Eu nu ma mir ca romani se simt insultati de catre domnu Kdr Gyula dupa mine fiind

numai profesor de istorie dupa meserie, nu si istorician cum ii place casa autotituleze, ca pana
acuma nu-l cunosc nicio cercetare originala in domeniu, demn de amintit facut de catre el
cand a inceput sa deranjeze si pe mine negativismul unilaterale cum prezinta istoria
romanilor, personajele marcante ale culturi si istorie romanilor, fata de istoria maghiarimi in
Bazinul Carpatic
!m trecut cu vedere cum prezinta pe romani in istoria secuilor, scris si de catre el, ca niste
slugi al ungurilor, fiind o veche stereotipie a orgoliului cultural maghiar, fata de romani "ar
nu pot sa trec langa faptul, cum prezinta pe episcopul ortodo# !ndrei $aguna, pe care
personal, apreciezi si eu, in ziarul %romsz&' de sam(ata, )* +, -+)* .a refer la ultimul
articol al sau, dintrun serial, despre $aguna Ca intamplator am deschis pe %romsz&'
asteptand intro frizerie la $fantu
.-a surprins chiar in titlu prezentarea negativa a personalitati lui $aguna Kdr considera
chiar in titlu un /aventurier0 pe $aguna !cuza, face un tradator, ca s-a impotrivit fata de
revolutia maghiara din )1*1, si ulterior considera un aliat al %a(s(urgilor !firma ca era un
politician fara scrupule, care tradase nu numai revolutia maghiara, si chiar pe semeni sai,
romani si ortodocsi2 "omnu Kdr sustine ca statuia lui !ndrei $aguna este o insulta fata de
locuitori secui al orasului $fantu Gheorghe "ar interesant, cand e vor(a de 3ass !l(ert, un
criminal de raz(oi, statuia lui la Comandau, nu este nicio pro(lema Comportamentul sau
cred dictatorial2 $ecui au dreptul la orice, romani la nimic in Covasna, chiar in tara lor Bine
el considera ca nu este a lor ceea ce priveste !rdealul !m amintit numai niste secvente mai
importante din ultimul articol, dar cum refera domnu Kdr la articolele anterioare ale
serialului, nu era zgarcit in insulte fata de personalitatea lui $aguna, chiar incepand cu
copilaria, nici in articolele anterioare
4ersonal ce ma leaga de personalitatea lui !ndrei $aguna52 6n gand de la $aguna, pe care le
citeam intrun articol a lui 7aleriu Braniste, pu(licist al 8ri(unei din $i(iu si luptator al
drepturilor romanilor din !rdeal si 6ngaria "upa el episcopul $aguna odata ar fi spus, cand
tineri romani invatau la universitate din 4esta, ca /nu este important ce pasare cloceste oua, e
important ca sa fie gaina0
9ua este intre cele mai importante imagini ale inconstientului colectiv, ale culturi omeniri
9ua reprezinta totul, inceputului, Centru ontologic, din care se naste totul manifestat
8iparele ascunse, invizi(ile ale fiintei, pe urma caruia se realizeaza totul, pe (aza carora se
manifesta totul, se ascund in invizi(ilitatea 9ului, ca :nceput :n arhetipul oului este vor(a
mai mult, decat stereotipul uzat, /sa fi tu insuti02 Este vor(a de realizarea ascunsului si
tiparelor sale invizi(ile in vizi(il Criza de azi ale identitatilor, omenesc si national, pe urma
carora a aparut masificarea, se datoreaza ca omul devenise inconstient fata de invizi(il si
tiparelor sale invizi(ile, si nu realizeaza ca identitatea sa ontologica Care le cunoaste
realizand, manifestand in vizi(il, integrand in constiinta
:maginea lui $aguna este ceva de mare anvergura, intologic !sa ceva, un episcop, teolog
ortodo# putea sa-si spuna, ca este recunoscut si de Kdr, ca $aguna era (ine pregatit
teologic, ca in crestinism, imaginarul sacru, pana in fondurile, radacinile sale ontologice este
trait numai de catre ortodo#ie Catolicismul prin rationalismul sau, e#clus cativa mistici ale
catolicismului, a tradat imaginarul sacru, netraind ca un mijloc divin si natural al
indumnezeiri, care nu este altceva decat esenta crestinismului
$i aicea tre(uie amintit filozoful francez %enri Bergson, fiind vor(a de istorie, ce fel de rol
atri(uie imaginarului in cadrul istoriei El considera ca imaginarul are rol in memoria
istorica "upa mine are dreptate daca ne uitam, rolul imaginarului sacru, trairi ontologicului
in istoria :sraelului, care ca data istorica in sine posi(il ar fi pierdut $au o pilda chiar deaicea
din Chichis, din timpul revolutiei maghiare din )1*1 $ant si doua monumente la Chichis -
una fiind inscriptionat numai pe ugureste discriminand pe romani, cu inscriptia /;em
al'uszun'0, nu supunem, pe romaneste, adica e#primand refuzul istoric fata de tot ce este
romanesc - in apropierea <aului ;egru, in amintirea lui G(or =ron, unde dupa traditie, la
podul raului ar fi o (atalie cu rusi, in anul )1*> "upa 7ri 9 4&ter, nu era nicio (atalie,
(atalia fiind mai sus, intre 9zun si Chichis, mai aproape de 9zun "upa mine nu este
intamplator, ca (atalia era asociat de traditie cu doi imagini foarte semnificative a culturi
omenesti, ale raului si podului, fiind fondul imaginar al amintiri, intamplari concrete istorice
Kdr invinuieste pe $aguna ca s-a impotrivit revolutiei maghiare din )1*1 si dupa considera
ca era un om al %a(s(urgilor, servind pe ei "in pacate istorici maghiari, cu foarte rare
e#ceptie, nu recunosc vina, chiar a revolutionarilor maghiari ca romani din !rdeal s-au
impotrivit revolutiei maghiare Era o greseala istorica de partea revolutionarilor, ca impotriva
vointei romanilor din !rdeal si a sasilor au unit !rdealul cu 6ngaria Cand Kossuth a dat
seama greseli, era tarziu2 :ntalnirea cu !vram :ancu la $zeged, era fara importanta majora,
ceea ce priveste soarta revolutiei "upa revolutie chiar el recunoscuse ca revolutia gresise fata
de /minoritatile0 - am pus in paranteza, ca in !rdeal romani erau majoritari2
Kert&sz :mre scriitor evreu ?maghiar@ de cativa ani dat o declaratie unui ziar renumit din
Germania, care scandalizase orgoliul nationalismului maghiar Kert&sz considera pe
maghiarime un popor frustrat, ca niciodata n-a realizat maghiarimea ca sa confrunta cu
greselile sale istorice "eclaratia era datorat unui evreu rautacios fata de maghiarime, de
catre nationalisti maghiari Eu consider ca Kert&sz spusese un mare adevar despre
maghiarime "upa mine, maghiarimea ar tre(ui sa confrunta cu greselile sale istorice fata de
romani si recunoasca vinele istorice fata de romani, altfel nu realizam, impacarea istorica
intre doua natii
$tiu, ca totul se datoreaza frustrari din cauza 8rianonului Eugen "reAermann teolog romano
catolic si psiholog Bungian scrie, daca cineva se simte frustrat din cauza unui pierderi, ala
inseamna ca era si inainte Crustrarile se datoreaza, intre altele, lipsa confruntari cu um(ra,
cu cele nerecunoscute ;oi unguri ar tre(ui sa ne confruntam cu um(ra ?personalitati@
noastra istorica, care este foarte semnificativ
Cilozoful evreu .artin Bu(er, secretul supravietuiri poporului evreu vazuse, in capacitatea
poporului de a corecta soarta, reintorcand la miturile sale de (aza, fondatoare, prin
reantoarcere la imaginarul sau ontologic de (aza !sta nu era altceva, decat reintoarcere la
"umnzeu si la imaginarul sau2 Care, dupa profeti :sraeluluiera posi(il numai prin
recunoasterea pacatele neamului fata de "umnezeu, adica este vor(a de confruntarea cu
um(ra neamului :nteresant, ca profeti, cand erau evrei asuprit, atacat de un impreiu,
considerau ca o pedeapsa pentru pacatele neamului fata de "umnezeu, si indemnau la
recunoasterea pacatelor si schim(ari fata de "umnezeu, adica fata de imaginarul sacru,
ontologic ;u acuzau, cum este la moda de azi, inamicul e#terior, e#clusiv :maginea (i(lica
azi pare naiva, dar are realitate psihologica adanca ;econfruntarea cu um(ra aduce dupa
sine proiectia um(rei, si asta din pacate functioneaza si in realitatea istorica in masa ;u ma
pot a(tine de consideratie, ca la domnu Kdr, chiar este vor(a de proiectie, nu vor(esc de
persoana sa, ca sa nu spune ca atac persoana, este vor(a de o proiectie a um(rei maghiarimi
deasupra istoria romanilor, cand trateaza total negativ
:maginea oului la $aguna, oua devenind gaina, ne arata ca imaginile principale, ontologice,
tre(uie desavarsite, maturizate asa primesc numai rolul adevarat, ca fond al e#istentei
omenesti si comunitare :dentitatea nationala adevarat vie, despre care atata vor(im, cel mai
multe ori mod stereotip, (azat pe refle#e pavloviene, are la fond, se manifesta in imaginarul
de (aza ale ontologicului, sacrului, ale omeniri, numai in realitatea sa desavarsita :dentitatea
nefiind altceva decat imaginarul ontologicului, si ontologicul invizi(il, la care face trimitere
"espre identitate putem vor(i numai acolo, unde identitatea, imaginarul sau, reprezinta o
totalitate ;umai totalitatea are identitate, este identitc cu sine, cu sinele ca centru, prin care
primeste identitatea de sine
:maginarul inconstientului colectiv, numai care prin desavarsire sant integrate in constient,
reprezinta o punte intre vizi(il si invizi(il, intre inconstientul colectiv si constient Care
realizare spirituala sta la e#istentei umane2 :maginarul inconstientului colectiv, integrat in
constiinta, reprezinta puntea intre inconstientul colectiv si constiinta grupului, inconstientul
colectiv al grupului fiind adevarata loc ale memorie sale Evenimentele concrete ale istoriei se
lipesc la imaginarul inconstientului colectiv si se co(oara la adancuri unde se memoreaza, si se
urc in constiinta, tot prin imaginar, la care sant lipite .emoria in asa fel nu se pierde
definitiv, ca a primit un caracter vertical, e#tra spatiu si timp, e#pus in eternitate Evreu Eli
3iesel vor(ea si despre istoria recenta a :sraelului, poporului, ca despre cele sacre, (i(lice, ca
si evenimentele recente, holocaustul de pilda, tre(uie asezate dincolo de timp si spatiu, in
eternul sacru, numai asa sa fie reaminintie
!mintirea verticala, prin co(orare, urcare primeste o dinamica e#istentiala in viata persoanei
si grupului Cand memorativul sec a lui Kadar, care priveste destul de rigid datele /cat mai
corecte0, dupa viziunea sa inteles, reprezinta orizontalitatea, fara dinamica vitala in viata
persoanei, ale neamului Care reprezinta o o(ligatie rigida, dat din e#terior, fata de
minoritate, care garanteaza supravietuirea !icea cunoasterea istoriei minoritati, are un
caracter functional numai, orizontal, e (un cat rezulta supravietuirea "ar aicea lipseste
dinamica vitala ale inconstientului colectiv, care tin in miscare continua, spontana, datele
concrete ale istoriei neamului, care reprezinta o forta mult mai mare, fata de eforul e#clusiv a
miniti umane, cu caracter memorativ :n asa fel, datele nu raman in concretetea lor izolata,
sau cu niste asociati intre el a ratiuni numai, ei devin, prin alipirea lor la imaginarul
inconstientului colectiv, niste mijloace a manifestari vitalitati identitara, imaginara ale
neamului
$aguna prin imaginea oului, vor(este de adancimea, de verticalitatea imaginarului, ca
garantia ontologica a e#istentei neamului Care reprezinta si forta creatoare imaginara ale
neamului, pe fond ontologic, ca oua devine gaina, reprezinta imaginea creatiei organice, la un
alt mod de a e#ista Cand la domnu Kdr gasim saracia e#clusivismului constiintei
memorative, fara forta creatoare, ale minoritarului, inchis in constiinta sa ermetic inchisa,
fata de orice imaginar vital universal, creator pe fond ontologic
:ntegrarea imaginarului inconstientului colectiv in constiinta, nu este posi(il, numai dupa ce
omul confruntase cu propria um(ra "aca nu, imaginarul este proiectat numai in constiinta si
omul devine supusul proiectiei sale proprie Cred ca pro(lema culturilor, mai ales celor mai
recente, ca omul nu s-a confruntat cu um(ra sa, care este sursa orcarei conflict
;econfruntarea cu um(ra aduce dupa sine epuizarea foarte rapida a imaginarului
colectivitati si a culturi
:deologiile si ei au fond in imaginarul inconstientului colectiv Cred ca ei sant cele mai recente
proiectii ale omului, unde chiar mod tragic lipseste confruntarea cu um(ra, si forta acestuia,
prin proiectia imaginarului, pe fondul um(rei, devine forta distrugatoara !icea tre(uie
mentionat faptul, la care reintorc, ca imaginile, arhetipurile inconstientului colectiv sant niste
centre de energii care depasesc cu forta lor omul, chiar si omenirea $-a dovedit deja in
fascism, in comunism si se va continua in urmatoarele ideologii, ca la ce este capa(il um(ra
neintegrata, cand devine motorul energetic a proiectiei imaginarului, care se manifesta in
ideologie si in sisteme realizate pe urma lor, fascism, comunism si vedem ce va urma, ca dupa
raz(oaie mondiale, omul nu s-a impacat cu inconstientul sau colectiv, si cum scrie Bung
deacolo incepe totul, raz(oaie si adevaratele reforme
4e urma datele concrete ale istoriei sant imposi(il izolat de imaginarul inconstientului
colectiv :n asa fel pe datele concrete istorice ale adversarului se proiecteaza foarte usor
um(ra proprie Care, prin proiectie, le primeste un fond imaginar sinestator si in asa fel
comunitatea nationala devine supusul proiectiei sale ;efiind altceva dacat starea de a fi
posedat de catre imaginarul inconstientului colectiv, al inconstientului colectiv, prin
arhetipurile sale cu mare incarcatura de energii, care depasesc omul si comunitatea
9mul posedat, simtind energia, care a luat in posesie, crede ca energia este a proprie, si mod
gresit considera puternic in constiinta sa nationala Cand pe urma este (iruit de colectivitatea
inconstientului colectiv si nimic nu este proprie "ar chiar deaicea vine orgoliul
nationalismului si sovinismului, din cauza de a fi posedat2 Cred ca in cazul lui domnu Kdr
istoria romanilor reprezinta o(iectul proiectiei um(rei maghiarimi, cu care, inca in istorie n-a
realizat ca sa confrunta 4ro(lema este ca de a fi posedat, este considerat ca o constiinta
nationala, minoritara puternica2
"omnu Kdr Gyula tradeaza ca este total inconstient fata de imaginarul inconstientului
colectiv care sta la (aza oricarui identitati, personale si nationala Coarte gresit, azi identitatea
nationala este redus, la un pachet de cunostinte culturale fi#e, cu care destul ca sa te identifici,
printro intalnire pur e#terioara, printro alipire impersonala, prin memorare numai
:dentitatea are numai, totalitatea, care se manifesta prin semnele inconstientului colectiv, care
sant pe urma semnele, imagini totalitati, si ale transcendentei ;umai totalitatea este identic
cu sine, adica are identitate, ca fiecare parte a sa, reprezinta totalitatea sa 4e urma
imaginarul inconstientului coelctiv, reprezinta pe inconstientul coelctiv, ca o totalitate, care sta
la (aza vieti spirituale ale omului mai ales daca reprezinta prezenta activa ale divinului
!devarata e#primare ale identitati nationala sant imaginile totalitati, la care se raporteaza ca
fondul e#istentei spirituala, mem(ri unui grup, prin inconstientul sau colectiv si personal
8otalitatea pe care reprezinta oua, ca imagine inconstientului colectiv, dupa imagini lui
$aguna, tre(uie realizat, pe (aza tiparelor sale interioara ascunse, invizi(ile prin clocirea
ouaei devine gaina !zi, pe identitate se intelege ceva e#clusiv vizi(il, cand realitatea
adevarata ale identitati-totalitate, samanta din care se creste totul, se afla in ascunsul
invizi(ilului Care prin desavarsire, devine imagini totalitati si in vizi(il Ciind un fond
ontologic in vizi(il, cu radacini in invizi(il, al e#istentei umane
Cum nu este destul ca sa impui din e#terior de niste date istorice, cum gandeste Kdr, cu
care este destul sa identifici cu memorare, fara contri(utia a interiorului creativ prin
imaginarul sau transfigurator, ca creatia inseamna, de a transfigura, nu este destul ca sa
impui din e#terior, niste imagini gata facuta, fara desavarsire, cum gandesc nationalisti 8ams
$ndor si !ntal =rpd !ndrs Cine impune numai din e#terior imagini de (aza a
inconstientului colectiv de mare anvergura - ca 8ams si !ntal, e vor(a de semnele drapelului
secuiesc, $oarele si Duna, pasarea mitica 8urul a maghiarimi, care primise o statuie la $fantu
4rimarul orasului $fantu Gheorghe !ntal =rpd, la inagurarea statui a avut un discurs destul
de discriminatoriu fatade locuitori romani ale orasului, chiar cu un gust fascist El vor(ea de
spatiu vital /al nostru0, terminologie folosit de nazisti, adica a secuilor e#clusiv, care tre(uie
ocupat cu semnele neamului maghiar, secui, era su(inteles e#clusiv $i se uita, ca imaginea pe
prim plan se afla in invizi(il si are rol de a face legatura intre invizi(il si vizi(il, intre
transcendent si om, fiind imaginarul de (aza a culturi omenesti, sim(olurile transcendentei, si
intre inconstientul colectiv si constiinta si nu la o impunere e#clusiv politica fata de un alt
neam
9mul modern si postmodern crede ca ce se afla in realitate, dar el nu recunoaste, dincolo de
pragul constiintei sale, pot fi dominat mod ar(itrar, ca notiunile artificiale creat de ratiunea
umana 9mul e#teriorizat crede ca imaginarul sau poate dominat de vointa sa proprie2
<aportul sau la imaginarul inconstientului colectiv, cu mare incaractura energica de catre
inconstientului colectiv, poate sa fie ar(itrara Cand gandeste asa ceva, ca poate sa-si poseda
imaginarul inconstientului, devine el posedat
4osesivitatea omului are la fond neconfruntarea sa cu um(ra, asa devine posedat de
imaginarul inconstientului .od iluzoriu crede ca el este cine vrea sa poseda, cand este vor(a,
ca este supus unui forta mai mare care deja poseda pe el, pe care el creda ca vointa lui
proprie !sa cred mod gresit, ceea ce priveste inconstientul colectiv, uni politicieni ca 8ams
$ndor si !ntal =rpd, ca vointa lor politica cu care impun niste imagini ale inconstientului
colectiv din e#terior, este a lor Cand in realitatea este vointa posesiuni, fiind ei posedatii de
catre imaginea inconstientului
Cei doi totul fac su( prete#tul aparari identitati minoritait secuiasca :n realitate orice gest al
lor, este incarcat cu un mesaj negativ fata de romani, mesajul refuzului fata de tot ce este
romanesc :ncarcatura negativa ale imaginarului fata de roman, impus de 8ams si !ntal, din
e#terior, arata ca este vor(a proiectie a inconstientului, din cauza neconfruntari cu um(ra
istorica a maghiarimi $u( prete#tul aparari identitati minoritati maghiare, fata de romani, in
realitate se realizeaza, proiectia um(rei istorice ale minoritai, pe istoria romanilor in acest caz
.arile religi cunosc foarte (ine, ca este priculos raportarea posesiva a omului, mod ar(itrar
la imaginile sacrului, ca fortele creatoare ale imagini sacrului devin niste forte distrugatoare
9mul rational a considerat de mult comportamentul omului vechi, ca niste temeri nefondat,
naiv, care este depasit de omul rational cunoscator "in pacate nu este depasit, nu s-a
schim(at nimic de la epoca pitrei :maginarul impus din e#terior, in forma sa neintegrata in
constiinta - cunoasterea pur rationala semnificatiei imagini nu reprezinta si integrarea sa in
constiinta risca reacti adversa, aducand dupa sine niste tur(ulente ale inconstientului, care
aduce dupa sine conflicte in societate
4ro(lema este ca imaginile a inconstientului colectiv, folosit de 8ams si !ntal, imagini
drapelului secuiesc, $oarele si Duna, pasarea 8urul, fiind pe prim plan universale, apartinand
inconstientului colectiv al omeniri, impus mod ar(itrar, si pe planul inconstientului colectiv al
omeniri, nu priveste e#clusiv pe inconstientul colectiv al secuilor, poate sa provoce si pe
incosntientul colectiv al neamului romanilor 4rin imaginar impus din e#terior, mod ar(itrar,
fara de integra in constiinta, se poate declansa niste energii ale inconstientului colectiv, ale
arhetipurilor, pe care ulterior nu se poate controla (ine, mai tre(uie si e#ista o tensiune
preala(ila de partea inconstientului Cel mai (una pilda istorica nazismul, unde era impus din
e#terior niste semne colective, arhetipuri colective ale imaginarului mitic german, ca
personajul mitic 3otan, care era dumnezeul furtuni !rhetipul imaginea colectiva a furtuni a
si adus furtunii majore in lume prin al doile araz(oi mondial !icea tre(uie mentionat, cum
scrie Bung, nu este destul, ca sa impui ceva imagine din e#terior, pentru o tur(ulenta majora,
ala prima data se pregateste in inconstientul colectiv al omeniri
Cat de putin cunosc !ntal, 8ams si chiar Kdr semnificatia imaginarului pe care le
promoveaza mod agresiv, se poate arata prin imaginarul drapelului secuiesc $oarele, Duna
reprezinta doua arhetipuri de (aza ale inconstientului colectiv, principiul masculin si feminin
e#perimenta(ila de catre om, cum scrie Bung $curt, (aza realizari personalitati, pe prim plan
reprezinta, unificare principilor Care principi tre(uie maturizate pe prim plan si in asa fel
integrat in constiinta "ar maturizare nu e#ista fara integrarea um(rei prin confruntare cu el
4ersonalitate matura, psihologic vor(ind, nu e#ista fara unificare principilor diferite ale
inconstientului colectiv, masculin si feminin ;erealizarea insemnand de a fi posedat de
principiul colectiv al mamei, pamantului, al inconstientului colectiv, carui semne reprezinta
4osesivitatea politico-economica are la (aza nerealizarea pe plan inconstient-psihic ale
persoanei si este posedatul imagini colective ale mamei, ca imaginea inconstientului colectiv,
care inseamna ca persoana este posedatul inconstientului "in pacate azi ne conduc posedati si
ne vor(esc de identitate care nau realizat nimic din identitate, ca imaginar colectiv a
personalitati matura
;e vor(esc de identitate nationala, de apararea identitati minoritara, ca Kdr, 8ams, !ntal,
care cum prezinta istoria romanilor mod negativ, cei doi care cum promoveaza mod agresiv
niste imagini colective, impotriva cuiva, din e#terior, tradeaza cu incarcatura um(rei
deasupra celor promovate, ca nau realizat prin personalitatea lor, imaginarul, semnele
identitati nationale ;iste oameni nerealizati ca persoane, vor sa ne apara ca minoritate, cand
in realitate este vor(a de niste posedati ale inconstientului 4ro(lema posedatului ca este
condus de o forta mai mare decat el, pe care crede mod eronat, ca este al sau proprie !dica
nici nu stie ca sa conduca pe sine unsusi si considera conducator al multimi !devarat este
conducator al multimi, omului multimi, colectivitati fara identitate, supus de colectivitatea
nediferentiata a inconstientului colectiv
:dentitatea nu este altceva decat imaginea totalitati, deplinului, intregului, si radacina imagini
in invizi(il, totalitatea in sine ce este reprezentat de imaginar :dentitatea, ca totalitate, pe
urma leaga vizi(ilul cu invizi(ilul intrun intreg !devarata sa realitate fiind in invizi(il
E#uperi scria in 4rintul .ic, ca esenta este inviz(il "espre asta vor(este invatatura daoista
"upa o carte daiosta, conducatorul este cine ingrijeste cresterea pomului in invizi(ilitatea
interiorului adica desavarsiri imagini in interior, ale deplinetati 4omul sim(olizeaza si
deplinatatea, integritatea omului Conducatorul adevarat este, care prin desavarsirea imagini
interioara, desavarseste deplinetati personalitati sale Este vor(a de o lucrare spirituala in
interior, in inviz(il Ce se realizeaza nu este altceva decat semnul, semnele deplinetati,
totalitati, integritati "espre identitate nu putem vor(i decat acolo, unde sa realizat
deplinatatea imagini, omului2 :n personalitate desavarsita, se desavarseste in persoana
imaginarul colectiv, care sta la (aza identitati neamului 4ro(lema este ca, fata de zilele
noastre in care se domina e#teriorul vizi(il, ca identitatea (azat pe imaginarul viu ale
inconstientului colectiv, pune pe prim plan invizi(ilul, ca loc adevarat al identitati omului si
ale neamului
Cata de identitatea invizi(ilului, nationalismul ideologic, stereotip, pune pe prim plan
identificarea cu vizi(ilul e#terior, fara nici o lucrare interioara spirituala Cara lucrarea in
interior se identifica cu o imagine impietrite, fara viata in sine, carui realitate este e#clusiv
e#terioara, rupt de interior, mortificand in e#terior, realizand e#teriorizarea e#clusiva a
interiorului, rupand de la radacinile sale vitale din interior
Cand !ntal si 8ams prin propria lor vointa politica siesi, din interes politic personal, si ale
6ngariei lui 9r(an, impun niste imagini de (aza ale inconstientului, ale comunitati, e#clusiv
in e#terior, imagini inconstientului, imaginea inconstientului este rupt de la radacina sa vitala
si este mortificat
$i ce inseamna mortificat in cazul imagini inconstientului52 4e prim plan putem caracteriza
imaginarul inconstientului, prin viata sa spontana, pe care nu putem includa la nicio regula
rationala rigida2 "aca incercam devin niste forte distrugatoare, prin energiile enorma ale
inconstientului colectiv !ntal si 8ams ce fac cu imaginarul comunitati, reprezinta un act
ar(itrar iresponsa(il fata de imaginarul inconstientului colectiv, din cauza ca nu se potriveste
naturi inconstientului colectiv si imaginarului sau Este un joc destul de periculos din interes
personal
4e urma identitatea se pastreaza prin desavarsirea imaginarului sau in interiorul omului, in
invizi(il, unde se ascund, realizand deplinul care sta la (aza oricarui identitate Ca numai
deplinul este identic cu sine, identic cu centrul sau, in fiecare parte a sa, fiind prezent si
centrul lui :dentitatea nu se pastreaza, impus numai din e#terior, mod ideologic, ca o
o(ligatie fata de neam, pus e#clusiv din e#terior, (azate pe refle#ele automatismelor, fara
participarea lucrari interiorului :n asa fel se mortifica e#teriorul, urma carora se mortifica si
interiorul, inima se raceste in imaginarul sau2
!utonomia este inventat ca sa vindece ranile istorice ale maghiarmi, care nau fost ridicate la
nivelul constiintei nationale, dea confrunta cu ele si a se vindeca2 <anile se constientizeaza
prin desavarsirea imaginarului, :maginarul integrat in constiinta aduce in suprafata
suferintele ascunse in inconstient :maginarul inconstientului colectiv sant niste imagini
vindecatoare prin desavarsirea lor Este vor(a de o miscare verticala, de la adancurile
inconstientului, sus, in constiinta, o miscare interioara Cand autonomia este impus numai din
e#terior, pe plan orizontal numai, rupandu-si constiinta nationala de la adancurile sale
pro(lematice, e#teriorizand, pro(lema majora fiind pus artificial in e#terior, ca drept politic
Cand in realitate este vor(a la spatele cerintei de autonomie, frustrari istorice neprelucrate
ale popurului maghiar, cum zicea Kert&sz :mre Cu care maghiarimea n-a avut curaj inca, ca
sa-si confrunta in istoria sa Cu um(ra personalitati sale istorica, cu cauzele adevarata,
ascunsa in adancimea inconstientului sau colectiv, ale esecurilor sale istorice, cu care inca n-a
intalnit in constiinta sa nationala, ca prin confruntare nu era ridicat la nivelul constiintei, ca
sa-si reflecte
:amginarul e#pus din e#terior, realizari politice, sau cerinte politice, ca autonomia secuilor,
e#pus din e#terior, nu realizeaza apararea identitati <ealizeaza masificarea, pierderea
identitati in masa fara identitate 8otul ce este e#pus numai din e#terior ca cerinta, o(ligatie,
fura identitatea interioara, e#teriorizand omul, aruncand in multimea oamenilor e#teriorizati,
adica masificati $ecretul masificari societati este e#teriorizarea 6nde omul este e#teriorizat
nici vor(a de identitate autentica, vie a deplinatati, totalitati :n cultura e#terioritati ale zilelor
noastre totul este dominat de masele fara identitate si academiile cum scria De Bon si
9rtega2
"ar suferintele istorice sant rele numai52 .erita ca sa ne mazgalim unu pe altul, cu aspectele
negative ale istoriei comuna52 E necesar pentru pastrarea identitati minoritare ca sa fie
prezentat episcopul ortodo# !ndrei $aguna de catre un secui asa de negativ, cum facea domnu
Kdr52 Cara suferinta, personala si istorica, nu se desavarseste nici un imaginar ale
inconstientului colectiv Cara suferinta nu se realizeaza personalitatea $uferinta este ceva
vital personalitati, comunitatii !u inteles evrei de odinioara, ca identitatea nemului se
realizeaza prin suferinta "espre asta vor(este o intamplare hasidica, care pune intre(areaE ce
inseamna de a fi evreu52 <aspunsul eraE a fi evreu inseamna greutatea cu care poti sa fi evreu
Cred, daca suferintele istoriei, la fiecare neam care traieste unu langa altu, va fi retraite ca
jertfa, numai asa va fi adevarat desavarsite deplinetatea identitati neamului ;umai asa va fi
realizat impacarea intre neamuri, prin realizarea identitati pe fondul jertfei istorice
Cum raz(oaiele se incep in inconstientul colectiv, cum scrie Bung, adevaratele schim(ari in
e#terior, prima data tre(uie sa inceapa in interior, prin niste transfigurari, maturizari ale
imaginarului, pe care pe urma se ridica in constiinta legand incosntientul colectiv cu
constiinta <ealizand comunicarea intre ele, care reprezinta (aza oricarui e#istenta, identitate
autentica umana <olul imaginarul identitati fiind comunicarea intre vizi(il si invizi(il, intre
divin si omenesc, intre constiinta si inconstientul colectiv :n felul asta sensul identitati fiind
dincolo de el, se trimite dincolo de el, spre eternul transcendent :n realitate identitatea nu este
altceva decat o totalitate, ceva spiritual a(solut, ca el reprezinta ce numim noi identitate, adica
de a fi identic cu sine, cu centrul autentic acestuia Cand identitatea nationala, ca o
o(ligativitate e#terioara e#clusiv, reprezinta un scop ascuns in sine, sau redus la
functionalitate Bun daca ne salveaza, un mijloc e#terior numai
Criza comunitati nu este altceva, adica identitati si imaginarului sau, decat imaginarul nu
indeplineste rolul sau de a fi punte intre vizi(il si invizi(il <esta(ilirea (unei comunicari se
realizeaza pe prim plan, in adancurile inconstientiului colectiv ;umai asa se ajung in
constiinta si suferintele ascunse, neconfruntate in constiinta comunitati ca sa-si reflecte si
vindece
Este vor(a de activarea arhetipurilor inconstientului cand vor(im de resta(ilirea comunicari
intre incosntient si constient Cand este vor(a de necesitatea schim(ari in interior, nu este
vor(a despre altceva, decat a da inapoi viata proprie adancimi, in arhetipurile, in imagini
sale proprie Ca criza nu este altceva, decat netrairea vieti proprie ale comunitati, neamului -
pe urma cel mai (una definite este a identitati, viata proprie ascunsa ale comunitati, - ca
constiinta s-a indepartat de identitatea sa autentica interioara 4e urma netrairi vieti proprie
apar esecurile istoriei, mai ales lipsa vindecari ranile esecurilor :dentitatea ca ceva esential
este ascuns, esenta fiind totdeauna ascuns in invizi(il, care prin traire se manifesta in vizi(il
8otdeauna trairea naturi autentice in adancimea Ciintei, vindeca ranile invizi(ile in
adancimile e#istentei neamului
!partine naturi inconstientului spontenaitatea !icea este secretul, ca pro(lemele majora se
realizeaza, pe plan ontologic, inconstient, arhetipar, imaginar, de la sine $e vindeca de la sine2
!ltceva nu tre(uie facut decat sa fie activat natura autentica, cu caracter transcendent, ale
omului, comunitati in adancime fiintei sale "in e#terior, spre interior nu se poate activa, chiar
din cauza naturi spontane ale adancimi !rhetipul schim(ari majora in adancimea unui
comunitate este un arhetip (i(lic, veterotestamentar :esirea evreilor din Egipt si migrarea lor
prin pustie 4ustia reprezinta locul activari interiorului, naturi adevarata, prin saracia lui
e#terioara, care activeaza adancurile, care vindeca ranile primite in imperiul Egiptului
%eller =gnes un filozof evreu din 6ngaria, compara situatia dupa caderea comunismului, cu
iesirea evreilor din Egipt2 "ar nu vor(ea de un lucru esential important Cand noi vor(im de
efort care tre(uia sa depunem pentru o schim(are majora, la evrei "umnezeu interzise
efortul, care este arata prin imaginea, efortul pentru asigurarea urmatoarei zile era interzis
!zi cel mai mare efort la asta punem de a asigura nu zilele urmatoare, intreaga viata 8ot
spunem /tre(uie facut ceva, fapte, nu vor(e0
4e urma omul tot este nelinistit Este nelinistit ca nu sa reintors la natura sa autentica, in
adancimea sa $e simte insta(il, mod inconstient in fondul sau ontologic, in adancimea sa
!dancimea sa ameninta de cu inghitire2 Ca pe 4etru marea, mergand pe el spre :isus, cand a
inceput ca sa scufunda !dancimea, mod e#istential, face schim(area majora cand efortul
e#terior este la minim Cand se termina transfigurarea in adancimile neamului, incep sa
acumuleze energiile creative ale inconstientului colectiv al sau Care se manifesta mod creator
in e#terior, numai intro generatie noua, ca forta vitala spirituala noua2
Cand neamurile nu sant sigure pe fondurile lor e#istentiala, din cauza ranilor suferite in
istorie, din cauza indepartari de la natura autentica, se acuza reciproc $iguranta vine din
recastigarea vieti proprie ale neamului in pustie, prin activarea adancimi in pustie, si pe urma
asta, prin vindecarea ranilor istorice Conflictele istorice dispar, daca dispar ranile <ana
tre(uie vindecat de catre popor insusi, printrun trimis, profet Conflictele intre neamuri se
realizeaza in pustie, printro schim(are in adancimea fiintei fiecaruia, prin care se vindeca
ranile comise reciproc !sta inseamna ca nemurile in conflict, tre(uie sa iese impreuna din
Egipt, si tre(uie sa hoinareasca impreuna in pustie ca sa impace