coninute/. %2 s$ecii1 , Plante medicinale -folosite in industria farmaceutic) $entru e*tragerea de substante necesare $re$ararii medicamentelor sau utilizate in medicina $o$ular) datorit) continuului lor in vitamine, uleiuri volatile, glucide, 5eterozide fenolice,cumarine, flavonozide, antociani, derivai ai acizilor $olifenolcarbo*ilici, 5eterozide sterolice, 5eterozide triter$enice, li$ide, rezine, $rinci$ii amare,alcaloizi si alte $rinci$ii active cu $ro$riet)i de natur) vegetal)" 6ateria $rim) $entru obinerea medicamentelor o constituie $lantele medicinale" 7lantele medicinale sunt organisme vii, !n care se re$roduc cu a8utorul biocatalizatorilor -enzime/ transformari si reacii c5imice din momentul germinarii $ na la com$leta lor dezvoltare"

De la o $lanta medicinal) se $oate folosi+ , $artea aerian), in intregime -5erba/1 , organele subterane+ r)dacinile -radi*/, rizomii -r5izoma/, tuberculii -tubera/, bulbii -bulbus/1 , frunzele -folium/1 , mugurii -turiones, gemmae/1 , floarile -flores/1 , fructele -fructus/1 , seminele -semen/1 , scoarele de $e trunc5i sau de $e radacin) -corte*/" 9n sco$ medicinal $lantele se recolteaz) atunci c nd organele lor conin aceste $rinci$ii active !n cantit)i ma*ime, organele vegetale recoltate i uscate $urt nd a$oi denumirea de :$roduse vegetale;" Du$) $relucrare si recoltare adecvat) aceste organe devin $roduse vegetale" Produsul vegetal re$rezinta organul sau o anumit) $arte a $lantei, su$us) unor $relucr)ri, uscata du$) recoltare, care se folosete $entru $re$ararea unor medicamente in farmacie sau in industria de medicamente" 7entru obinerea unui $rodus vegetal dintr<o anumit) $lant) medicinal) se $arcurg mai multe eta$e care constau !n+ #ctiunea tera$eutica se $oate datora+ , unei singure substane, de regul) organic) -$rinci$iu activ/1 , unui gru$ de substane cu aceeai structur) de baz), deosebindu=se $rin natura radicalilor1 , unui com$le* fitoc5imic -fitocom$le*/ format dintr=un $rinci$iu dominant si $rinci$ii secundare -efect sinergetic/" Este im$ortant) cunoaterea substanelor biologic active coninute in $lante $entru a se a$recia valoarea tera$eutic) si modul de e*tractie sau izolare a acestor $rinci$ii astfel incat aciunea sa fie cat mai eficient)"