Caracteristice tehnologice ,standarde de comercializare si conditii de valorificare la

usturoi







Nume : Dobrin
Prenume : Danut
Specializarea : C.E.P.A
Anul :III
Grupa : 274

Capitolul I - Cacaterizarea morfologic i tehnologic a usturoiului
Denumire tiinific i popular
1.1. Caracterizare botanic si areale de cultur
1.2. Compoziia chimc a podusului i valoarea sa alimentar, nutraceutic.
1.3. Caraterizare tehnologic
1.4. Soiurile cultivate i descrierea lor
1.5. Destinaia produciei i modalitile de valorificare a acesteia.
1.6. Bolile i duntorii specifici usturoiului

Capitolul II- Tehnologia de valorificare a usturoiului
2.1. Modul de recoltare
2.2. Presortarea usturoiului
2.3. Depozitare i pstrare
2.4. Ambalare

Capitolul III- Standardele de comercializare a usturoiului
3.1. Cerine minime de calitate
3.2. Cerine de maturitate
3.3. Categorii de calitate
3.4. Calibrarea
3.5. Toleranele
3.6. Prezentarea usturoiului
3.7. Marcajul



Capitolul IV- Particularitai ale desfacerii morcovilor n reeaua comercial din Municipiul Iai
4.1. Categorii de spaii comerciale specializate n desfacerea produselor din legume i fructe
Perioade de valorificare a usturoiului
4.2. Modul de prezentare
4.3. Cerine de pstrare
4.4. Categorii de calitate care se gsesc la desfacere

















Cap I.1
Caracterizare morfologica si tehnologica a produsului
Regn: Plantae
ncrengtur: Magnoliophyta
Clas: Liliopsida
Subclas: Liliidae
Ordin: Asparagales
Familie: Alliaceae
Gen: Allium
Specie: A. vinealis

Inca din cele mai vechi timpuri, usturoiul a fost folosit in aproape toate culturile ca
planta medicinal, dar si ca aliment. Aceasta planta minunata este cultivata pentru
radacina subterana ce contine multi fitonutrienti, substante care au beneficii dovedite
impotriva bolilor arterelor coronare, infectii si cancer.

Familia de Alliaceae din genul Allium. Denumire stiintifica: Allium sativum.
Aceasta planta este originara din regiunea muntoasa a Asiei Centrale de unde sa
raspandit in toata lumea, dar mai ales in regiunile tropicale si subtropicale ale lumii.
Usturoiul este o planta perena si este crescuta prin metode asemanatoare ca cele folosite
la ceapa.
Usuturoiul este lasat in pamant pana ajunge la o inaltime de 40-50cm, iar in subteran se
gaseste radacina (bulbul) care este alcatuit din 8-10 catei. Intregul bulb este invelit cu
mai multe straturi subtiri de foite, la fel ca cele de ceapa, iar in interior, fiecare catel este
invelit individual.
Arealul de cultura pe glob si in Romania
n Romnia, usturoiul ocup 4% din totalul suprafeei cultivate cu legume, fiind mai
rspndit n cultur n nordul i centrul Moldovei, n Oltenia, n Centrul Munteniei
(chiar i n zona Capitalei), dar i n Banat.
Rspndirea usturoiului, precum i ponderea sa n cultur se datoreaz valorii
alimentare i utilizrii sale largi n arta culinar, de la consumul crud (bulbili sau
plante verzi), la obinerea de preparate culinare, la prepararea mezelurilor i a
conservelor

Usturoiul este cultivat la nivel global , dar China este de departe cel mai mare
productor de usturoi , cu aproximativ 10,5 milioane de tone (23 miliarde de lire
sterline ) cultivate anual , reprezentnd peste 77 % din producia mondial .
India ( 4,1% ) i Coreea de Sud ( 2 % ), urmat , cu Egipt i Rusia ( 1,6 % ), legat n
locul al patrulea i Statele Unite ale Americii ( n cazul n care usturoiul este cultivat
n fiecare stat , cu excepia Alaska ), pe locul al aselea ( 1,4 % ) . Acest lucru las
de 16 % din producia de usturoi la nivel mondial n rile care produc fiecare mai
puin de 2 % din producia global .
O mare parte din producia de usturoi n Statele Unite, este centrat n Gilroy ,
California care se numete " capitala usturoi din lume "

TARI Productii (tone)
China 13,664,069
India 833,970
South Korea 271,560
Egypt 244,626
Russia 213,480
Burma 185,900
Ethiopia 180,300
United States 169,510
Bangladesh 164,392
Ukraine 157,400
Mondial 17,674,893




I.2 Compoziia chimc a podusului i valoarea sa alimentar, nutraceutic.
Compozitie chimica :



Protide 6.8 g
Lipide 0.2 g
Glucide 26 g
Potasiu 540 mg
Fier 1.4-1.7 mg
Ap 64.6 %
Substane azotoase 6.7 %
Substane fr azot
26.3%

Substane grase 0.06 %
Celuloz 0.8 %
Ulei eteric 0.005-0.009 %
Vitamina C 10-20 (mg/100g)
Cenu 0.14 %


Mirosul i gustul iute al usturoiului se datoreaz uleiului eteric pe care l
conine. Mai nainte se credea c uleiul eteric de usturoi conine, n special, sulfura
de alil (C
3
H
7
S C
3
H), ceea ce s-a dovedit inexact de ctre cercettorii sovietici,
care au identificat urmtoarele substane: disulfur de propil i alil (C
3
H
5
S S
C
3
H
7
) care formeaz partea principal a uleiului eteric, precum i disulfura de dialil
(C
3
H
5
S S C
3
H
5
). Usturoiul cultivat nu conine vitamina C, spre deosebire de cel
slbatic (Allium ursinum. L.) care conine 10 20 mg/100g.

Usturoiul este o planta cu o foarte mare valoare alimentara, cu un gust picant si o
aroma inconfundabila. Denumirea de usturoi vine de la faptul ca mestecarea lui iti
provoaca o usturime pe limba, iar bulbii sunt numiti catei de usturoi pentru ca iti dau
senzatia ca iti musca limba.
Usturoiul are in compozitie ulei eteric ce contine compusi pe baza de sulf. Usturoiul
are si un continut ridicat de glucide (20-25%), protide (6-7%), lipide (0,6%), vitamine
din complexul B, precum si de vitamine C si E, fosfor, calciu, potasiu, sodiu, mangan,
cupru, sulf, fier, arsenic, siliciu, iod si zinc.
Valoarea nutritiva a usturoiul il face sa fie introdus in retele culinare ale tuturor
popoarelor, fiind utilizat la prepararea, condimentarea sau aromatizarea unui mare
numar de preparate culinare, de la carnati, salamuri, fripturi si pana la supe si salate.
Din vremuri stravechi se cunosc beneficiile usturoiului, fiind considerat un
medicament minune, un aliment-medicament, datorita proprietatilor sale nutritive si
curative, demonstrate de-a lungul mileniilor. Inca din antichitate, a fost utilizat pentru
prevenirea si tratarea multor boli. Substantele continute de usturoi distrug unii agenti
patogeni, cum ar fi cei care produc febra tifoida, difteria, holera etc.
Usturoiul este consumat pentru a preveni gripa, fiind considerat un excelent tonifiant
si stimulent al productiei de anticorpi.
Sunt recunoscute si efectele benefice asupra hipertensivilor, in industria farmaceutica
ursturoiul fiind folosit la fabricarea medicamentelor care scad tensiunea arteriala prin
incetinirea pulsului.
Usturoiul este un bun homeopatic, fiind folosit cu succes in ameliorarea problemelor
digestive si ale bronsitei cronice. Se spune ca scade riscul de dezvoltare a cancerului
gastric la cei care mananca frecvent usturoi.
Prin consumarea uzuala de usturoi se ajuta la o mai buna digerare a alimentelor si se
fluidizeaza circulatia sanguina.





I 3. Caraterizare tehnologic
Tehnologia de cultivare
Pregtirea terenului.
Se desfiineaz cultura anterioar, se distrug resturile vegetale i se efectueaz o
lucrare cu grapa cu discuri, dup care se realizeaz fertilizarea de baz cu ngrminte
chimice i 20-30 t/ha mrani.
Artura de baz se efectueaz cu atenie, s nu se lase terenul bulgros, iar pentru o
marunire ct mai bun a terenului, se efectueaz dou lucrri cu grapa cu discuri.
Dup grpat se face modelarea terenului n straturi nlate, cu limea la coronament
de 94 sau 104 cm.
nfiinarea culturii se poate face att toamna, ct i primvara.
Cultura de toamn se nfiineaz la mijlocul lunii octombrie, pentru a lsa timp
suficient bulbilor s nrdcineze, dar s nu apuce ca mugurele vegetativ s ias din
sol pn la venirea iernii.
Plantarea bulbililor se poate face manual sau semimecanizat.
Schema de nfiinare
Se pun cte patru rnduri pe stratul nlat, la 25-28 cm distan ntre rnduri i o
distan ntre plante pe rnd de aproximativ 5-7 cm.
Densitatea este de 400-500 mii plante/ha.
Pentru nfiinarea unui ha este nevoie de 400-600 kg bulbili/ha.
nfiinarea culturii n primvar se realizeaz ct mai devreme posibil, ntre 1 martie-
15 aprilie.Solurile bune pentru cultura usturoiului sunt cele plane, permeabile, uoare
i fertile. Nu sunt favorabile solurile foarte acide, limitele de toleran pentru pH fiind
cuprinse intre 4,5-8,3. Are pretenii mici fa de cldur, de aceea poate fi plantat din
toamn sau primvara de vreme. Bine inrdcinat din toamn, poate s reziste iarna
pan la -25 C. Incepe s vegeteze la temperaturi de 3-5 C.
Formarea bulbului are loc ca rspuns la creterea fotoperioadei i temperaturii,
totodat se resimte influena temperaturii anterioare de pstrare, inaintea plantrii, in
sensul c pstrarea la temperaturi joase cuprinse intre 0-10 C vor grbi formarea
ulterioar a bulbului, in timp ce pstrarea la peste 25 C vor intarzia sau preveni acest
proces. Crete bine asociat cu diferite plante, in special trandafir, morcov, sfecl, dar
inhib creterea leguminoaselor. Are efecte negative in compania lucernei, efectele
negative fiind reciproce.
Producia este de 5-7 t/ha, dar se pot obine i producii mai mari.
I.4 Soiurile cultivate i descrierea lor

Soiuri
La noi n ar sunt cultivate urmtoarele soiuri de usturoi:

-usturoiul de Cenad: soi productiv, rezistent la boli, cu cpni mari, de form
rotund, turtite la baz, compacte, cuprinznd 8-15 gruni de mrime mijlocie.
Cpnile sunt bine nvelite la exterior cu tunici pergamentoase de culoare alb, cu
reflexe argintii i se pstreaz bine peste iarn. Indicat n toate zonele rii pentru
consumul n stare proaspt i industria conservrii crnii.
Se planteaz de obicei primvara, dar n condiii corespunztoare de cultur d
rezultate mai bune cnd se planteaz din toamn.

-usturoiul de Isalnia: soi productiv, cu cpni mari (greutatea medie 40-50 g
), uniforme ca mrime, fiecare alctuit din 12-14 gruni mbrcai n tunici
pergamentoase de culoare glbuie. Gust foarte iute. Se pstreaz greu peste iarn,
majoritatea bulbilor seac pn primvara. Indicat pentru plantat din toamn, n
vederea consumului n stare verde primvara de timpuriu i consumul cpnilor n
perioada de toamn, n zonele din sudul, sud-estul i sud-vestul rii.

-usturoiul Amaradia: soi productiv, cu cpni mari (greutatea medie
60g), uniforme i fiecare alctuit din 10-12 gruni de culoare alb-glbuie, cu
nuane violacee. Indicat pentru plantat din toamn, cu acelai scop i n aceleai zone
ca i precedentul, putndu-se consuma i n prima parte a iernii.

-usturoiul timpuriu de Ciolpani: soi timpuriu, cu cpni mijlocii (greutatea
medie de 35-40g), de form rotund, turtite la baz, de culoare la exterior alb-cenuie,
fiecare alctuit din 8 12 gruni de form curbat cu vrful bont i de culoare roz
glbuie. Indicat pentru plantat din toamn n zonele din sudul rii, pentru a fi
consumat ca usturoi verde n perioada primvar-var, iar cpnile toamna i n
prima parte a iernii.

-usturoiul de Moldova: soi rezistent cu cpni mai mici, de culoare alb cu
nuane violacee. Se cultiv pe suprafee restrnse n anumite zone specifice,
plantndu-se din toamn.

-usturoiul de Rovigo: soi cu cpni mari, de culoare alb, provine din Italia
i suport mai greu condiiile din ara noastr, datorit crui fapt se mai cultiv la noi
foarte puin sau aproape deloc.
n cultur exist dou grupe de soiuri:
de toamn
de primvar.
Soiuri de primvar:
De Cenad soi rezistent la boli, productiv, cu cpni i bulbili mari.
Se pstrez foarte bine peste iarn. Cultivat mult n zona de vest a rii.
De Drti soi cu nsuiri similare celui precedent, cultivat pe
suprafee mari n zona de sud a rii.
Soiuri de toamn. Aceste soiuri, mult mai numeroase, au o capacitate de pstrare mai
redus. Rezistena lor la temperaturile sczute din iarn este remarcabil. Datorit
acestei particulariti soiurile se planteaz toamna.
Din aceast grup se cultiv urmtoarele soiuri: De Cioroiu, Drti Ilfov, Ludar, De
Moldova, Favorit, Luris, Record.
I.6 Destinatia productiei si modalitati de valorificare

Se tie c usturoiul e un aliment care-i mbuntete imunitatea, te scap de rceal,
de parazii, are efect afrodisiac i e un antibiotic natural. Ei bine, calitile lui nu se
sfresc aici...

nltur acneea
Un remediu eficient mpotriva courilor este usturoiul pisat. Pielea ta nu va mirosi
prea mbietor o vreme, ns proprietile antibacteriene ale usturoiului vor pune n
umbr acest disconfort.

Stimuleaz creterea prului
Masajul cu zeam de usturoi la rdcina prului descurajeaz cderea acestuia chiar i
n cazul brbailor predispui la calviie.
Remediu pentru reumatism si nevralgie
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei
vegetal obisnuit in care s-a prajit usturoi.
Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi maruntit intr-o lingura de miere, luat
la masa pe o anumita perioada de timp, poate face minuni pentru a alunga durerile si
suferintele, mai ales in cazuri de sciatica si guta.
Un om de stiinta indian a declarat ca uleiul extras din usturoi a avut intotdeauna mare
succes in bolile paralitice si reumatice.

Previne cangrena
Louis Pasteur a observat activitatea antibacteriana a usturoiului in 1858, fiind ulterior
folosit ca antiseptic pentru prevenirea cangrenei in primul si in al doilea razboi
mondial. De asemenea, acesta a fost folosit cu succes in prevenirea unor infectii cu
ciuperci, cum ar fi micozele.

I.6 Bolile i duntorii specifici usturoiului
Principalele boli ale usturoiului sunt:
1. Mana usturoiului produsa de Peronospora destructor. Boala ataca bulbii, tijele florale
si frunzele. Primele simptome apar pe frunze sub forma unor pete alungite, de culoare
verde deschis pana la galbui, pe care se formeaza un puf cenusiu-violaceu. Tesuturile
atacate se inmoaie, frunza se usuca, se asterne pe sol si putrezeste. Conditiile optime
pentru aparitia bolii sunt umiditatea mare cel putin 10 ore si temperaturi peste 12-
18C.
2. Ingalbenirea si piticirea usturoiului produsa de virusul Onion yellow dwarf virus.
Primele simptome apar la plantele tinere, la frunzele de la baza, care se aplatizeaza si
se ingalbenesc complet. Frunzele atacate se culca la pamant, iar bulbii sunt
subdimensionati. Virusul se transmite in cultura prin afide, iar de la un an la altul prin
bulbii infectati.
3. Putregaiul cenusiu al usturoiului produsa de ciuperca Botrytis allii. Pe frunze apar
pete mici, albe, dispuse spre varf , la un atac intens frunzele se usuca. Spre sfarsitul
vegetatiei atacul apare la colet care se inmoaie si putrezeste . Pe foile bulbilor apar
pete galbui, care ulterior apare un mucegai brun-cenusiu. La inceput acest mucegai
poate sa fie mascat, aparand mai intai pe foile uscate ale bulbului, dar apoi devine
vizibil la exterior si cuprinde tot bulbul.

4. Putregaiul alb produs de ciuperca Sclerotium cepivorum. Putregaiul alb afecteaza
frunzele si bulbii , iar primele simptome se observa abia dupa ce infectia este bine
stabilita in planta. La plantele afectate frunzele se ingalbenesc, ofilesc, se culca la
pamant si ulterior se usuca. In stadii avansate bulbii sunt si ei atacati, devin moi si
putrezesc. La radacini si la baza bulbilor se formeaza un puf alb, pufos in care se
formeaza scleroti negri, care rezista timp de 5-6 ani


5. Rugina usturoiului produsa de ciuperca Puccinia allii. Simptomele initiale constau in
aparitia pe frunze a unor pete mici, de forma neregulata, de culoare cafeniu deschis
sau alba. Ulterior aceste pete se maresc si dezvolta pustule tipice bolii, de culoare
portocaliu-deschis. Atacul sever duce la uscarea frunzelor, piticirea frunzelor si a
bulbilor





Dintre daunatorii care ataca culturile de legume, nematodul cepei si al usturoiului -
Ditylenchus dipsaci Kuhn. este unul dintre cei mai periculosi.

Pagubele cauzate la culturile de ceapa, dar mai ales la cele de usturoi, sunt insemnate,
mergand uneori pana la compromiterea productiei.

In ultimele decenii acest daunator s-a raspandit mult in tara noastra, devenind o
principala cauza a lipsei usturoiului de pe piata.
Din punct de vedere sistematic, Ditylenchus dipsaci - Kuhn. face parte din
increngatura Nematoda, un grup de daunatori cunoscut popular sub numele de viermi.

Nematodul are o polifagie (ataca mai multe plante) de mare intindere, care se
rasfrange asupra a cca 1200 plante gazda, cu cca 20 de rase fiziologice strict
specializate.

A face un asolament in asemenea conditii este aproape de neconceput. In acelasi timp,
acest daunator este bine adaptat ecologic la conditiile locale de mediu.

Are o prolificitate ridicata, depunand intre 300 - 500 oua si un ciclu de evolutie de
scurta durata, cuprins intre 35 la 45 de zile.

Se dezvolta in interiorul tesuturilor plantelor atacate, tratamentele uzuale fiind practic
ineficace.
Prezinta o mare capacitate de infestare, 5 - 6 nematozi la m, putand cauza atacuri cu
caracter generalizat.

In conditii neprielnice de viata, nematodul poate trece la forme de rezistenta prin
inchistare, care isi mentin viabilitatea intre 3 - 5 ani, timp in care nu se mai poate
reveni pe acelasi teren cu aceeasi cultura.


Cap II Tehnologia de valorificare
1. Mod de recoltare
Recoltarea usturoiului se face cnd frunzele se nglbenesc i se usuc, iar tulpinile
false se nmoaie. La culturile nfiinate din toamn, recoltarea are loc n luna iulie, cele
nfiinate n primvar pot fi recoltate n perioada iulie-august. Lucrarea de recoltat se
efectueaz manual, prin smulgere, sau semimecanizat, cu dislocatorul i strngerea
manual a recoltei. Pe suprafee mai mari, recoltarea se poate face mecanic, cu MRC
1,2, n agregat cu tractorul L-445 (acolo unde mai exist). Dup recoltare, bulbii se
aaz n grmezi mici sau n benzi, se las s se usuce 2-3 zile la soare, dup care se
condiioneaz, se sorteaz i se transport la locul de pstrare peste iarn (de regul,
localuri uscate, cu temperatur de 5-8 grade Celsius). Pstrarea de lung durat a
recoltei de usturoi se face la temperatura de 0-3 grade Celsius. Producia de usturoi, n
condiiile respectrii tehnologiei de cultur specifice , poate ajunge la 6-10 tone,
uneori chiar mai mult la culturile nfiinate din toamn.


II 2. Presortarea :
Presortarea permite inlaturarea resturilor vegetale si a pamantului aderent, precum si
a tuberculilor depreciati. De obicei aceasta se realizeaza concomitent cu recoltarea .
II 3. Depozitarea si pastrarea produsului
Usturoiul este o leguma perena care, in conditiile de cultura se comporta ca o
planta bienala.
Recoltarea se face manual prin smulgere cand 1/3 - din frunze s-au ingalbenit si
tulpinile false au inceput sa se aplece. Dupa recoltare bulbii se intind in strat subtire pe
sol si se lasa la soare 3-5 zile pentru zvantare. La locul de productie usturoiul se
conditioneaza prin scurtarea tulpinilor false la 3-5 cm deasupra bulbilor, se elimina
pamantul aderent si se fasoneaza radacinile.
Transportul se face in vrac si lazi din lemn de tip D si P. Usturoiul se pastreaza in
depozite frigorifice cu atmosfera normala si in spatii obisnuite cu ventilatie naturala.
Pastrarea usturoiului in depozite utilate se face in celule separate, in loturi omogene
de cea mai buna calitate.
Depozitarea se face in lazi de tip P paletizate, lazi-paleta si saci care se paletizeaza
pe palete cu montanti. Conditiile optime de pastrare sunt: temperatura -2 -3
0
C; u.r.
75-85%. Pentru scoaterea de la pastrare, usturoiul trebuie sa fie supus la o preincalzire
progresiva in camere speciale in care s-a facut presortarea.
In spatiile cu ventilatie naturala, usturoiul se pastreaza in lazi de tip P. Acestea se
stivuiesc dupa sistemul lax pana la inaltimea de 2,5 m.
Pentru o buna circulatie a aerului, intre peretii spatiului de pastrare si marginile
stivelor se lasa un spatiu liber de aproximativ 40 cm.





II 4 Ambalarea
Exemplarele care se supun operaiei de ambalare trebuie s corespund condiiilor de
calitate indicate n standardele de stat.
Ambalajele trebuie s fie ntregi, n stare bun, curate, rezistente i fr mirosuri
strine. Bulbii trebuie s fie aezai cu grij pentru a se evita deprecierea lor calitativ.


Usturoiul se livreaz n saci, tulpina fals trebuie s fie tiat astfel nct s aib o
lungime de maxim 3 cm; n funii mpletite din tulpinile false i legate cu sfoar, rafie
sau alte materiale corespunztoare.
Funiile pot s fie livrate i n vrac, ncrcate direct n mijlocul de transport.












Capitolul III
Standardele de comercializare a usturoiului

III 1. Cerine minime de calitate
Pentru toate clasele, sub rezerva prevederilor speciale pentru fiecare clas i a
abaterilor permise usturoiul trebuie s fie:
intact
sntos;
se exclud produsele afectate de putregai sau o alt deteriorare care i fac improprii
pentru consum;
curai, adic: practic liberi de corpuri strine vizibile, n cazul n care sunt splai,
fr murdrie i impuriti n exces, n cazul n care nu sunt splai .
tari;
fr parazii;
fr vtmri provocate de parazii;
nelemnoi;
fr tendin de ncolire;
fr umiditate extern anormal;
fr miros i/sau gust strin.




III 2. Cerinte minime de maturitate
Dezvoltarea i stadiul de maturitate a produselor
trebuie s le permit continuarea procesului de maturaie i atingerea gradului de
maturitate
adecvat.
Perioada de maturitate optima este reprezentata de acele fructe sau legume care poseda
toate calitatile gustative optime si care de asemeni prezinta culoarea specifica .
Este de preferat ca maturitatea sa fie pe deplin in cea ce priveste toate proprietatile
organoleptice la intensitate maxima .

III 3. Categorii de calitate
Usturoiul este clasificat n trei categorii, definite mai jos:
Categoria "Extra"
Usturoiul din acest categorie trebuie s fie de calitate superioar. Acesta trebuie s
prezinte caracteristicile soiului i/sau ale tipului comercial .
Bulbii trebuie s fie:
- intaci;
- cu form regulat;
- curai n mod adecvat.
Acetia trebuie s fie fr defecte, cu excepia unor pete superficiale, cu condiia ca
acestea s nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservrii
i prezentarea n colet.
Ceii trebuie s fie compaci.
Rdcinile usturoiului uscat trebuie s fie tiate la acelai nivel cu bulbul.
Categoria I
Usturoiul din aceast categorie trebuie s fie de calitate bun. Trebuie s prezinte
caracteristicile soiului i/sau ale tipului comercial .
Bulbii trebuie s fie:
- intaci;
- ct se poate de uniformi ca form.
Cu toate acestea, pot fi permise urmtoarele defecte uoare, cu condiia ca acestea
s nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservrii i
prezentarea n colet:
- zgrieturi uoare pe partea exterioar a bulbului.
Ceii trebuie s fie rezonabil de compaci.
Categoria II
Aceast categorie cuprinde usturoiul care nu se calific pentru includerea n
categoriile superioare, dar ndeplinete cerinele minime specificate anterior.
Pot fi permise urmtoarele defecte, cu condiia ca usturoiul s-i pstreze
caracteristicile eseniale cu privire la calitate, calitatea conservrii i prezentare:
- zgrieturi n partea exterioar sau lipsa prilor din membrana exterioar a
bulbului;
- leziuni nchise;
- contuzii uoare;
- form neregulat; - cel mult trei cei lips.

III 4 .Calibrarea
DISPOZIII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de diametrul maxim al seciunii ecuatoriale.
Diametrul minim este fixat la 45 mm pentru usturoiul clasificat n categoria "extra" i
30 mm pentru usturoiul clasificat n categoriile I i II;
Pentru usturoiul care se prezint desfcut cu tulpinile tiate sau n legturi,
diferena de diametru ntre cel mai mic i cel mai mare bulb din acelai colet nu poate
depi:
- 15 mm atunci cnd diametrul celui mai mic bulb este mai mic de 40 mm;
- 20 mm atunci cnd diametrul celui mai mic bulb este de 40 mm sau mai mare.

III 5 . Tolerane
DISPOZIII PRIVIND TOLERANELE
Toleranele cu privire la calitate i la calibru sunt permise n fiecare colet sau n
fiecare lot, n cazul n care usturoiul este prezentat n vrac, pentru produsul care nu
ndeplinete cerinele categoriei indicate.
A. Tolerane de calitate
Categoria "Extra"
5 % din greutatea usturoiului care nu ndeplinete cerinele categoriei, dar
corespunde celor din categoria I, sau, n mod excepional, se ncadreaz n toleranele
acelei categorii.
Categoria I
10 % din greutatea usturoiului care nu ndeplinete cerinele categoriei, dar
corespunde celor din categoria II, sau, n mod excepional, se ncadreaz n
toleranele acelei categorii. n limitele acestei tolerane, cel mult 1 % din greutatea
bulbilor poate avea cei cu germeni externi vizibili.
Categoria II
10 % din greutatea usturoiului care nu ndeplinete nici cerinele categoriei i nici
cerinele minime, cu excepia produsului afectat de putrezire sau deteriorat de nghe
sau soare, sau orice alte deteriorri care l fac impropriu consumului.
n plus, fa de aceast toleran, un maxim de 5 % din greutatea bulbilor poate avea
cei cu germeni externi vizibili.
B. Tolerane de calibru
Pentru toate categoriile: 10 % din greutatea bulbilor care nu ndeplinesc cerinele
privind calibrarea i calibrul indicat, dar se conformeaz calibrului superior i/sau
inferior celui specificat. n limitele acestei tolerane, cel mult 3 % din bulbi pot avea
un diametru mai mic dect minimul specificat, dar nu mai mic de 25 mm.

III 6. Prezentarea usturoiului

DISPOZIII PRIVIND PREZENTAREA
A. Uniformitate
Coninutul fiecrui colet sau lot de produs prezentat n vrac, trebuie s fie uniform i
s conin numai usturoi care are aceeai origine, este din acelai soi sau tip comercial,
are aceeai calitate i acelai calibru (dac este msurat).
Partea vizibil a coninutului coletelor sau lotului de produse prezentate desfcute,
trebuie s fie reprezentativ pentru ntregul coninut.
B. Ambalare
Cu excepia usturoiului uscat prezentat pe funie, care poate fi transportat n vrac
(ncrcat direct ntr-un vehicul de transport), usturoiul trebuie s fie ambalat n aa fel
nct produsul s fie protejat n mod corespunztor.
Materialele folosite n interiorul coletului trebuie s fie noi, curate i de o calitate care
s nu cauzeze deteriorri externe sau interne ale produsului.
Folosirea materialelor, n special a hrtiei sau a timbrelor care indic specificaiile
comerciale, este permis cu condiia ca tiprirea sau etichetarea s fi fost fcute cu
cerneal sau adeziv netoxice.
C. Prezentarea
Usturoiul trebuie s fie prezentat dup cum urmeaz:
desfcut n colet, cu tulpini tiate, lungimea tulpinii s nu depeasc:
- 10 cm n cazul usturoiului proaspt i semiuscat;
- 3 cm n cazul usturoiului uscat;
n legturi n funcie de:
- numrul de bulbi;
- greutatea net.
Tulpinile trebuie s fie tiate la acelai nivel.
numai n cazul usturoiului uscat i semiuscat, pe funie, n funcie de:
- numrul de bulbi, existnd cel puin ase bulbi pe funie;
- greutatea net.
n cazul prezentrii n legturi sau pe funie, fiecare colet trebuie s aib caracteristici
uniform
Indiferent de tipul prezentrii, tulpinile trebuie s fie tiate igienic, precum i
rdcinile, n cazul usturoiului uscat, clasificat n categoria "extra".

III 7 Marcajul

DISPOZIII PRIVIND MARCAREA
Fiecare colet trebuie s conin urmtoarele detalii, cu litere grupate pe aceeai
parte, marcate cite i de neters i vizibile din exterior:
Pentru usturoiul pe funie, transportat n vrac (ncrcat direct ntr-un vehicul),
detaliile trebuie s apar pe un document care nsoete bunurile i este etalat ntr-
o poziie vizibil n interiorul vehiculului de transport.
A. I dentificarea
Ambalatorul i/sau expeditorul: Numele i adresa sau codul de identificare emis
oficial sau acceptat. Cu toate acestea, n cazul n care este utilizat un cod,
referina "ambalator i/sau expeditor (sau abrevieri echivalente)" trebuie s fie
indicate n strns legtur cu codul de identificare.
B. Natura produsului
- "Usturoi proaspt", "Usturoi semiuscat" sau "Usturoi uscat", n cazul n care
coninutul nu este vizibil din exterior;
- denumirea soiului sau a tipului comercial ("Usturoi alb", "Usturoi roz" etc.);
- "afumat" unde este cazul.
C. Originea produsului
ara de origine i opional, zona de producie sau denumirea naional, regional
i local.
D. Specificaii comerciale
- categoria;
- calibrul (dac este msurat) exprimat n diametrul minim i maxim al bulbilor.
E. Marcajul oficial de control (opional)
o "Usturoi proaspt" nseamn produs cu o tulpin "verde" i cu membrana
exterioar a bulbului nc proaspt.
o "Usturoi semiuscat" nseamn produs cu tulpin i membran exterioar a
bulbului incomplet uscate.
o "Usturoi uscat" nseamn produs n care tulpina, membrana exterioar a bulbului
i membrana care nconjoar fiecare cel sunt complet uscate.
o Aceast dispoziie nu exclude posibilitatea unui miros i/sau gust specific cauzat
de afumare.
Aceast dispoziie nu exclude posibilitatea rezultrii unui colorit diferit cauzat de
afumare.



Cap IV. 1 Categorii de spaii comerciale specializate n desfacerea produselor
din legume i fructe
Spaiile n care se pot comercializa produsele din legume i fructe sunt numeroase, dar printre
cele mai importante i mai des frecventate de consumatori se numr supermarket-urile, pieele
i magazinele alimentare.
In fiecare unitate in parte usturoiul este sortat dupa calitate ,fiecare cu modul sau de prezentare .
2. Mod de prezentare
Usturoiul poate fi dispus prezentarii astfel :
In ladite

Vrac







Legaturi


In diferite categorii de gramaj


IV. 3 Cerine de pstrare
Usturoiul este o leguma perena care, in conditiile de cultura se comporta ca o planta bienala.
Fluxul tehnologic de pastrare si conditionare este asemanator cu cel al cepei cu unele
particularitati.
Transportul se face in vrac si lazi din lemn de tip D si P. Usturoiul se pastreaza in depozite
frigorifice cu atmosfera normala si in spatii obisnuite cu ventilatie naturala.
Pastrarea usturoiului in depozite utilate se face in celule separate, in loturi omogene de cea mai
buna calitate.
Depozitarea se face in lazi de tip P paletizate, lazi-paleta si saci care se paletizeaza pe palete cu
montanti.
Conditiile optime de pastrare sunt: temperatura -2 -3
0
C; u.r. 75-85%. Pentru scoaterea de la
pastrare, usturoiul trebuie sa fie supus la o preincalzire progresiva in camere speciale in care s-a
facut presortarea.
In spatiile cu ventilatie naturala, usturoiul se pastreaza in lazi de tip P.
Acestea se stivuiesc dupa sistemul lax pana la inaltimea de 2,5 m. Pentru o buna circulatie a
aerului, intre peretii spatiului de pastrare si marginile stivelor se lasa un spatiu liber de
aproximativ 40 cm.





IV. 4 Categorii de calitate care se gsesc la desfacere

Calitatea Extra



Calitatea I





Calitatea a II- a




In unele cazuri se mai poate intalnii ca continutul sa nu corespunda cu ambalajul si inscriptia
aderenta la acesta
Calitatea produsului se mai reflecta uneori si in modul de prezentare a produsului fiind un factor
decisiv asupra determinari achizitionari lui de catre consumator.