APOLODOR SCURTA INTRODUCERE

Firma a fost infiintata in 1992,cand a intrat pe piata constructiilor din Romania,fiind

prima companie care oferea solutii complete pentru lucrarile de infrastructura. S-au
dezvoltat rapid de-a lungul anilor,avand lucrari din ce in ce mai complexe si investind foarte
mult in tehnologie de ultima generatie pentru a asigura calitatea lucrarilor. Astazi,firma are
peste 9 de anga!ati care lucreaza la diverse proiecte in toata tara si sunt una din cele
mai puternice companii de pe piata romaneasca a contructiilor.
"isiunea lor este sa ofere clientilor cele mai #une servicii in materie de pret si
calitate si de a prote!a mediul incon!urator atingand cele mai inalte standarde de calitate in
activitatile lor.
Page 1
Preturi mici,dar corecte ca japonezii
$rintr-un control foarte #un al costurilor,ofera clientilor preturi competitive pentru a
castiga satisfactia acestora si pentru a-si intari pozitia fata de competitori.
Eficienta inalta prin disciplina si tehnologie avansata ca americanii
%isciplina,in orice activitate, este o valoare centrala inteleasa de fiecare anga!at al
companiei, incepand de la muncitorul de pe santier pana la directorul general. %e
asemenea,atingem eficienta maxima folosind cea mai avansata tehnologie in toate
activitatile noastre.
Calitate prin meticulozitate ca germanii
$astrand un standard de calitate inalt al lucrarilor,asigura satisfactie maxima
clientilor, reducerea costurilor si cresterea prestigiului companiei. Fiecare parte a lucrarii
este atent monitorizata,urmand procedurile si standardele de calitate.
Bunavointa fata de nevoile clientilor ca si turcii
&ntelegerea nevoilor clientilor si gasirea solutiilor potrivite pentru a le satisface
cerintele ' sunt factori cheie in activitatea firmei.
Fermitate politicoasa pentru colectarea banilor ca si evreii
$entru a sustine dezvoltarea companiei,mentin relatii de plata #une cu clientii nostri
#azate pe indeplinirea totala a indatoririlor dar si pe o #una comunicare.
Proiecte importante in 202
Page 2
$odul de la Agigea- pilonul 1
(ucrarile continua la podul peste )analul %unare-"area *eagra de la Agigea. 1+
ianuarie 212 S-a finalizat armarea primului pilon,urmand a se continua cu lucrarile de
turnare #eton si celelalte lucrari specifice
Spri!inire #erlineza pe strada )rucerului
Page ,
(a viitoarea cladire ce va servi drept hotel si restaurant se executa o spri!inire
#erlineza cu sapatura la -.+ m adancime,urmand a se continua cu structura
de #eton armat,cladirea avand su#sol,demisol si . eta!e.
$arcarea su#terana de la /niversitate
Se o#serva lucrari de spri!inire si sapatura- finalizate in decem#rie 211-
pentru cel de-al treilea nivel al parcarii su#terane,urmand a se turna radierul
in perioada urmatoare.
Page .
Etapele unei constructii
10 $reluare amplasament 1proces-ver#al0.2rganizare de 3antier.(a 4nceputul lucr5rii se
sta#ilesc de c5tre organele de control 4n construc6ii anumite faze de determinare.
20 7rasare topografi 1p-v0
8n urma indentific5rii documentelor se trece la s5p5turi conform documenta6iei
,0 )onform studiului geodezic se face faz5 preliminar5 cu p-v de natur5 teren
.0 Se face #eton egalizare 3i se 4ntocme3te cartea #etoanelor care va con6ine informa6ii
despre num5rul de turn5ri, cantitatea turnat5, marca #etonului, axele 3i cotele la
care se toarn5, temperatura exterioar5.
(a orice turnare se ia pro#5 de #eton la fiecare 9 metrii cu#i turna6i. $ro#ele se
decofreaz5 a doua zi dup5 care se 6in 4n ap5 urm:nd s5 fie date la la#orator de test.
90 8n urma tras5rii se monteaz5 arm5tura 4n funda6ii 1p-v de lucr5ri ascunse0
-0 Se poate trece la cofrare 3i turnare funda6ii. %up5 termenul legal se decofreaz5 3i se
4ntocme3te p-v de aspect de #eton.
Page 9
;0 Se sta#ilesc cote, se transmit axe 3i se monteaz5 carcasele de st:lpi respectiv
pere6ii conform proiectului. 1p-v de armare st:lp eventual pere6i0 dup5 care se poate
trecere la cofrare<turnare #eton p:n5 su# cota grinzii.
+0 "onta! arm5tura de grinzi respectiv plac5.
90 Se monteaz5 etrierii 4n nodul din fiecare st:lp dup5 care se trece la monta! arm5tura
la fiecare plac5. 1p-v lucr5ri ascunse0.8n urma controlului se trece la turnarea
#etonului etc.
10Acest proces se repet5 p:n5 la eta!ul dorit. (a terminarea structurii se 4ntocme3te un
proces ver#al de predare structur5 4n vederea 4nceperii lucr5rilor de finisa!
&"2=&( (2)/&*7> ' strada "oliere, nr. 12-1.
(ucrarea este de forma 2S?$?,>?.,9,- >r?>th.
%ata inceperii lucrarii a fost 29.1.212,iar termenul de executie prevazut in autorizatie
este de 12 luni.
Page -
&n data inceperii practicii pe acest santier, erau executate su#solul si armatura elementelor
verticale pentru parter si primul eta! peste parter. %e asemenea, proiectul contine si 2
rampe auto,dintre care prima era executata,iar la cealalta se executa armarea.
Placa peste subsol
Page ;
S-a folosit armatura $) 92, diametru @1-,formand o plasa de armature,#arele fiind
legate manual cu sarme. Arosimea placii peste su#sol este de , cm. &n imagine se
o#serva o diferenta de nivel intre spatial destinat intrarii sic el destinal cladirii propriu-zise.
$rima cota este considerata B.,iar cea mai inalta,a cladirii, ?.12. &n plus, se o#serva
armarea zidurilor destinate gardului viu,de inaltime +cm.
)onstructia este in cadre,din #eton armat monolit. $lanseele sunt de tip dala,iar
stalpii,in drept im#inarii cu planseul,sunt de tip ciuperca,pentru o suprafata mai mare de
Page +
rezemare si concentrare a eforturilor pe stalpi. Aceasta metoda se foloseste atunci cand
se intalnesc eforturi mari de la un eta! la altul. &n plus, la im#inarea stalpilor cu
planseele,este prevazuta centura pe tot perimetrul.
=etonul folosit este de clasa )29<, 1=.0 ' conform *> 12-1C2;
)lasa de expunereC D)1
)lasa de tasare C S, 1de la 1E19 mm0
%imensiunea maxima a agregatelorC %maxF1- mm,schim#ata ulterior in
%maxF+mm
)ontinutul de cloruriC )l ,1
7ipul de ciment C )>" & .2.9 R
Raport maxim A<)C .9
%oza! minim ciment C ,2 Gg<mc
$entru turnare pet imp calduros se va folosi aditiv intarzietor de prize ?
superplastifiant.
$entru turnare pe timp friguros 1 su# 9H)0 se va folosi aditiv anti-inghet si
accelerator de priza.
=etonul folosit este de clasa )29<, 1=.0 ' conform *> 12-1C2;- pentru grad
de impermea#ilitate $12 1
)lasa de expunereC D)1
)lasa de tasare C S, 1de la 1E19 mm0
%imensiunea maxima a agregatelorC %maxF1- mm,schim#ata ulterior in
%maxF+mm
)ontinutul de cloruriC )l ,2
7ipul de ciment C )>" & .2.9 R
Raport maxim A<)C .9
%oza! minim ciment C ,2 Gg<mc
$entru turnare pe timp calduros se va folosi aditiv intarzietor de prize ?
superplastifiant.
Page 9
$entru turnare pe timp friguros 1 su# 9H)0 se va folosi aditiv anti-inghet si
accelerator de priza.
$entru impermea#ilizare se va folosi un aditiv reducator de apa<superplastifiant.
Inainte de turnarea propriu-zis trebuie sa ne asiguram ca zona in care se va turna a fost
suflat i curat de impuriti, puricii i caprele au fost dispuse corect n cadrul plasei i cofrajele
au fost date cu decoflor.
etonul !"" #$%&'"(, este adus de betoniera !"" #$%&'"(, iar cu ajutorul unei pompe este
turnat n cofraj dar nu tot odat.
Imediat ce s-a turnat n grinzi i plac se va incepe vibrarea.
)ancia se introduce din '" n '" cm pe toat suprafaa turnat.
*up vibrare se va nivela betonul cu ajutorul unui cadru de lemn popular numit +cal, iar
ad-ncimea turnat este verificat cu ajutorul unei bare fasonate la ad-ncimea dorit.
*ecofrarea se poate face c.iar i a doua zi n funcie de ce aditivi are betonul dar este de
preferat s se lase cel puin doua zile pana la decofrare.
Page 1
%eoarece temperatura aerului este foarte ridicata,iar #etonul,in procesul de
intarire,dega!a caldura, acesta tre#uie udat periodic,pentru a se evita fisurile,contractii
puternice si itarirea prematura.
Elementele verticale
Am asistat la turnarea placii peste su#sol. S-a folosit #eton de clasa )29<,,cu
agregate -+mm. &nitial,in proiect erau prevazute agregate -+ mm pentru elementele
vertical si -1- mm pentru placi. %irigintele de santier a decis sa foloseasca la toate
elementele agregate de dimensiuni -+ mm din cauza #arelor de armature foarte apropiate
si pericolului de formare a golurilor de aer si fisurarii #etonului.
(a elementele verticale, armatura longitudinala este pentru doua eta!e, din
considerente de economie de material si evitarea im#inarilor prin sudura in dreptul fiecarei
centuri. &m#inarile sla#esc conlucrarea cu #etonul in respectivele zone,iar im#inarea se
face pe 1 cm.
Armatura transversala ' etrierii ' s-au dispus la aceeasi distanta pe toata inaltimea
stalpului,pentru sta#ilitate si rezistenta ridicate.
&n figura de mai !os de o#serva si elemente din plastic,cunoscute su# numele de
IpuriciJ, distantiere din plastic pentru fier beton.
Page 11
/m nt-lnit urmtoarele dou tipuri0
Primul tip folosit pentru susinerea barelor ce alctuiesc plasa inferioar a unei plci pe care
aciuneaza greutatea betonului turnat. arele tind sa se deformeze c.iar s ating cofrajul iar betonul
trebuie sa ajung sub plas motiv pentru care avem nevoie de aceste distaniere.
/l doilea tip este folosit la barele verticale din stalpi.
Page 12
Panourile de cofraj sunt cadre metalice cu placi de lemn prevzute cu sisteme de prindere
pentru a putea fi nlnuite.Inainte de utilizare se vor curata cu decoflor.
1e observa in imaginea de mai sus bara inclinata i cea orizontala sunt prinse in radier avand
rolul de a pastra verticalitatea cofrajului n ciuda betonului proaspat turnat care va impinge cofrajul
din interior spre e2terior.
3erificarea verticalitatii stalpului se poate face masurand diagonalele ei si verificand daca
sunt egale.
Page 1,
(a stalpi s-a folosit armatura $92 de diametru @29,iar la placi,tot $)92,dar de
diametru @1.. >trierii sunt toti de diametru @1.
Casa scarilor si putul liftului
Page 1.
Scarile interioare sunt din #eton armat monolit. S-au turnat rampa si treptele in
acelasi timp,am#ele din acelasi tip de #eton de clasa )29<,. =arele de armatura sunt
aceleasi folosite la placa peste parter. (a putul liftului s-au folosit #are de armatura de
diametru @2. Acest put de lift va stra#ate toata inaltimea cladirii,inclusiv eta!ul tehnic,unde
se va afla si camera troliilor. Se va monta un lift de maxim . persoane,avand dimensiunile
1,9x1,9 m.
$laca de planseu peste parter si eta! va avea o grosime de 2+ cm.
!ampa de acces in subsol
Page 19
Accesul auto in su#sol se va face prin doua rampe suprapuse,pentru fiecare nivel al
su#solului care este destinat parcarii autoturismelor. %istanta dintre acestea este de 2 m. in
imagine se o#serva prima rampa,finalizata si mustatile care vor folosi drept suport al
armaturii celei de-a doua rampe. %e acestea se vor atasa #arele de armatura de diametru
@1+. Apoi,se va urma procesul o#isnuit care include ,armare,cofrare,#etonare si decofrare,
singura diferenta fata de elementele verticale si orizontale fiind construirea pantei din
elemente de cofra! inaintea armarii, dupa cum se poate o#serva in imaginea de mai !os.
Page 1-
Page 1;
"!#$%P&!"'( BE"&$'(') %) "E*$&(&+)) ,E P'$E!E )$ ('C!#!E #
BE"&$'(')
Generalitati
4ransportul betonului presupune deplasarea acestuia de la locul de preparare la locul de
punere n lucrare.
Indiferent de distanta si de miljocul de transport folosit, operatia de transport se va face cu
respectarea obligatorie a urmatoarelor conditii0
5 pastrarea intacta a compozitiei6
5 asigurarea omogenitatii, respectiv evitarea segregarii interioare sau e2terioare6
5 limitarea duratei de transport6
5 reducerea la ma2imum a manoperei si a incarcarilor - descarcarilor.
Pastrarea intacta a compozitiei
/ceasta conditie presupune ca mijloacele de transport sa fie etanse pentru a nu se permite
pierderea laptelui de ciment si pe de alta parte, pe timp de arsita sau ploaie, n cazul transportului cu
autobasculante pe distanta mai mare de ' 7m, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata cu
folii sau prelate din cauciuc, astfel nc-t sa se evite sc.imbarea caracteristicilor betonului ca urmare a
modificarii continutului de apa din amestec.
/sigurarea omogenitatii si evitarea segregarii interioare sau e2terioare

In timpul operatiilor de transport, datorita socurilor sI vibratiilor ce depasesc anumite limite
se produce nvingerea frecarii v- 8$8f%!g scoase si ruperea coeziunii dintre componentii betonului.
9a rezultat apare tendinta de segregare a granulelor si de dirijare a lor n jos, fenomen care afecteaza
n special granulele mari de agregat. /cest fenomen este numit segregare interioara.
In cazul caderii de la naltimi mai mari de :,% m a betonului #scurgerea prin jg.eaburi prea lungi,
aruncarea cu lopata la distante mari, etc.( granulele mari au tendinta sa se desprinda de masa
betonului si sa se rostogoleasca mai repede ca ceilalti componenti. /cest fenomen se numeste
segregare e2terioara.
Pentru a preveni fenomenele de segregare interioara si e2terioara pe timpul transportului,
trebuie sa se respecte urmatoarele reguli0
Page 1+
5 transportul betoanelor cu tasare mai mare de %" mm se va face cu autoagitatoare, iar
a betoanelor cu tasare de ma2im %" mm cu autobasculante cu bena, amenajate
corespunzator6
5 transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportoare, jg.eaburi sau tomberoane.
)imitarea duratei de transport a betonului
/ceasta conditie este obligatorie pentru a se asigura nceperea prizei betonului dupa punerea n
lucrare a sa. *urata ma2ima posibila de transport #considerata din momentul nc.eierii prepararii
betonului si ncarcarii sale n mijlocul de transport si p-n; la sf-rsitul desc;rc;rii acestuia( depinde n
special de compozi<ia betonului #cantitatea de apa, tipul si cantitatea de ciment, e2istenta unor aditivi
etc.( si de factori e2terni #temperatura si tipul mijlocului de transport(. *urata de transport nu poate
dep;si valoarile orientative prezentate mai jos, pentru cimenturi de clase '$,% & !$,% dec-t daca se
utilizeaza aditivi nt-rzietori de priza si intarire.
Durate maxime transport cu autoagitatorul
5 9iment '$,% - temp. beton #:"
"
= t = '"
"
( - ma2. %" minute6
5 9iment '$,% - temp. beton # t = :"
"
( - ma2. >" minute6
5 9iment ? !$,% - temp. beton #:"
"
= t = '"
"
( - ma2. '% minute6
5 9iment ? !$,% - temp. beton # t = :"
"
( - ma2. %" minute6
4ransportul betonului de la locul de preparare la locul de punere n lucrare se poate mparti
n0
a( transportul p-na la obiect6
b(transportul n cadrul obiectului.
Transportul pn la obiect
generalitati
4ransportul pana la obiect se face pe orizontala, de regula la distante mai mari de :""" m, cu
mijloace de transport auto. etonul de lucrabilitate )' sau )! #tasare %.:% cm( se va transporta cu
autoagitatoarele, iar betoanele de lucrabilitate )$ #tasare de la :..! cm( se pot transporta cu
autobasculante #nerecomandat( cu ben; amenajate corespunzator. 1e admite transportul betonului de
lucrabilitate )' #tasare %.@ cm( si cu autobasculanta #nerecomandat(, cu conditia ca la locul de
descarcare sa se asigure reomogenizarea #amestecarea( amestecului.
Page 19
In cazul transportului cu autobasculante #nerecomandat(, durata ma2ima se reduce cu :%
minute fata de limitele din tabelul de mai sus.
In cazul n care nu se poate respecta durata ma2ima de transport #n general pentru distante
mai mari de A 7m(, se procedeaz; la transportul cu autobetoniera a amestecului uscat #toti
componentii betonului mai putin apa se amesteca la o statie de prepararea betonului si apoi
amestecul uscat se descarca n toba autobetonierei(. )a obiect, se introduce n toba de agitare
cantitatea e2acta de apa #conform retetei determinate anterior( si se amesteca la timpul
stabilit. 1e pot utilize si compozitii cu cimenturi lente si cu aditivi nt-rzietori de priza si intarire.
In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, nainte de turnare, sa fie cuprinsa
ntre #%B'"(
"
9.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de '"
"
9 sunt necesare masuri suplimentare
cum ar fi stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei te.nologii
adecvate de preparare, transport, punere n lucrare si tratare a betonului si folosirea unor aditivi
nt-rzietori eficienti.
Cri de c-te ori intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a mijloacelor de
transport, depaseste o ora precum si la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In
cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca : m
'
de apa si se vor roti cu viteza ma2ima timp
de % minute dupa care se vor goli complet de apa.
mijloace
5 autobasculanta #nerecomandat(6
5 autoagitatorul:
o recipient dublu tranconic #toba( cu :8 rotatii pe minut6
o la intrare are placute elicoidale si betonul este miscat in permanenta,
diminuandu-se tendinta de segregare6 Dse mareste timpul #4IP(6
o cand se ajunge la element se descarca prin spate betonul respectiv6
o distanta ma2ima de tranposrt :$ 7m6
o transporta orice consistenta de beton6
Observatie - la distanta de 50km autobetoniereleautoagitatoare cu rezervor de apa;
5 autobetoniera (automalaxorul)
Page 2
4oba se poate roti pana la '" rot&min. *e la statie pleaca un beton uscat, fara apa Dse
descarca in recipient Dla santier se introduce cantitatea de apa dorita si se amesteca componentii.
*upa ce se realizeaza betonul se opreste miscarea de rotatie si se descarca betonul gata preparat.
Observatie. Betonul nu se transport ape calea ferata, pentru ca nu se respecta conditiile de
durata si de pastrarea omogenitatiiapare fenomenul de segregare.
Transportul betonului n cadrul obiectului

1e face at-t pe verticala c-t si pe orizontala. In cazul folosirii ca mijloace de transport a
roabelor, tomberoanelor, benelor, jg.eaburilor si burlanelor, acestea se vor curati cu un jet de apa,
respect-nd condi<iile ar;tate la punctul anterior.
mijloace
5 transportul cu roaba
1e foloseste la santierele mici si pentru cantitati reduse de beton. El necesita e2ecutarea unei
podine de circulatie cu latimea de cca. 8" cm si se poate folosi pentru distante de p-na la >" m si cu
rampe de ma2imum !E si pante de ma2imum :$E. Foabele sunt n general metalice, prevazute cu o
roata cu pneu si au o capacitate de A".:$"l.
5 transportul cu tomberonul
Este un recipient pe doua roti, utilizandu-se pentru cantitati reduse de beton. Gecesita
e2ecutarea unei podine de circulatie cu latimea de cca. :%" cm si se poate folosi pentru distante de
p-na la :%" m si cu rampe de ma2imum !E si pante de ma2imum :$E. 4omberoanele sunt n
general metalice, prevazute cu roti mari, a2ul acestora reprezentand centrul de rasturnare al acestui
mijloc. /u o capacitate de A".:$"l.
5 jgeaburi si burlane
Elemente orizontale #jg.eaburi( sau verticale #burlane(, prin care se g.ideaza
betonul. 4ransportul prin jg.eaburi si burlane asigura transportul betonului cu evitarea segregarii
e2terioare a lui.
Hg.eaburile sunt din tabla cu grosimea de $ mm solidarizata longitudinal si transversal cu
profiluri metalice.Panta ma2 va fi '"I,iar inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi :,%" m.
urlanele metalice sunt alcatuite din tronsoane metalice de forma tronconica#cu baza mare
sus si baza mica jos(articulate intre ele. /sigura evitarea segregarii si raspandirea betonului pe o raza
de cca $m, iar inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi :,%" m. Jltimul tronson va avea
Page 21
guara de evacuare a betonului prevazuta lateral sau la partea de jos ,in functie de conditiile de
turnare.
5 transportul cu bena
Permite transportul betonului cu minimum de transbordari si cu manopera foarte redusa, nsa
impune dotarea santierului cu utilaje de ridicare adecvate #din punct de vedere al capacita<ii de
ridicare si al acoperirii suprafetei pe care urmeaza sa fie pus n lucrare betonul(. enele
trebuie sa aiba o greutate c-t mai redusa, sa fie etanse, sa permita o descarcare treptata a betonului si
sa fie usor de manevrat si curatit.
enele papuc au capacitate de $"".:"""l si benele cu furtun, capacitate de %"".A""l.
BENE ENT!" T!#N$%!T"& BET%N"&"'
a - bene papuc cu desc.idere laterala
b - bene cu furtun
transportul cu banda transportoare
1e foloseste mai rar, betoanele transportate necesitand consistente mai scazute #4$ sau
4$&4'(. Famtele admise nu depasesc '"K, iar viteza este de ma2im :,$m&s. 9aderea limita pentru
beton se face de regula de la cel mult 8"cm. 4ransportul betonului pe banda rulanta nu se admite
decat in conditii te.nologice speciale, conform fiselor te.nice elaborate in acest sens.
Page 22
transportul prin pompare
E2ista doua tipuri de pompe care se folosesc0
o cu un piston6 contin0 buncar #:m?(, pompa propriu-zisa si conducta de
evacuare. etonul refuleaza sub forma de soc #betonare discontinua(, efect
daunator pentru acesta.
9u doua pistoane6 transportul pe conducta se face continuu, pompe cu care
se pot transporta toate tipurile de betoane6
Observatie: cimentul este foarte abraziv si dauneaza la frecarea cu pistonul
o cu rotor6 contin0 buncar metalic cu beton, rotor cu palete care preseaza
betonul sa intre prin conducta de evacuare, conducta din cauciuc armat,
rotor cu mai multi cilindri #role( care preseaza pana la o anumita distanta
conducta fle2ibila, conducta de evacuare prin care iese betonul cu o
anumita presiune. etonul trebuie sa fie mai fluid.
ompe (olosite pe santier
5 pompe stationare6
5 autopompe #pe sasiu(.
C instalatie de pompare are trei parti componente0 pompa de beton, conducta si racordul
fle2ibil.
$)*E+# 'N$T#&#T'E' ENT!" T!#N$%!T"& BET%N"&"' !'N %+#!E
Page 2,
,-buncar 6 $-pompa 6 '-conducta orizontala 6 !-conducta verticala 6 %-conducta fle2ibila 6 constructie
*omeniul de utilizare al pompelor cu beton s-a largit odata cu aparitia autopompelor. /cestea
se compun dintr-un autocamion pe al carui sasiu se gasesc montate0un grup de pompare al betonului,
un brat distribuitor format din mai multe tronsoane si un grup de actionare al pompelor
.idrostatice. ratul are $L% tronsoane articulate #fiecare brat cu tronson de :"m( si sustine o
conducta fle2ibila. Jtilajul are o pompa cu piston sau rotor, cu productivitati de pana la :$"mc&..
/vantaj al acestei metode este productivitatea foarte mare , iar ca dezavantaj uzura prematura a
unora din piesele in miscare ,ce vin in contact direct cu betonul#mediu abraziv( , imposibilitatea unor
intreruperi mai mari de '" min fara a se goli si curata instalatia si realizarea numai a structurilor de
beton cu clase cuprinse intre 9A&:" si 9$"&$%.
Pentru cantitati mii de betoane nu se folosesc pompe stationare - la acestea sunt avantajoase
utilaje cu autoagitatoare M pompe.
transportul prin conducte
Este o metoda de mare productivitate n cazul n care este necesara turnarea continua a unor
mari cantitati de beton. 4ransportul betonului se face prin conducte metalice cu diametrul de A".:A"
mm la distante de :"" m pe verticala sau !"" m pe orizontala #n cazul transporturilor mi2te se
ec.ivaleaza :m de transport pe verticala cu Am de transport pe orizontala, iar coturile de @"
o
se
ec.ivaleaza cu Am de transport pe orizontala, cele de !%
o
cu 8m sI cele de $%
o
cu !m. *eplasarea
betonului se realizeaza pneumatic.
9onductele sunt realizate din tronsoane #)N:..'m( de teava metalica sau din mase plastice,
drepte sau curbe, care se pot ansambla rapid ntre ele cu ajutorul unor prinderi speciale. etonul
pentru a fi pompabil trebuie sa fie de consistenta min. 4'&4! #tasare A.:$ cm(, dimensiunea ma2ima
a agregatelor sa nu depaseasca :&' din diametrul interior al conductei, iar continutul de parti fine din
beton #ciment si agregat = ",$mm( sa fie de cel putin '%" 7g&m
'
si de ma2imum %"" 7g&m
'
. Inainte
de nceperea pomparii betonului, conducta sa va amorsa cu un mortar cu un dozaj minim de '"" 7g
ciment la m
'
. )a terminarea betonarii, instalatia trebuie curatita prin spalare cu apa, folosind si
dispozitive stergatoare #dopuri de cauciuc si .-rtie, sfere de cauciuc spongios( care se introduc n
conducta la o e2tremitate si se mping prin pomparea apei sub presiune, p-na ce sunt e2pulzate pe la
e2tremitatea cealalta.
Partile componente ale instalatiei sunt0
:. sistem de conducte cu vane cu care se pot inc.ide sau desc.ide conductele, care se racordeaza
la un compressor care produce aer comprimat #/9(6
$.corpul recipentului #forma de para(6
Page 2.
'. capac prin care se introduce betonul6
!. tabloul de comanda6
%. conducta de evacuare, se racordeaza la reteaua de conducte orizontale si verticale pana la locul
de pune in lucrare6
8. buncar metalic in care ajunge betonul transportat pe conducte.
o a-antaje:
- mecanizare integrala6
- productivitate foarte mare6
- pastrarea integritatii.
o de.a-antaje:
- costul destul de mare6
- greutatea de montaj
"E*$&(&+)# ('C!#!)(&! ,E C&F!#!E # E(E-E$"E(&! ,E BE"&$ #!-#"
Principalele componente ale cofrajelor sunt:
cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii
cofrante (in unele cazuri) - panouri de cofraj;
structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis;
elemente auxiliare.
1. COFRAJUL PROPRIU-ZIS
Placa cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu betonul pus in
lucrare. Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului, precum si calitatea
suprafetelor elementului din beton. Placa cofranta este solicitata in functie de pozitia i care
se afla la actiunile proprii proceselor de realizare a elementelor din beton monolit:
presiunea betonului, armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea
deformatiilor in exploatare, placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.
In functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofraj sunt alcatuite astfel:
Page 29
a) produse inferioare din lemn (cerestea); acestea au dimensiuni de !! - !" mm
grosime pentru scanduri si #$ - "$ mm grosime pentru dulapi. %lementele pot fi
geluite pentru impiedicare aderentei cu betonul si pentru a fi permisa deformarea
scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact cu umezeala, acestea sunt
pozitionate cu rosturi de & - # mm intre ele. 'ceste panouri de cofraj sunt usor
deformabile si cu o intretinere corespunzatoare pot fi utilizate de $ - &( ori, rezultand
un consum ridicat de material lemons. )e asemenea, suprafata de beton obtinuta
este amprentata si mai putin neteda.
b) produse superioare din lemn; sunt constituite din placaje rezistente la umiditate cu
grosimi intre $ - !* mm. Placajele sunt confectionate din foi de furnir in numar impar,
suprapuse alternative cu fibrele perpendiculare intre ele. Intre furniruri exista pelicule
din rasini sintetice, acest ansamblu fiind supus la presiuni si temperature ridicate, in
urma carora se obtine placajul propriu-zis. +urnirurile provin din lemn obijnuit de
rasinoase (&* - !( refolosiri), rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice
(&(( de refolosiri) - fara nervuri de rigidizare. ,alitatea betonului obtinut este
superioara.
c) tabla de otel cu grosimea de &,* - * mm. 'ceste panouri pot avea *(( de
refolosiri si suprafata betonului obtinut este deosebita. Prezinta dezavantajul masei
proprii ridicate.
d) tabla si nervuri din aliaje !!"!!o&"&-. de aluminiu; sunt usoare, rezistente si
confera o calitate a suprafetei betonului exceptionala. 'u pret de cost ridicat si un
numar de refolosiri de pana la /(( - $(( ori.
e) polimeri armati sau nearmati cu fibre; prezinta caracteristicile panourilor din
aluminiu.
Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta toate
eforturile la care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile formeaza cofrajul
propriu-zis.
0ervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si pe
ambele directii. 0ervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn (dulapi) sau
metal (laminate usoare sau elemente din tabla indoita). 0ervurile sunt fixate de placa
cofranta, de obicei nedemontabil, dar la unele tipuri se impune posibilitatea de a fi inlocuite
periodic.
Panourile de cofraj pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal, fie in
sistem mixt. Panourile sunt realizate cu dimensiuni modulate.
)in punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista panouri
modulate cu dimensiuni mici si panouri mari de suprafata (preasamblate). ,ele mai
Page 2-
utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui suprafete cofrate mari prin alaturarea,
sprijinirea si rigidizarea lor dupa anumite reguli.
Panourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de suprafata
cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor civite tipizate si
constructiilor industriale specifice.
Panouri de cofraj:
a. dulgeresti; b. din placaj; c. cu placi cofrante din placaj si rigidizari metalice
& - placa cofranta; ! - nervure de rigidizare; # - traversa; " - distantier; * - borduri de
rigidizare
2. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE A COFRAJULUI PROPRIU-ZIS
Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la care este
supus, cofrajul propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente. 'ceste elemente
sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt exploatate in procesul de
realizare a elementului din beton.
Pentru elemente de beton orizontale:
Page 2;
grinzile de sustinere -sunt asezate de obicei dupa o directie. %le se confectioneaza
fie din lemn, fie din metal (de inventar). ,ela de tip veci au lungime fixa, iar cele moderne
au lungime variabila, pentru a se putea folosi la descideri si incarcari diferite.
esafodajul -reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare
toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei. %safodajul
asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. Pentru elemente curbe, esafodajul se
numeste cintru.
- partile principale ale esafodajului sunt: popii - elemente verticale pentru
rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. Pot avea
capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. 1e confectioneaza din
bile de lemn (sistem veci) sau din otel; longrinele - sunt bare orizontale de regula
din teava de otel sau din bile de lemn (sistem veci). 'u rolul de aliniere si
contravantuire a polilor de pe acelasi sir. In functie de pozitia lor exista longrine
sperio!re s! in"erio!re# $on%r!&!n%irile - sunt elemente de rigidizare montate
dupa ! directii, ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. 1unt
confectionate fie din bile sau dulapi de lemn (sistem veci) fie din tevi de otel sau
tije din otel cu sisteme de tensionare.
Pentru elemente de beton verticale:
o Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:
moaza - este o grinda orizontala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul
placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe
verticala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;
montantul - este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul
placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe
orizontala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;
tirantii - elemente metalice sub forma unor buloane cu tija lunga integral filetate la pas
mare. Preiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin intermediul unor placute
metalice. In sistem invecit se alcatuiesc din sarme de otel rasucite;
spraiturile - sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale
moazelor sau montantilor. %le transmit aceste eforturi fie constructiei pe care se sprijina fie
terenului. 1unt confectionate din dulapi sau bile de lemn (sistem veci) fie din elemente
metalice cu dimensiune fixa sau variabila;
o Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:
calotii si chingile - sunt elemente care au rolul de rezemare a cofrajului propriu-zis,
fiind confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem veci) fie din
Page 2+
metal cu dimensiune variabila. ,alotii sprijina cofrajul pe toate laturile elementului de
constructie (stalpi), iar cingile nu sprijina una din laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).
1prijinirea panourilor de cofraj la pereti:
a. pe moaze si montanti; b. pe moaze
& - panou metalic modulat; ! - moaza tubulara; !2 - moaza din profil laminat; # -
montanti; " - tirant; * - placuta de distributie; - - zavor; / - bolt cu gaura de imbinare; $ -
panou de lemn; 3 - placuta de rezemare a moazelor; &( - pana de imbinare.

'. ELEMENTE AU(ILIARE ALE COFRAJULUI PROPRIU-ZIS
'ceste elemenete contribuie la fixarea cofrajului propriu-zis cu elementele de
sprijinire si rigidizare ale acestuia, la protejarea lor si la usurarea proceselor in timpul
formarii elementelor de beton.
Page 29
dulapii sau scandurile de aliniere - aceste elemente sunt asezate la baza panourilor
de cofraj montate vertical sau inclinat. 4olul lor este acela de aliniere a panourilor conform
trasarii, reglarea pe inaltime a cofrajului, asigurarea etanseitatii la baza cofrajului si
usurarea decofrarii;
distantierii - piese tubulare din pvc sau otel ce raman pierdute in elementul de beton;
- rolurile distantierilor constau in limitarea apropierii panourilor de cofraj la
tensionarea tirantilor asigurand grosimea elementului de beton si recuperarea
tirantilor care lucreaza in interiorul distantierilor. 5neori distantierii pot fi recuperati,
cand au forma tronconica si sunt din metal;
clemele si clestii - piese metalice cu rolul de a prinde si fixa intre ele nervurile
verticale (clesti) sau orizontale (cleme) panourilor modulate de cofraj, in vederea asigurarii
etanseitatii cofrajului;
placute de repartitie -sunt din metal si au rolul de a prelua de la moaze sau montanti
toate actiunile si a le transmite la piesele de blocare ale tirantilor;
zavoare si piulite - au rolul de a bloca tirantii dupa tensionarea lor. 1e reazema pe
placutele de repartitie;
baghete de colt si sipci - - elemente din pvc sau lemn pentru creearea de mucii
tesite
eclise - piese metalice liniare sau cu forme speciale care au rolul de imbinarea a
moazelor si montantilor;
bride si coliere -piese metalice utilizate la asamblarea popilor, contravantuirilor,
longrinelor, etc.
tensori - elemente liniare solicitate axial, cu rolul de asigurare a stabilitatii cofrajelor
verticale;
menghine - elemente metalice folosite pentru fixarea intre ele a moazelor sau
montantilor cu panourile de cofraj;
platforme de lucru - - ansambluri agitate pe moazele sau montantii cofrajului, in
vederea asigurarii unei incinte de siguranta pentru muncitorii betonisti.
OBSER!"#E
#n cazul realizarii esafodajelor din lemn imbinarile se fac de regula cu scoabe si
cuie.
Page ,
Page ,1