Analiza de coninut

Analiza de coninut a fost utilizat mpreun cu alte metode pentru a explora un cu totul
alt tip de efecte. Kerlinger a sugerat c analiza de coninut poate fi aplicat pe materiale
disponibile i n special pe materiale produse pentru o problem de cercetare particular.
Analiza de continut a fost utilizat ntr-un studiu prin care s-a urmarit efectul audienei asupra
felului n care un grup de studeni scriu i asupra acurateei acesteia. Nu ar trebui sa vin ca o
surpriz faptul c jurnalele colare includ exemple ale analizei coninutului n discipline
academice variate precum sociologia, tiinele politice, economie, psihologie, acestea fiind
doar cateva. La urma urmelor,comunicarea este centrul existenei umane i coninutul
comunicrii reprezint surse de date foarte bogate fiind centrat pe a descrie imagini i
portrete pentru presupusele lor efecte sau a analizelor ca un indicator discret . O alta aplicaie
a analizei continutului in psihologie implic celebrul caz al lui Daniel Scherber. Scherber,un
avocat britanic, a fost spitalizat n anul 1893 pentru psihoz. Cartea lui aprut in anul 1903
Memoirs of MY Nervous Illness a fascinat patru generatii de psihopatologiiti care cautau
sa explice condiia sntii lui Schreber, printre ei Sigmond Freud (1911), ODell si
Weidman (1993). Au folosit un computer pentru a numara cuvintele categorizate ca fiind
bizare, evident psihotice i de natura derilant utilizate n Memoirs of My
Nervous Illness . Concentrdu-se pe un coninut sexual mai evident, Duncan (1989) a
examinat 25 de ani 158 de reviste pornografice homosexuale pentru a gasi schimbari n
aciuni descrise i tipuri de modele folosite. Cercetarea a avut ca model un studiu anterior ale
celor mai rspandite fantezii sexuale aflate pe coperta, a 1,760 de reviste porngrafice
heterosexuale. Ambele studii au suferit slabiciuni metodologice datorit coninutului sensibil
studiat i dificultatea de a obine exemple reprezentative. Psihologii au folosit deasemenea
analiza coninutului pentru cercetri care nu implicau teme de natua sexual. De fapt,o echip
a prevzut analiza coninutului ca o privire n ansamblu a psihologiei ca disciplina academic.
Analiza de coninut a fost utilizat pentru a examina evoluia altor discipline academince. De
exemplu, Duncan n 1991 a folosit 100 cuvinte cheie pentru clasifica coninutul articolelor
publicate n doua clinici psihologice i n dou jurnale psihologice de sntate pentru a
caracteriza cea mai importanta problem teoretica cu care se confrunt ambele discipline.
n jurnalism i mass-media s-au colectat date de autor pe articole de cercetare, n reviste mass
media cartureti i s-au indentificat cele mai productive articole ale oamenilor de tiin mai
mult pentru deliciul celor identificate neavand un scop int. Utilizarea sistematic a analizei
de coninut nu va avea limita la social sau la tiinele comportamentale, Simonton n 1990 a
utilizat analiza de coninut computerizat n contrast cu stilul definit consensual popular i
mai obscur a celor 154 de sonete ale lui Shakespeare n termeni, chiar dac limbajul unui
sonet prezint o trasatur primitiv emoional sau sensul material sau cerebral, abstract,
raional i nelesuri obiective.
Cu ct a evoluat domeniul cercetarii comunicaiilor s-au vzut o varietate de perspective
teoretice care influieneaz modul n care oamenii de tiin au definit ntrebrile de cercetare
i metoda pe care au folosit-o pentru a raspunde la aceste ntrebri. Obiectivul comunicri lor

a fost adesea coninutul comunicrii. Analiza de coninut a fost utlizat n comunicarea n

mas i n alte domenii pentru a descrie coninutul i a testa teoriile ipotezelor derivate.
Definirea analizei de coninut ca instrument al tiinei sociale.
Stempel (2003) a sugerat o privire de ansamblu a analizei de coninut pe care a numit-o un
sistem formal pentru pentru a face ceva ceea ce toi facem mai degraba informal decat
frecvent pentru a trage concluziile din observaiile coninutului.
Sistematic: Putem vorbi despre o metod de cercetare fiind sistematic n mai multe etape.
La prima vedere mai muli oameni de tiin sunt sistematici n atingrea cunotiinelor,
cercetatorul cere generalizarea empirc nu doar o evidena anecdotica. Astfel de la construirea
unei teorii a unui punct de vedere ceretarea sistematic cere indentificarea unor termenilor
cheie sau a unor concepte implicate n acel fenomen evideniind o posibil relaie ntre
concept i generarea de ipoteze testabile. Analiza de coninut este esenial pentru orice teorie
care are de-a face cu impactul sau antecedente ale coninutului.
Proiectarea unei analize de coninut
Aplicarea oricarei metode de cercetare-studiu, experiment, analiza de coninut sau alte metode
pentru a se analiza un fenomen poate fi privit ca fiind format din trei expresii sau etape:
conceptualizare, planificare sau cercetarea anchetei , prelucrarea datelor si analiza
Cercetarea ipotezelor si cercetarea intrebarilor
O ipotez este o afirmaie explicit, prezicnd c o situaie sau un nivel a unei variabile este
asociat cu o situaie ntr-o alt variabil. Cateodat se poate vorbi de o situatie conditionala
daca X atunci Y ipoteza n analiza de coninut cantitativ poate fi la fel de simpl ca:
1. Ziarele de prestigiu vor prezenta pri ale controverselor locale mai des decat ziarele
de mare circulatie.
2. Ziarele de prestigiu vor prezenta mai multe conturi echilibrate de controverse locale
decat ziarele de mare circulaie. Analiza de coninut cantitativ este mai eficient
cand ipoteza este explicita.
Spre deosebire de ziare, de tiri, revistele apar de obicei odata pe lun, modalitatea cea
mai bun de studiu al coninutului unui an este prin examniarea fiecarei reviste.
Lacy,Riffe si Randle(1998) au folosit ca exemple revistele precum Field & Stream i
Good Housekeeping i au obtinut faptul ca un singur an din 5 au produs suficiente
monstre pentru accea perioad.
tiri de pe televiziunea prin cablu.
Riffe,Lacy,Nagovan i Burkum au nceput explorarea tirilor de teviziune prin cablu prin
compararea monstrelor simple pe durata de 25 de zile. Acestea au folosit difuzari de la ABC
si CBS pe durata unui an, de luni pana vineri. Acetia au menionat c cercetatorii ar trebui s
fie mai ateni la variatiile extreme din categoriile coninutului particular. De exemplu n
studiul lui Riffe, Lacy etc. totalul povtiilor de la tiri au aratat variaii nesemnificative ntre

posturi. Acetia au sugerat c atunci cand coeficientul de variaie pentru o categorie de

coninut este mai mare de 5, cercetatorii ar trebui s creasc marimea monstrei prin monstre
sumplimentare randomizate.
Prelevarea de monstre n general de ctre mass- media.
Seriile de studii care au examinat monstre eficiente pentru mass- media sugereaz necesitatea
de studii suplimentare, n special pentru mass- media neprintat(nescrisa). Totusi mass-media
nu a fost examinata pentru altfel de monstre,precum internetul,radioul etc.
Prelevarea de monstre de pe internet.
Cel mai important punct de comunicare din ultimii 50 de ani este internetul. Stempel i
Stewart au oferit cteva explicaii n legatur cu studiile din aceast arie, spunnd c internetul
este ca un ora far carte de telefon sau hart dupa care s te poi ghida. Preluarea monstrelor
cere soluii creative. Acestia au listat patru probleme legate de studiul internetului:
a)Baza de date de pe internet conduce mai degrab la monstre convenabile dect
representative
b)Indexarea nu este consistent de la site la site
c)Fiierele de pe anumite site-uri au lips de informaii
d)Obinerea coninutului poate fi costisitoare,site-urile cernd bani pentru asta.
McMillan a analizat 19 articole de cercetare i lucrri care studiau coninutul Web i generau
o serie de recomandri prin care facea referire la problemele care pot aparea prin utilizarea
internetului. Un studiu amanunit al internetului poate crea anumite probleme ,coninutul lui
fiind mereu in schimbare. Cele 19 articole analizate de McMillan au aratat o gam de monstre
i technici.
Analiza i interpretarea datelor produse cu ajutorul interviului
Interviul este o situaie social caracterizat printr-o relaie particular a doua persoane ce
aparin unor universuri psihociale diferite. Se caracterizeaz printr-un schimb comunicaional
structurat n care sunt implicate aspecte att emoionale ct i afective.Mesajul este transmis
concomitent verbal i non-verbal ntr-un context n care se precizeaz sensul. Dei exist
multe metode de analiz a discursului, relaiile dintre comportament i exprimare fac ca
analiza sa fie insuficient i limitata. Analiza de coninut depinde de scopurile i obiectivele
pe care le vizeaz, de exemplu analiza de coninut a unei convorbiri are ca scop sprijinirea
impresiilor, intuiiile i raionamentele realizate n urma unei observaii metodice i riguroase
a discursului.
Analiza de continut a luat nastere in anii 40 avand ca scop principal inlocuirea analizei
literare, impresionista a textelor cu o metoda care sa satisfaca exigentele unei analize
obiective cu adevarat stiintifice. Cea mai utilizata definitie a analizei de continut este a lui
Berelson o tehnica de cercetare pentru descrierea obiectiva, sistematica si cantitativa al
continutului manifest al comunicarii avand ca scop interpretarea lui. Analiza este obiectiv
utilizand regului si consemne destul de clare, analiza de continut realizeaza deseori o
descriere cantitativa utilizand o statistica descriptiva adecvata( sume, medii, frecvente).
Exista mai multe metode de analiza de continut si se pot clasifica in urmatoarele categorii:

Metode de analiza tematica:

-analiza categoriala:este cea mai veche si cea mai utilzata constand in compararea si
calcularea unor caracteristici.
-analiza evaluarii- se realizeaza asupra evaluarilor formulate de locutor.
Metode de analiza formala ajuta la formarea discursului:
-analiza exprimrii verbale . se realizeaz asupra formei comunicrii ale crei
caracteristici (vocabular, lungimea frazelor, ordinea cuvintelor, ezitri...) ne
informeaz despre starea de spirit si atitudinile locutorului.
-analiza enuntiativ . se efectueaz asupra discursului conceput ca un proces a
crui dinamic proprie este ea nssi important pentru obiectivul urmrit.
Analiza structural
Structura este o combinaie de elemente, la nivel structural trebuie sa existe doua
elemente care sa se afle intr-o relatie . Analiza structural se poate realiza la dou niveluri:
primul nivel studiaz codurile care organizeaz, n constiinta locutorului, perceptia realului;
al doilea const n adoptarea unei perspective dinamice asupra discursului organizat n jurul
unei structuri fundamentale. Interpretarea calitativ nu produce cunostinte n
acelasi mod ca explicatia cantitativ. Analiza si interpretarea calitativ pun accentul pe
ntelegere si extrapolare, mai degrab dect pe determinri cauzale, predicii si
generalizri.
Datele obtinute n urma analizei de continut pot fi interpretate att cantitativ, ct si
calitativ, funcie de forma final n care acestea sunt prezentate si de obiectivul analizei.