Turismul rural n Republica Moldova

Turismul reprezinta unul din domeniile cu cele mai mari profituri n tarile cu
un bogat potential turistic valorificat. n prezent, aportul turismului din Republica
Moldova n economia nationala este relativ nesemnicativ, cauzat de existenta unui
potential turistic nevalorificat, ct si din cauza vizibilitatii globale reduse a tarii.
Pentru obtinerea unei eficiente economice n domeniul turismului este necesara
dezvoltarea produsului turistic existent, constientizarea importantei dezvoltarii
turismului pentru dezvoltarea locala, diversificarea serviciilor, elaborarea unor
mecanisme de stimulare economica (inclusiv fiscala) a agentilor economici din
ramura.
na dintre formele importante de turism, care poate aduce beneficii directe
comunitatilor rurale, crend noi locuri de munca si venituri suplimentare pentru
fermieri, este turismul rural. n acest aspect, n perioada vizata au fost desfasurate
activitati privind dezvoltarea turismului rural, fiind determinata lista obiectivelor si
rutelor turistice nationale.
Mediul rural sau mai recent spatiul rural este prezentat n literatura de
specialitate ca o zona interioara ce include satele si micile orase, n care marea
parte a terenurilor sunt utilizate preponderent pentru! agricultura, silvicultura,
acvacultura, pescuit" activitati economice si culturale ale locuitorilor acestor zone
(artizanat, industrie, servicii, etc.)" zone neurbane si de distractii amena#ate (sau
rezervatiile naturale)" alte utilizari, n afara celor de locuit.
$arta europeana a spatiului rural determina functiile principale ale spatiului rural!
% economica, inclusiv asigurarea bazei necesare activitatilor de recreere si turism"
%ecologica"
%socio%culturala.
Toate mpreuna compun spatiul rural fizic si social.
&ocalitatile rurale din ma#oritatea statelor europene n ultimul timp si
valorifica intens dimensiunea turistica a spatiului natural si socio%uman n care sunt
amplasate. Potentialul de atractie de care dispun transforma mediul rural la fel de
solicitat pe piata turistica ca si destinatiile urbane. 'stfel comunitatile satesti n
general si antreprenorii locali n particular exploateaza toate resursele de care
dispun pentru transformarea localitatilor n destinatii turistice.
Moldova se afla la o rascruce a drumurilor europene si este usor accesibila
din orice punct cardinal pe caile ferate, pe drumurile transeuropene si pe calea
aerului. Relieful tarii, contin(nd c(mpii si dealuri, este ideal pentru turism. nca din
vremurile antice, calatorii au vazut Moldova ca un teritoriu impresionant, datorita
podoabelor sale.
Moldova dispune de un potential bogat pentru prosperarea turismului rural
care, n virtutea traditiilor istoricesti a conditiilor geografice, este cea mai dinamica
forma a turismului intern.
Republica Moldova, ca destinatie turistica, dispune de un bogat potential
pentru vizitatorii sai. Produsul turistic al tarii reprezinta un ansamblu complex de
mediu, at(t natural, c(t si creat de oameni (patrimoniu, cultura, activitati, servicii
pentru vizitatori).
Turismul rural se bucura de o popularitate deosebita. Mediul rural din
Republica Moldova, cu comunitatile agricole si satele sale pitoresti, constituie o
sursa importanta pentru!
% prestarea serviciilor de cazare traditionala de tip rural"
% oferirea unor posibilitati pentru vizitatori de a se ncadra n activitatile si
preocuparile rurale"
% familiarizarea cu folclorul, distractiile si traditiile locale"
% prezentarea mestesugurilor cu posibilitatea de participare la procesul de lucru ca
atare"
% oferirea unor posibilitati de procurare a produselor mestesugaresti.
n mediul rural din Republica Moldova exista multe cladiri construite n stil
traditional, care, dupa o eventuala reconstructie, ar putea fi utilizate pentru cazarea
turistilor.
)atul nseamna civilizatia traditionala cu obiceiuri cunoscute de generatii
ntregi, cu sarbatori stramosesti, nseamna atragerea oaspetelui prin ineditul
spectacolului, n care vec*iul se mbina cu noul sau, altfel spus, traditionalul si
modernul stau la aceeasi masa, si mai nseamna ar*itectura rurala.
&ocalit+,ile rurale din ma#oritatea statelor europene n ultimul timp -i
valorific+ intens dimensiunea turistic+ a spa,iului natural -i socio%uman n care sunt
amplasate. Poten,ialul de atrac,ie de care dispun transform+ mediul rural la fel de
solicitat pe pia,a turistic+ ca -i destina,iile urbane. 'stfel comunit+,ile s+te-ti n
general -i antreprenorii locali n particular exploateaz+ toate resursele de care
dispun pentru transformarea localit+,ilor n destina,ii turistice. .um+rul de
vizitatori n cadrul turismului intern organizat a sporit de la /0,1 mii n anul /223
p(n+ la 43,2 mii n anul 5661, iar ponderea lor n totalul vizitatorilor s%a ma#orat
p(n+ la cca.167. 8 tipologie unic+ a diversit+,ii resurselor capabile s+ motiveze
circula,ia turistic+ n mediul rural nu exist+, ns+ se remarc+ c(teva principii
comune fiec+reiinterpret+ri! (i) poten,ialul turistic este identificat cu resursele
turistice sau oferta turistic+ (poten,ial+ sau real+) a unei destina,ii" (ii) poten,ialul
turistic ncadreaz+ n sine de regul+ dou+ mari categorii de resurse % naturale -i
antropice" (iii) poten,ialul turistic este un factor de produc,ie n activitatea
economic+" (iv) poten,ialul turisticmpreun+ cu infrastructura turistic+ -i baza
material+ a ntreprinderilor turistice constituie patrimoniul turistic al unei zone
turistice sau ,+ri.
Resursele turistice, mpreun+ cu baza te*nico%material+, infrastructura
turistic+ -i bunurile destinate consumului turistic, toate constituie patrimonial
turistic al ,+rii. &egea turismului din Republica Moldova define-te resursele sau
poten,ialul turistic drept componente ale mediului natural -i antropic, care, prin
calit+,ile -i specificul s+u, sunt recunoscute, nscrise -i valorificate prin turism, n
m+sura n care nu sunt supuse unui regim de protec,ie integral+. Resursele turistice
sunt! (i) naturale! elemente geomorfologice, de clim+, de flor+ -i de faun+, peisa#e,
z+c+minte de substan,e minerale -i al,i factori" (ii) antropice! monumente
ar*eologice, situri ar*eologice, monumente, ansambluri -i rezerva,ii de ar*itectur+,
monumente -i ansambluri memoriale, monumente te*nice -i de art+, muzee,
elemente de folclor -i art+ popular+ etc.
Terenurile destinate activit+,ilor de recrea,ie sunt terenurile prev+zute -i
folosite pentru odi*n+ -i turism. 9in aceast+ categorie fac parte terenurile pe care
se afl+ case de odi*n+, pansionate, sanatorii, campinguri, baze turistice, tabere
turistice -i tabere de fortificare a s+n+t+,ii, sta,ii turistice, parcuri -i tabere de copii,
poteci didactico%turistice, trasee marcate. Modul de folosire a acestor terenuri este
stabilitde autorit+,ile administra,iei publice locale -i de organele de ocrotire a
naturii. 9incategoria terenurilor destinate ocrotirii s+n+t+,ii fac parte -i terenurile
pe care exist+obiecte de tratament natural (izvoare cu ape minerale, n+moluri
curative) -i condi,iiclimaterice deosebit de favorabile profilaxiei -i tratamentului.
'ceste terenuri suntatribuite n folosin,a sta,iunilor balneare, institu,iilor
terapeutice -i urmeaz+ a fi prote#ate n mod deosebit
Pe teritoriul Republicii Moldova n raza comunit+,ilor rurale sunt amplasate
marea ma#oritate a resurselor cu func,ionalitate turistic+. :nvestiga,iile au
demonstrat c+ aceste resurse cuprind suprafe,e de terenuri, arii naturale prote#ate de
stat, precum -i o diversitate mare de monumente cultural ; istorice.
Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al
diversitatii peisa#elor si al aspectului geomorfologic. 9iversitatea peisa#elor
include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase, acvatice,
agricole si de alta natura.
:n urma exploatarii nec*ibzuite a acestor terenuri ele au inceput sa degradeze
sau, altfel spus , in urma impactului antropic necontrolat toate componentele
naturii ; padurile, solurile, apele, stepele, luncile ; au inceput sa%si piarda aspectul
si structura lor naturala de alta data.
'u inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din ele au
devenit rare si au nevoie de a fi prote#ate de stat.
9in cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar sa se ia masuri
de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a
aduce daune mediului ambiant. 'stfel au aparut teritorii care au statut special de
protectie, care poarta denumirea de arii naturale prote#ate de stat.
<ondul ariilor naturale prote#ate de stat din Republica Moldova include
urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale!
a) rezervatii stiintifice ; 3
b) parcuri nationale % in curs de organizare
c) monumente ale naturii ; /6=3
d) rezervatii naturale ; 0=
e) rezervatii peisagistice ; 1/
f) rezervatii de resurse ; /=
g) arii cu management multifunctional;=5
*) rezervatii ale biosferei ; in curs de organizare
i) gradini botanice ; /
#) gradini dendrologice ; 5
>) monumente de ar*itectura peisa#era ; 56
l) gradini zoologice ; /
$ele mai importante arii naturale prote#ate, care sunt destinate in mod
prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile stiintifice. 'cestea sunt! $odru,
:agorlac, Prutul de ?os, Plaiul <agului, Padurea 9omneasca. @le fac parte din prima
categorie a niunii :nternationale de $onservare a .aturii si au cel mai strict regim
de protectie. 9estinatia acestor rezervatii este de a prote#a ecosistemele naturale cu
toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbusti si
alte specii de plante, la fel si specii de musc*i, lic*eni, ciuperci si intregul complex
faunistic. :n rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod obligatoriu investigatii
stiintifice pentru a studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie
a mediului.
n num+r important de terenuri utilizate n diverse activit+,i economice au -i
funcionalitate turistic, adic+ formeaz+ cadrul formator al peisa#elor attractive
pentru excursii -i trasee scenice, concomitent cre(nd suportul fizic al amplas+rii
bazei materiale ale unit+,ilor turistice (*oteluri, sate de vacan,+, agropensiuni,
sta,iuni balneare, etc.). Modalit+,i de repartizare, clasificare, tipizare a terenurilor
cu divers+ func,ionalitate n Republica Moldova sunt prezentate n legisla,ia
funciar+, agricol+, ecologic+, privind patrimoniul public al autorit+,ilor locale -.a.
Potrivit legisla,iei na,ionale, toate terenurile, indiferent de destina,ie -i de
proprietate n Republica Moldova, se clasific+ n urm+toarele categorii! (i) terenuri
destinate ocrotirii naturii, ocrotirii s+n+t+,ii, activit+,ii recreative, terenurile de
valoare istorico%cultural+, terenurile zonelor suburbane -i ale zonelor verzi" (ii)
terenuri ale fondului silvic" (iii) terenuri ale fondului apelor" (iv) terenuri cu
destina,ie agricol+" (v) terenuri din intravilanul localit+,ilor" (vi) terenuri destinate
industriei, transporturilor, telecomunica,iilor -i de alte destina,ii speciale" (vii)
terenuri ale fondului de rezerv+.
Primele trei categorii au caracteristicile necesare terenurilor cu
func,ionalitate turistic+ prioritar+. n mare parte -i terenurile agricole prezint+
interes turistic prin diversitatea peisa#elor, care reprezint+ de cele mai dese ori
cartea de vizit+ a mediului rural. <ondul funciar al Republicii Moldova (inclusiv
teritoriile din estul ,+rii) constituie cca. =,=A mln *a -i este caracterizat de o
pondere nsemnat+ a terenurilor agricole (cca. 43 7), ocupate n special de terenuri
arabile. Biile ocup+ 1,37 (/3= mii *a) -i livezile 1,67 (cca. /=3 mii *a) din
teritoriul ,+rii.
Spaiile verzi ale localitilor rurale sunt compuse din suprafe,e acoperite de
vegeta,ie spontan+, care sunt foarte reduse ; cca./37 din terenurile Republicii
Moldova. Resursele biotice spontane num+r+ /A60 specii de plante cu flori, 46
specii de mamifere -i 5A/ specii de p+s+ri. Potrivit legii cu privire la spa,iile verzi
ale localit+,ilor urbane -i rurale (legea 32/) n Republica Moldova este instituit un
sistem armonizat ar*itectural, format din elemente ale complexelor peisagistice
intravilane -i extravilane ale localit+,ilor urbane -i rurale (peisa#e naturale,
construc,ii rutiere, *orticole, locative), important din punct de vedere estetic,
biologic -i ecologic, care include!
a) terenuri de folosin,+ general+ din perimetrul intravilanului -i extravilanului
localit+,ilor urbane"
b) terenuri cu spa,ii verzi din localit+,ile rurale
c) terenuri din zonele turistice -i de agrement,
d) terenuri ocupate de re,eaua rutier+ a spa,iilor verzi, linii parcelare -i linii de
transport de energie electric+, iazuri -i lacuri,
e) pepeniere -i planta,ii de arbori -i arbu-ti decorativi,
f) terenuri ocupate de construc,ii -i instala,ii care apar,in gospod+riei spa,iilor
verzi,
g) terenuri neproductive! mla-tini, st(nc+rii, pante abrupte, terenuri afectate de
alunec+ri, s+r+turi C56, p.1AD.
'ceste teritorii, indiferent de de,in+tori sau proprietari, n dependen,+ de
func,iile
-i modul de folosire, se clasific+ n urm+toarele categorii!
a) spa,ii verzi de folosin,+ general+! scuaruri, gr+dini, parcuri (cadrul vegetal variat
asigur+ posibilit+,i de recreare cu exercitarea de activit+,i compensatorii din sfera
odi*nei active, sport, #ocuri n aer liber, -i pasive sau de activit+,i cu c*aracter
cultural, spectacole etc.), p+duri%parc (masive forestiere existente amena#ate pentru
odi*n+ -i agrement n raza de folosin,+ a spa,iului urban, ce cuprinde ad+posturi
pentru vizitatori, terenuri de camping, terenuri de sport, amena#+ri nautice etc.),
spa,ii verzi din cuprinsul arterelor de circula,ie.
b) spa,ii verzi cu acces limitat! parcuri sportive" spa,ii verzi de pe l(ng+ institu,iile
pre-colare, de nv+,+m(nt -i de cercet+ri -tiin,ifice" spa,iile verzi de pe l(ng+
institu,iile sanitare -i curative" spa,ii verzi pentru recrearea copiilor -i tineretului"
spa,ii verzi din incinta ntreprinderilor -i din zonele de protec,ie ale acestora" spa,ii
verzi de pe l(ng+ locuin,e.
c) spa,ii verzi cu profil specializat! gr+dini botanice, gr+dini dendrologice, gr+dini
-i parcuri zoologice, parcuri pentru expozi,ii, gr+dini de trandafiri, liliac, plante
alpine etc.
d) spa,ii verzi cu func,iuni utilitare! planta,ii de protec,ie a surselor de ap+, planta,ii
de protec,ie contra incendiilor.
e) spa,ii verzi din zonele turistice -i de agrement.
9e men,ionat standardele na,ionale de clasificare a unit+,ilor de primire
turistice, care specific+ drept condi,ii obligatorii de clasificare a campingurilor,
taberelor pentru copii -i satelor de vacan,+ existen,a pe teritoriul lor a spa,iilor
verzi (inclusiv alei, drumuri interne, zone de lini-te, terenuri sportive -i de
agrement) n propor,ie de minim /67. &a fel o cot+ important+ din suprafa,+
trebuie s+ fie nverzit+ -i n cazul zonelor de agrement na,ionale sau
agropensiunilor.
:nfrastructura reprezint+ facilit+,ile ce asigur+ buna func,ionare a societ+,ii
contemporane pentru un trai confortabil. Infrastructura general constituie
ansamblul formelor de construc,ii necesare unei zone locuite pentru comunicarea
cu restul lumii, care spri#in+ -i fac posibil+ dezvoltarea economic+ (-osele, c+i
ferate, poduri, aeroporturi, re,eaua de furnizare a apei, de drenare -i canalizare,
instala,ii de furnizare a curentului electric, telecomunica,ii). Pentru activitatea
structurilor din industria turistic+ prioritar constituie! re,eaua de drumuri,
transportul de pasageri -i facilit+,ile de comunicare n mediul rural.
Reeaua drumurilor auto publice are n Republica Moldova o lungime total+ de
2=// >m, inclusiv ==10 >m (=3,27) ; drumuri na,ionale -i 3203 >m (01,/7) ;
drumuri locale. 9oar 307 din totalul arterelor sunt asfaltate. 9rumurile locale sunt
n propor,ie de 107 pietruite, iar cele cu mbr+c+minte asfaltic+ de cca.5306 >m
peste AA7 au o durat+ de exploatare dep+-it+ -i o stare rea (Programul na,ional
E)atul moldovenesc, paragraf =.0F). 'cest fapt determin+ ma#oritatea operatorilor
turistici de a mic-ora c+l+toriile turi-tilor n multe destina,ii rurale, care astfel
devin
izolate de circuitele turistice na,ionale.
Reeaua de ci ferate constituie n Republica Moldova 5/45 >m, dintre care
//5/ >m aflat n exploata,ie. Ma#oritatea sta,iilor din localit+,ile rurale sunt
desc*ise pentru pasageri. Programele na,ionale de modernizare prev+d
diversificarea re,elei de linii ferate, precum -i trecerea treptat+ a unor segmente la
ecartament ngust ;european. Transportul feroviar este utilizat pe distan,e mi#locii
n traficul turistic regional, ns+ ntr%o propor,ie mai mic+ dec(t n ,+rile vecine.
Reeaua de transport de pasageri este constituit+ din /522 de rute regulate (cu
==41 curse), inclusiv! 1== interurbane, 010 suburbane, 556 interna,ionale.
)pecificul curselor spre destina,iile rurale se exprim+ prin faptul c+ ma#oritatea se
orienteaz+ n orele dimine,ii spre ora-e, iar dup+ amiaz+ revin n sate. 'cest lucru
minimizeaz+ num+rul c+l+toriilor turistice individuale de o zi n localit+,ile s+te-ti,
n special unde nu exist+ facilit+,i de cazare. Par,ial aceast+ problem+ este atenuat+
de existen,a transportului individual sau de cursele excursioniste oferite de
agen,iile de turism din ora-e.
Infrastructura turistic constituie o totalitate de forme sau tipuri de
construc,ii necesare pentru comunicarea unei zone turistice cu alte zone, a c+ror
existen,+ este necesar+ naintea dar -i n timpul desf+-ur+rii activit+,ii turistice
propriu zis+. Tradi,ional infrastructura turistic+ este determinat+ de re,elele de! (i)
trasee turistice, (ii) sta,iuni turistice, (iii) zone turistice, (iv) transport turistic
specializat, (v) pla#e, (vi) complexe pentru deservirea turi-tilor, etc. 9e remarcat
c+, un num+r important de structuri de deservire a turi-tilor pentru a spori eficien,a
se unesc n re,ele sau lan,uri cu un sistem bine pus la punct de gestionare
corporativ+ cu rela,ii puternic te*nologizate. n Republica Moldova asemenea
re,ele sunt n faz+ de constituire. 'stfel, agen,iile de turism au elaborat un sistem
de trasee turistice na,ionale, 4 dintre care sunt parte a unui program na,ional
G9rumul vinuluiF, iar guvernul a instituit printr%o *ot+r(re un sistem na,ional de
zone de agrement -i odi*n+ aferente bazinelor acvatice. n prezent sunt n
dezvoltare o re,ea de structuri de cazare -i alimentare n mediul rural. 'semenea
sisteme de gestionare de regie o au muzeele -i par,ial unit+,ile de organizare a
evenimentelor (teatrele, complexele sportive, -.a.).
Potrivit sonda#elor efectuate de catedra GTurism -i servicii *oteliereF, n
perioada 61.566= ; /6.5661 la =6 de agen,ii de turism na,ionale s%a constatat un
interes constant pentru c+l+torii scurte pe trasee excursioniste n capital+ precum -i
pe teritoriul ,+rii n raz+ de p(n+ la 566 >m. n Republica Moldova nu exist+ un
sistem de drumuire -i marcare a traseelor turistice, dec(t sub form+ de indicatoare
locale nvec*ite (spre casa%muzeu G'.Pu->inF, $*i-in+u), panouri cu publicitate
social+ (tema G$*i-in+u ; cel mai frumos ora- din lumeF, poze -i amplasamentul
pe *art+ a unor edificii de valoare), un set de *+r,i turistice. Marca#e -i panouri
informative pentru autog*ida# turistic este prezent n complexul muzeal G8r*eiul
Bec*iF, zona m+n+stirilor din raionul $+l+ra-i, rezerva,ia GP+durea 9omneasc+F
raionul Hlodeni, instituite n anii 5661% 5663. Principalele trasee turistice -i
excursioniste na,ionale n func,ie de num+rul de solicit+ri pot fi grupate n
urm+toarele! (i) tur de ora-, (ii) circuite muzeale, (iii) trasee viti%vinicole, (iv) vizite
a m+n+stirilor, (v) vizite ale rezerva,iilor naturale, (vi) vizite n locuri istorice -i
comemorative, (vii) trasee de recreere n zone de odi*n+, (viii) trasee combinate.
Circuitele muzeale sunt tradi,ionale n oferta agen,iilor de turism. 9e regul+,
aceste trasee se mpart n or+-ene-ti -i la locurile legate de anumite personalit+,i
marcante (sau n variante combinate). n oferta agen,iilor de turism na,ionale sunt 4
circuite muzeale, care includ n afar+ de $*i-in+u -i 53 de localit+,i rurale, /5
muzee, case muzeale -i muzee sub cerul liber (/27 din muzeele Moldovei), 4
m+n+stiri -i biserici importante precum -i 54 de alte atrac,ii turistice
Reeaua de cazare n mediul rural reprezint+ totalitatea de structuri care
ofer+ facilit+,i pentru nnoptare. n Republica Moldova din anul 566= func,ioneaz+
un sistem propriu de clasificare a structurilor de cazare -i de alimentare a turi-tilor.
'stfel, potrivit .ormelor metodologice -i criteriilor de clasificare a structurilor de
primire turistice cu func,iuni de cazare -i de servire a mesei (*ot+r(rea de govern
01= din 54.63.566=) structuri turistice cu func,iuni de cazare sunt! *otel (/,5,=,1,3
stele), *otel ; apartament (5,=,1,3 stele), motel (/,5,= stele), vil+ turistic+ (/,5,=,1,3
stele), bungalou (/,5,= stele), pensiune turistic+ (/,5,=,1 stele), pensiune
agroturistic+ (/,5,= stele), camping (/,5,=,1 stele), sat de vacan,+ (5,= stele), tab+r+
de vacan,+ (/,5 stele), apartament sau camer+ de nc*iriat n locuin,e familiale
(/,5,= stele), botel (/,5,=,1,3 stele). n mare parte toate aceste structuri pot fi
dezvoltate n mediul rural, totodat+ este de remarcat c+ cele mai des nt(lnite forme
de cazare n satele din regiune sunt! pensiunile, vilele turistice, satele de vacan,+,
campingurile, bungalourile, taberele de vacan,+, motelurile.
.ormele sunt obligatorii pentru to,i agen,ii economici proprietari -iIsau
administratori de structuri, indiferent de tipul de proprietate si de forma #uridic+ de
organizare. n Republica Moldova antreprenorii pentru aceste tipuri de structuri
turistice prefer+ urm+toarele forme #uridice de organizare! ntreprinderea
individual+, societate cu r+spundere limitat+, societate pe ac,iuni. n baza legii
patentei de antreprenor titularul de patent+ poate executa urm+toarele activit+,i cu
caracter turistic! cazarea p(n+ la 4 persoane n locuin,a familiar+, organizarea
c+l+toriilor turistice pe teritoriul Republicii Moldova, confec,ionarea -i
comercializarea obiectelor de me-te-ug+rit.
n Republica Moldova pe teritoriul raioanelor (statistica na,ional+ nu ofer+
un alt parametru pentru structurile turistice din spa,iul rural) se g+sesc 4A unit+,i de
cazare, care au un fond de locuri de 3=,07, n care s%au nregistrat 13,27 din
num+rul total de caz+ri). 'ceste rezultate sunt ob,inute din func,ionarea unui
num+r mare de sate de vacan,+, baze de odi*n+ -i tabere pentru copii amplasate n
mediul rural. n acela-i timp num+rul mic de pensiuni turistice nu stimuleaz+
suficient de mult deplas+rile turi-tilor n gospod+riile ,+r+ne-ti -i promovarea
acestor forme de antreprenoriat la sate.
Ma#oritatea zonelor turistice sau sta,iunilor din Republica Moldova necesit+
un plan de management pentru lansarea pe pia,a turistic+. Practica interna,ional+
demonstreaz+ c+ n asemenea cazuri se poate folosi te*nica Gmixului de mar>etingF
pentru sta,iune ca un tot unitar! resurse, infrastructur+ -i baz+ material+ concentrate
ntr%un singur loc. 'stfel, sta,iunea turistic+ este analizat+ ca un produs turistic
unic, care trebuie lansat pe pia,+ C=0, p./56D. Pentru aceasta trebuie elaborate
politicileclasice de mar>eting! de produs, de pre,, de distribu,ie, de promovare.
Politica de produs. )ta,iunea turistic+ ca un tot ntreg se analizeaz+ ree-ind
din atrac,ia acesteia, dotarea cu infrastructur+ -i prezen,a ntreprinderilor care
efectiv deservesc turi-ti. 'ceast+ analiz+ diagnostic trebuie s+ cuprind+!
J motivarea op,iunii pentru lansarea pe anumit+ pia,+.
J a-ezarea geografic+, inclusiv! amplasare fa,+ de principalele ora-e ale ,+rii"
amplasare n relief" avanta#ul teritorial sau de ni-+.
J c+i de acces! autostr+zi, transport public -i regim de func,ionare, caracteristica
graficului trenurilor, ambarca,iuni turistice sau de agrement, rute aeriene -i
organizarea transferului aeroport%sta,iune.
J istoric! localitate, primele activit+,i turistice n zon+, date -i repere istorice privind
dezvoltarea sta,iunii.
J atrac,ii turistice! poten,ial natural -i antropic, manifest+ri culturale sau
etnofolclorice, evenimente sportive.
J climat! caracteristici pe anotimpuri, regim termic, regimul precipita,iilor, durata
str+lucirii soarelui, durata sezonului turistic.
J factori balneari -i terapeutici! bioclimatul, factorii naturali de cur+, caracteristica
comparativ+ cu alte sta,iuni similare, indica,ii terapeutice, ec*ipamente -i
proceduri de tratament.
J sectorul de cazareIalimentare! num+r de *oteluri -i structuri similare, de
campinguri -i structuri similare, caracteristica calitativ+ a fondului cazare,
organizarea sectorului de alimenta,ie public+, num+rul de unit+,i de alimentare -i
locuri la mese, caracteristica calitativ+ a unit+,ilor de alimenta,ie.
J structuri de agrement! posibilit+,i existente de agrement, caracteristica calitativ+ a
unit+,ilor de organizare a agrementului, noi oportunit+,i de organizare a
agrementului.
'ceast+ caracteristic+ potrivit practicilor interna,ionale se face pe fiecare din
indicatori prin note de la / la /6 n compara,ie cu alte sta,iuni similare sau
sta,iunile etalon (n cazul metodologiei T@$9@B). Pentru Republica Moldova sunt
indicate pentru compara,ie sta,iunile din zona de deal a Rom(niei sau cele din
regiunea premontan+ -i de step+ a crainei, care sunt similare ca condi,ie de relief
-i modalitate de organizare a activit+,ii turistice. Pentru fiecare din abateri pozitive
sau negative de la sta,iunile luate spre compara,ie de regul+ se face un comentariu.
Politica de pre desemneaz+ valoarea -i diversele nivele ale tranzac,iilor cu diferi,i
consumatori reali. 9e regul+ n descrierea sta,iunilor turistice se prezint+ pre,urile
minime%maxime pentru!
J sectorul de cazare! od+i cu /, 5, = -iIsau mai multe paturi (separate,
matrimoniale), apartamente, diferen,ele de sezon, comisioanele practicate pentru
agen,ii de turism -i turoperatoare sau clien,i corporativi
J sectorul de alimentare! tarifele pentru alimentare n sistem Gall inclusiveF,
demipensiune (5 mese) sau pensiune complet+ (= mese), alimenta,ie pentru copii,
alimenta,ie special+, tipul de buc+t+rii (na,ionale, europene, exotice)
J sectorul de agrement! nomenclatorul serviciilor de agrement, etc.
Pentru diferite pie,e (local+, na,ional+, interna,ional+) se prezint+ modalit+,ile
de efectuare a pl+,ilor (c*e-, virament, card bancar, cecuri de c+l+torie) precum -i
avanta#ele sezoniere sau de procurare a c+l+toriei n credit.
Politica de distribuie, ca -i n cazul unor alte bunuri, stabile-te re,eaua prin care se
lanseaz+ oferta spre consumatorul final. n cazul zonelor turistice moldovene-ti
este important+ utilizarea tuturor canalelor de distribu,ie a informa,iei despre
destina,iile na,ionale! (i) agen,ii de turism -i partenerii acestora, prin programe
proprii de promovare" (ii) sisteme de oferire a exclusivit+,ii comercializ+rii
destina,iilor turistice pe diverse pie,e" (iii) stimulente financiarbancare" (iv) re,ele
de v(nzare interactiv a pac*etelor turistice, inclusiv gestionate de autorit+,ile
locale" (v) companii de transport, -.a.'ceast+ prezentare trebuie efectuat+ n
profilul sc*emelor de comercializare at(t a produselor turistice din localitate c(t -i
oferta general+ a destina,iei. 'stfel se impune existen,a c(torva oferte sandard, care
prin modific+re sau combin+re poate genera diverse oportunit+,i de organizare a
vacan,ei ntr%o destina,ie concret+.
Politica de promovare sunt construite n func,ie de con#unctura de pe pia,+ -i
de regul+ con,in ni-te planuri de ntre,inere a rela,iilor cu clientela real+ -i
poten,ial+ pentru destina,ia turistic+ respectiv+. n cazul zonelor turistice din
Republica Moldova acestea pot fi! (a) programe de mediatizare a turismului
na,ional" (b) cataloage despre destina,ii turistice na,ionale -i alte pliante similare"
(c) sisteme informa,ionale turistice, inclusiv emisiuni -i interviuri de specialitate"
(d) nsemne unice, m+rci na,ionale cu caracter turistic" (e) analize economice
privind dezvoltarea sectorului turistic dintr%o zon+ na,ional+" (f) re,ele de v(nzare
interactiv a pac*etelor turistice, inclusiv gestionate de autorit+,ile locale" (g)
diverse informa,ii despre destina,ii na,ionale pe diferite suporturi (video, audio,
etc) cu specific na,ional, local sau promoveaz+ diversitatea cultural+" (*) t(rguri de
turism -i expozi,ii profesionale,etc.
<olosirea te*nicii Gmixului de mar>etingF pentru sta,iunile ca produse
turistice unice, ce trebuie lansate pe pie,ele turistice, necesit+ studii de
fundamentare a investi,iilor. $alculele care stau la baza deciziilor de a investi n
industria turistic+ sunt argumentate prin datele! (i) mediul n care se realizeaz+
investi,ia" (ii) proiectul investi,iei" (iii) analiza riscului investi,iei" (iv) estimarea
impactului -i rentabilit+,ii investi,iei. Pentru mic-orarea diverselor riscuri privind
amplasarea -i direc,ionarea investi,iilor n zonele turistice, sunt necesare
m+sur+rile diferitor indicatori a performan,elor economice a plasamentelor de
capital! rezultatul brut al exploat+rii, investi,ia maxim+ necesar+, incas+rile
previzibile, etc.
$ercet+rile efectuate n raionul $+l+ra-i ne%a permis de a elabora planul de
dezvoltare a turismului (n continuare P9T) n perioada 5663%56/6. 'cesta are
scopul general de relansare a sectorului turistic ca domeniu economic n raionul
$+l+ra-i prin consolidarea ofertei a zonelor de interes turistic -i nt+rirea
parteneriatelor. 'stfel se urm+resc atingerea obiectivelor! (i) cre-terea num+rului
de antreprenori implica,i n deservirea turi-tilor -i dezvoltarea capacit+,ilor de
operare pe pia,a turistic+" (ii) sporirea num+rului de vizitatori n raionul $+l+ra-i"
(iii) mbun+t+,irea calit+,ii atrac,iilor turistice" (iv) consolidarea parteneriatelor
strategice pentru promovarea eficient+ a ofertei turistice.
Potenialul turistic natural al raionului este format din! =,52 mii *a arii
naturale prote#ate de stat, 56,4 mii *a terenuri mp+durite, 112 *a p+dure cu
destina,ie special+ n #urul )K$ G$odruF, //4 lacuri arendate sau n proprietate
privat+. <ondul ariilor prote#ate de stat din raionul $+l+ra-i constituie cca. =,52 mii
*a sau 1,237 din totalul pe republic+. Ma#oritatea din aceast+ suprafa,+ 20,47 este
gestionat+ de 'gen,ia pentru )ilvicultura FMoldsilvaF ('nexa /3). <ondul forestier
constituie =6,/7 din suprafa,a raionului, ceea ce dep+-e-te de cca. = ori media pe
republic+. 'cest fapt ofer+ destina,iei turistice $+l+ra-i o imagine de Gzon+ de
codruF. n ultimii doi ani de zile au fost amena#ate /5 locuri pentru organizarea
odi*nei popula,iei n diferite p+duri din apropierea localit+,ilor raionului.
:nvesti,iile n mobilierul forestier -i amena#area teritoriului au constituit cca. 53 mii
de lei.
9up+ cum s%a v+zut n raionul $+l+ra-i se g+se-te unul din cele patru
sanatorii din Republica Moldova ; SBC Codru!, ce apar,ine Loldingului
EMoldsindbalneoserviceF. )anatoriul de,ine 116 de locuri (cca. =5,57 din totalul
pe republic+). <ondul de numere a nregistrat un spor de /,0 ori fa,+ de anul 566= -i
aceast+ tendin,+ este pozitiv+ pe parcursul ultimilor 1 ani. n sta,iune activeaz+ 513
de anga#a,i, inclusive 566 din com. L(r#auca. .um+rul persoanelor deservite n
)K$ G$odruF n 5661 a fost de 0,2 mii (//,A7 din total pe republic+), ntr%o
cre-tere permanent+ n ultimii 1 ani (de 5,0 ori fa,+ de anul 566/). 9in num+rul
total de beneficiari doar =5 sunt persoane str+ine ceea ce constituie 6,37. n mediu
un pacient este tratat /3,4 zile, iar utilizarea capacit+,ilor de cazare s%a m+rit de 5,A
ori comparativ cu 566/. B(nz+rile sunt de cca. /1,1 mln. lei -i s%au m+rit de 1,5 ori
comparativ cu 566/. Hradul de ocupare a locurilor a fost de cca. 00,A7 n 5661,
mai mare dec(t n 566/ de /,0 ori. &ucru explicat prin faptul c+ )K$ G$odruF se
g+se-te n stadium de relansare a ofertei (cre-tere extensiv+), etap+ care probabil v%
a dura /%5 ani. n acest timp vor mai fi introduse n circuit 06 de locuri de cazare,
reamena#at+ -i reec*ipat+ baza de tratament balnear, vor fi deservi,i cca. /6 mii
persoane anual -i va fi atins+ cifra de cca. /A6 mii caz+ri. Pentru realizarea acestor
activit+,i au fost investite n 566/%5661 cca. =,=3 mln. lei.
n etapa de stabilizare, imediat urm+toare, accentul n activitate se va pune
pe cre-terea -i men,inerea calit+,ii serviciilor balneare, conformarea rigorilor
zonelor turistice balneare regionale, atragerea -i deservirea unor pie,e noi n special
str+ine, diversificarea serviciilor prestate de sta,iune. 8ferta )K$ G$odruF are un
grad mare de rigiditate (un fapt obiectiv pentru sanatorii, n special cele din fosta
R))), este orientat+ de a deservi doar pacien,i (inclusiv n regim ambulator) -i
doar pentru o perioad+ de /1;/A zile. Pre,urile variaz+ ntre /16 -i 5A6
leiIpersoana%zi (n dependen,+ de confort). n acest tarif intr+! (i) cazarea" (ii)
alimentarea (de 3 ori pe zi cu meniu adaptat diverselor diete recomandate)" (iii)
tratament prescris pentru ntreaga perioad+, (iv) excursii, programe culturale -i de
agrement. n acela-i timp, costul ngri#irii medicale constituie cca. 467 din pre,ul
total.
Bibliografie
/. Platon .., Managementul adapt+rii industriei turistice a Republicii
Moldova, $*i-in+u ,566/
5. Reni,+ '., 'K$%ul turismului rural, ecologic cultural, $olec,ia
.atura, $*i-in+u ,5665
=. )t+ncioiu '., 9ic,ionar de terminologie turistic+, @ditura @conomica,
Kucure-ti ,/222
1. )toian M., Mezdrea B., Turismul rural in ,+rile .@. @R8H:T@),
Tribuna @conomica, nr.=A, /222
3. )vetlana &az+r, Biorelia Moldovan%K+trMnac,H*idul
gospodarului, $*i-in+u ,5661
0. Turcov @lena, 9irec,ii de dezvoltare -i promovare a turismului
in Republica Moldova, @ditura ')@M, $*i-in+u, 566