Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE INDUSTRIALE I AGRICOLE








LUCRARE DE DIPLOM
PARTEA II
TEHNOLOGIE













TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
2

CUPRINS


TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
3


1. PROIECTAREA COMPOZITIEI BETONULUI

Proiectarea compozitiei betonului presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
Stabilirea datelor initiale
Stabilirea calitativa a materialelor componente
Stabilirea cantitativa a materialelor component

1.1 Stabilirea datelor initiale

Clasa beton: C 25/30
Caracteristici element:
- Tip element: placa monolita
- Modul de armare: 58/m
- Dimensiunea minima a elementului: 130 mm
- Grosimea stratului de acoperire cu beton: c = 15 mm
Clasa de expunere: 1a (element situate in spatiu inchis)
Conditii de executie: normale
Punere in lucrare: pompa
Transport: autoagitator
Umiditate soluri:
- Pentru sorturi de nisip U
N
= 1.5%
- Pentru sorturi de nisip U
P
= 1.0%
Grad de omogenitate: II

1.2 Stabilirea calitativa a materialelor
1.2.1 Consitenta
In functie de tipul elementului, transport, tehnologia de punere in opera se va alege clasa de
consistenta T4.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
4

Nr. Crt.
Tipul de elemente sau
beton
Mijloc de
transport
Consistenta
Notare
(clasa)
Tasare
(mm)
1
Fundatii din beton simplu
sau slab armat, elemente
masive
basculanta,
bena, banda
transportatoare
T2 3010
2
Idem sau fundatii din b.a.,
placi, stalpi, grinzi, pereti
structurali
autoagitator,
bena
T3 7020
3
Idem realizate cu beton
pompat, recipienti,
monolitizari
autoagitator T3/T4 10020
4
Elemente sau monolitizari
cu armaturi sau dificultati
de compactare, elemente
cu sectiuni reduse
autoagitator,
bena
T4 12020
5
Betoane preparate cu
aditivi superplastifianti
autoagitator,
bena
T4/T5 15030
6
Betoane preparate cu
aditivi superplastifianti
autoagitator,
bena
T5 18030

1.2.2 Dozaj minim de ciment
In functie de tipul elementului si clasa de expunere, se va alege dozajul minim de ciment
250 kg/m
3
.

1.2.3 Agregate

A. Tipul agregatelor
Tinand cont de clasa betonului se vor folosi agregate provenite din sfaramarea naturala a
rocilor:
ag
= 2.7 g/cm
3
.

B. Dimensiunea maxima a granulelor de agregat
Se stabileste in functie de:
Tipul elementului de beton
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
5

-
max
= x h
placa

-
max
x 130 mm = 43.33 distanta intre barele de armatura
-
max
distanta minima intre armature 5 mm
-
max
70 mm 5 mm = 65 mm
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor
-
max
x c
-
max
x 15 mm = 19.5 mm
Nota: Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor se va alege de 15 mm,
luand in considerare conditiile de mediu (1a), clasa betonului (C 25/30) si tipul betonului
(monolit).
Transport si punere in lucrare a betonului
-
max
= x diametrul conductei de transport a betonului
-
max
x 125 mm = 41.67
-
max
41 mm
Dimensiunea maxima a agregatului se va stabili in maniera simultana avand in vedere
toate conditiile prezentate anterior si alegand una din valorile standardizate: 7, 16, 20,
31, 40 si 71 mm; se va considera
max
= 16 mm

C. Granulozitatea agregatului
Se cunosc consistenta (clasa T4) si dozajul minim de ciment (250 kg/m
3
). La incadrarea
agregatului total in zona de granulozitate recomandata se va tine seama in principal de
respectarea limitelor impuse in zona partilor fine. Proportia de nisip sort 0.3 mm se va alege
astfel incat, in cazul nisipurilor fine, sa fie respectata limita maxima a trecerilor prin ciurul
0.2 mm, respective 1 mm, iar in cazul nisipurilor grosiere sa fie repectata limita minima,
chiar daca trecerea prin ciurul de 3 mm se situeaza sub/peste limita zonei respective.

1.2.4 Cimentul
Tipul de ciment se stabileste in functie de conditiile de expunere (1a), de masivitatea
elementului (130 mm), de tipul betonului (armat) si de clasa betonului (C 25/30).
Din cimenturile recomandate de tip II, se va alege cimentul CEM

V42.5R.



TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
6

1.2.5 Gradul de impermeabilitate
Gradul de permeabilitate ales este P4, stabilit in functie de clasa de expunere (1a) si clasa
betonului (C 25/30).

1.2.6 Gradul de gelivitate
Luand in considerare faptul ca elementul este protejat de inghet, gradul de gelivitate poate
fi lua orice valoare. In acest caz se va alege G100.

1.2.7 Raport apa-ciment maxim
In functie de clasa de expunere (1a), clasa betonului (C 25/30), gradul de impermeabilitate
maxim (P4) si gradul de gelivitate minim (G100), rezulta A/C
maxim
= 0.65.

1.3 Stabilirea cantitativa a materialelor

Determinarea cantitatilor componentilor se face pentru 1 m
3
de beton. Ca ipoteza de calcul,
se presupune ca agregatele sunt perfect uscate, urmand ca in final sa se faca corectiile
corespunzatoare in functie de umiditatea efectiva a acestora.

1.3.1 Apa [l/m
3
]
Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa betonului
(C 25/30) si de consistenta betonului (T4). Cantitatea (A=230 l) urmeaza sa fie corectata cu
un coefficient stabilit in functie de dimensiunea maxima a agregatului (c).







TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
7







2. STABILIREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI

Generaliti.
1.1. Gradul de maturizare al betonului reprezint nivelul de ntrire atins de beton
dup un anumit interval de timp de la punerea sa n lucrare.
1.2. Este necesar cunoaterea rezistenei atinse de beton dup un anumit interval de
timp pentru ca atunci cand elementul de beton este supus la anumite aciuni fizico-
chimice, caracteristicile finale ale acestuia sa nu fie afectate n mod defavorabil.
Astfel, n condiii de timp friguros temperaturile negative nu vor produce deteriorri
elementului daca acesta a atins un nivel critic de ntrire care se stabilete n
procente fa de clasa betonului funcie de tipul cimentului folosit la prepararea
betonuluui i n funcie de raportul ap/ciment.
1.3. n cazul decofrrii elementului de beton, cofrajul se poate ndeprta numai dupa ce
betonul a atins rezistena minim:
2,5 N/mm
2
, pentru parile laterale ale cofrajului i elemente verticale;
70% fa de clas pentru feele inferioare la plci i grinzi, cu deschiderea de
maximum 6 m;
85% faa de clas pentru feele inferioare la plci i grinzi cu deschiderea de
minimum 6 m;
1.4. Determinarea nivelului de ntrire al betonului dup un anumit interval de timp
scurs de la punerea n lucrare se poate realiza pe 2 ci:
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
8

cu ajutorul unor epruvete din beton pstrate n aceleai condiii de regim
termic cu cele ale elementului de construcie i ncercate la compresiune;
prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului.
1.5. Gradul efectiv de maturizare al betonului, M
i
, se definete prin aria diagramei
cuprins ntre curba de variaie a temperaturii, , i ordonata "-10C", pentru
intervalul de timp dorit "t" i se exprima n *hC+.
Se consider temperatura de -10 C ca fiind temperatura sub care orice reacie de
hidratare-hidroliz n beton nceteaz.
1.6. Temperatura betonului se masoar pe feele orizontale ale elementului cu ajutorul
nregistratoarelor automate de temperatura sau cu ajutorul termometrelor
industriale. Citirile se fac la cel puin 5 minute de la terminarea punerii n lucrare i
la intervale de 6 - 12 ore.
Se aproximeaz c variaia temperaturii ntre cele 2 limite (
i
i
i+1
) este liniar,
drept pentru care temperatura medie pentru intervalul de timp t
i
rezult:
'
i
= (
i
+
i+1
) / 2
Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp t
i
va fi :
M
i
= ( '
i
+ 10 ) x t
i
[hC]
Gradul efectiv de maturizare al betonului este:
M
i
x K
i
[hC],
unde K
i
este un coeficient de echivalare a gradului de maturizare al betonului la
temperatura '
i
i cel evaluat la temperatura etalon de +20C.
1.7. Gradul efectiv de maturizare al betonului, pentru intervalul total de timp t
k
, este:
M = ('
i
+ 10 ) x t
i
x K
i
, [hC], t
k
= t
i
2. Stabilrea gradului de maturizare al betonului.
2.1. n tabelul urmtor sunt prezentate masurtorile temperaturilor la suprafaa
betonului nregistrate n decursul a 19 zile, ora la care acestea au fost
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
9

efectuate,temperatura medie pentru intervalul respectiv t
i
, coeficientul de
echivalare al gradului de maturizare al betonului, precum i calculele aferente
pentru stabilirea gradului de maturizare al betonului.
2.2. Tabel pentru stabilirea gradului efectiv de maturizare al betonului:

Ziua
Ora
[hh:mm]

Temperatura [
O
C]
'
i
+
10
o
C
K'
i

t
i
[hh:mm]
M
i
x K
i
[h
o
C]

i
medie, '
i
simplu cumulat
1
7,00 8
8.5 18.5 0,988 7 127.946 127.946
14,00 9
9 19 0,992 4 75.392 203.338
18,00 9
8 18 0.984 5 88.56 291.898
23,00 7
7 17 0.976 6 99.552 391.45
2
5,00 7
8 18 0.984 5 88.56 480.01
10,00 9
8.5 18.5 0,988 9 164.502 644.512
19,00 8
7.5 17.5 0.98 5 85.75 730.262
00,00 7
7,5 17.5 0.98 8 137.2 867.462
3
8,00 8
9 19 0,992 4 75.392 942.854
12,00 10
9.5 19.5 0.996 10 194.22 1137.074
22,00 9
8 18.5 0.988 8 146.224 1283.298
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
10

4
6,00 7
9 19 0.992 8 150.784 1434.082
14,00 11
10 20 1.000 6 120 1554.082
20,00 9
9 19 0,992 10 188.48 1742.562
5
10,00 9
9 19 0,992 7 131.936 1874.498
17,00 9
8 18 0.984 6 106.272 1980.77
23,00 7
6 16 0.968 8 123.904 2104.674
6
7,00 5
6 16 0.968 7 108.416 2213.09
14,00 7
6 16 0.968 7 108.416 2321.506
21,00 5
6 16 0.968 12 185.856 2507.362
7
9,00 7
8 18 0.984 8 141.696 2649.058
17,00 9
8 18 0.984 6 106.272 2755.33
23,00 7
7.5 17.5 0.98 10 171.5 2926.83
8
9,00 8
9 19 0,992 3 56.544 2983.374
12,00 10
9.5 19.5 0.996 7 135.954 3119.328
19,00 9
8 18 0.984 4 70.848 3190.176
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
11

23,00 7
8 18 0.984 7 123.984 3314.16
9
6,00 9
10.5 20.5 1.010 7 144.935 3459.095
13,00 12
11 21 1.020 6 128.52 3587.615
19,00 10
9.5 19.5 0.996 4 77.688 3665.303
23,00 9
7,5 17.5 0.98 9 154.35 3818.653
10
8,00 6
8 18 0.984 6 106.272 3925.925
14,00 10
8,5 18.5 0,988 8 146.224 4072.149
22,00 7
6.5 16.5 0.972 9 144.342 4216.491
11
7,00 6
8 18 0.984 8 141.696 4358.187
15,00 10
8.5 18.5 0,988 5 91.39 4449.577
20,00 7
6.5 16.5 0.972 12 192.456 4642.033
12
8,00 6
7.5 17.5 0.98 9 154.35 4796.383
17,00 9
7.5 17.5 0.98 6 102.9 4899.283
23,00 6
5.5 15.5 0,964 10 149.42 5048.703
13
9,00 5
6 16 0.968 5 77.44 5126.143
14,00 7
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
12

6 16 0.968 7 108.416 5234.559
21,00 5
5 15 0.960 9 129.6 5364.159
14
6,00 5
7 17 0.976 10 165.92 5530.079
16,00 9
8 18 0.984 8 141.696 5671.775
00,00 7
7.5 17.5 0.98 9 154.35 5826.125
15
9,00 8
8,5 18,5 0,988 2 36.556 5862.681
11,00 9
9 19 0,992 5 94.24 5956.921
16,00 9
8 18 0.984 8 141.696 6098.617
00,00 7
6.5 16.5 0.972 6 96.228 6194.845
16
6,00 6
6.5 16.5 0.972 6 96.228 6291.073
12,00 7
7 17 0.976 6 99.552 6390.625
18,00 7
7.5 17.5 0.98 6 102.9 6493.525
24,00 8
7 17 0.976 7 116.144 6609.669
17
7,00 6
8 18 0.984 7 123.984 6733.653
14,00 10
9.5 19.5 0.996 7 135.954 6869.607
21,00 9
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
13

9 19 0,992 11 207.328 7076.935
18
8,00 9
10.5 20.5 1.01 6 124.23 7201.165
14,00 12
8.5 18.5 0,988 8 146.224 7347.389
22,00 7
6.5 16.5 0.972 7 112.266 7459.655
19
5,00 6
8 18 0.984 9 159.408 7619.063
14,00 10
8 18 0.984 6 106.272 7725.335
20,00 6
3. Interpretarea rezultatelor.

n funcie de tipul cimentului (CEM I 32,5R) i raportul ap-ciment (A/c=0.50),
rezult pentru condiia impus mai sus un grad minim necesar de maturizare al
betonului avnd o valoare M = 1000 [hC]. Din tabelul expus la punctul 3.2. al
prezentului capitol se poate observa c aceast valoare este depait a trei-a zi, la
ora 12:00(gradul de maturizare cumulat al betonului avnd o valoare de 1137.074
*hC+), fapt ce subliniaz c n cazul n care, la sfritul acestui interval, temperatura
ar deveni negativ, nu se vor produce deteriorri ale elementului din beton.
Din tabelul 3. n funcie de tipul cimentului (CEM I 32.5R) i gradul efectiv de
maturizare al betonului (7725.335*hC+), rezult un nivel de ntrire = 78.23% din
clasa sa (adic 0.78 X 16 = 12.48 N/mm
2
)