Sunteți pe pagina 1din 19

Optiuni de medicamente

Antibioticele sunt administrate pentru a distruge bacteria; cateva exemple de antibiotice


folosite sunt: amoxicilina (Amoxil, Larotid, Trimox), cefaclor (Ceclor) si telitromicina
(Kete)!
Decongestionantele diminuea"a tumefactia membranei mucoase na"ale! Cateva
exemple pot cuprinde oximeta"olin #idroclorid (Afrin) si fenilefrin #idroclorid ($eo%
&'nep#rine, &inex (econgestant $asal &pra')!
Analgetice ca de exemplu aspirina, acetaminop#en sau ibuprofen, sunt folosite pentru a
combate durerea!
Corticosteroizii ca de exemplu beclometa"ona dipropionate ()econase, *ancenase) sau
prednison ((eltasone, +rednicen%,), diminuea"a inflamatia pasa-ului na"al si pot fi
administrati pe cale in#alatorie sub forma de spra' na"al!
Mucoliticele ca si guaifenesin (.obitussin), sunt folosite pentru a dilua mucusul!
Antibioticele administrate pe cale in#alatorie repre"inta o optiune noua de tratament
pentru sinu"ita cronica! &tudiile initiale au aratat ca folosirea antibioticelor pe cale
in#alatorie datorita contactului direct al acestora cu membrana mucoasei, poate fi mai
eficienta cand alte forme de medicamente au esuat
(ac/ sinu"ita, cu toat/ paleta ei de simptome, de la nas 0nfundat, p1n/ la dureri de cap, 02i
creea"/ probleme 0n aceast/ iarn/, po2i s/%i vii de #ac cu a-utorul unor remedii naturale,
pe c1t de u3or de pus 0n practic/, pe at1t de eficiente!
4ie c/ se manifest/ sub form/ cronic/, fie sub form/ acut/, boala trebuie tratat/ la timp,
pentru a preveni complica2iile care pot ap/rea la nivelul aparatului respirator!
1 Inhalaiile cu mghiran desfund nasul
5nc/l"e3te un litru de ap/ p1n/ d/ 0n clocot, apoi adaug/ patru linguri de pulbere de
plant/! Trebuie s/%2i acoperi capul cu un prosop 3i s/ te apleci deasupra vasului din care
se dega-/ aburii vindec/tori ce con2in substan2e active din compo"i2ia m/g#iranului, 0n
special ulei eteric 3i vitamina A! ./m1i astfel c1teva minute! *ei transpira din abunden2/,
iar c/ile respiratorii superioare se vor desfunda! Tratamentul trebuie repetat de dou/%trei
ori pe s/pt/m1n/, p1n/ la ameliorarea bolii!
2 i sarea grunjoas descongestioneaz
+une un vas cu un litru de ap/ pe araga" 3i las/ apa s/ dea 0n clocot! Adaug/ trei linguri
de sare grun-oas/ 3i in#alea"/ aburii s/ra2i! &peciali3tii spun c/ in#ala2ia cu sare de mare
este foarte eficient/, dar 3i sarea obi3nuit/ te a-ut/! .epet/ procedura trei%patru seri la
r1nd, 0nainte de culcare!
!ucaliptul" eficient pentru sinusuri
6 plant/ folosit/ frecvent pentru desfundarea sinusurilor este eucaliptul! 4run"ele
arborelui con2in 7,89 ulei esen2ial, din care :;9 este repre"entat de eucaliptol, substan2/
cu propriet/2i antiseptice, febrifuge 3i expectorante! <nfu"ia descongestionea"/ c/ile
respiratorii 3i fluidific/ secre2iile na"ale!
&e prepar/ dintr%o linguri2/ de plant/ la o can/ de ap/ clocotit/! (e3i eucaliptul este una
dintre cele mai eficiente plante 0n combaterea nepl/cerilor provocate de sinu"it/,
consumat/ 0n exces d/ efecte secundare: grea2/, v/rs/turi sau diaree! (e aceea, nu dep/3i
do"a "ilnic/ de dou/ c/ni de ceai 3i nu 0l folosi mai mult de dou/ s/pt/m1ni!
# $e%nica &i asigur un somn lini'tit
(in cau"a disconfortului produs de 0nfundarea sinusurilor, somnul devine dificil! Ceaiul
din flori de lev/n2ic/ are un efect calmant, datorit/ uleiului eteric con2inut de plant/!
<nfu"ia de lev/n2ic/ se prepar/ din
patru linguri2e de plant/ la un litru de ap/ fiart/! (up/ 7; minute de infu"are, bea prima
can/ cu ceai! .estul do"ei trebuie s%o consumi 0n aceea3i "i!
( Mesteacn pufos" &n caz de recidi%
,esteac/nul pufos este un ad-uvant 0n rinofaringitele repetate, at1t la adul2i, c1t 3i la
copii! Leacul se folose3te sub form/ de pic/turi (c1te "ece pe "i) 0n episoadele recidivante
de sinu"it/ acut/ f/r/ supura2ii!
=i extractul din muguri de carpen este indicat ca ad-uvant 0n afec2iunile respiratorii
recidivante! +entru sinu"ita cronic/, se administrea"/ c1te >8%?; de pic/turi de extract de
dou/ ori pe "i, un interval de dou/ s/pt/m1ni! (up/ o pau"/ de 7; "ile, tratamentul se
poate repeta!
) *eniana" ceai 'i spra+
@en2iana este renumit/ pentru combaterea sinu"itelor! Aficien2a ei poate fi crescut/ prin
amestecul infu"iei cu cel pu2in >8; mg de bromelin/, o en"im/ pre"ent/ 0n ananasul
proasp/t, 0ntr%o can/ de ceai! <nfu"ia poate fi folosit/ 3i pentru sp/l/turi na"ale!
,pecialistul nostru
Dr. Ruxandra Constantinamedic de familie competen n apifitoterapie
+entru u" intern, sunt indicate infu"iile din flori de mu3e2el, salvie, coada%3oricelului, trei%
fra2i%p/ta2i, g/lbenele, cre2i3oar/ 3i r/c#itan (c1te dou/%trei ceaiuri pe "i), care au efecte
antiinflamatoare 3i antibiotice! +e cale extern/, foarte eficiente sunt in#ala2iile din plante
bogate 0n mu3e2el, brad, pin, lavand/, cimbri3or, salvie, eucalipt 3i r/d/cin/ de ceren2el!
+ic/turile se pun 0n ap/ fierbinte, apoi se fac in#ala2ii seara, 0nainte de culcare, timp de B%
7; "ile! &unt eficiente 3i compresele cu bitter suede", care se 2in pe frunte toat/ noaptea!
-ecomandare
<nfu"ia de ungura3 calmea"/ durerile puternice de
Inhalaiile cu usturoi desfund nasul
5nc/l"e3te 8;; ml de ap/ p1n/ d/ 0n clocot, apoi adaug/ o lingur/ de o2et de mere 3i un
c/2el de usturoi pisat! Amestecul ob2inut 0l torni 0ntr%un vas! Trebuie s/%2i acoperi capul cu
un prosop, s/ te apleci deasupra vasului la o distan2/ de ?; de centimetri 3i s/ in#ale"i
aburii vindec/tori timp de 7; minute! Tratamentul a-ut/ la desfundarea sinusurilor 3i se
repet/ de dou/ ori pe "i, un interval de "ece "ile!
Tratamente naturale pentru sinu"it/
&inu"ita este inflamarea mucoasei sinusurilor frontale sau maxilare! &inusurile s0nt
cavit/2i 0ngropate 0n grosimea oaselor frontale 3i maxilare superioare! 6sul frontal este
osul frun2ii! 6sul maxilar superior este osul de la pometul obra"ului (de sub oc#i)! Aceste
sinusuri (cavit/2i osoase) con2in, 0n mod normal, aer! &inusurile au interiorul tapetat cu o
mucoas/ (asem/n/toare cu mucoasa nasului)! &inusurile comunic/, prin ni3te canale, cu
nasul! ,ucoasa din sinusuri produce o secre2ie continu/! Aceast/ secre2ie se elimin/ 0n
nas prin canalele amintite mai sus! (ac/ orificiul de desc#idere al canalului prin care se
elimin/ secre2iile din sinusuri este mic3orat sau 0nfundat, atunci cur/2area sinusurilor
(scurgerea normal/ de secre2ie) nu se face bine! +rin urmare, 0n sinusuri r/m0ne o secre2ie
care ia locul aerului! 6rificiul prin care se
vars/ secre2ia 0n nas este mai mic sau este
0nfundat atunci c0nd mucoasa nasului este
mai groas/ 3iCsau curge nasul! 5n aceast/ situa2ie, din cau"/ ca sinusurile nu se pot cur/2a
bine de secre2ii apare durerea de frunte sau de pome2i ai obra-ilor! ,ai mult, c0nd este
secre2ie prea mult/ 0n sinusuri sinu"ita fiind un fenomen inflamator acut sau cronic,
care se instalea"/ u3or ca urmare a unui guturai puternic, a unei varia2ii mari 3i bru3te de
temperatur/ sau a unei expuneri 0ndelungate a fe2ei la curen2i reci exist/ riscul ca un
microb sau virus s/ g/seasc/ condi2ii bune de de"voltare 3i s/ se 0nmul2easc/ 0n sinusuri!
Astfel apare infec2ia sinusurilor, care se nume3te sinu"it/ frontal/ (pentru sinusurile
frontale) sau sinu"it/ maxilar/ (pentru sinusurile maxilare)! (espre tratarea sinu"itei cu
remedii naturale am mai scris! .evenim cu alte c0teva metode 3i remedii pentru sinu"it/
din medicina c#ine"easc/! (up/ cum ne%a spus dl Adrian 4lorea, specialist 0n medicin/
tradi2ional/ c#ine"easc/, fiind at0t de gri-ulii cu s/n/tatea lor, c#ine"ii au foarte pu2ine
remedii pentru sinu"ite, 2in0nd seama de frecven2a sc/"ut/ a ca"urilor acute 3i, cu at0t mai
mult, a celor cronice! Totu3i, nu putem negli-a c0teva sfaturi 3i re2ete interesante: DAxist/
0n C#ina un obicei pe care foarte mul2i 0l respect/: 0n fiecare "i, diminea2a sau la orice alt/
or/ din "i, se face un anume masa- al fe2ei, at0t cu palmele, c0t 3i cu buricul degetelor,
ating0nd mai toate punctele reflexogene legate de meridianele oc#ilor, urec#ilor, cavit/2ii
na"ale si sinusurilor! (e aceea, sa nu ne mir/m de faptul c/ sinu"ita se 0nt0lne3te foarte rar
la c#ine"iD! +rodusele apicole iEau fascinat 3i pe medicii c#ine"i, deopotriv/ cu cei
europeni! &peciali3tii c#ine"i, spune dl Adrian 4lorea, au observat c/ Daplicarea unor
masa-e, urmate de cataplasme cu miere, poate da re"ultate minunate 0n sinu"ita acut/! (e
asemenea, tinctura de propolis, 0n concentra2ie de 7; la sut/, poate avea efecte
miraculoase 0n ca"urile cronici"ate, dac/ se toarn/, "ilnic, c0te FE8 pic/turi 0n fiecare nar/,
diminea2a 3i seara! Tot 0n ca"urile cronice, mai trebuie men2ionate 3i alte c0teva remedii: G
pic/turi de suc de var"/ alb/ proasp/t/ se toarn/ c0te H pic/turi 0n fiecare nar/, seara,
0nainte de culcare; G comprese pe frunte cu un macerat din mai multe plante medicinale,
ec#ivalent cu bitterEul suede" (se poate folosi 3i cel de fabrica2ie rom1neasc/I) 0nainte
de somnul de noapte, se aplic/ unguent cu g/lbenele, se masea"/ pu2in fruntea cu acest
unguent, apoi se aplic/ o compres/ cu bitter suede", care se las/ toat/ noaptea; G in#ala2ii
cu un amestec de pic/turi din urm/toarele uleiuri: brad (7; pic/turi), c/tin/ (78 p),
g/lbenele (78 p), menta (7; p), sun/toare (78 p) se pun pic/turile 0n > l de ap/ fierbinte,
apoi se fac in#ala2iile! Tratamentul se face seara, cu o or/ 0nainte de cele de mai sus!
(urata tratamentului este de 7> "ile, put0nd fi repetat, la nevoieD! .evenind la masa-ul
reflexogen, dl Adrian 4lorea ne%a explicat c0teva manevre mai potrivite: D,ai 0nt0i,
executa2i un fel de sp/lare a fe2ei dar f/r/ ap/ astfel 0nc0t toat/ fa2a s/ fie masat/ cu
palmele, de sus 0n -os, at0t frontal, c0t 3i lateral! Apoi, cu buricul degetelor ambelor m0ini,
masa2i pe arcadele spr0ncenelor, ap/s0nd puternic dinspre r/d/cina nasului spre t0mple!
Jrmea"/ un masa- prin care descrie2i un opt 0n -urul oc#ilor, pe conturul foselor orbitale,
ap/s0nd cu n/de-de pe toate punctele 0nt0lnite 0n cale, mai ales, cele de la col2urile
interioare ale oc#ilor 3i cele de sub orbite! &e parcurge traseul 0n ambele sensuri, de c0te :
ori! (e altfel, 3i celelalte manevre se repet/ tot de c0te : ori! 5nc#eia2i cu o batere a fe2ei,
0n "ona de sub orbite, cu buricele degetelor! Acoperi2i cu b/t/ile toat/ "ona tenului, de la
sinusurile faciale 0n -os, p0n/ la nivelul bu"ei superioareD! Astfel, ve2i putea preveni
apari2ia oric/rei forme de sinu"it/! (C!<acob)
,inuzita ma.ilar
Inflamaiile sinusurilor paranazale
Caracteristici generale
<nflama2ia sinusurilor parana"ale
este o /oal foarte frec%ent!
&e presupune c/ apriximativ 89
a popula2iei Auropei Centrale
sufer/ de sinu"it/ cronic/!
Clinic, la adul2i sinusul cel mai
frecvent afectat este sinusul
ma.ilar, dup/ care urmea"/
celulele etmoidale, sinusul
frontal 3i celulele sfenoidale! La
copii primul loc 0l ocup/
inflama2ia celulelor etmoidale!
5n ca"ul 0nboln/virii
concomitente a mai multor
sinusuri vorbim de polisinu"it/,
iar 0n ca"ul 0n care toate
sinusurile sunt afectate, se vorbe3te de pansinu"it/ (uni% sau bilateral/)!
,odul cel mai frecvent de apari2ie a sinu"itei maxilare este prin trecerea unei 0nboln/viri
a cavit/2ii na"ale la cavitatea maxilar/!
5n principiu, mucoasa sinusului ma.ilar este 0ntotdeauna afectat/ c#iar 3i cu oca"ia
celor mai banale r/celi (sinu"it/ asociat/), dar de cele mai multe ori nu apar semne
clinice!
<nflama2ia poate fi produs/ de viru3i sau de bacterii, dar foarte frecvent este vorba de o
infec2ie mixt/, la care se poate ad/uga 3i o infec2ie micotic/! Avolu2ia bolii este
influen2at/ 0n parte de factorii imunologici (de alergii 3i anergii), iar de cealalt/ parte de
modul de interac2iune dintre microorganisme (factorul virulen2/) 3i sistemul de
autoap/rare!
+erturbarea aerisirii sinusurilor paranazale
poate fi produs/ 3i de acidifierea organismului!
Cu oca"ia proceselor de detoxifiere a
organismului la nivelul mucoasei sinusurilor
maxilare are loc o tumefiere 3i produc2ie
patologic/ de mucus, pentru c/ organismul
0ncearc/ 3i prin secre2ia na"al/ s/ se
debarase"e de surplusul de aci"i, respectiv de
substan2ele toxice produse 0n organism prin
legarea aci"ilor!
5n ca"uri speciale, punctul de plecare al sinu"itelor maxilare poate fi dat 3i de o
0mboln/vire a din2ilor, 3i anume de granulomul apical 0119)! Aste vorba 0n primul r1nd
de afec2iunile premolarului doi 3i ale primului molar! ,icroorganismele sunt 0n
preponderen2/ anaerobe, de aceea secre2ia evacuat/ din ran/ are un miros fetid, putrid!
*indecarea sinusului maxilar nu este posibil/ f/r/ 0ndep/rtarea m/selei bolnave!
&inu"ita de baie sau de piscin/ este denumirea folosit/ pentru ca"urile la care sinu"ita
acut/ apare dup/ baie sau dup/ scufund/ri!
Cu oca"ia scufund/rilor, 0n cavitatea na"al/ 3i 0n cavit/2ile
parana"ale p/trund 0mpreun/ cu apa 'i microorganisme!
Afectul iritativ al clorului -oac/ deasemenea un rol important
0n apari2ia acestui sindrom!
5n func2ie de felul 3i de %irulena microorganismului
respectiv, precum 3i de starea general/ a organismului, la fel
3i 0n func2ie de felul reac2iei imunologice, boala 0ncepe cu o
stare cataral/ a sinusului maxilar, care duce ulterior la
apari2ia sinu"itei seroase sau mucoase!
(ac/ secre2iile stagnante se suprainfectea"/, apare sinusita
maxilar/ purulent/! 4ormele mixte sunt deasemenea
frecvente! ,odific/rile patologice care apar la nivelul
sinusului maxilar depind 3i de durata inflama2iei!
5n func2ie de evolu2ie se deosebesc sinuzite ma.ilare acute (subacute) 3i cronice!
&imptomele cele mai caractaristice sunt cefaleea 3i durerile fe2ei (prosopalgia)! (urerea
se accentuea"/ 0n mod specific la aplecare, la ridicarea unei greut/2i, la tu3ire etc!, deci 0n
condi2ii 0n care presiunea din sinusurile maxilare devine mai puternic/, cre3te!
5n ca"urile de sinuzit acut durerea este
mult mai puternic/ dec1t 0n formele
cronice!

La pacien2ii cu sinu"it/ cronic/ durerea
poate c#iar s/ lipseasc/ de tot!
Durerile sinusale se caracteri"ea"/ 3i prin
sen"a2ia de presiune intracranian/ 3iCsau la
nivelul eta-ului anterior al craniului,
durere cu caracter sfredelitor, perforant,
pulsatil!

5n ca"ul infec2iilor acute se observ/ o
sensibilitate la presiune sau la percu2ie a teritoriului supraiacent sinusului afectat (0n
sinuzita ma.ilar K la nivelul fe2ei, deasupra din2ilor; la sinu"it/ frontal/ K sensibilitatea
regiunii frontale; 0n sinu"ita etmoidal/K cantul intern este sensibil la presiune! 5n ca"ul
inflama2iei sinusului sfenoidal durerea tipic/ apare la nivelul occiputului, 0n "ona
temporal/, sau la mi-locul capului!)
&ecre2ia na"al/
5n ca"ul secreiilor nazale unilaterale 2 mai ales la
adul2i trebuie 0ntotdeauna suspectat/ o sinu"it/I
&ecre2iile pot fi incolore 3i de v1sco"itate diferit/! +entru
0nceput ni se 0nfund/ doar nasul!

(up/ aceasta apare o secre2ie abundent/, apoas/!
5n ca"ul evolu2iei procesului patologic, secre2ia devine v1scoas/, aderent/, de culoare
alb/%sticloas/! Acesta se datorea"/ #iperactivit/2ii 3i 0nmul2irii celulelor caliceale aflate 0n
mucoas/!
(ac/ secre2iile na"ale se suprainfectea"/ cu
bacterii, ele devin purulente 3i cap/t/ o
culoare galben/, ver"uie, cu striuri
sanguinolente!
&ecre2iile con2in frecvent cruste 3i sunt
deobicei inodore, sau, mai rar, ur1t
mirositoare (0n aceste ca"uri trebuie s/
suspicion/m o infec2ie de origine dentar/I)!
&ecre2iile nu se scurg doar spre exterior,
concomitent se poate observa mai ales 0n
ca"ul inflama2iei sinusurilor posterioare 3i
o scurgere posterioar/, spre faringe!
Acesta produce frecvent o tuse iritativ/ +rin identificarea orificiilor de scurgere a
puroiului, din locali"area lor putem s/ deducem care anume dintre sinusuri este afectat!
Jn simptom frecvent este respira2ia na"al/ dificil/! (ificultatea respira2iei na"ale poate fi
variabil/ sau constant/! 5n ca"ul respira2iei dificile unilaterale trebuie s/ ne g1ndim
0ntotdeauna la o sinu"it/ maxilar/!
(atorit/ tumefac2iei mucoasei na"ale, tulbur/rile sim2ului olfactiv sunt destul de
frecvente! 5n ca"ul sinu"itelor de origine dentar/ pot s/ apar/ perturb/ri ale sim2ului
gustativ!
&ecre2iile care se scurg din nas, mai ales 0n ca"ul copiilor, pot
s/ produc/ exeme ale orificiilor na"ale! &inu"ita maxilar/
poate fi frecvent 0nso2it/ 3i de inflama2ia mucoasei oculare
(con-unctivit/)! Tusea, disfonia (r/gu3eala) 3iCsau bron3ita
denot/ 0mboln/virea c/ilor respiratorii mai -oase!
(intre simptomele generale apar cel mai frecvent starea
general/ deprimat/, curbatura! 4ebra apare numai dac/ este
vorba de o infec2ie generali"at/, respectiv 0n ca"ul apari2iei
complica2iilor!
+enrtu stabilirea diagnosticului este nevoie de examinarea nasului! ,etodele de
exeminare folosite cel mai frecvent, sunt: examinarea direct/, endoscopia na"al/,
examenul radiologic, tomografia computeri"at/ (CT), ecografia, admistrarea de sonde,
respectiv punc2ia 3i sp/larea cavit/2ii sinusale, examenul bacteriologic al secre2iilor
na"ale, interven2ia exploratorie 3i prelevarea de 2esuturi!
3rincipiile fundamentale ale tratamentului medical &n
sinuzitele ma.ilare4
a56 ,inuzita ma.ilar acut4
Administararea "ilnic/, repetat/, a pic/turilor 3i spra'%
urilor na"ale care reduc tumefac2ia mucoasei, av1nd ca
scop principal eliberarea orificiilor sinusurilor maxilare!
Aceste substan2e, care reduc tumefac2ia mucoasei,
frecvent sunt 0ntroduse in cavitatea na"al/ prin
intermediul tampoanelor imbibate!
Aplica2iile calde (unde ultrascurte, l/mpi infraro3ii) sunt
deasemenea de mare folos! (ac/ bolnavul nu suport/
c/ldura local/, se pot 0ncerca aplica2iile reci! La
0nceputul bolii, 0nainte de apari2ia febrei, pot avea un efect favorabil 0mpac#et/rile calde,
care stimulea"/ transpira2ia, sau b/ile fierbin2i! 5n ca"ul st/rii generale alterate este
recomandat repaosul la pat! 5n ca"urile cu febr/ se administrea"/ antibiotic, pe c1t posibil,
2intit!
/56 ,inuzita ma.ilar su/acut

(ac/ 0n urma tratamentului de mai sus nu apare nici o ameliorare 0n interval o s/pt/m1n/,
intr/ 0n discu2ie punc2ia 3i sp/larea cavit/2ii sinusale, eventual cu un antibiotic, pe ba"/ de
antibiogram/! Antibioticul se poate administra 3i pe cale
parenteral/, 0n func2ie de evolu2ie! 5n rest se continu/
tratamentul recomandat mai sus!
c56 ,inuzita cronic

&e poate 0ncerca tratamentul cu sp/l/ri repetate ale cavit/2ii
sinusale! Cateteri"area continu/ poate s/ u3ure"e tratamentul
(mai ales 0n ca"ul copiilor)! 5n ca"urile 0n care s%au efectuat
un num/r de H%7; sp/l/turi, f/r/ s/ aib/ un efect durabil,
sinusurile trebuiesc cur/2ate pe cale c#irurgical/! 5n ca"ul
coexisten2ei componentei alergice, tratamentul trebuie
complectat cu un tratament antialergic!
d!) (atorit/ faptului c/ 0n apari2ia sinu"itelor maxilare acidifierea organismului -oac/ un
rol la fel de important, momentul c#eie al tratamentului este detoxifierea 3i alcalini"area
organismului, precum 3i alegerea cu stricte2e a componentelor alimenta2iei! Acest scop
poate fi atins cel mai u3or prin administrarea suplimen2ilor alimentari naturali!
+reparatul cel mai important, recomandat de noi con2ine amestecul unic al unui num/r de
F: de specii de "ar"avaturi, ierburi, frun"e 3i diferite cereale germinate, cultivate 0n
bioculturi! +reparatul con2ine un num/r mai mare de 7>8 de vitamine naturale, minerale
3i aminoaci"i, ceea ce face posibil/ absorb2ia maxim/ a ba"elor!
Anergi"ea"/ 0n mod deosebit, cu a-utorul lui s1ngele preia mai u3or oxigenul din ap/! Aste
un catali"ator de oxigen puternic, a-ut/ la func2ionarea optim/ a celulelor! Alcalini"ea"/
corpul 3i sistea"/ st/rile de #iperaciditate!
+rafurile recomandate de noi se di"olv/ 0n ap/ curat/ 3i se consum/ 0n cursul "ilei! (ac/
consuma2i produsul nostru, 0n c1teva s/pt/m1ni (timp, care depinde 3i de constitu2ie)
pute2i ob2ine re"ultate nemaipomenite 0n sc/derea acidit/2ii, la fel 3i 0n detoxifierea 3i
energi"area organismului!
+entru informa2ii suplimentare v/ rog s/ consulta2i pagina despre produs, respectiv site%ul
meu interna2ional!
(ac/ ave2i alte 0ntreb/ri, suna2i la num/rul de telefon ?H%>;%?:B F7FF, sau c/uta2i%m/
prin e%mail la adresa: studiomedLinvitel!#u
(espre produs 3i comand/

3articularitile inflamaiei diferitelor sinusuri
,inusul ma.ilar
5n ca"ul sinu"itei maxilare
bilaterale cel mai frecvent apare
o durere intens/ la nivelul
eta-ului mi-lociu al fe2ei, pe
partea afectat/! Aste
caracteristic/ sen"a2ia de
plenitudine 0n partea respectiv/!
(easupra din2ilor canini apare
sensibilitate la presiune 3i la
percu2ie! +ielea fe2ei este 0nro3it/,
#iperemic/! Concile na"ale de pe
p/r2ile afectate se tumefia"/! &e
observ/ o secre2ie purulent/ la
nivelul meatului na"al mi-lociu,
respectiv la ba"a cavit/2ii na"ale!
5n ca"ul sinu"itei maxilare cronice durerea este cel mai frecvent de intensitate sc/"ut/,
apare mai mult ca o sen"a2ie de presiune! $asul este 0nfundat pe partea afectat/, 3i se
observ/ o secre2ie mucoas/ sau purulent/ (cori"/ unilateral/)! Apar deasemenea dureri pe
teritoriul de inerva2ie a nervului infraorbital!
+ot s/ apar/ perturb/ri ale sim2ului olfactiv (cacosmie), eventual rinoree fetid/! Concile
na"ale sunt tumefiate, mucoasa deasemenea tumefiat/, secre2ie purulent/ 0n meatul na"al
mi-lociu 3i la ba"a cavit/2ii na"ale, eventual se pot forma polipi!
Celulele etmoidale

<nflama2ia acut/ a celulelor etmoide
se caracteri"ea"/ prin raritatea durerii
propriu%"ise!

&e observ/ mai mult o sen"a2ie de
presiune, de plenitudine 0n regiunea
dintre oc#i 3i r/d/cina nasului, sau la
nivelul t1mplelor! .espira2ia na"al/
este 0ngreunat/, se observ/ secre2ii
na"ale!
Tulbur/rile sim2ului olfactiv sunt
frecvente! Concile na"ale sunt tumefiate, mai ales conca mi-locie!
&e observ/ scurgere de secre2ii din meatul mi-lociu, 3i uneori 3i din cel superior!
,imptomele etmoiditei cronice

(iagnosticul este frecvent dificil, pentru c/ simptomele nu sunt specifice! &e observ/ o
cori"/ cronic/ (unilateral/), curbatur/, 3i frecvent apare 3i sen"a2ia de Mnod 0n g1tN
,ucoasa din meatul mi-lociu este tumefiat/, se formea"/ polipi! &e observ/ secre2ii 0n
meatul mi-lociu, eventual 3i 0n cel superior, la fel 3i pe peretele posterior al faringelui!
&im2ul mirosurilor este sc/"ut, sau poate s/ lipseasc/ de tot! 4ocarul infec2ios este
repre"entat cel mai frecvent de celulele etmoidale anterioare! (iagnosticul precis poate fi
stabilit numai cu a-utorul tomografiei computeri"ate 3i a endoscopiei!
,inusul frontal
<n ca"ul sinu"itei frontale acute se
observ/ cel mai frecvent o cefalee
intens/ 3i dureri frontale!
&e percepe sensibilitate la
presiune 3i la percu2ie pe tot
teritoriul frun2ii, respectiv la
nivelul inci"urii supraorbitale
(orificiul de ie3ire a nervului
supraorbital)!
&e observ/ secre2ie purulent/ la
nivelul meatului na"al mi-lociu, 0n partea frontal/ ,ucoasa meatului mi-lociu este
#iperemiat/, 3i pre"int/ frecvent tumefac2ie sticloas/!
&inu"ita frontal/ cronic/ se caracteri"ea"/ frecvent doar printr%o u3oar/ sen"a2ie de
presiune frontal/! +unctul de ie3ire a nervului supraorbital este sensibil la presiune! Apare
cori"a cronic/ unilateral/ +ot fi posibile tulbur/ri 3i perturb/ri ale sim2ului olfactiv
(cacosmie)!
&inusurile frontale mai voluminoase se 0mboln/vesc mai frecvent dec/t cele cu un volum
mai sc/"ut! 5n sinusul frontal afectat se formea"/ relativ frecvent polipi, care pot s/
protrud/ 0n cavitatea na"al/, dar aceasta se 0nt1mpl/ mai rar!
,fenoidul

5n cele mai multe ca"uri
simptomele sunt necaracteristice:
Aste frecvent/ durerea 3i sen"a2ia
de presiune 0n centrul craniului,
care se extinde spre regiunea
temporal/ sau occipital/!
+oate s/ apar/ durere ocular/
profund/!
.espira2ia na"al/ nu este
0mpiedicat/ 0n cele mai multe
ca"uri!
&e observ/ scurgeri de secre2ii pe
peretele posterior al faringelui 3i
la nivelul meatului na"al mi-lociu!
8;9 din diagnostic este dat din simplul fapt c/ ne g1ndim la posibilitatea sfenoiditeiI
Aici veti gasi diverse tratamente de sinu"ita, pe care
le%am gasit pe alte siteuri (formula As, de ex!)
Aici gasiti o interpretare a scanarii pentru sinu"ita!
C#apter%7;%OoP%to%.ead%a%&inus%CT%&can
% &inu"ita, rinita acuta si cronica
(nasul infundat)
% &e vindeca toate fara gres,
folosind o reteta
babeasca! &e pun pe frunte doua%
trei linguri de #rean
ras, invelite intr%o basma rosie (nu
se stie de ce,
dar e musai sa fie rosieI)! Oreanul
se tine 8%?; de
minute pe frunte si la radacina
nasului! Cei cu o
piele foarte sensibila se vor unge
in prealabil cu o
alifie de galbenele si vor tine mai
putin cataplasma,
altfel pot aparea inflamatii
serioase! <n tratamentul
gripei si al guturaiului,
desfundarea nasului este
foarte importanta, deoarece daca
respiram normal, pe
nas, sunt evitate complicatiile
bronsice si pulmonare!
Ca tratament rapid al sinu"itei,
acest leac nu are
ec#ivalent, o cura de cinci "ile, in
care facem
aceasta aplicatie de unu%doua ori
pe "i, eliminand
rapid aceasta afectiune!
% .inita si rinosinu"ita alergica %
<ndiferent daca
este vorba de o afectiune pe fond
alergic sau pe fond
infectios, cura cu ceai de trei%frati%
patati (>%F cani
pe "i) va va a-uta! 4aceti, asadar,
un tratament
intern cu acest ceai, la care
adaugati aspiratiile
na"ale facute astfel: in -umatate de
pa#ar cu decoct
foarte concentrat (aveti reteta mai
sus), puneti un
sfert de lingurita de sare grun-oasa
si amestecati
bine; puneti in causul palmei
aceasta solutie si
aspirati%o cu o nara, pana simtiti ca
locul s%a
curatat bine, apoi continuati cu
cealalta nara!
.e"ultatele va vor uimi!
Cataplasme cu var"a si argila: luati
o foaie mare de
var"a cruda, suc de lamaie, H
linguri de praf de
argila si apa calduta! Qdrobiti foaia
de var"a cu
sucitorul (frun"a trebuie sa fie
complet plata)!
Amestecati sucul de lamaie cu
argila, apoi adaugati
apa, pentru a obtine o pasta!
+uneti%o pe foaia de
var"a, apoi aplicati%o pe frunte sau
maxilare, in
functie de locul unde este
locali"ata sinu"ita!
4ixati%o cu un banda- ca sa stea
strans si lasati%o
pana se usuca (cam o ora)!
.epetati procedeul de doua
ori pe "i, pana la dega-area
completa a sinusurilor!
R
<n#alatie cu usturoi si otet: faceti o
in#alatie cu
urmatorul amestec: un catel de
usturoi ras, o
lingurita de otet de mere si 8; cl
apa clocotita!
+uneti lic#idul intr%un lig#ean si
stati cu fata in
aburi, cu capul acoperit de un
prosop! .epetati de mai
multe ori pe "i!
R
,acerat din usturoi, ceapa si
#rean: amestecati in
parti egale usturoi crud si ceapa
tocate marunt, cu
#rean ras! Adaugati un varf de
cutit de piper! +uneti
amestecul la macerat in otet de
mere (de doua ori mai
mult decat ingredientele) si lasati%l
trei "ile! &e
strecoara si se bea cate o cescuta
de trei ori pe "i!
@ustul nu e placut, dar eficienta e
sigura!
R
,orcov cu lamaie: puneti
dimineata o picatura de suc
de morcovi in fiecare nara, iar
seara cate o picatura
de suc de lamaie! Au proprietati
antiinflamatoare si
de"infectante!
R
Cataplasme cu argila: pentru a
dega-a sinusurile,
nimic mai simplu decat cataplasme
de argila rece, de
7%> cm latime, care se aplica de%a
lungul nasului sau
pe frunte, aproape de sinusuri! &e
pun dimineata si
seara, cate o ora, mai multe "ile la
rand!
Tratamentul medicamentos este
folositor daca e
rational%stiintific, excesul de
antibiotice conducand
altfel la selectarea unor microbi
re"istenti, ce dau
infectii de nestapanit!
<n instilatiile na"ale recomand
doar serul fi"iologic!
$u opte" pentru picaturile ce
contin antibiotice,
vitamina A, iar corti"onul se stie
ca facilitea"a
inmultirea virala (virusul
#erpesului se propaga din
nas pe calea nervului mirosului in
creier, unde ramane
toata viata)! <nstilatia cu Afedrina
sa se foloseasca
numai 7%> "ile, deoarece produce
parali"ia musc#ilor
vaselor din mucoasa na"ala si
sinu"ala, perpetuand
congestia sau pierderea mirosului
prin le"area
definitiva a nervului olfactiv!
<n#alatiile cu aburi! &e foloseste
apa cu sare de
bucatarie (?%F lingurite de sare la >
litri de apa
clocotita), in#aland pe nas aburi
cal"i, vreme de
7;%78 minute, apoi se acopera
capul! (A indicat ca
bolnavii sa nu se culce imediat)!
&e pot repeta de >%?
ori pe "i, dublate de ramanerea la
domiciliu! (urerea
locala de cap poate fi atenuata cu
Algocalmin, 7%>
fiole pe "i, administrate pe cale
orala, de preferinta
la ore fixe, dimineata si seara, fara
sa se astepte
aparitia durerilor, cand efectul
medicamentului e mult
redus!
S Antibiotice: $olicin, +erfloxacin
(sau alt
antibiotic din grupul floro%
Tinolonelor), cate o
tableta la 7> ore, cu o ora inainte
de mese!
Temperatura corpului se
controlea"a obligatoriu de
doua ori pe "i, iar antibioticul se
administrea"a inca
doua "ile dupa ce temperatura s%a
normali"at!
,etronida"ol % un supo"itor de un
gram pe "i, la 7%>
ore dupa scaun, se administrea"a
pe toata durata
febrei, plus >%? "ile dupa stingerea
ei! (ecaris % o
tableta de 78; mg pe "i (la copii %
o tableta de 8;
mg!)! )rofimen ()rom#exin) % un
comprimat luat de ?
ori pe "i, pana la normali"area
secretiilor!
,edicamentul a-uta la
concentrarea antibioticului in
mucoasa nasului si sinusurilor, si
la drenarea
secretiilor!
<n final, sublinie" inca o data ca
afectarea
sinusurilor necesita tratament
prompt si sustinut,
pentru a se limita infectia si pentru
a se evi
Capaceala e pusa de albine peste
mierea din fagure, ca
sa nu se altere"e! Albina astupa
celula cu ceara, pune
pastura si la urma inteapa si putin
venin, sa se
pastre"e bine! Capaceala e buna
pentru sinu"ita,
bolile cailor respiratorii (bronsita,
astm),
paradonto"a, dar si pentru bolile
#epatice! &e mesteca
bine, iar ceara care ramane in gura
se ing#ite cu un
mar sau alt fruct, ca face bine la
stomac!
Tonic respirator (stimulent
imunitar si respirator) %
componentele sale au proprietati
stimulente imunitare
(propolisul si vitamina C) si
antiseptice,
expectorante si stimulente
respiratorii (uleiurile
volatile de pin si eucalipt)! Aste
indicat
persoanelor care au boli
respiratorii cronici"ate
(bronsite, astm), precum si celor
foarte sensibile la
raceli, care sufera de rinita sau
sinu"ita cronice!
% KA+ALA)AT< (4oalele
fierarului)
Te#nica de executie:
inspiratia si expiratia
se efectuea"a legat, una dupa alta,
fara intrerupere
si intr%o succesiune rapida (ca un
gafait)!
<ntensificati expiratia prin
contractia musc#ilor
abdominali! Actionand astfel, se
elimina tot aerul din
plamani! Cand inspirati, umflati
abdomenul! Axercitiul
are efect terapeutic pentru:
sinu"ita, indispo"itii
bronsice, tra#eite, laringite,
afectiuni ale cor"ilor
vocale, T!)!C! Cu a-utorul
apalabati se curata
aparatul respirator si caile na"ale,
se inlatura
spasmele bronsice! <n ultimul
timp, s%au observat
efecte benefice si in ca"ul astmului
bronsic! +rima
saptamana se fac 8%7; repri"e a 78
inspiratii%expiratii "ilnic!
AtentieI La finele unei
repri"e, retineti
aerul in piept 7; secunde, apoi
proptiti barbia
puternic in osul pieptului
(clavicula) si expirati
prelung! (in a doua saptamana, se
fac doua repri"e a
8; inspiratii%expiratii fiecare! (in
saptamana a
cincea si in continuare, se face o
repri"a a 7;; de
inspiratii%expiratii "ilnic!
(Axercitiile 'oga se fac cu fata
spre nord!)
$oi folosim +ropo#eliant,
+ropofaringit, aerosoli cu
+roposept L (un produs de
propolis liofili"at) in
combinatie cu un tratament
general cu +olenolecitin
sau ,elcalcin si tinctura de
propolis % si reusim sa
scutim pacientii de operatie!
+entru ca am amintit de
aerosolii cu propolis, voi adauga
ca ei sunt
intrebuintati cu succes in sinu"ite,
inlocuind atat de
dureroasele punctii! A-uta la
eliminarea secretiei
purulente din sinusuri, la
de"infectarea si refacerea
mucoasei sinusale si, totodata,
creea"a re"istenta
fata de raceli viitoare!
(>;;B, cciontuLgmail!com)
Conecta2i%v/ U Activitatea recent/ pe site U Condi2ii U .apo