Sunteți pe pagina 1din 13

Geometrie sacra

Geometrie Sacra
Formele geometrice sunt considerate inca din cele mai vechi
timpuri simboluri care reduc la esenta adevarurile cele mai
complexe. Prin forma lor condenseaza tendintele ce ar putea
renaste intregul ciorchine al respctivului adevar, la fel precum
subconstientul rezuma in simboluri ideile sau gandurile
receptionate. Figurile geometrice sunt ca o schita a realitatii. Vechii
intelepti cand trasau o linie, un cerc, o cruce, o hexagrama sau un
sarpe care isi inghite coada (ourobouros), reprezentau o intreaga
stiinta nemuritoare. ntelegand simbolurile si felurile in care ele se
manifesta in creatie se a!unge la esenta dobandindu"se
cunoasterea.
#oate dimensiunile piramidelor se bazeaza pe o uluitoare acrobatie
a celor mai controversate numere ale matematicii si ale naturii$ pi
(%,&') si &,(&) (numarul de aur), din a caror combinare geometrica
ar fi rezultat tot ceea ce poate cladi armonios omul, inspirat de
dinastia sapientiala a zeului #hot. *ai mult, diametrelor planetelor
Sistemului Solar au loc si ele in geometria riguroasa a piramidelor.
Poate o m+na si o minte de geniu au existat pe aceste meleaguri cu
milenii in urma deaoarece$
&. ,xa care uneste marea sala subterana a platoului Giseh cu
centrul micii piramide asociata Sfinxului trece prin erusalim. -r
acest oras nici nu exista pe vreo harta la vremea construirii
Sfinxului (de fapt nici nu se punea problema cunostintelor
geografice in cadrul civilizatiei egiptene din mileniul i..h.).
/. - linie dreapta, care uneste v+rfurile piramidelor lui 0eops si
*i1erinos si trece pe la !umatatea muchiei piramidei lui 0efren,
a!unge p+na la misterioasele ruine ale unor edificii descoperite in
plin desert. S"a g+ndit oare arhitectul sa atraga atentia asupra
vreunei legaturi oculte intre monumentele platoului Giseh si acele
neelucidate morminte izolate si ingropate in nisipul mileniilor2
%. .um a fost posibila asezarea centrelor de simetrie ale celor trei
piramide si a Sfinxului dupa criteriile extrem de riguroase ale unor
triunghiuri cu totul speciale, necunoscute in acea epoca2 3ste
vorba de triunghiul sacru al lui Pitagora (dreptunghic, cu laturile %, '
si 4) si triunghiul sublim (isoscel, cu doua laturi egale cu numarul de
aur si o latura egala cu unitatea).
3ste evident ca nu ne putem imagina cum niste blocuri de piatra de
peste doua tone au fost parca asezate cu o m+na fermecata si nu cu
o populatie de muncitori av+nd dispozitive rudimentare. 5ar mai
presus de orice, nimeni nu poate dec+t specula pe marginea
motivatiei unei astfel de g+ndiri arhitectonice incompatibile cu
epoca edificarii respectivelor monumente. 3giptologii sunt unanimi
intr"o singura privinta$ faraonii nu au fost niste excentrici doritori sa"
si puna supusii la treaba in urma unor capricii. 6eligiozitatea lor
este mai presus de orice indoiala, dar de la credinta la arhitectura
(privita nu numai ca arta, ci si ca geometrie si trigonometrie in
vremea c+nd aceste stiinte nu existau nici macar in faza de
embrion) este o distanta inexplicabila.
*ai adaugam un aspect cel putin la fel de straniu$ raza cercului care
se inscrie in triunghiul piramidei lui 0eops este proportionala cu
distanta medie dintre *ercur si Soare.
Solidele platonice
Geometria sacr7 reprezint7 forma pe care o creeaz7 un anumit tip
de frecven87. ,ltfel spus, forma este un rezultat direct al frecven8ei.
*ateria 9ntreag7 exist7 datorit7 faptului c7 energia acestei materii
este men8inut7 9ntr"o anumit7 stare, ca substan87 a vibra8iei. #oate
tiparele .rea8iei tridimensionale, inclusiv forma uman7, sunt
constituite din leg7turi energetice, care rezult7 dintr"una din cele
cinci forme simple sau dintr"o combina8ie a lor.
#imp de secole, aceste cinci forme au constituit un subiect pentru
cercetare si pentru dezbateri. *odelele fundamentale, care sunt,
literalmente, codurile geometrice ale .rea8iei, sunt cunoscute
ast7zi, drept solidele platonice :i descriu, fizic, volumele cuprinse
de aceste modele.
#ermenul ;platonic< face referire la omul de stiin87 :i filozoful
Platon :i la una dintre cele mai cunoscute lucr7ri ale sale, #imaeus.
=n aceast7 lucrare, Platon, folose:te ca instrument metafor7, pentru
a descrie o cosmologie universal7, bazat7 pe anumite tipare
interconectate ale geometriei. #otu:i, se pare c7 aceste tipare au
fost cunoscute cu mult 9nainte de Platon, dup7 cum o arat7
vestigiile arheologice ale formelor rezultate din aceste tipare, care
pot fi v7zute 9n *uzeul din .airo, din 3gipt. =n casetele de sticl7 se
afl7, executate cu fine8e, modele ce dateaz7 de %.>>> de ani,
modele ale formelor despre care se vorbe:te 9n #imaeus.
?i mai vechi dec+t aceste forme sunt cele p7strate la
,shmolean *useum din -xford, ,nglia, despre care se estimeaz7 c7
au fost asamblate cu aproximativ &>>> de ani 9nainte de vremea lui
Platon. 5e:i nu sunt tot at+t de fin lucrate ca formele egiptene,
aceste modele reprezint7, 9ntr"un mod foarte evident, indicii despre
cunoa:terea naturii fundamentale, geometrice, a ;c7r7mizilor<
.rea8iei.
@n solid platonic poate fi definit drept suprafe8ele ce
contureaz7 un volum foarte special, perfect 9nchis. #oate
dimensiunile ce definesc por8iuni ale acestui volum sunt egale, fiind,
de asemenea, egale, valorile tuturor unghiurilor interioare ce
definesc col8urile. 5in punct de vedere conceptual, se poate
considera c7 un astfel de solid const7 dintr"o singur7 celul7
elementar7 a formei, care se repet7, prin celule adiacente, egale,
p+n7 ce a!unge din nou 9n contact cu celula ini8ial7. #oate unghiurile
formate prin alipirea celulelor elementare sunt egale, ca :i
dimensiunile tuturor laturilor celulei. =n prezent, se cunosc cinci
solide platonice regulate. ,cestea sunt$
tetraedru ' fe8e, ( muchii :i ' col8uriA
hexaedru (cub) ( fe8e, &/ muchii :i ) col8uriA
octaedru ) fe8e, &/ muchii :i ( col8uriA
dodecaedru &/ fe8e, %> muchii :i /> col8uriA
icosaedru /> fe8e, %> muchii :i &/ col8uri.
#orul, Prima Form7
=n orice carte de matematicB ve8i g7si c7 acest model are num7rul
minim de linii ce pot fi desenate pe o suprafa87 plan7, pentru a
defini forma 9n % dimensiuni numitB tor. @n tor se formeazB atunci
c+nd roti8i modelul Genezei 9n !urul axei sale centrale, cre+nd astfel
o form care arat7 ca o gogoa:7, doar c7 deschiz7tura din mi!loc
este infinit de mic7. @n tor, este o formB unic7, 9n sensul c7 aceasta
se adun7 9n el 9nsu:i spre centrul s7u, sau se desface, at+t spre
interior, c+t :i spre exterior. Cici o alt7 form7 din natur7 nu poate
face aceasta sau ceva asem7n7tor. @n tor este prima form7 care
apare din tiparul Genezei :i este o form7 absolut unic7 printre toate
celelalte care exist7. ,rthur Doung este cel care a descoperit c7
aceast7 form7 se compune din :apte regiuni, care se numesc ;harta
celor :apte culori<. ,proape orice carte de matematic7 prezintB
torul :i men8ioneaz7 aceast7 hart7 a celor :apte culori.
Sunt :apte regiuni, care au toate aceea:i m7rime :i care acoper7
complet suprafa8a tubului torului. 3ste exact ca 9n modelul Genezei,
unde :ase cercuri se rotesc 9n !urul celui de"al :aptelea, care este
situat 9n centru :i din care porne:te toat7 suprafa8a. 3ste perfect,
f7r7 nici un defect.
Forma de tor guverneaz7 numeroase aspecte ale vie8ii noastre. 5e
exemplu, inima omului are :apte mu:chi care formeaz7 un tor :i el
pompeaz7 9n :apte regiuni, care se v7d pe harta toruluiA 9ntreaga
cunoa:tere se afl7 9n noi. #orul se afl7 9n !urul tuturor formelor de
via87, a tuturor atomilor :i a tuturor corpurilor cere:ti$ planete,
stele, galaxii, etc. 3ste forma primordial7 a existen8ei. EFa 9nceput a
fost cuv+ntul<.
.and invataturile geometriei sacre sunt folosite pentru a arata
adevarul antic ca viata apare din acelasi tipar, putem vedea foarte
clar ca ea apare din aceeasi sursa. ,tunci o intelegere mai larga a
universului ni se dezvaluie si descoperim ca toate aspectele
realitatii sunt sacre. ntelegerea adevarurilor simple ale Geometriei
Sacre ne conduc catre o evolutie in constiinta si deschiderea inimii
ca fiind urmatorul pas in procesul evolutiei umane.
-data disponibile numai in scolile secrete ale misterelor invataturile
geometriei sacre sunt acum la indemana oricaruia dintre noiG Pot fi
folosite pentru a ne conecta intr"un mod total cu @niversul, precum
si pentru a beneficia de vindecarea fizica si emotionala, dar si o
deosebita pace mentala. .and aceste adevaruri sunt intelese cu
mintea (creierul stang) si experimentate din inima (creierul drept), o
intrega noua lume apare. ,ceste invataturi predate initiatilor din
3giptul antic si se numea Scoala misterelor a ochiului drept a lui
Horus.
Geometria Sacra I Poarta spre evolutie
n cursul Floarea vietii sunt prezentate invataturile din Scoala
misterelor a ochiului drept a lui Horus, asa cum au fost ele
introduse de 5runvalo *erchisede1, precum si o tehnica puternica
de respiratie si meditatie numita *editatia *er"0a"Ja. ntelegerea
legaturii intre Geometria Sacra si meditatie creaza o poarta prin
care fiecare poate calatori dincolo de timp si spatiu intr"un camp
unificat din care toti facem parte I energia vie a intregii creatii.
5upa practicarea pentru un timp a meditatiei *er"1a"ba,
participantii la curs pot experimenta schimbari profunde in viata,
prin deschiderea perceptiilor catre potentialul nelimitat al spiritului.
Flooarea vietii si #ehnica *editatiei *er"0a"Jah
.omplexitatea acestor invataturi are la baza invataturile lui
5runvalo din cele doua volume ale cartii sale E,nticul Secret al
Florii Vietii<. 3xperimentand acest curs cunoasterea anticilor va fi
readusa viata in voiG
.+nd folosim 9nv787turile de geometrie pentru a demonstra adev7rul
str7vechi al faptului c7 orice form7 a vie8ii decurge din acela:i tipar,
putem limpede vedea cum orice form7 a vie8ii purcede din aceea:i
surs7... for8a inteligent7 a lui K5umnezeuK. ,tunci c+nd geometria
este folosit7 pentru a explora acest mare adev7r, 9n fa8a ochilor ni
se va deschide o 9n8elegere mai vast7 a universului, p+n7 c+nd orice
aspect al realit78ii va deveni pentru noi sacru. 9n8elegerea
adev7rurile simple ale geometriei sacre ne conduce la o evolu8ie a
con:tiin8ei :i la o deschidere a inimii care reprezint7 urm7torul pas,
9n procesul evolu8iei umane.
,dev7ratele forme ale geometriei sacre nu stagneaz7, nu se fixeaz7
niciodat7 la o singur7 form7. 9n schimb, ele se afl7 9ntr"o constant7
transcenden87 fluid7 :i schimbare (evolu+nd sau involu+nd) de la o
form7 geometric7 la alta, la viteza sau cu frecven8a care le este
proprie. ,ceste st7ri 9n continu7 evolu8ie ale geometriei oglindesc
natura aflat7 9ntr"o statornic7 evolu8ie a con:tiin8ei umane.
Geometria sacr7, 9n forma sa primordial7, se construie:te din
8es7tura Kmateriei"spiritK con:tient transcendente. ,ceste forme ale
geometriei sacre ne apar adesea 9n vise :i viziuni. ,deseori ele ni se
prezint7 9ntr"o sucesiune extrem de rapid7, ca de mitralier7, ca :i
cum ar fi ni:te hieroglife purt7toare ale unei imense 9nc7rc7turi
emo8ionale :i de 9n8elesuri, legate de fiecare din simboluri. 9n
aceste cazuri, adesea nu este necesar7 o 9n8elegere intelectual7 a
9n8elesului din spatele imaginilor. Subcon:tientul nostru 9n8elege :i
de acolo va 9ncepe transformarea.
.u pu8in efort, 9nv787turile Florii Vie8ii :i ale geometriei sacre ne vor
a!uta s7 z7rim prin fereastra credin8elor noastre condi8ionate :i s7
privim la vastitatea adev7ratului nostru sine :i la poten8ialul s7u
nelimitat.