Dacia Literara

Revista Dacia literarasub conducerea lui MihaiL

Kogalniceanu a aparut in anul 1840.Cele trei tari
romane,separate politic si administrativ aveau legaturi
economice dar mai putin cultural.Revolutia de la 1848 va
crea premisele infaptuirii Unirii Moldovei si Tarii
Romanesti in anul 1859.Publicat in primul numar al
revistei,articolul program INTRODUCTIEreprezinta
manifestul literar al romantismului romanesc,totodata
orienteaza in literatura timpului catre modernitate.In
cele trei numere aparute,se publica opera ai celor mai
valorosi scriitori ai
vremii(C.Negruzzi,V.Alecsandri,G.Alexandrescu),insa
directia imprimata se reflecta in toata literatura
epocii.
In articolul program ,se pune accent pe necesitatea
unei literaturi originale si nationale.Se respinge
coloratura locala si amestecul politicului,revista
adresandu-se scriitorilor romani din toate cele trei
provincii romanesti.
Un punct important al articolului este intemeierea
spiritului critic in literature roman pe principia
estetice:Vom critica cartea,iar nu
persoana.Kogalniceanu combate invazia de imitatii si
traduceri mediocre aratand ca acestea nu formeaza o
literatura .Cele mai importante sfaturi adresate celor
care doreau sa isi incerce talentul in literature se
refera la indicarea unor surse de inspiratie in
conformitate cu specificul national:Istoria noastra are
destule fapte eroice,frumoasele noastre tari sunt
destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de
pitoresti si poetice pentru ca sa putem gasi si la noi
sujeturi de scris.
Adresandu-se tuturor scriitorilor din cele trei provincii
romanesti,Kogalniceanu afirma idealul de realizare a
unitatii limbii si literaturii romane:Romanii sa aiba o
limba si o literature comuna pentru toti.
Cerinta de inspiratie din istoria poporului roman a fost
evidentiata in chiar primul numar al revistei Dacia
Literara prin publicarea nuvelei lui C.Negruzzi
,Alexandru Lapusneanu.
Izvoarele de inspiratie sunt:Letopisetele Tarii
Moldoveipublicate in anii anteriori de insusi Mihail
Kogalniceanu.
Pentru a crea o nuvela istorica si romantic
totodata,Costache Negruzzi a studiat aceste cronici
istorice molodovenesti si a ales perioada domnitorului
Alexandru Lapusneanu.I-au fost de folos indeosebi
cronicile lui Grigore URECHE si Miron Costin.
Personajul Al.Lapusneanu putea fi creat intr-o maniera
romantic,intrucat a avut o viata tumultoasa,a domnit de
doua ori,a fost tradat de boieri in prima sa domnie si a
revenit insotit de numerosi ostasi turci pentru a ocupa
tronul a doua oara.
Cronicarul inregistreaza iar Negruzzi foloseste ca
motto cuvintele rostite de domnitor boierilor moldoveni
care l-au intampinat si i-au spus ca tara nu il vrea:Daca
voi nu ma vreti,eu va vreau-Si daca voi nu ma iubiti,eu
va iubesc si voi veni ori cu voie ori fara voie.Tot din
cronica lui Grigore Ureche,C.Negruzzi a preluat numele
boierilor care l-au intampinat:Spancioc,Stroici si
Veverita.
Vornicul Motoc este de asemenea mentionat de catre
cronicar.Cruzimea taierii capetelor celor 47 de boieri
este preluata din cronica.
De asemenea,moartea prin otravirea domnului este
autentica si chiar cuvintele sale din preajma mortii:De
ma scol pre multi am sa popesc si eu(alt motto).
Talentul lui Costache Negruzzi a adaugat acestor fapte
multe altele pentru a crea o nuvela romantic,un
personaj viabil,istoric dar si cu trasaturi specific
acestui current:orgoliu nemasurat,cruzime,viclenie si
diplomatie.Acestui personaj demonic I se opune printr-
o antiteza romantica doamna Ruxanda,mentionata si in
cronicile moldovenesti.Ea era nepoata lui Petru
Rares,fusese casatorita cu un boier moldovean dar
Lapusneanu o ia de sotie pentru a-si legitima stapanirea
asupra Moldovei.
Perioada urmatoare anului 1840 si aparitiei
revisteiDacia literara a fost deosebit de
creative,numerosi scriitori incercand sa trezeasca
spiritual patriotic al romanilor din cele trei provincii
romanesti pentru a se uni pentru prima data Moldova si
Tara Romaneasca.Literatura acestei perioade a avut si
scopul de a trezi constiintele impotriva
exploatarii,pentru acceptarea ideilor inovatoare precum
egalitatea intre oameni,votul universal si subminarea
puterii absolute a boierimii bogate.