Sunteți pe pagina 1din 37

FACULTATEA DE MEDICINA SI

FARMACIE GALATI


CIRCULATIA VENOASA
CIRCULATIA LIMFATICA



PROF. DR. NECHITA AUREL



Circulatia venoasa


Venele sunt vasele care adun sngele de la periferie i
il transport la inim.

Diametrul crete de la capilare spre inim.

Sistemul venos al marii circulaii este format din toate
venele care conduc sngele venos n venele cave
superioar i inferioar ce se deschid n inim.

Peretele venos este format din trei tunici
(
(
i
i
n
n
t
t
i
i
m
m
a
a
,
,
m
m
e
e
d
d
i
i
a
a
s
s
i
i

a
a
d
d
v
v
e
e
n
n
t
t
i
i
c
c
e
e
a
a
)
)
,
,

fibrele musculare fiind
m
m
a
a
i
i
p
p
u
u
t
t
i
i
n
n
r
r
e
e
p
p
r
r
e
e
z
z
e
e
n
n
t
t
a
a
t
t
e
e

comparativ cu arterele
.
.




n adventice ntlnim fibre musculare netede cu dispoziie
longitudinal.

n raport cu structura mediei ntlnim vene fibroase,
fibroelastice i musculare.

Venele de tip muscular, n special cele de la membrele
inferioare, sunt prevzute cu valvule care mpiedic
refluxul coloanei de snge.

Valvulele sunt pliuri ale endoteliului, prevzute cu fibre
musculare netede.
Ele se deschid cnd sngele curge spre inim i se nchid
cnd sangele curge spre periferie.
Inervaia i vascularizaia seamn cu cea a arterelor.


Proprietatile functionale ale venelor

1) Distensibilitatea

Venele pot acumula o cantitate mare de sange fara sa-si
creasca presiunea sanguina, deoarece in conditii normale
ele sunt destinse incomplet, fiind partial colabate.

Datorita acestui aspect, 70% din volumul circulator este
stocat la nivel venos.



2
2
)
)
C
C
o
o
n
n
t
t
r
r
a
a
c
c
t
t
i
i
l
l
i
i
t
t
a
a
t
t
e
e
a
a


Reprezinta capacitatea venelor de calibru mic si mijlociu
de a se contracta cu ajutorul fibrelor musculare din
structura lor, asigurand astfel
i
i
n
n
t
t
o
o
a
a
r
r
c
c
e
e
r
r
e
e
a
a
v
v
e
e
n
n
o
o
a
a
s
s
a
a
.
.


P
P
a
a
r
r
a
a
m
m
e
e
t
t
r
r
i
i
i
i
c
c
i
i
r
r
c
c
u
u
l
l
a
a
t
t
i
i
e
e
i
i
v
v
e
e
n
n
o
o
a
a
s
s
e
e


a) Viteza sngelui este de 0,5mm/s la periferie i de
95mm/s n venele cave.

b) Presiunea hidrodinamica este de 9mmHg la capatul
venos al capilarelor sanguine si scade pana la o valoare
de aproximativ 0 mmHg la nivelul venelor mari si a
atriului drept (presiune venoasa centrala PVC).



PVC poate creste semnificativ (20-30 mmHg) in cazul
incarcarilor lichidiene (insuficienta cardiaca, transfuzii
masive, sarcina).
PVC scade (-3, -5 mm Hg) daca debitul cardiac este
crescut sau daca scade intoarcerea venoasa (hemoragie
masiva)

c) Relatia presiune venoasa debit cardiac este invers
proportionala, in sensul ca o crestere a debitului cardiac
determina o golire mai buna a sistemului venos si implicit
o scadere a presiunii venoase.



Factorii ce asigura ntoarcerea venoasa



1) Diferena de P
hidrostatic
:

Presiunea hidrostatica la

membrele inf. = 9 mmHg iar
presiunea hidrostatica din

atriul drept = 0-2 mmHg.


Se formeaza astfel un gradient de presiune suficient n
clinostatism (fr influena gravitaiei).


3) Sistola VS:
Impinge coloana de snge n
artere capilare vene (vis a tergo).




3) Micrile respiratorii:

- inspirul presiunea negativa din cutia toracic =>
sngele este aspirat n sus din vene (vis a fronte);
- expir forat cu glota nchis (manevra Valsalva) =>
ntoarcerea venoas.

4) Diafragmul:

Coboar n inspir => preseaz venele abdominale
=> ntoarcerea venoas


F
l
u
x

s
a
n
g
u
i
n

u
n
i
d
i
r
e
c

i
o
n
a
l





























Valve
deschise



Muchi

Valve
nchise




















Ven
5) Sistemul de valvule n cuib de
rndunic
- segmenteaz coloana de snge;
- asigur un sens unidirecional
(mpreun cu pompa muscular).
6) Pompa muscular: contraciile
musculaturii nvecinate,
intermitente => presiunea venoas
=> ntoarcerea venoas,
- foarte important la persoanele
sntoase i persoanele cu
insuficiene valvulare.






7) Funcia VD: aspiraie n sistol (efect direct) i
diastol (umplerea rapid postsistolic),
- insuficien cardiac dreapt => staz venoas
decliv (ficat, membre inferioare).

8) Pulsaiile arterelor nvecinate.

9) Fora gravitaional:
+ deasupra 0 hidrostatic,
- sub 0 hidrostatic.

Efectul gravitatiei










10) Tonusul venos:

(SNVS) => ntoarcerea venoas

(t ) => ntoarcerea venoas.



Factorii favorizanti ai intoarcerii venoase

Circulaia limfatic
Este circulaie de tip secundar, care ajunge n final n vene.
Cu ajutorul ei fluidele ajung din spatiul interstitial inapoi in
vasele de sange (2-3 litri/zi).

Aproape toate tesuturile organismului prezinta canale
limfatice speciale care dreneaza fluidele direct din spatiul
interstitial.

Exceptie fac portiunea superficiala a pielii, sistemul nervos
central, endomisium muschilor si oasele, care prezinta niste
mici canale prelimfatice cu rol asemanator.
Limfaticele din partea inferioara a organismului se varsa in
ductul (canalul) toracic care se deschide in circulatia
venoasa la nivelul jonctiunii dintre vena jugulara interna
stanga si vena subclaviculara stanga.
Limfaticele din jumatatea stanga a capului, membrul superior
stang si regiunea toracica stanga , se varsa in ductul toracic
inainte de varsarea acestuia in sistemul venos.
Limfaticele din jumatatea dreapta a capului si gatului,
membrul superior drept si regiunea toracica dreapta, se varsa
in ductul limfatic drept, care se deschide in circulatia venoasa
la nivelul jonctiunii dintre vena jugulara interna si vena
subclaviculara dreapta.

Componentele sistemului limfatic:

1.capilarele limfatice n esuturi, funcioneaz ca nite
mini valve => permit trecerea unidirecional pentru
ap i particule;

2. vasele limfaticevase limfatice mari (cu valve) vene

3. ganglionii limfatici filtreaza limfa, produc si
depoziteaza limfocite si anticorpi (rol in imunitate).

Capilarele limfatice se gsesc la originea sistemului
limfatic.

Sunt delimitate de o membran bazal subire, de care
sunt ataate lax celulele endoteliale.

Celulele endoteliale adera prin intermediul unor filamente
de ancorare de tesutul din jurul lor.

Prin aezarea lor, capetele a 2 celule vecine se suprapun,
dar formeaza un spatiu liber intre ele, structura astfel
organizata avand rolul unei valve, care favorizeaz intrarea
limfei n capilar i limiteaz ieirea.
















Membrana bazal este continu i este nconjurat de fibre
musculare netede.

Inveliul muscular al vaselor limfatice manifest contracii
ritmice intrinsece, care genereaz o presiune de civa mm
Hg, favoriznd circulaia limfei
Confluena capilarelor limfatice formeaz vase mai mari,
prevzute cu numeroase valve bicuspide ce mpiedic
curgerea gravitaional a limfei.


Principiul formrii limfei.
Presiunea hidrostatic la captul arterial al capilarului
determin ieirea fluidului proteic prin peretele capilar.
La captul venos, presiunea hidrostatic este mic i astfel
presiunea coloid-osmotic a proteinelor plasmatice
determin reintrarea apei, electroliilor i cristaloizilor n
circulaie.
Proteinele nu pot fi reabsorbite i mpreun cu o parte a
apei i srurilor, sunt drenate prin limf.

Concentratia proteinelor din lichidul interstitial si de la
nivelul capilarului limfatic este de 2 g/dl.
La nivel hepatic concentratia proteinelor este de 6g/dl iar la
nivel intestinal este de 3-4 g/dl.
La nivelul ductului toracic, concentratia proteinelor este de
3-5 g/dl
La nivel gastrointestinal in circulatia limfatica se absorb
lipidele. Dupa un pranz bogat in lipide, concentralia lor
limfatica la nivelul ductului toracic este de 1-2%.

Circulatia limfatica are un flux redus si o presiune scazuta.
Factorii care cresc presiunea interstitiala cresc si fluxul
limfatic:
1. cresterea presiunii capilare

2. scaderea presiunii coloid-osmotica plasmatice

3. cresterea presiunii coloid-osmotica interstitiale

4. cresterea permeabilitatii capilare
Capilarele limfatice se varsa in colectoarele limfatice.

Toate vasele limfatice prezinta in interior valve care
asigura curgerea unidirectionala a limfei.
In momentul in care colectoarele limfatice sunt destinse de
fluid, se contracta automat intermitent fibrele musculare
netede din structura peretelui, determinand astfel inaintarea
limfei in vas (pompa limfatica vasculara).
Procesul continua de-a lungul tuturor vaselor limfatice,
pana la varsarea lor in circulatia venoasa.
Presiunea in ductul toracic poate sa ajunga la valoarea de
50-100 mmHg.


Factorii extrinseci care asigura intoarcerea limfatica sunt:
1. contractia muschilor scheletici
2. miscarea diferitelor zone din organism
3. pulsatia arterelor adiacente
4. compresia tesuturilor de catre obiectele din exteriorul
organismului.
Pompa limfatica capilara se datoreaza tractiunii pe care
filamentele de ancorare o exercita asupra peretelui
endotelial, in momentul in care tesutul adiacent prezinta
un exces de fluide. Consecutiv fluidele intra in capilar prin
porii dintre 2 celule endoteliale vecine.
Circulaia limfatic - roluri :
- dreneaz apa i cataboliii care nu au fost preluai de
circulaia venoas (10%);
- colecteaz proteinele remanente la nivel tisular, pe care le
readuce n circulaia sistemic;
- prin nodulii limfatici poteneaz statusul imun;
- asigur absorbia lipidelor (chilomicroni) la nivelul
vilozitilor intestinale;
- overflow mechanism cu rolul de a readuce excesul de
lichid din spaiul interstiial n circulaie (menine uscat
interstiiul).